Centrul strategic internațional GLOBSEC este o organizație non-guvernamentală non-partizană, situată în capitala Slovaciei, care studiază problemele de securitate.
Țările NATO trebuie să dezvolte un nou concept de descurajare a Rusiei, deoarece cel vechi nu funcționează și a permis agresiunea pe scară largă a Rusiei împotriva Ucrainei. Iar decizia ar trebui luată cât mai curând posibil, pentru că investițiile în apărare necesită o planificare pe termen lung, potrivit autorilor raportului.
Experți de frunte din Europa de Est și Statele Unite, sub conducerea generalului în retragere și fost comandant al Forțelor Terestre ale SUA în Europa, Ben Hodges, consideră că la summitul NATO de la Vilnius (11-12 iulie) trebuie deja luate măsuri concrete care să întărească securitatea flancului estic al NATO.
Potrivit experților, este nevoie de un nou concept de descurajare, adică de crearea condițiilor în care inamicul să nu declanșeze agresiunea, realizând că nu are suficiente resurse pentru a-și atinge obiectivele și că răspunsul din partea Alianței nord-atlantice va fi devastator pentru el.
Această strategie a fost conceptul de bază al NATO pentru cea mai mare parte a istoriei Alianței de la crearea ei în 1949 – pentru a limita Uniunea Sovietică.
"Războiul Rusiei împotriva Ucrainei este rezultatul unei descurajări eșuate. Nu putem permite ca descurajarea să eșueze din nou. Rusia a fost întotdeauna un imperiu. Dacă asta nu se va schimba, Putin va fi succedat de un alt Putin. Suntem pregătiți pentru asta?" - a scris fostul general american Ben Hodges în anunțul prezentării.
Potrivit autorilor raportului, întărirea semnificativă a flancului estic al NATO devine o condiție necesară pentru menținerea stabilității, întrucât Rusia, după inevitabila înfrângere din Ucraina, își va putea restabili rapid potențialul militar pentru a începe un nou război.
”Având în vedere că Rusia încă poate găsi o modalitate de a-și restabili puterea militară prin 2030, susținem că țările din flancul estic trebuie să identifice măsurile pe care trebuie să le adopte acum pentru a-și asigura în timp capabilitățile necesare”, se precizează în raport.
În același timp, rămân lacune semnificative în apărarea țărilor de flancul estic al NATO, inclusiv sisteme de apărare antiaeriană învechite, mobilitate strategică limitată și apărare insuficient integrată.
„Stocurile actuale ale țărilor de pe flancul estic constau în principal din sisteme învechite din epoca sovietică care, sunt în mare măsură incapabile să contracareze eficient amenințările aeriene moderne”, se spune în raport.
Reuniunea miniștrilor apărării din statele NATO din iunie 2023 / NATO facebook
Recomandările, în număr de 11, pentru întărirea flancului estic al NATO includ măsuri directe față de Rusia precum și altele indirecte. Primele vizează anularea actului fondator NATO-Rusia, amplificarea monitorizării amenințărilor generate de Rusia și reducerea dependenței energetice a Europei față de Rusia. Cele indirecte se axează pe extinderea puterii grupurilor multinaționale de luptă staționate pe flancul estic, înlocuirea echipamentului sovietic cu cel occidental, creșterea stocurilor de muniții/echipamente, apărare cibernetică, cooperare mai aprofundată pe flancul estic (pe probleme de achiziții, consolidare în comun a apărării antirachetă, logistică, relansarea industriilor de apărare). Toate măsurile de ordin militar au ca prim scop realizarea interoperabilității, aceasta fiind una din condițiile de bază a realizării sinergiei forțelor, poate cea mai importantă.
Prima recomandare vizează extinderea și permanentizarea prezenței grupurilor de luptă: Este necesar să se realizeze ce s-a promis la Madrid în urmă cu un an și anume ”extinderea grupurilor de luptă până la nivel de brigadă și trecerea de la rotație la prezența permanentă acolo unde este nevoie”.
Stocarea puterii: Creșterea volumului de echipamente și muniții prepoziționate pe flancul estic, concomitent cu trimiterea de capabilități Ucrainei.
Lipsa cooperării în domeniul achizițiilor de apărare este un risc de securitate, avertizează GLOBSEC. O cooperare avansată ar ajuta la abordarea lacunelor de acoperire și a timpilor mari de livrare, ceea ce va duce la creșterea securității regionale. Este dat ca exemplu pozitiv Parteneriatul letono-eston pentru apărarea antiaeriană.
Decalajul (între țările de pe flancul estic) în apărarea antirachetă este un semnal de alarmă. Pentru rezolvarea problemelor este nevoie să se prioriteze investițiile în acest domeniu în paralel cu promovarea mai puternică a cooperării regionale de apărare antirachetă.
Trebuie înlocuit echipamentul sovietic moștenit cu cel occidental chiar dacă nu este de ultimă generație. Cumpărarea de sisteme noi nu este singura cale pentru realizarea interoperabilității. Echipamentele occidentale existente trebuie menținute și modernizate, inclusiv să li se prelungească durata de viață.
Logistica unificată: granițele naționale sunt un obstacol pentru planificarea apărării. Logistica trebuie prioritizată ca un alt domeniu crucial pentru cooperare. Infrastructura intră pe același palier de prioritizare. Pentru ca trupele să poată fi rapide iar echipamentele să ajungă urgent la ele este necesară alinierea infrastructurii, cu referire deosebită la ecartamentul diferit de cale ferată în țările din fosta URSS.
Reconsiderarea tratatelor dintre NATO și Rusia. Nu se mai poate avea încredere în partea rusă. Actul fondator NATO-Rusia trebuie anulat, deoarece NATO își limitează prezența pe flancul estic si pierde avantajul privind desfășurarea forțelor permanente.
Rusia ar trebui în continuare să fie tratată ca o amenințare semnificativă pentru flancul estic chiar dacă a înregistrat pierderi în Ucraina.
Reducerea dependenței energetice față Rusia are importanță strategică pentru Alianță. Ar trebui să fie una dintre prioritățile de vârf.
Îmbunătățirea apărării cibernetice în perspectiva unui conflict cibernetic pe termen lung cu Rusia.
Cooperare și interoperabilitate între țările de pe flancul estic prin industriile lor de apărare. Țările din flancul estic trebuie, cel puțin, să-și restabilească capacitatea de producție a industriei de apărare. În acest sens, trebuie promovat și aprofundat dialogul public-privat în zona industriilor de apărare pentru a spori pe deplin capabilitățile de interoperabilitate și descurajare până în 2030.
Comentariul autorului:
Măsurile luate de NATO pe flancul său estic vizează, din punct de vedere tehnic, doar descurajarea Rusiei, dar prin amploarea și mai ales calitatea lor sunt obligate, chiar condamnate, să descurajeze următorul conflict global.
După cum au remarcat absolut toți experții militari și de securitate, ”China privește cu mare atenție la ceea ce se întâmplă în Ucraina și pe flancul estic al NATO”. Este laboratorul viitorului război, iar oportunitatea Alianței nord-atlantice de a descuraja credibil este acum în plin război și este o oportunitate unică. Altfel, oricât de laborioase ar fi noile măsuri de descurajare luate pe timp de pace, s-ar putea să se constate, cum de altfel se constată acum, că au fost un eșec.
Ce vede acum China în războiul ruso-ucrainean? O confruntare între cantitate reprezentată de Rusia (susținută de China) și calitate reprezentată de Ucraina (susținută de Occident). China este exponentul cantității și, ca și Rusia, se străduiește din răsputeri să-și adauge și calitatea ca abilitate. Dar, va dura mult timp pentru că autoritarismul nu produce calitate la scară mare. Pe de altă parte, Occidentul mizează în primul rând pe calitate pentru că viața umană contează aici.
Cine va câștiga această confruntare ”cantitate” versus ”calitate” în războiul ruso-ucrainean? China se uită în continuare impasibilă și învață. Chiar este de remarcat baletul diplomatic pe care-l face. Deocamdată, Ucraina și NATO par în ușor avantaj. Rușii s-au tot retras de la începutul războiului, dar jocul nu s-a terminat.
O victorie ucraineană categorică, este desigur cel mai bun mesaj de descurajare. Dar, cuvântul cheie este ”categoric” și nu ”victorie” pentru că dacă NATO nu aduce ”schimbători de joc”, orice bune intenții s-ar putea opri în uriașele câmpuri de mine plantate de ruși, iar conflictul s-ar putea prelungi și chiar agrava.
China, prin impulsul mare dat în ultimii ani programului său de arme nucleare, deja a dat semnalul că nu mai este descurajată de amenințarea nucleară, ceea ce este foarte periculos. Crede că prin cantitate poate câștiga un război convențional. A făcut prima mutare prin Rusia care a devenit cobaiul său în acest experiment.
În concluzie, dacă, acum în Ucraina, nu se descurajează următorul conflict, atunci războiul va veni în anii 2030, cu mare probabilitate, chiar dacă măsurile pe care le va lua Alianța nord-atlantică vor fi excepțional de bune.
***
La final un mic comentariu despre autoritarism. Este interesantă fotografia care însoțește articolul din 7 iulie (publicat de un site rusesc de analiză militară) despre planurile de înființare a Regiunilor Militare Leningrad și Moscova. Mai mulți generali ruși sunt așezați la masă cu ministrul apărării, Serghei Șoigu. Toți stau ușor înclinați în față, aproape la același unghi, la fel ca Șoigu. De asemenea, au privirea ațintită spre același punct, probabil președintele Putin. Toți au mâinile puse pe masă, aproape la fel ca Șoigu. Par lipsiți de orice personalitate. Niciunul dintre ei nu are curajul să facă ceva diferit, să iasă cu ceva în evidență, probabil îngroziți de atmosfera din sală sau paralizați de frica că ar putea, printr-un mic gest, să intre în rândurile suspecților la revolta Wagner. Acesta este efectul diferenței dintre lumea liberă și autoritarism. Cei doi lideri, rus și chinez, prin longevitatea lor deosebită în funcțiile supreme, probabil fără să realizeze, au instaurat un regim de teroare intern, vulnerabilizându-și fatal propriile națiuni prin restrângerea severă a inițiativei și a liberei informări, precum și a altor drepturi fundamentale. Se văd aceste diferențe uimitoare și între modul lejer în care comunică generalii ucraineni și inexistența în mass-media a generalilor ruși, deși și unii și alții sunt pe vremuri de război.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
România și Polonia sunt, la momentul actual, singurele state de pe flancul estic al NATO care dețin efectiv și operează sisteme antiaeriene cu rază lungă de acțiune moderne, respectiv sistemul PATRIOT (MIM-104) de fabricație americană. Totuși, situația se va schimba în anii următori.
Marți, 20 mai, Uniunea Europeană a aprobat cel de-al 17-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Pachetul vizează aproape 200 de nave din așa-numita „flotă din umbră”/”flota fantomă” a Rusiei.
Parlamentul Ungariei a aprobat marți un proiect de lege care va demara procesul de retragere a țării din Curtea Penală Internațională, care va dura un an și care este considerat un demers „politic”, de către guvernul premierului Viktor Orban.
Țările UE s-au pus de acord cu privire la viitoarea alocare a unor împrumuturi de 150 de miliarde de euro. Fondurile se acordă prin Instrumentul SAFE (Acțiunea de Securitate pentru Europa) pentru achiziții comune de arme. Aprobarea finală este preconizată pentru 21 mai.
Fostul președinte american Joe Biden (2021-2025) a fost diagnosticat cu cancer de prostată cu metastaze la nivelul oaselor, iar el și familia sa analizează opțiunile de tratament, a anunțat duminică biroul său într-un comunicat - relatează agențiile internaționale de presă.
Trump, care a declarat că este puțin probabil să se înregistreze progrese în privința armistițiului până la întâlnirea lui și a lui Putin, a declarat că va vorbi cu Putin luni, la ora 16:00. La ora 19.30, discuțiile erau în curs de desfășurare.
Tancurile M1 Abrams vor fi un element-cheie la parada care va marca cea de-a 250-a aniversare a armatei și care, coincidență, va avea loc în aceeași zi cu cea de-a 79-a aniversare a președintelui Donald Trump.
Partidul de guvernământ Fidesz al premierului Viktor Orbán a depus săptămâna trecută un proiect de lege intitulat „Prin transparența vieții publice”. Pe baza acesteia, noul Oficiu pentru Apărarea Suveranității va crea o listă a organizațiilor care primesc sprijin din străinătate și amenință suveranitatea Ungariei.
O dispută aprinsă a izbucnit între premierul italian Giorgia Meloni și președintele francez Emmanuel Macron.
Nicuşor Dan, candidat independent, a obţinut 6.168.642 de voturi (53,60%), la cel de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale, arată datele publicate pe site-ul Autorităţii Electorale Permanente, după centralizarea tuturor celor 20.085 de procese verbale.
Președintele interimar Ilie Bolojan a efectuat o vizită la militarii români dislocați în Bosnia și Herțegovina, cu ocazia unei escale la Sarajevo, la întoarcerea dintr-o vizită oficială în Tirana. Vizita a fost motivată de respectul față de Armata României și de dorința de a transmite aprecierea față de militarii care contribuie la menținerea păcii în regiune.
Peste 92.000 de alegători s-au prezentat la urne în diaspora, până vineri la ora 16:00 (ora României), pentru a vota la al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, potrivit datelor furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă.
Primele discuții directe dintre reprezentanții Ucrainei și Rusiei de la începutul invaziei rusești din februarie 2022 au început vineri, la ora 13:40, la Palatul Dolmabahce din Istanbul.
Armata Statelor Unite și-a reafirmat angajamentul ferm față de apărarea colectivă a NATO prin desfășurarea sistemului de rachete de artilerie cu mobilitate ridicată M142 HIMARS în cadrul Exercițiului Hedgehog 2025 (Ariciul 2025), cel mai amplu exercițiu militar național desfășurat vreodată de Estonia. Manevrele, la care participă peste 16.000 de militari din Estonia și din state membre NATO și care se desfășoară în apropierea orașului Voru, subliniază accentul strategic al Alianței pe pregătirea operațională și descurajarea de-a lungul Flancului Estic.
Conform planului, Consiliul Național de Securitate (NSC) s-ar micșora și ar trece de la a face recomandări președintelui la a-i executa ordinele.
Iranul este pregătit să accepte un acord cu Statele Unite privind programul său nuclear în schimbul ridicării imediate a sancţiunilor, a declarat miercuri Ali Shamkhani, un consilier al liderului suprem iranian Ali Khamenei, pentru postul de televiziune american NBC News, relatează Agerpres și AFP.
Bosnia Herzegovina traversează o perioadă tot mai tensionată, iar apelurile la dialog și respectarea ordinii constituționale par să nu reușească să evite o destabilizare majoră în regiune.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a confirmat aprobarea celui de-al 17-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Noile sancțiuni europene vor lovi flota fantomă a Moscovei. Noi bariere și pentru componente cu dublă utilizare folosite de industria militară rusească
Un avion de antrenament militar japonez s-a prăbuşit la scurt timp după decolare, au anunţat miercuri autorităţile nipone, după ce aparatul de zbor cu două persoane la bord ar fi căzut într-un lac, relatează Agerpres și AFP. E vorba de un T-4 Kawasaki, iar guvernul japonez a confirmat incidentul.
Noul lider sirian Ahmed al-Sharaa încearcă să-l îmbuneze pe Donald Trump și ar putea să-i propună câteva afaceri de nerefuzat".
Cu o lună înainte de summitul de la Haga, Președintele Comitetului Militar al NATO declarat că nu are nicio indicație că Statele Unite își vor retrage forțele dedicate planurilor de apărare ale alianței și le vor muta în zona indo-pacifică.
Într-un anunț istoric, Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) a informat, pe 12 mai, că se va dizolva. Gruparea militantă aflată pe lista organizațiilor teroriste ale mai multor state, dar în principal pe ce a Turciei, a emis luni lun un comunicat prin care anunță că „toate activitățile” desfășurate sub numele său au luat sfârșit.
Președintele american Donald Trump s-a oferit luni să participe personal la posibile discuții dintre Ucraina și Rusia care vor avea loc în Turcia la sfârșitul acestei săptămâni.
Într-o vizită cu miză uriașă în Orientul Mijlociu, Donald Trump încearcă să obțină promisiuni de investiții în valoare de peste 2 trilioane de dolari din partea liderilor din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar.
Ungaria a anulat o întâlnire cu Ucraina la nivel de experţi în drepturile minorităţilor care trebuia să aibă loc luni, invocând o dispută în care cele două ţări vecine şi-au expulzat reciproc diplomaţi şi s-au acuzat de activităţi de spionaj.
Rusia duce un război subteran, al cărui scop principal este să submineze încrederea cetățenilor din statele occidentale în posibilitatea ca Rusia să fie învinsă.
Administrația președintelui american Donald Trump se pregătește să accepte un avion Boeing 747-8 drept cadou din partea familiei regale qatareze, al cărui preț este de 400 de milioane de dolari. Ar fi cel mai scump cadou pe care l-a primit vreodată un președinte american.
Rusia lui Putin folosește simbolistica cu scop pur propagandistic. Acum doi ani, singurul tanc scos la parada de Ziua Victoriei era legendarul T-34; gestul reamintea rușilor marile victorii din Al Doilea Război Mondial, dar transmitea și un alt mesaj - acela că toată tehnica de luptă era trimisă pe frontul din Ucraina, în lupta contra blindatelor occidentale.
Ucraina este pregătită pentru negocieri directe cu Rusia, așa cum a sugerat liderul Kremlinului, Vladimir Putin. Totuși, cu condiția ca Moscova să fie de acord mai întâi cu propunerea unui armistițiu necondiționat de treizeci de zile, care intră în vigoare de luni, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Experiența Ucrainei este de un interes major pentru orice națiune europeană conștientă de gravitatea situației actuale de securitate, dar în special pentru țările din estul Europei, care au fost într-o măsură mai mare sau mai mică în sfera de influență Rusiei. Cu cât urmărim mai îndeaproape problemele cu care se confruntă fosta țară sovietică agresată de “sora” mai mare, cu atât înțelegem mai bine cât de complexe sunt eforturile necesare pentru menținerea independenței și suveranității unui astfel de stat. Corupția rămâne o amenințare internă gravă pentru apărarea Ucrainei
”Dacă vrei, poți”, suna o reclamă emblematică, una dintre primele astfel de reclame occidentale difuzate în România post Revoluție. Sloganul se aplică și Ucrainei, care se încăpățânează să lovească devastator pe teritoriul Rusiei (exclusiv în zona militară și logistică), chiar și în lipsa unor rachete occidentale cu rază lungă de acțiune.
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a anunțat pe 5 iunie că președintele Donald Trump l-a nominalizat pe generalul-locotenent al Forțelor Aeriene Alexus G. Grynkewich pentru funcția de Comandant Suprem al Forțelor Aliate (SACEUR) ale NATO în Europa, după cum informează site-ul oficial al Departamentului Apărării din SUA. Ocupantul acestui post asigură simultan și funcția de comandant al Comandamentului European (EUCOM) al SUA.
Un schimb de replici fără precedent a izbucnit joi seară între președintele american Donald Trump și miliardarul Elon Musk.
Germania intenționează să achiziționeze din Norvegia rachete de croazieră cu lansare din aer de tip JSM de ultimă generație, a anunțat joi Ministerul norvegian al Apărării, relatează Agerpres și DPA.
Rușii nu au reușit să vândă încă nimănui Su-57, dar tocmai s-au luat pe piața externă la „trântă” cu F-35 Lightning II american. Provocarea rusă? Ca Su-57 să ia fața F-35 într-un contract gigant iar pentru asta rușii plusează.
Administrația președintelui american Donald Trump a retras de la Ucraina detonatoarele speciale de proximitate, utilizate de rachetele ghidate cu laser de calibru 70 mm de tip Advanced Precision Kill Weapon System II (APKWS I). Acestea au fost redirecționate către Orientul Mijlociu.
Armata ucraineană a atacat joi o unitate rusă a Brigăzii 26 Rachete în orașul Klinți din regiunea Bryansk, care se pregătea să atace unul dintre orașele ucrainene, probabil chiar Kievul. Anunțul a fost făcut de Statul Major General ucrainean, care a publicat o înregistrare video a atacului.
SUA cer ca membrii NATO să investească 5% din PIB-ul lor în apărare.
Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a atacat recent pentru a treia oară Podul Crimeei, utilizând de această dată o incarcatura exploziva subacvatică care a avariat grav stâlpii principali de susținere. Similar primelor doua atacuri, cel de-al treilea se in scrie in seria de eforturi ale Ucrainei de a perturba una dintre cele mai vitale rute logistice militare ale Rusiei.
O descoperire șocantă a stârnit un val de îngrijorare în sud-estul Poloniei: sisteme antiaeriene și muniție, lăsate nesupravegheate într-un hangar din satul Laszki, în regiunea Podkarpacie, aproape de granița cu Ucraina. Incidentul, investigat acum de autoritățile poloneze, a scos la iveală o poveste complexă implicând o companie privată și un transport misterios de armament destinat Ucrainei.
Forțele Armate Române au semnat un contract pentru achiziția unui număr nespecificat de vehicule de desant aerian de tip Enok AB (Airborne), special adaptate pentru roluri de apărare anti-tanc mobilă. Anunțul a fost făcut de producătorul german, ACS Armoured Car Systems GmbH (ACS), în cadrul Forumului Forțelor pentru Operații Speciale din Europa de Sud-Est (SEESOF), ce are loc în prezent în România, la Târgu Mureș. Această achiziție subliniază o direcție strategică către consolidarea capacităților de apărare mobilă, cu o orientare clară către utilizarea de către forțele speciale române.
Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a publicat pe 4 iunie noi imagini detaliate din cadrul operațiunii „Pânza de Păianjen” (Pavutyna), ce ilustrează lovituri spectaculoase cu drone împotriva unor aeronave strategice rusești aflate in unele dintre cele mai importante baze aeriene.
O analiză a celor mai recente eveniment de pe frontul aerian ucrainean relevă o transformare fundamentală a echilibrului de putere, marcată de erodarea progresivă a apărărilor aeriene rusești. Această schimbare este rezultatul unei integrări strategice a capabilităților aeriene, ucrainenii utilizând atât aeronave occidentale avansate, cât și platforme modernizate de origine sovietică pentru a efectuat mişini tactice coordonate.
Țările Uniunii Europene au dificultăți în a produce cantitatea necesară de muniție atât pentru propriile nevoi, cât și pentru aprovizionarea Ucrainei.
Forțele de Sisteme fără Pilot ale Ucrainei (SBS) au din 3 iunie un nou comandant în persoana lui Robert Brovdi, cunoscut sub porecla ”Maghiar”. Cu o bogată experiență de luptă, Brovdi a anunțat deja schimbări radicale în următoarele trei luni, care au ca scop eficientizarea acțiunilor SBS prin sistematizarea întregului proces de la formarea personalului, logistică, sprijin tehnic până la controlul câmpului de luptă.
Președintele american Donald Trump a anunțat miercuri că a vorbit telefonic cu președintele rus Vladimir Putin timp de peste o oră. El a descris apelul ca fiind bun, dar a spus că nu va duce la o pace imediată. Șeful Kremlinului a declarat în timpul apelului că Moscova trebuie să răspundă recentului atac al dronelor ucrainene asupra bazelor aeriene rusești.
Direcția principală de informații (GUR) din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării a ajuns la concluzia că, în ciuda utilizării lor constante, Rusia are suficiente rachete pentru a executa mai multe lovituri masive asupra Ucrainei.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a propus miercuri instituirea unui armistiţiu până la desfăşurarea unei întâlniri cu preşedintele rus Vladimir Putin, dar acesta a respins atât armistiţiul, cât posibilitatea unei întâlniri, relatează Agerpres, Reuters, EFE şi Ukrainska Pravda.
Marca auto românească ARO (prescurtare de la Auto Romania) a fost una dintre cele mai cunoscute și emblematice companii producătoare de vehicule de teren din această regiune. După Revoluția din 1989 a existat o oportunitate de a salva ARO prin privatizare, iar un stat era mai mult de interesat de proces. Nu s-a concretizat iar ARO azi e istorie.
Atacurile forțelor armate ucrainene asupra aerodromurilor militare ale Rusiei, atacuri soldate cu pierderi istorice ale ocupantului, au generat o dezbatere între experții militari ruși cu privire la viitorul aviației strategice.
O dispută de proporții se prefigurează la Pentagon, unde se dorește prioritizarea dezvoltării avionului de vânătoare stealth F-47 al U.S. Air Force în detrimentul planurilor U.S. Navy de a-și dezvolta propriul avion de ultima generație, F/A-XX. Argumentul central invocat de Departamentul Apărării este că urmărirea simultană a celor două programe ar putea întârzia ambele inițiative cruciale pentru viitorul aerian al SUA.
Cele mai noi cipuri de la Nvidia au făcut progrese semnificative în antrenarea sistemelor mari de inteligență artificială, potrivit unor date publicate miercuri. Numărul de cipuri necesare pentru antrenarea modelelor mari de limbaj a scăzut considerabil.
Cel mai mare producător de vehicule militare din Italia - Iveco Defence Vehicles (IDV) - ar putea fi vândut până la sfârșitul anului.
Administrația Suedeză pentru Materiale de Apărare a selectat radarul de supraveghere aeriană cu baza la sol de nouă generație Lockheed Martin TPY-4 pentru a spori capacitatea de supraveghere la distanță a țării, devenind astfel a treia națiune care alege această platformă radar de a 5-a generație.
Marea Britanie s-a angajat să mărească de zece ori numărul de drone pe care le furnizează Ucrainei, urmând ca țara să livreze 100.000 până la sfârșitul anului fiscal, în aprilie 2026, a relatat Reuters.
De la începutul războiului din Ucraina, până la 1,4 milioane de soldați atât de partea rusă, cât și de cea ucraineană au fost uciși sau răniți, potrivit think tank-ului de la Washington Center for Strategic and International Studies (CSIS).
În urma unei operațiuni de amploare a Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), denumită "Pânza de Păianjen", care a vizat mai multe aerodromuri militare rusești, Federația Rusă depune acum eforturi considerabile pentru a minimiza și ascunde pierderile devastatoare suferite. Operațiunea, care a fost pregătită timp de un an și jumătate, a vizat distrugerea a 41 de bombardiere strategice, inclusiv avioane de tip Tu-160, Tu-95MS, Tu-22M3, aeronave de avertizare timpurie A-50 și avioane de transport militar.
La data de 4 iunie 2025, Președintele SUA, Donald Trump, a semnat un ordin executiv ce a dublat tarifele la importurile de oțel și aluminiu de la 25% la 50%, decizie ce a intrat în vigoare imediat, provocând reacții în lanț în comerțul global și în industria americană de apărare. Ordinul, care menține tarifele pentru Regatul Unit la 25%, are ca scop stimularea producției interne de oțel și aluminiu și abordarea preocupărilor de securitate națională legate de dependența de metalele străine.
România continuă să se confrunte cu dezechilibre excesive, pe măsură ce deficitele fiscale și de cont curent s-au adâncit, iar competitivitatea costurilor s-a deteriorat în 2024, notează ultimul raport al Comisiei Europene privind stimularea competitivității UE.
Un raport recent al Comandamentului de Pregătire și Doctrină al Armatei S.U.A. (TRADOC), intitulat „How China Fights in Large-Scale Combat Operations”, oferă o evaluare aprofundată a strategiei militare a Chinei, a conceptelor sale operaționale și a caracteristicilor Forțelor Terestre ale Armatei de Eliberare a Poporului (PLAGF). Analiza subliniază o schimbare semnificativă în abordarea Beijingului față de securitatea globală și proiecția puterii militare.
Într-o operațiune coordonată și de lungă durată, Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a revendicat un al treilea atac asupra Podului Crimeei, vizând de această dată structurile subacvatice ale acestuia. Acțiunea, care a avut loc în dimineața zilei de 3 iunie 2025, a implicat detonarea a echivalentul a 1100 kg de explozibil TNT, provocând „avarii severe” pilonilor subacvatici ai podului.
Recunoscând necesitatea unei inovații tehnologice accelerate în războiul modern, Pentagonul a lansat o nouă inițiativă ambițioasă prin intermediul Oficiului de Inovație în Apărare (DIU). Numită ''Project GI'', această inițiativă își propune să integreze feedback-ul direct de pe front într-un ciclu continuu de proiectare, testare și implementare a sistemelor de drone, imitând agilitatea care a permis forțelor ucrainene să depășească armata rusă în implementarea de noi tehnologi.
