Centrul strategic internațional GLOBSEC este o organizație non-guvernamentală non-partizană, situată în capitala Slovaciei, care studiază problemele de securitate.
Țările NATO trebuie să dezvolte un nou concept de descurajare a Rusiei, deoarece cel vechi nu funcționează și a permis agresiunea pe scară largă a Rusiei împotriva Ucrainei. Iar decizia ar trebui luată cât mai curând posibil, pentru că investițiile în apărare necesită o planificare pe termen lung, potrivit autorilor raportului.
Experți de frunte din Europa de Est și Statele Unite, sub conducerea generalului în retragere și fost comandant al Forțelor Terestre ale SUA în Europa, Ben Hodges, consideră că la summitul NATO de la Vilnius (11-12 iulie) trebuie deja luate măsuri concrete care să întărească securitatea flancului estic al NATO.
Potrivit experților, este nevoie de un nou concept de descurajare, adică de crearea condițiilor în care inamicul să nu declanșeze agresiunea, realizând că nu are suficiente resurse pentru a-și atinge obiectivele și că răspunsul din partea Alianței nord-atlantice va fi devastator pentru el.
Această strategie a fost conceptul de bază al NATO pentru cea mai mare parte a istoriei Alianței de la crearea ei în 1949 – pentru a limita Uniunea Sovietică.
"Războiul Rusiei împotriva Ucrainei este rezultatul unei descurajări eșuate. Nu putem permite ca descurajarea să eșueze din nou. Rusia a fost întotdeauna un imperiu. Dacă asta nu se va schimba, Putin va fi succedat de un alt Putin. Suntem pregătiți pentru asta?" - a scris fostul general american Ben Hodges în anunțul prezentării.
Potrivit autorilor raportului, întărirea semnificativă a flancului estic al NATO devine o condiție necesară pentru menținerea stabilității, întrucât Rusia, după inevitabila înfrângere din Ucraina, își va putea restabili rapid potențialul militar pentru a începe un nou război.
”Având în vedere că Rusia încă poate găsi o modalitate de a-și restabili puterea militară prin 2030, susținem că țările din flancul estic trebuie să identifice măsurile pe care trebuie să le adopte acum pentru a-și asigura în timp capabilitățile necesare”, se precizează în raport.
În același timp, rămân lacune semnificative în apărarea țărilor de flancul estic al NATO, inclusiv sisteme de apărare antiaeriană învechite, mobilitate strategică limitată și apărare insuficient integrată.
„Stocurile actuale ale țărilor de pe flancul estic constau în principal din sisteme învechite din epoca sovietică care, sunt în mare măsură incapabile să contracareze eficient amenințările aeriene moderne”, se spune în raport.
Reuniunea miniștrilor apărării din statele NATO din iunie 2023 / NATO facebook
Recomandările, în număr de 11, pentru întărirea flancului estic al NATO includ măsuri directe față de Rusia precum și altele indirecte. Primele vizează anularea actului fondator NATO-Rusia, amplificarea monitorizării amenințărilor generate de Rusia și reducerea dependenței energetice a Europei față de Rusia. Cele indirecte se axează pe extinderea puterii grupurilor multinaționale de luptă staționate pe flancul estic, înlocuirea echipamentului sovietic cu cel occidental, creșterea stocurilor de muniții/echipamente, apărare cibernetică, cooperare mai aprofundată pe flancul estic (pe probleme de achiziții, consolidare în comun a apărării antirachetă, logistică, relansarea industriilor de apărare). Toate măsurile de ordin militar au ca prim scop realizarea interoperabilității, aceasta fiind una din condițiile de bază a realizării sinergiei forțelor, poate cea mai importantă.
Prima recomandare vizează extinderea și permanentizarea prezenței grupurilor de luptă: Este necesar să se realizeze ce s-a promis la Madrid în urmă cu un an și anume ”extinderea grupurilor de luptă până la nivel de brigadă și trecerea de la rotație la prezența permanentă acolo unde este nevoie”.
Stocarea puterii: Creșterea volumului de echipamente și muniții prepoziționate pe flancul estic, concomitent cu trimiterea de capabilități Ucrainei.
Lipsa cooperării în domeniul achizițiilor de apărare este un risc de securitate, avertizează GLOBSEC. O cooperare avansată ar ajuta la abordarea lacunelor de acoperire și a timpilor mari de livrare, ceea ce va duce la creșterea securității regionale. Este dat ca exemplu pozitiv Parteneriatul letono-eston pentru apărarea antiaeriană.
Decalajul (între țările de pe flancul estic) în apărarea antirachetă este un semnal de alarmă. Pentru rezolvarea problemelor este nevoie să se prioriteze investițiile în acest domeniu în paralel cu promovarea mai puternică a cooperării regionale de apărare antirachetă.
Trebuie înlocuit echipamentul sovietic moștenit cu cel occidental chiar dacă nu este de ultimă generație. Cumpărarea de sisteme noi nu este singura cale pentru realizarea interoperabilității. Echipamentele occidentale existente trebuie menținute și modernizate, inclusiv să li se prelungească durata de viață.
Logistica unificată: granițele naționale sunt un obstacol pentru planificarea apărării. Logistica trebuie prioritizată ca un alt domeniu crucial pentru cooperare. Infrastructura intră pe același palier de prioritizare. Pentru ca trupele să poată fi rapide iar echipamentele să ajungă urgent la ele este necesară alinierea infrastructurii, cu referire deosebită la ecartamentul diferit de cale ferată în țările din fosta URSS.
Reconsiderarea tratatelor dintre NATO și Rusia. Nu se mai poate avea încredere în partea rusă. Actul fondator NATO-Rusia trebuie anulat, deoarece NATO își limitează prezența pe flancul estic si pierde avantajul privind desfășurarea forțelor permanente.
Rusia ar trebui în continuare să fie tratată ca o amenințare semnificativă pentru flancul estic chiar dacă a înregistrat pierderi în Ucraina.
Reducerea dependenței energetice față Rusia are importanță strategică pentru Alianță. Ar trebui să fie una dintre prioritățile de vârf.
Îmbunătățirea apărării cibernetice în perspectiva unui conflict cibernetic pe termen lung cu Rusia.
Cooperare și interoperabilitate între țările de pe flancul estic prin industriile lor de apărare. Țările din flancul estic trebuie, cel puțin, să-și restabilească capacitatea de producție a industriei de apărare. În acest sens, trebuie promovat și aprofundat dialogul public-privat în zona industriilor de apărare pentru a spori pe deplin capabilitățile de interoperabilitate și descurajare până în 2030.
Comentariul autorului:
Măsurile luate de NATO pe flancul său estic vizează, din punct de vedere tehnic, doar descurajarea Rusiei, dar prin amploarea și mai ales calitatea lor sunt obligate, chiar condamnate, să descurajeze următorul conflict global.
După cum au remarcat absolut toți experții militari și de securitate, ”China privește cu mare atenție la ceea ce se întâmplă în Ucraina și pe flancul estic al NATO”. Este laboratorul viitorului război, iar oportunitatea Alianței nord-atlantice de a descuraja credibil este acum în plin război și este o oportunitate unică. Altfel, oricât de laborioase ar fi noile măsuri de descurajare luate pe timp de pace, s-ar putea să se constate, cum de altfel se constată acum, că au fost un eșec.
Ce vede acum China în războiul ruso-ucrainean? O confruntare între cantitate reprezentată de Rusia (susținută de China) și calitate reprezentată de Ucraina (susținută de Occident). China este exponentul cantității și, ca și Rusia, se străduiește din răsputeri să-și adauge și calitatea ca abilitate. Dar, va dura mult timp pentru că autoritarismul nu produce calitate la scară mare. Pe de altă parte, Occidentul mizează în primul rând pe calitate pentru că viața umană contează aici.
Cine va câștiga această confruntare ”cantitate” versus ”calitate” în războiul ruso-ucrainean? China se uită în continuare impasibilă și învață. Chiar este de remarcat baletul diplomatic pe care-l face. Deocamdată, Ucraina și NATO par în ușor avantaj. Rușii s-au tot retras de la începutul războiului, dar jocul nu s-a terminat.
O victorie ucraineană categorică, este desigur cel mai bun mesaj de descurajare. Dar, cuvântul cheie este ”categoric” și nu ”victorie” pentru că dacă NATO nu aduce ”schimbători de joc”, orice bune intenții s-ar putea opri în uriașele câmpuri de mine plantate de ruși, iar conflictul s-ar putea prelungi și chiar agrava.
China, prin impulsul mare dat în ultimii ani programului său de arme nucleare, deja a dat semnalul că nu mai este descurajată de amenințarea nucleară, ceea ce este foarte periculos. Crede că prin cantitate poate câștiga un război convențional. A făcut prima mutare prin Rusia care a devenit cobaiul său în acest experiment.
În concluzie, dacă, acum în Ucraina, nu se descurajează următorul conflict, atunci războiul va veni în anii 2030, cu mare probabilitate, chiar dacă măsurile pe care le va lua Alianța nord-atlantică vor fi excepțional de bune.
***
La final un mic comentariu despre autoritarism. Este interesantă fotografia care însoțește articolul din 7 iulie (publicat de un site rusesc de analiză militară) despre planurile de înființare a Regiunilor Militare Leningrad și Moscova. Mai mulți generali ruși sunt așezați la masă cu ministrul apărării, Serghei Șoigu. Toți stau ușor înclinați în față, aproape la același unghi, la fel ca Șoigu. De asemenea, au privirea ațintită spre același punct, probabil președintele Putin. Toți au mâinile puse pe masă, aproape la fel ca Șoigu. Par lipsiți de orice personalitate. Niciunul dintre ei nu are curajul să facă ceva diferit, să iasă cu ceva în evidență, probabil îngroziți de atmosfera din sală sau paralizați de frica că ar putea, printr-un mic gest, să intre în rândurile suspecților la revolta Wagner. Acesta este efectul diferenței dintre lumea liberă și autoritarism. Cei doi lideri, rus și chinez, prin longevitatea lor deosebită în funcțiile supreme, probabil fără să realizeze, au instaurat un regim de teroare intern, vulnerabilizându-și fatal propriile națiuni prin restrângerea severă a inițiativei și a liberei informări, precum și a altor drepturi fundamentale. Se văd aceste diferențe uimitoare și între modul lejer în care comunică generalii ucraineni și inexistența în mass-media a generalilor ruși, deși și unii și alții sunt pe vremuri de război.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Atacurile asupra rafinăriilor au declanșat o criză a combustibililor și au oprit exporturile lucrative de gaze ale Moscovei - pe măsură ce presiunea asupra președintelui rus de a începe negocierile crește.
India a semnat, în 2018 ,un acord de 5,5 miliarde de dolari cu Rusia pentru cinci sisteme de rachete sol-aer cu rază lungă de acțiune S-400 Triumf.
Foștii premieri ai României Adrian Năstase și Viorica Dăncilă au mersla Beijing, pentru a participa la parada militară ce comemorează 80 de ani de la victoria Chinei împotriva Japoniei în al Doilea Război Mondial.
Preşedintele chinez Xi Jinping a declarat miercuri că China este "de neoprit", într-un discurs rostit înainte de o uriaşă defilare militară la Beijing care a comemorat sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial la care au participat liderii rus şi nord-coreean, Vladimir Putin şi Kim Jong Un, scrie Agerpres.
Ultimele ore se scurg înainte de parada militară, una dintre cele mai mari din lume, cu peste două milioane de soldați, care va avea loc în inima Beijingului. Marele spectacol, care marchează cea de-a 80-a aniversare a capitulării Japoniei Imperiale la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, este o oportunitate de a demonstra capacitatea tot mai mare a Chinei de a rivaliza cu Statele Unite într-un potențial conflict.
În noaptea de 02.09.2025, drone rusești au lovit facilitățile din partea portuară a orașului Izmail din Odesa, care se află pe malul Dunării. Surse ucrainene susțin că Forțele Armate ruse au efectuat în zonă cel mai masiv atac cu drone aeriene de la începutul războiului.
Cheltuielile pentru armament în Uniunea Europeană vor atinge un nou record în acest an, ajungând la 381 de miliarde de euro, a anunţat marţi Agenţia Europeană de Apărare (AEA), relatează Agerpres.
Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a comentat declarația președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, conform căreia aliații ar putea desfășura trupe pe teritoriul Ucrainei, dupăîncheierea conflictului.
Avionul care o ducea pe președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost vizat de interferențe care au dus la blocarea semnalului GPS în timp ce aeronava încerca să aterizeze ieri în Bulgaria.
Președintele chinez Xi Jinping și-a exprimat duminică sprijinul pentru aderarea Armeniei și Azerbaidjanului la Organizația de Cooperare de la Shanghai (OCS), în timpul întâlnirilor pe care le-a avut la Tianjin cu liderii ambelor țări, în urma tratatului de pace încheiat între cele două state după decenii de conflict, relatează Agerpres și EFE.
Rusia a anunțat săptămâna aceasta cu surle și trâmbițe că a scufundat nava de cercetare medie ucraineană Simferopol, chiar la gura de vărsare a Dunării. La „câțiva centimetri” în termeni geografici, de apele teritoriale ale României.
Uniunea Europeană trebuie să exploreze toate "căile posibile" pentru a utiliza cât mai bine activele ruseşti îngheţate în Europa, în scopul întăririi susţinerii sale pentru Ucraina, a declarat şefa diplomaţiei Kaja Kallas, relatează Agerpres și AFP.
Președintele Donald Trump a ordonat desfășurarea unor nave de război americane în apropierea apelor Venezuelei, pentru a contracara amenințările provenite din partea cartelurilor latino-americane de droguri. Decizia vine la câteva săptămâni după ce liderul american a anunțat o recompensă de 50 de milioane de dolari pentru informații care să ducă la arestarea dictatorului Nicolás Maduro.
Deputatul ucrainean Andrii Parubîi, fost preşedinte al parlamentului de la Kiev, a fost împuşcat mortal sâmbătă la Lviv, în vestul Ucrainei, a anunţat preşedintele Volodimir Zelenski, transmit Agerpres, AFP şi Reuters.
Ministrul Apărării Naţionale, Ionuţ Moşteanu, a arătat că în cadrul reuniunii din Danemarca a miniştrilor apărării din statele UE a susţinut direcţiile esenţiale pentru securitatea României şi a Europei.
Diplomația română reacționează dur după recentele atacuri lansate de Federația Rusă asupra Ucrainei, în noaptea de 27 spre 28 august. Ministerul Afacerilor Externe a anunțat vineri că ambasadorul Rusiei la București, Vladimir Lipaev, a fost chemat de urgență la sediul instituției, unde i-a fost transmis protestul oficial al statului român.
China vrea să cumpere mai multe gaze din Rusia via actuala conductă Power of Siberia 1, în condițiile în care nu au fost făcute progrese cu privire la construirea celei de a doua conducte, Power of Siberia 2, au dezvăluit pentru Reuters două surse din industria energetică, scrie Agerpres.
Oficialii militari americani și europeni sunt din ce în ce mai îngrijorați de aceste zboruri cu drone, chiar dacă sabotajul rusesc a scăzut. Serviciile de informații germane consideră că cel puțin o parte dintre aceste drone au fost fabricate în Iran, iar cel puțin o parte dintre zboruri ar fi putut fi efectuate de pe nave din Marea Baltică.
Începând de mâine, 29 august, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va vizita Letonia, Finlanda, Estonia, Polonia, Lituania, Bulgaria și România.
După ce anul trecut, 10 dintre cei 32 de membri ai NATO s-au aflat sub obiectiv, Alianța anunță că anul acesta toate statele vor aloca pentru apărare peste 2% din PIB.
Șefa guvernului italian, Giorgia Meloni, a avertizat miercuri că "Uniunea Europeană este tot mai mult condamnată la irelevanţa geopolitică, incapabilă să răspundă eficient provocărilor de competitivitate ridicate de China şi SUA", relatează agenţiile Agerpres și EFE.
Preşedintele Nicuşor Dan a semnat miercuri decretul privind trecerea în rezervă a locţiitorului şefului Statului Major al Forţelor Aeriene, generalul-maior cu două stele Constantin Dobre, a informat Administraţia Prezidenţială.
SUA și-au semnalat disponibilitatea de a sprijini orice „plan de securitate” condus de Europa pentru Ucraina post-conflict, a relatat publicația britanică Financial Times, citând oficiali europeni anonimi.
Liderii Franței, Germaniei și Poloniei urmează să viziteze astăzi Republica Moldova pentru a-și exprima sprijinul, cu o zi înainte de începerea campaniei electorale pentru alegerile parlamentare tensionate de luna viitoare, pe fondul acuzațiilor de interferență a Rusiei în politica țării pro-europene de la granița cu Ucraina, relatează AFP și Politico.
Starship, cea mai mare și mai puternică rachetă din lume, a fost lansată din Texas și a efectuat un zbor de 60 de minute.
După ce în 2023 economia Rusiei a recuperat contracția din 2022 a Produsului Intern Brut (PIB), chiar depășind-o, iar în 2024 a menținut trendul de creștere, evoluții de ultimă oră ridică semne de întrebare despre cât va mai rezista piața rusă într-o formă civilizată și reglementată.
Președintele american Donald Trump a declarat miercuri seară că, dacă liderul rus Vladimir Putin nu va fi de acord cu un armistițiu în Ucraina, va impune sancțiuni economice Rusiei, declanșând astfel un război economic.
Avioane de luptă germane au fost trimise să intercepteze un avion de cercetare rusesc de tip Il-20 deasupra Mării Baltice pe 26 august, a informat Deutsche Welle (DW).
Administrația Trump vrea să implice statul în controlul unor companii strategice americane și ia în considerare preluarea de participații la contractori din domeniul apărării, inclusiv Lockheed Martin Corp, a declarat marți secretarul american pentru Comerț, Howard Lutnick.
O bună parte dintre cetățenii Europei a fost anesteziată de propaganda rusă, care acționează de peste 10-15 ani.
Spre exemplu, extinderea NATO a fost prezentată ca o amenințare existențială pentru Moscova, dar realitatea contrazice total narativul rusesc. E suficient să ne aducem aminte când au aderat primele state estice la Alianță. Dacă România, Bulgaria sau balticii au intrat în NATO acum ”doar” 21 de ani, în 2004, în cazul Cehiei, Ungariei și Poloniei acest lucru s-a întâmplat în 1999.
Practic, timp de peste un sfert de secol nu a existat niciun atac sau încercare de destabilizare a Rusiei, ba din contră, Europa a încercat să rămână aproape economic de Moscova prin parteneriate energetice solide.
În urmă cu câteva zile s-au împlinit un an de când programul de modernizare a 10 avioane IAR-99 la versiunea SM (n.r. Șoim) ar fi trebuit finalizat. Avioane Craiova și sindicatele au explicat întârzierile ca fiind cauzate de nerespectarea anumitor termene privind livrările de echipamente, în contextul pandemiei și războiului din Ucraina. O veste bună după foarte multe amânări o dă Victor Peța, lider de sindicat, Avioane Craiova, care spune că s-a primit softul necesar, ultima piesă din puzzle care lipsea, în contextul în care 5 avioane IAR-99 au deja instalată toată aparatura. Astfel, dacă nu apar surprize, până la finalul lunii octombrie 5 avioane IAR-99 modernizate la standardul Șoim vor fi livrate într-un final Armatei României.
Administrația Trump a aprobat primele pachete de asistență militară americană pentru Ucraina, plătite de aliați în cadrul unui nou mecanism numit PURL.
Potrivit experților, nevoile Ucrainei rămân aceleași ca în lunile anterioare - apărare aeriană, interceptoare, sisteme, rachete și artilerie.
Ministrul apărării naționale a vizitat o serie de facilități de instruire din garnizoana Galați.
Presa poloneză relata ieri că, în timpul incursiunii dronelor rusești în Polonia, pe 10 septembrie, există și varianta de lucru potrivit căreia clădirea rezidențială din satul Wyryk să fi fost lovită de o rachetă lansată de un F-16, și nu de o dronă rusească.
Recent, tensiunile geopolitice au atins un nou punct critic, atunci când drone rusești au pătruns în spațiul aerian al Poloniei. Incidentul, care nu a fost izolat, a declanșat o reacție imediată și fermă din partea Alianței Nord-Atlantice. Avionanele de vânătoare au fost ridicate de la sol, spațiul aerian a fost securizat, iar cetățenii de pe flancul estic au primit asigurarea că cerul lor rămâne apărat. Este o demonstrație a eficienței NATO Air Policing, o misiune esențială și continuă, menită să protejeze fiecare centimetru al teritoriului Alianței.
Singura aeronavă de transport militar An-70 care a apucat “să vadă lumina zilei” a fost identificată în zbor spre Polonia, pe 15 septembrie, după cum a semnalat sursa de monitorizare Polish Military Radar pe contul său de X.
Centrul spaniol de vize din Moscova va înceta înregistrarea turiștilor pentru depunerea documentelor și va anula cererile deja depuse, Germania anunțând criterii mai stricte.
Trimiterea în judecată a lui Călin Georgescu și a grupării paramilitare a lui Horațiu Potra de către Parchetul General este mai mult decât un simplu dosar penal. Este o radiografie brutală a unei vulnerabilități naționale pe care o ignoram, pe care o minimizam de ani buni: România a fost, este și va rămâne o țintă predilectă a războiului hibrid dus de Federația Rusă. Iar acum, procurorul general Alex Florența a pus punctele pe „i”, demascând un mecanism complex, care a exploatat tocmai fragilitățile noastre ca societate.
Rusia și Belarus au exersat lansarea de arme nucleare tactice în timpul manevrelor militare comune. Potrivit Reuters, președintele belarus, Alexander Lukașenko, a declarat acest lucru astăzi (16.09.2025), precizând că exercițiul comun ruso-belarus nu este menit să amenințe pe nimeni. Anterior, Ministerul rus al Apărării anunțase că bombardiere strategice Tu-160 au îndeplinit misiuni de luptă deasupra Mării Barents, inclusiv lansarea de rachete de croazieră.
Într-un război modern, definit de precizia dronelor și de atacurile nemiloase cu rachete de croazieră, o piesă de artilerie antiaeriană dezvoltată în anii '60, la apogeul Războiului Rece, a devenit un simbol al rezistenței ucrainene. Este vorba despre sistemul Gepard, "micul vânător" autopropulsat, care demonstrează că ingeniozitatea și adaptarea pe câmpul de luptă pot învinge tehnologia nouă. Povestea sa nu este doar despre un succes militar, ci și despre o nouă formă de cooperare industrială, construită din mers, direct pe liniile frontului.
Pentru cei ce au ambiții de a fi putere mondială atunci ei să rezolve problemele grele ale omenirii, cum ar fi războiul din Ucraina cu un impact economic mondial mult mai mare decât tarifele impuse de Donald Trump. Problemele simple le poate rezolva oricine.
Bucureștiul cântărește cu prudență fiecare cuvânt, în timp ce ecourile războiului din Ucraina se aud tot mai puternic la graniță. Poziția președintelui Nicușor Dan, exprimată recent, a ridicat întrebarea dacă confirmă o abordare calculată, pragmatică, care evită escaladarea conflictului și menține un echilibru fragil între solidaritatea cu Ucraina și imperativul de a proteja teritoriul național sau este o ezitare pentru a nu escalada tensiunile din regiune?
Într-un apel disperat, dar plin de hotărâre, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a solicitat o poziție tranșantă din partea lui Donald Trump. Într-un interviu exclusiv acordat postului britanic Sky News, liderul de la Kiev a subliniat că singura cale de a pune capăt războiului este stabilirea unor garanții de securitate clare, garantate de Statele Unite și de aliații europeni, înainte de încheierea conflictului.
Thales a finalizat cu succes testele de acceptanță în fabrică pentru Sistemul de Misiune și pentru Sistemul de Luptă bazat pe platforma TACTICOS, destinat fregatelor Type 31 ale Marinei Regale.
Practic, după finalizarea testelor de acceptanță în fabrică, urmează ca sistemul TACTICOS să fie instalat pe nave.
Kremlinul încearcă să arunce asupra Occidentului vina pentru incursiunile cu drone de pe teritoriul României și Poloniei.
Călin Georgescu și Horațiu Potra sunt trimiși în judecată pentru tentative de subminare a ordinii constituționale.
Corporația Aeronautică Unită (UAC) din Rusia a anunțat livrarea unui nou lot de aeronave Su-34 către Forțele Aerospațiale Ruse, aeronave esențiale pentru avansul trupelor rusești.
În timp ce aripa suveranistă din România susține că ”pacea-i pace” și că nu trebuie să ne înarmăm sau să avem legislație împotriva dronelor, discursul ”suveranist” din Polonia este aliniat cu poziția oficială a NATO și descrie Rusia drept principală amenințare pentru pacea în Europa.
"Trebuie să facem totul să fim pregătiţi de război, pentru că numai asta asigură pacea", este declarația președintelui Poloniei.
Armata israeliană a lansat marți noaptea o ofensivă terestră așteptată pentru a captura orașul Gaza.
Israelul a cerut tuturor locuitorilor din orașul Gaza să evacueze, dar 700 de mii de locuitori încă se află în oraș.
Ministerul britanic al Apărării a anunțat luni că avioanele de vânătoare Typhoon ale Forțelor Aeriene Regale (RAF) vor efectua o misiune de apărare aeriană deasupra Poloniei, în cadrul misiunii Garda de Est a NATO.
Președintele american Donald Trump a semnat marți un ordin de desfășurare a trupelor Gărzii Naționale în Memphis, din statul Tennessee, pentru a ajuta la combaterea criminalității.
O dronă a fost neutralizată deasupra clădirilor guvernamentale din centrul Varșoviei, a anunțat premierul polonez Donald Tusk, un incident care subliniază fragilitatea securității regionale, în contextul unor tensiuni deja ridicate. Două persoane, cetățeni belaruși, au fost reținute, iar poliția investighează.
După ce a pierdut contractul pentru avionul de luptă de generația a șasea, F-47, în fața Boeing, Lockheed Martin revine în forță cu o propunere strategică: o versiune îmbunătățită a popularului F-35, denumită „a cincea generație plus”. Această mișcare ingenioasă nu doar că ar putea recupera terenul pierdut, dar ar putea oferi Departamentului Apărării o soluție mai rapidă și mai economică pentru a-și moderniza flota aeriană.
În spațiul public, de multe ori, se vorbește despre politică externă în termeni de mari alianțe, tratate și declarații solemne. Dar, în culisele industriei de apărare, unde se fac afaceri de miliarde de euro și se pun la cale parteneriate pe termen lung, discursul este mult mai direct și, de multe ori, mai onest. O dovadă în acest sens o reprezintă recenta ieșire publică a lui Armin Papperger, CEO-ul gigantului german din industria de apărare, Rheinmetall.
Am aflat de la guvernul României ca o dronă aeriană rusească explozivă a stat nestingherită în spațiul aerian al României timp de aproape o oră după care a intrat în spațiul aerian ucrainean.
Pornind de la cel mai recent incident, în care Forțele Aeriene ale Ucrainei au pierdut un avion de vânătoare de tip Su-27 în regiunea Zaporojie, presa poloneză a prezentat un bilanț al tehnicii de aviație distruse sau avariate de la începutul invaziei militare ruse în februarie 2022.
Statisticile prezentate de presa poloneză, care par mult mai apropiate de realitate, diferă fundamental de cele prezentate de partea rusă.
Decizia Uniunii Europene de a construi un „zid de drone” la granița estică, cu o implicare directă a Ucrainei, este răspunsul logic la o serie de provocări tot mai acute. Pe 10 septembrie, nouăsprezece drone rusești au intrat în spațiul aerian polonez, iar câteva zile mai târziu, România a confirmat o intruziune similară. Aceste incidente, deși aparent minore, au arătat o vulnerabilitate majoră a NATO: capacitatea Moscovei de a testa apărarea alianței cu echipamente ieftine, care obligă la un răspuns costisitor.
Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) este în război cu Rusia și participă efectiv la acesta prin furnizarea de sprijin direct și indirect Ucrainei, a declarat luni (15.09.2025) purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, potrivit agenției de stat TASS. Cu puțin timp înainte, fostul președinte rus, Dmitri Medvedev, avertizase că Moscova va considera protecția spațiului aerian ucrainean de către forțele NATO ca o declarație de război, potrivit rapoartelor DPA și ale revistei Newsweek.
Franța, una dintre puterile nucleare ale Europei, a decis să trimită un mesaj clar, concretizând promisiunile președintelui Emmanuel Macron. Avionul Rafale, capabil să transporte arme nucleare, a aterizat pe teritoriul polonez, o decizie simbolică menită să reasigure aliații de pe flancul estic al NATO și să demonstreze că Parisul este gata să joace rolul de garant al securității continentului.
Afirmațiile părții ruse cu privire la „date nesatisfăcătoare” sau „neconfirmate” fac parte dintr-o practică rusească bine-cunoscută de denaturare a faptelor existente, cu scopul de a evita responsabilitatea pentru încălcarea gravă a normelor dreptului internațional, continuarea agresiunii armate, se arată în comunicatul Ambasadei Ucrainei.
Șefa Comisiei Europene a ținut un discurs, la un an după raportul Draghi. Mesajul politic este clar: „business as usual” nu mai este suficient.
Inițiativa Readiness 2030, instrumentul SAFE și accentul pe reducerea dependențelor externe sunt pilonii principali ai acestei noi viziuni.
Războiul cel de toate zilele pe care Rusia îl oferă, cu un rar cinism, întregii lumi, costă, doar în Ucraina, 172 de milioane de dolari, a anunțat șefa Comisiei parlamentare pentru buget, Roksolana Pidlasa, pe pagina sa de Facebook.
De cealaltă parte, cheltuielile Rusiei pentru războiul cu Ucraina au fost de 150 de miliarde de dolari (aproape 411 milioane de dolari pe zi).
