Centrul strategic internațional GLOBSEC este o organizație non-guvernamentală non-partizană, situată în capitala Slovaciei, care studiază problemele de securitate.
Țările NATO trebuie să dezvolte un nou concept de descurajare a Rusiei, deoarece cel vechi nu funcționează și a permis agresiunea pe scară largă a Rusiei împotriva Ucrainei. Iar decizia ar trebui luată cât mai curând posibil, pentru că investițiile în apărare necesită o planificare pe termen lung, potrivit autorilor raportului.
Experți de frunte din Europa de Est și Statele Unite, sub conducerea generalului în retragere și fost comandant al Forțelor Terestre ale SUA în Europa, Ben Hodges, consideră că la summitul NATO de la Vilnius (11-12 iulie) trebuie deja luate măsuri concrete care să întărească securitatea flancului estic al NATO.
Potrivit experților, este nevoie de un nou concept de descurajare, adică de crearea condițiilor în care inamicul să nu declanșeze agresiunea, realizând că nu are suficiente resurse pentru a-și atinge obiectivele și că răspunsul din partea Alianței nord-atlantice va fi devastator pentru el.
Această strategie a fost conceptul de bază al NATO pentru cea mai mare parte a istoriei Alianței de la crearea ei în 1949 – pentru a limita Uniunea Sovietică.
"Războiul Rusiei împotriva Ucrainei este rezultatul unei descurajări eșuate. Nu putem permite ca descurajarea să eșueze din nou. Rusia a fost întotdeauna un imperiu. Dacă asta nu se va schimba, Putin va fi succedat de un alt Putin. Suntem pregătiți pentru asta?" - a scris fostul general american Ben Hodges în anunțul prezentării.
Potrivit autorilor raportului, întărirea semnificativă a flancului estic al NATO devine o condiție necesară pentru menținerea stabilității, întrucât Rusia, după inevitabila înfrângere din Ucraina, își va putea restabili rapid potențialul militar pentru a începe un nou război.
”Având în vedere că Rusia încă poate găsi o modalitate de a-și restabili puterea militară prin 2030, susținem că țările din flancul estic trebuie să identifice măsurile pe care trebuie să le adopte acum pentru a-și asigura în timp capabilitățile necesare”, se precizează în raport.
În același timp, rămân lacune semnificative în apărarea țărilor de flancul estic al NATO, inclusiv sisteme de apărare antiaeriană învechite, mobilitate strategică limitată și apărare insuficient integrată.
„Stocurile actuale ale țărilor de pe flancul estic constau în principal din sisteme învechite din epoca sovietică care, sunt în mare măsură incapabile să contracareze eficient amenințările aeriene moderne”, se spune în raport.
Reuniunea miniștrilor apărării din statele NATO din iunie 2023 / NATO facebook
Recomandările, în număr de 11, pentru întărirea flancului estic al NATO includ măsuri directe față de Rusia precum și altele indirecte. Primele vizează anularea actului fondator NATO-Rusia, amplificarea monitorizării amenințărilor generate de Rusia și reducerea dependenței energetice a Europei față de Rusia. Cele indirecte se axează pe extinderea puterii grupurilor multinaționale de luptă staționate pe flancul estic, înlocuirea echipamentului sovietic cu cel occidental, creșterea stocurilor de muniții/echipamente, apărare cibernetică, cooperare mai aprofundată pe flancul estic (pe probleme de achiziții, consolidare în comun a apărării antirachetă, logistică, relansarea industriilor de apărare). Toate măsurile de ordin militar au ca prim scop realizarea interoperabilității, aceasta fiind una din condițiile de bază a realizării sinergiei forțelor, poate cea mai importantă.
Prima recomandare vizează extinderea și permanentizarea prezenței grupurilor de luptă: Este necesar să se realizeze ce s-a promis la Madrid în urmă cu un an și anume ”extinderea grupurilor de luptă până la nivel de brigadă și trecerea de la rotație la prezența permanentă acolo unde este nevoie”.
Stocarea puterii: Creșterea volumului de echipamente și muniții prepoziționate pe flancul estic, concomitent cu trimiterea de capabilități Ucrainei.
Lipsa cooperării în domeniul achizițiilor de apărare este un risc de securitate, avertizează GLOBSEC. O cooperare avansată ar ajuta la abordarea lacunelor de acoperire și a timpilor mari de livrare, ceea ce va duce la creșterea securității regionale. Este dat ca exemplu pozitiv Parteneriatul letono-eston pentru apărarea antiaeriană.
Decalajul (între țările de pe flancul estic) în apărarea antirachetă este un semnal de alarmă. Pentru rezolvarea problemelor este nevoie să se prioriteze investițiile în acest domeniu în paralel cu promovarea mai puternică a cooperării regionale de apărare antirachetă.
Trebuie înlocuit echipamentul sovietic moștenit cu cel occidental chiar dacă nu este de ultimă generație. Cumpărarea de sisteme noi nu este singura cale pentru realizarea interoperabilității. Echipamentele occidentale existente trebuie menținute și modernizate, inclusiv să li se prelungească durata de viață.
Logistica unificată: granițele naționale sunt un obstacol pentru planificarea apărării. Logistica trebuie prioritizată ca un alt domeniu crucial pentru cooperare. Infrastructura intră pe același palier de prioritizare. Pentru ca trupele să poată fi rapide iar echipamentele să ajungă urgent la ele este necesară alinierea infrastructurii, cu referire deosebită la ecartamentul diferit de cale ferată în țările din fosta URSS.
Reconsiderarea tratatelor dintre NATO și Rusia. Nu se mai poate avea încredere în partea rusă. Actul fondator NATO-Rusia trebuie anulat, deoarece NATO își limitează prezența pe flancul estic si pierde avantajul privind desfășurarea forțelor permanente.
Rusia ar trebui în continuare să fie tratată ca o amenințare semnificativă pentru flancul estic chiar dacă a înregistrat pierderi în Ucraina.
Reducerea dependenței energetice față Rusia are importanță strategică pentru Alianță. Ar trebui să fie una dintre prioritățile de vârf.
Îmbunătățirea apărării cibernetice în perspectiva unui conflict cibernetic pe termen lung cu Rusia.
Cooperare și interoperabilitate între țările de pe flancul estic prin industriile lor de apărare. Țările din flancul estic trebuie, cel puțin, să-și restabilească capacitatea de producție a industriei de apărare. În acest sens, trebuie promovat și aprofundat dialogul public-privat în zona industriilor de apărare pentru a spori pe deplin capabilitățile de interoperabilitate și descurajare până în 2030.
Comentariul autorului:
Măsurile luate de NATO pe flancul său estic vizează, din punct de vedere tehnic, doar descurajarea Rusiei, dar prin amploarea și mai ales calitatea lor sunt obligate, chiar condamnate, să descurajeze următorul conflict global.
După cum au remarcat absolut toți experții militari și de securitate, ”China privește cu mare atenție la ceea ce se întâmplă în Ucraina și pe flancul estic al NATO”. Este laboratorul viitorului război, iar oportunitatea Alianței nord-atlantice de a descuraja credibil este acum în plin război și este o oportunitate unică. Altfel, oricât de laborioase ar fi noile măsuri de descurajare luate pe timp de pace, s-ar putea să se constate, cum de altfel se constată acum, că au fost un eșec.
Ce vede acum China în războiul ruso-ucrainean? O confruntare între cantitate reprezentată de Rusia (susținută de China) și calitate reprezentată de Ucraina (susținută de Occident). China este exponentul cantității și, ca și Rusia, se străduiește din răsputeri să-și adauge și calitatea ca abilitate. Dar, va dura mult timp pentru că autoritarismul nu produce calitate la scară mare. Pe de altă parte, Occidentul mizează în primul rând pe calitate pentru că viața umană contează aici.
Cine va câștiga această confruntare ”cantitate” versus ”calitate” în războiul ruso-ucrainean? China se uită în continuare impasibilă și învață. Chiar este de remarcat baletul diplomatic pe care-l face. Deocamdată, Ucraina și NATO par în ușor avantaj. Rușii s-au tot retras de la începutul războiului, dar jocul nu s-a terminat.
O victorie ucraineană categorică, este desigur cel mai bun mesaj de descurajare. Dar, cuvântul cheie este ”categoric” și nu ”victorie” pentru că dacă NATO nu aduce ”schimbători de joc”, orice bune intenții s-ar putea opri în uriașele câmpuri de mine plantate de ruși, iar conflictul s-ar putea prelungi și chiar agrava.
China, prin impulsul mare dat în ultimii ani programului său de arme nucleare, deja a dat semnalul că nu mai este descurajată de amenințarea nucleară, ceea ce este foarte periculos. Crede că prin cantitate poate câștiga un război convențional. A făcut prima mutare prin Rusia care a devenit cobaiul său în acest experiment.
În concluzie, dacă, acum în Ucraina, nu se descurajează următorul conflict, atunci războiul va veni în anii 2030, cu mare probabilitate, chiar dacă măsurile pe care le va lua Alianța nord-atlantică vor fi excepțional de bune.
***
La final un mic comentariu despre autoritarism. Este interesantă fotografia care însoțește articolul din 7 iulie (publicat de un site rusesc de analiză militară) despre planurile de înființare a Regiunilor Militare Leningrad și Moscova. Mai mulți generali ruși sunt așezați la masă cu ministrul apărării, Serghei Șoigu. Toți stau ușor înclinați în față, aproape la același unghi, la fel ca Șoigu. De asemenea, au privirea ațintită spre același punct, probabil președintele Putin. Toți au mâinile puse pe masă, aproape la fel ca Șoigu. Par lipsiți de orice personalitate. Niciunul dintre ei nu are curajul să facă ceva diferit, să iasă cu ceva în evidență, probabil îngroziți de atmosfera din sală sau paralizați de frica că ar putea, printr-un mic gest, să intre în rândurile suspecților la revolta Wagner. Acesta este efectul diferenței dintre lumea liberă și autoritarism. Cei doi lideri, rus și chinez, prin longevitatea lor deosebită în funcțiile supreme, probabil fără să realizeze, au instaurat un regim de teroare intern, vulnerabilizându-și fatal propriile națiuni prin restrângerea severă a inițiativei și a liberei informări, precum și a altor drepturi fundamentale. Se văd aceste diferențe uimitoare și între modul lejer în care comunică generalii ucraineni și inexistența în mass-media a generalilor ruși, deși și unii și alții sunt pe vremuri de război.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
O primă aeronavă P-8A ”Poseidon” care va putea detecta submarine rusești a fost livrată Germaniei. Până în 2028, Bundeswehr-ul ar trebui să primească opt astfel de platforme.
Forța internațională planificată în Fâșia Gaza nu va include soldați trimiși de Turcia, a anunțat duminică guvernul israelian.
În timpul întâlnirii pe care a avut-o cu Viktor Orban, vineri seară, Donald Trump, a fost întrebat despre retragerea unei părți a trupelor americane din România.
Comisia Europeană a înăsprit oficial vineri regulile privind vizele pentru cetățenii ruși. În special, le-a eliminat dreptul la vize cu mai multe niveluri, ceea ce înseamnă că rușii vor trebui să solicite altele noi de fiecare dată când călătoresc în UE.
Vânătorul de mine M 271 „Căpitan Constantin Dumitrescu”, recent intrat în dotarea Forțelor Navale Române, va contribui semnificativ la asigurarea libertății de navigație în Marea Neagră, într-un context de securitate maritimă tot mai complex, marcat de prezența minelor marine în derivă.
Ionuț Moșteanu, ministrul Apărării Naționale, a fost audiat zilele trecute la Direcția Națională Anticorupție, în calitate de martor în dosarul ce vizează contracte ale C.N. ROMTEHNICA S.A. Aici trebuie subliniat că ROMTEHNICA e compania prin care se desfășoară programele de înzestrare ale Armatei României.
Gunvor, un gigant petrolier rus fondat de oligarhul rus Ghenadi Timcenko, s-a retras dintr-o ofertă de vânzare a gigantului petrolier rus Lukoil, despre care a spus că este vândut după ce SUA au impus sancțiuni. Grupul a anulat tranzacția în valoare de peste 22 de miliarde de dolari după ce Departamentul Trezoreriei SUA l-a etichetat drept „marionetă a Kremlinului”.
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavov, a căzut în dizgrație la Kremlin după o conversație telefonică eșuată cu secretarul de stat american Mark Rubio, care a dus la amânarea întâlnirii dintre Vladimir Putin și Donald Trump la Budapesta.
În perioada 5–6 noiembrie, la București, are loc NATO–Industry Forum 2025 (NIF25), desfășurat sub patronajul Secretarului General al NATO.
DefenseRomania a participat la evenimentele de joi și a avut oportunitatea de a discuta cu amiralul Pierre Vandier, Comandantul Suprem Aliat pentru Transformare (SACT) al NATO, oficialul NATO responsabil cu inovarea.
Armata azeră este în curs de aliniere la standardele NATO, a declarat președintele Ilham Aliyev în timpul unei întâlniri cu reprezentanții Alianței Nord-Atlantice sosiți la Baku.
Tot mai multe aeroporturi din Europa sunt perturbate de drone, iar Germania suspectează Rusia ca fiind în spatele acestor incidente.
Ministrul rus al apărării, Andrei Belousov, a sugerat în cadrul reuniunii de miercuri (05.11.2025) a Consiliului de Securitate al Rusiei că Moscova ar trebui să înceapă imediat pregătirile pentru reluarea testelor nucleare, care ar putea avea loc în arhipelagul Novaia Zemlya din Oceanul Arctic, ca răspuns la acțiunile Statelor Unite.
Joi dimineaţa, preşedintele Nicuşor Dan şi secretarul general al NATO vor participa împreună la NATO Industry Forum.
Forțele Aeriene Ruse, potrivit unor surse ucrainene, au modificat bombele sovietice cunoscute sub numele de KAB, care anterior aterizau la doar 70-90 km de linia frontului, pentru a le permite să lovească ținte aflate mai adânc în teritoriul Ucrainei. Conform serviciilor secrete ucrainene, raza de acțiune a acestor bombe a fost mărită până la 200 de kilometri.
România îşi va îndeplini obligaţiile pe care şi le-a asumat în context aliat, a transmis Nicuşor Dan.
Mark Rutte, Secretarul General al NATO, a dat asigurări de la București că retragerea unei părți a soldaților americani din România nu afectează securitatea flancului, iar în cazul ipotetic al unui atac asupra României, întreaga Alianță va răspunde.
Informațiile privind luptele de la Pokrovsk, un important punct logistic pentru fortificațiile ucrainene din zona Donețk, sunt destul de confuze. Deși Kievul a lăsat să se înțeleagă că trupele sale speciale trimise acolo au reușit să stabilizeze zona, rușii continuă să avanseze.
Președinta mexicană Claudia Sheinbaum a exclus marți o eventuală intervenție armată a Statelor Unite ale Americii în Mexic, după informații de presă potrivit cărora omologul său american Donald Trump ar avea în vedere să trimită trupe pentru a lupta împotriva cartelurilor mexicane de traficanți de droguri, transmit Agerpres și AFP.
Compania germană Rheinmetall, cel mai mare producător de armament din Europa, a început construcția unei facilități moderne de muniții la fabrica din Baisogala, Lituania, a relatat Bloomberg.
Prim-ministrul Ilie Bolojan l-a primit marţi, la Palatul Victoria, pe amiralul Pierre Vandier, comandantul suprem aliat pentru Transformare - SACT, pentru a discuta priorităţile României în cadrul NATO şi modul în care armata şi industria românească de apărare se adaptează transformărilor tehnologice necesare pentru a face faţă provocărilor în materie de securitate.
Ucraina și Republica Moldova pot deveni membre ale Uniunii Europene în următorii cinci ani dacă vor realiza toate reformele necesare, a anunțat oficial marți Comisia Europeană.
În perioada 5–6 noiembrie, la București, are loc NATO–Industry Forum 2025 (NIF25), desfășurat sub patronajul Secretarului General al NATO.
DefenseRomania va participa la eveniment și va transmite cele mai importante aspecte publice din cadrul Forumului.
Indonezia intenționează să comande patru avioane militare suplimentare A400M de la corporația europeană Airbus, a anunțat luni președintele Prabowo Subianto cu ocazia livrării unui prim asemenea aparat, informează agențiile Agerpres și AFP.
Surse ale DefenseRomania arată că Asociația Ofițerilor în Rezervă din România (AORR) a transmis Senatului o solicitare oficială de audiență, cu caracter de urgență, în legătură cu propunerea legislativă PLx-350/2025, aflată în prezent în procedură parlamentară.
Exporturile Rusiei de gaze naturale lichefiate (GNL) au scăzut în ritm anual cu 3,4% în primele zece luni din acest an, la 25,2 milioane tone metrice (mmt), deşi în octombrie s-a înregistrat un avans record, de 21%, în urma începerii livrărilor de la noua uzină Arctic LNG 2, a anunţat furnizorul global de date LSEG, transmit Agerpres și Reuters.
Secretarul Consiliului Securității Rusiei, Serghei Șoigu, a avertizat vineri SUA în legătura cu degradarea stabilității strategice după anunțul Casei Albe privind reluarea testelor cu arme nucleare, dar a afirmat că Rusia este pregătită să efectueze teste pe poligoanele sale de testare, în caz de necesitate, potrivit Agerpres și EFE.
SUA intenționează să reducă numărul de militari, începând de luna viitoare, după mișcarea din România, și în alte țări.
Corporația petrolieră rusă Lukoil, care se află sub sancțiuni americane și britanice, a fost de acord să își vândă activele internaționale companiei Gunvor care activează în domeniul tranzacționării energiei.
Guvernul lucrează la cadrul legal pentru sprijinirea industriei de apărare. Proiectul de ordonanță de urgență, aflat în primă lectură, reglementează cadrul juridic pentru realizarea investițiilor din domeniul industriei naționale de apărare destinate construirii, modernizării, reconversiei şi extinderii capacităţilor de producţie
Donald Trump și Lee Jae Myung au finalizat detaliile acordului comercial la un summit din Coreea de Sud, miercuri.
Informațiile recente venite de la Berlin, conform cărora luna octombrie a marcat un record absolut în ceea ce privește activitatea dronelor deasupra bazelor militare germane, nu trebuie citite ca simple statistici ale unor incidente izolate de securitate.
Președintele american Donald Trump a anunțat pe 18 noiembrie, în timpul vizitei prințului moștenitor saudit Mohammed bin Salman la Casa Albă, aprobarea sa de a vinde avioane de vânătoare stealth avansate F-35 către Riad, ca parte a unui acord strategic de apărare care include și achiziționarea a 300 de tancuri Abrams fabricate în SUA, o mișcare care consolidează parteneriatul de apărare dintre Statele Unite și Arabia Saudită.
Misterul exploziilor care au zguduit vineri două petroliere aflate la intrarea în strâmtoarea Bosfor s-a risipit mai repede decât fumul negru ridicat de pe punțile navelor avariate. Nu a fost vorba despre mine marine rătăcite aşa cum se credea și nici despre accidente tehnice cauzate de uzură morală a navelor, ci despre o operațiune chirurgicală asumată Ucraina.
Viktor Iușcenko, cel de-al treilea președinte al Ucrainei și omul care a simțit pe propria piele toxicitatea influenței rusești, a ieșit recent la rampă cu un avertisment brutal. Fostul lider de la Kiev compară propunerile de „pace” venite dinspre Washington cu Acordul de la Munchen din 1938.
Într-o Europă care încă dezbate reactiv despre reintroducerea stagiului militar sau despre cum să-și completeze stocurile de muniție, Estonia alege din nou să privească securitatea națională nu ca pe o sarcină exclusivă a armatei, ci ca pe o competență civică fundamentală.
De la începutul războiului din Ucraina, Marea Neagră a devenit mai mult decât o simplă întindere de ape, ci o tablă de șah minată, unde regulile navigației internaționale sunt rescrise de nevoia Rusiei de a-și finanța războiul și de incapacitatea comunități internaționale de a opri complet acest flux.
Într-o perioadă în care atenția globală este fixată pe linia frontului din estul Ucrainei, o altă bătălie, mai subtilă dar infinit mai periculoasă, se desfășoară în spațiul aerian al nordului Europei. Fotografiile recente publicate de Forțele Aeriene Suedeze, surprinzând un bombardier strategic rusesc Tu-22M3 deasupra Mării Baltice dezvăluie o realitate incomodă pentru strategiile de apărare ale NATO: Rusia nu doar că își menține capacitatea de proiecție a forței nucleare și convenționale, dar reușește să-și regenereze flota de bombardiere în ciuda sancțiunilor, testând reacţia statelor baltice şi scandinave.
Într-un război de uzură, victoria nu se măsoară doar în kilometri pătrați de teritoriu recucerit, ci și în capacitatea de a „orbi” adversarul, lăsându-l expus și vulnerabil în fața unor lovituri care vizează însăși infrastructura vitală a frontului.
O explozie spectaculoasă, un nor purpuriu toxic și o tăcere asurzitoare din partea Kremlinului. Evenimentele de vineri, 28 noiembrie, de la poligonul Yasny din regiunea Orenburg, par să confirme un nou eșec major în programul de modernizare nucleară al Rusiei. Deși Moscova încearcă să proiecteze imaginea unei forțe strategice invincibile, dovezile vizuale și contextuale indică faptul că „super-armele” promovate agresiv de Vladimir Putin au o problemă fundamentală: refuză să zboare.
Viktor Orban a mers din nou la Moscova, unde a obținut din partea lui Vladimir Putin recunoașterea relațiilor excelente dintre cele două țări.
Negocierile dintre Sudan și Rusia pentru achiziția de avioane de luptă Su-30 sau Su-35 au depășit stadiul de simplă tranzacție militară, transformându-se într-un troc strategic definitoriu pentru viitorul Africii de Nord-Est.
Vineri seara, Ucraina a primit o lovitură care nu a venit dinspre Moscova, ci din interiorul propriilor sale instituții. Andrii Yermak, șeful de cabinet al președintelui și, de facto, al doilea cel mai puternic om din statul ucrainean, și-a prezentat demisia. Nu a fost o retragere onorabilă, ci una forțată de perchezițiile procurorilor anticorupție (NABU) chiar în locuința sa.
Dezvăluirile recente din presa britanică, potrivit cărora Donald Trump i-a trimis pe Steve Witkoff și Jared Kushner la Moscova pentru a pune pe masa Kremlinului recunoașterea controlului rusesc asupra teritoriilor ocupate, confirma în continuare cum se raportează azi Statele Unite la conflictul din Ucraina.
Țările din întreaga lume cheltuiesc sume enorme pentru achiziționarea și fabricarea de arme pentru a-și menține securitatea națională, a descuraja potențialele amenințări și a-și demonstra puterea la nivel regional și global. Cheltuielile militare reflectă nu numai prioritățile de apărare ale unei țări, ci și ambițiile sale tehnologice, alianțele strategice și considerațiile geopolitice.
Sub pretextul unei ofensive tehnice împotriva cartelurilor de droguri, Statele Unite redesenează arhitectura de securitate din America Latină. Acordul recent semnat de SUA cu Republica Dominicană este considerat de experţi ultima piesă dintr-un dispozitiv militar masiv care, privit de sus, seamănă izbitor cu o blocadă navală și aeriană în jurul regimului de la Caracas.
Cooperarea tehnologică dintre Israel și România pare să fi generat nu doar un produs competitiv, ci și un precedent important pentru implicarea industriei românești.
Polonia nu mai așteaptă de mult timp ca securitatea europeană să fie desenată în cancelariile vestice, ci își construiește metodic statutul de pilon central al NATO pe Flancul Estic. Semnarea recentului contract pentru rachetele AIM-120D-3 este o altă declarație de intenție despre cum va arăta doctrina de apărare a Poloniei în următorul deceniu.
Rusia a primit o nouă propunere de încetare a conflictului, iar discuțiile cheie svor avea loc la Moscova.
Guvernul a transmis că premierul Ilie Bolojan a luat act de demisia ministrului Apărării Ionuț Moșteanu.
O dronă de tip MQ-9 Reaper prăbușită în aceste zile a fost de fapt doborâtă de US Army, lucru confirmat de forțele armate ale Statelor Unite ale Americii.
Compania italiană Leonardo se pregătește să prezinte o nouă tehnologie de apărare aeriană care ar trebui să contribuie la integrarea unor scuturi antirachetă, precum Iron Dome israelian.
Ministrul Apărării Ionuț Moșteanu a demisionat din funcție.
În această dimineață, ofițeri ai Biroului Național Anticorupție din Ucraina și ai Procuraturii Speciale Anticorupție efectuează percheziții la reședința șefului Cabinetului Președintelui, Andrii Yermak, din cartierul guvernamental, a relatat NABU.
„NABU și SAPO desfășoară acțiuni de investigație (percheziții) la sediul Președinției Ucrainei. Acțiunile de investigație sunt autorizate și se desfășoară în cadrul anchetei”, se arată în raportul citat de media ucrainean.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 27.11.2025, două bombardiere cu rază lungă de acțiune de tip Tu-22M3 aparținând Forțelor Aerocosmice ale Federației Ruse au efectuat un zbor planificat deasupra apelor neutre ale Mării Baltice.
Statul Major General al armatei ucrainene a comunicat despre două atacuri efectuate în cursul nopţii de joi spre vineri, primul vizând o rafinărie din regiunea rusă Saratov (Districtul federal Volga, la graniţa cu Kazahstanul), al doilea vizând aerodromul Saki, din peninsula Crimeea, anexată ilegal de Moscova în 2014, relatează agențiile Agerpres și EFE.
Rușii sunt într-o ofensivă totală de promovare a avionului lor de generația a cincea iar Serghei Bogdan, șeful serviciului de zbor al Biroului de Proiectare Sukhoi, producătorul Su-57, transmite în cadrul salonului aviatic Dubai Airshow că designul și capabilitățile Su-57 vor continua să fie îmbunătățite pe baza experienței reale de luptă. Rușii subliniază gradul „fără precedent” de testare în condiții de război pe care avionul l-a acumulat în teatrul ucrainean, dar aici sunt semne mari de întrebare.
Fostă membru al Knessetului și expert pe Orient, Ruth Wasserman, a analizat la conferința internațională „Israel and Central Europe post October 7th” organizată la Budapesta de Europe Israel Press Association (EIPA), la care a participat și DefenseRomania, modul în care Rusia a influențat, de-a lungul decadelor, narativele islamice, subliniind capacitatea impresionantă a Moscovei de a modela povești și percepții care ajung să fie acceptate și integrate de comunități largi.
SUA se pregătesc să extindă semnificativ operațiunile militare împotriva traficanților de droguri din Venezuela, a anunțat Donald Trump în timpul unei intervenții publice cu ocazia Zilei Recunoștinței.
Un grup de cercetare american non-guvernamental a identificat mai multe sancțiuni potențial cheie care vizează ținte neglijate și cu vizibilitate redusă, despre care spune că ar putea perturba serios efortul de război al Rusiei în Ucraina, în urma atacurilor masive ucrainene de luna trecută asupra instalațiilor deținute de mari companii petroliere rusești.
În lipsa unei politici europene unitare de înarmare, reacția naturală a statelor a fost accelerarea programelor naționale de achiziții, fiecare țară prioritizându-și propriile nevoi. Deși Bruxellesul a încercat să dea coerență acestui impuls prin câteva instrumente - achiziții comune de muniție, inițiative în domeniul apărării antiaeriene, mecanisme de finanțare pentru industria de apărare - realitatea arată că grosul achizițiilor este încă la nivel strict național.
Devine tot mai clar că actualul context de securitate din Ucraina nu este despre pace, ci despre formalizarea unei capitulări. Vladimir Putin, aflat într-o vizită în Kârgâzstan, a transmis un mesaj Washingtonului înainte de sosirea delegației conduse de Steve Witkoff la Moscova: Rusia nu negociază, Rusia dictează condițiile. Retorica liderului de la Kremlin, aparent deschisă spre dialog, ascunde de fapt un ultimatum - retragerea trupelor ucrainene de pe propriul teritoriu sau anihilarea lor militară.
Germania pare să fi înțeles, în sfârșit, că epoca „dividendelor păcii” s-a încheiat definitiv. Dezvăluirile recente din The Wall Street Journal și presa germană despre existența „OPLAN DEU” (un plan militar secret de 1.200 de pagini) reprezintă mai mult decât o schimbare a birocraţiei greoaie cu care ne-a obişnuit Ministerul Apărării de la Berlin.
