Centrul strategic internațional GLOBSEC este o organizație non-guvernamentală non-partizană, situată în capitala Slovaciei, care studiază problemele de securitate.
Țările NATO trebuie să dezvolte un nou concept de descurajare a Rusiei, deoarece cel vechi nu funcționează și a permis agresiunea pe scară largă a Rusiei împotriva Ucrainei. Iar decizia ar trebui luată cât mai curând posibil, pentru că investițiile în apărare necesită o planificare pe termen lung, potrivit autorilor raportului.
Experți de frunte din Europa de Est și Statele Unite, sub conducerea generalului în retragere și fost comandant al Forțelor Terestre ale SUA în Europa, Ben Hodges, consideră că la summitul NATO de la Vilnius (11-12 iulie) trebuie deja luate măsuri concrete care să întărească securitatea flancului estic al NATO.
Potrivit experților, este nevoie de un nou concept de descurajare, adică de crearea condițiilor în care inamicul să nu declanșeze agresiunea, realizând că nu are suficiente resurse pentru a-și atinge obiectivele și că răspunsul din partea Alianței nord-atlantice va fi devastator pentru el.
Această strategie a fost conceptul de bază al NATO pentru cea mai mare parte a istoriei Alianței de la crearea ei în 1949 – pentru a limita Uniunea Sovietică.
"Războiul Rusiei împotriva Ucrainei este rezultatul unei descurajări eșuate. Nu putem permite ca descurajarea să eșueze din nou. Rusia a fost întotdeauna un imperiu. Dacă asta nu se va schimba, Putin va fi succedat de un alt Putin. Suntem pregătiți pentru asta?" - a scris fostul general american Ben Hodges în anunțul prezentării.
Potrivit autorilor raportului, întărirea semnificativă a flancului estic al NATO devine o condiție necesară pentru menținerea stabilității, întrucât Rusia, după inevitabila înfrângere din Ucraina, își va putea restabili rapid potențialul militar pentru a începe un nou război.
”Având în vedere că Rusia încă poate găsi o modalitate de a-și restabili puterea militară prin 2030, susținem că țările din flancul estic trebuie să identifice măsurile pe care trebuie să le adopte acum pentru a-și asigura în timp capabilitățile necesare”, se precizează în raport.
În același timp, rămân lacune semnificative în apărarea țărilor de flancul estic al NATO, inclusiv sisteme de apărare antiaeriană învechite, mobilitate strategică limitată și apărare insuficient integrată.
„Stocurile actuale ale țărilor de pe flancul estic constau în principal din sisteme învechite din epoca sovietică care, sunt în mare măsură incapabile să contracareze eficient amenințările aeriene moderne”, se spune în raport.
Reuniunea miniștrilor apărării din statele NATO din iunie 2023 / NATO facebook
Recomandările, în număr de 11, pentru întărirea flancului estic al NATO includ măsuri directe față de Rusia precum și altele indirecte. Primele vizează anularea actului fondator NATO-Rusia, amplificarea monitorizării amenințărilor generate de Rusia și reducerea dependenței energetice a Europei față de Rusia. Cele indirecte se axează pe extinderea puterii grupurilor multinaționale de luptă staționate pe flancul estic, înlocuirea echipamentului sovietic cu cel occidental, creșterea stocurilor de muniții/echipamente, apărare cibernetică, cooperare mai aprofundată pe flancul estic (pe probleme de achiziții, consolidare în comun a apărării antirachetă, logistică, relansarea industriilor de apărare). Toate măsurile de ordin militar au ca prim scop realizarea interoperabilității, aceasta fiind una din condițiile de bază a realizării sinergiei forțelor, poate cea mai importantă.
Prima recomandare vizează extinderea și permanentizarea prezenței grupurilor de luptă: Este necesar să se realizeze ce s-a promis la Madrid în urmă cu un an și anume ”extinderea grupurilor de luptă până la nivel de brigadă și trecerea de la rotație la prezența permanentă acolo unde este nevoie”.
Stocarea puterii: Creșterea volumului de echipamente și muniții prepoziționate pe flancul estic, concomitent cu trimiterea de capabilități Ucrainei.
Lipsa cooperării în domeniul achizițiilor de apărare este un risc de securitate, avertizează GLOBSEC. O cooperare avansată ar ajuta la abordarea lacunelor de acoperire și a timpilor mari de livrare, ceea ce va duce la creșterea securității regionale. Este dat ca exemplu pozitiv Parteneriatul letono-eston pentru apărarea antiaeriană.
Decalajul (între țările de pe flancul estic) în apărarea antirachetă este un semnal de alarmă. Pentru rezolvarea problemelor este nevoie să se prioriteze investițiile în acest domeniu în paralel cu promovarea mai puternică a cooperării regionale de apărare antirachetă.
Trebuie înlocuit echipamentul sovietic moștenit cu cel occidental chiar dacă nu este de ultimă generație. Cumpărarea de sisteme noi nu este singura cale pentru realizarea interoperabilității. Echipamentele occidentale existente trebuie menținute și modernizate, inclusiv să li se prelungească durata de viață.
Logistica unificată: granițele naționale sunt un obstacol pentru planificarea apărării. Logistica trebuie prioritizată ca un alt domeniu crucial pentru cooperare. Infrastructura intră pe același palier de prioritizare. Pentru ca trupele să poată fi rapide iar echipamentele să ajungă urgent la ele este necesară alinierea infrastructurii, cu referire deosebită la ecartamentul diferit de cale ferată în țările din fosta URSS.
Reconsiderarea tratatelor dintre NATO și Rusia. Nu se mai poate avea încredere în partea rusă. Actul fondator NATO-Rusia trebuie anulat, deoarece NATO își limitează prezența pe flancul estic si pierde avantajul privind desfășurarea forțelor permanente.
Rusia ar trebui în continuare să fie tratată ca o amenințare semnificativă pentru flancul estic chiar dacă a înregistrat pierderi în Ucraina.
Reducerea dependenței energetice față Rusia are importanță strategică pentru Alianță. Ar trebui să fie una dintre prioritățile de vârf.
Îmbunătățirea apărării cibernetice în perspectiva unui conflict cibernetic pe termen lung cu Rusia.
Cooperare și interoperabilitate între țările de pe flancul estic prin industriile lor de apărare. Țările din flancul estic trebuie, cel puțin, să-și restabilească capacitatea de producție a industriei de apărare. În acest sens, trebuie promovat și aprofundat dialogul public-privat în zona industriilor de apărare pentru a spori pe deplin capabilitățile de interoperabilitate și descurajare până în 2030.
Comentariul autorului:
Măsurile luate de NATO pe flancul său estic vizează, din punct de vedere tehnic, doar descurajarea Rusiei, dar prin amploarea și mai ales calitatea lor sunt obligate, chiar condamnate, să descurajeze următorul conflict global.
După cum au remarcat absolut toți experții militari și de securitate, ”China privește cu mare atenție la ceea ce se întâmplă în Ucraina și pe flancul estic al NATO”. Este laboratorul viitorului război, iar oportunitatea Alianței nord-atlantice de a descuraja credibil este acum în plin război și este o oportunitate unică. Altfel, oricât de laborioase ar fi noile măsuri de descurajare luate pe timp de pace, s-ar putea să se constate, cum de altfel se constată acum, că au fost un eșec.
Ce vede acum China în războiul ruso-ucrainean? O confruntare între cantitate reprezentată de Rusia (susținută de China) și calitate reprezentată de Ucraina (susținută de Occident). China este exponentul cantității și, ca și Rusia, se străduiește din răsputeri să-și adauge și calitatea ca abilitate. Dar, va dura mult timp pentru că autoritarismul nu produce calitate la scară mare. Pe de altă parte, Occidentul mizează în primul rând pe calitate pentru că viața umană contează aici.
Cine va câștiga această confruntare ”cantitate” versus ”calitate” în războiul ruso-ucrainean? China se uită în continuare impasibilă și învață. Chiar este de remarcat baletul diplomatic pe care-l face. Deocamdată, Ucraina și NATO par în ușor avantaj. Rușii s-au tot retras de la începutul războiului, dar jocul nu s-a terminat.
O victorie ucraineană categorică, este desigur cel mai bun mesaj de descurajare. Dar, cuvântul cheie este ”categoric” și nu ”victorie” pentru că dacă NATO nu aduce ”schimbători de joc”, orice bune intenții s-ar putea opri în uriașele câmpuri de mine plantate de ruși, iar conflictul s-ar putea prelungi și chiar agrava.
China, prin impulsul mare dat în ultimii ani programului său de arme nucleare, deja a dat semnalul că nu mai este descurajată de amenințarea nucleară, ceea ce este foarte periculos. Crede că prin cantitate poate câștiga un război convențional. A făcut prima mutare prin Rusia care a devenit cobaiul său în acest experiment.
În concluzie, dacă, acum în Ucraina, nu se descurajează următorul conflict, atunci războiul va veni în anii 2030, cu mare probabilitate, chiar dacă măsurile pe care le va lua Alianța nord-atlantică vor fi excepțional de bune.
***
La final un mic comentariu despre autoritarism. Este interesantă fotografia care însoțește articolul din 7 iulie (publicat de un site rusesc de analiză militară) despre planurile de înființare a Regiunilor Militare Leningrad și Moscova. Mai mulți generali ruși sunt așezați la masă cu ministrul apărării, Serghei Șoigu. Toți stau ușor înclinați în față, aproape la același unghi, la fel ca Șoigu. De asemenea, au privirea ațintită spre același punct, probabil președintele Putin. Toți au mâinile puse pe masă, aproape la fel ca Șoigu. Par lipsiți de orice personalitate. Niciunul dintre ei nu are curajul să facă ceva diferit, să iasă cu ceva în evidență, probabil îngroziți de atmosfera din sală sau paralizați de frica că ar putea, printr-un mic gest, să intre în rândurile suspecților la revolta Wagner. Acesta este efectul diferenței dintre lumea liberă și autoritarism. Cei doi lideri, rus și chinez, prin longevitatea lor deosebită în funcțiile supreme, probabil fără să realizeze, au instaurat un regim de teroare intern, vulnerabilizându-și fatal propriile națiuni prin restrângerea severă a inițiativei și a liberei informări, precum și a altor drepturi fundamentale. Se văd aceste diferențe uimitoare și între modul lejer în care comunică generalii ucraineni și inexistența în mass-media a generalilor ruși, deși și unii și alții sunt pe vremuri de război.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Președintele României, Nicușor Dan, a transmis miercuri, 18 iunie 2025, un mesaj cu ocazia aniversării a cinci ani de la înființarea pe teritoriul României a Comandamentului Corpului Multinațional Sud-Est (Headquarters Multinational Corps South-East, indicativ HQ MNC-SE).
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a anunţat marţi că Alianţa a îndeplinit ţinta de cheltuieli stabilită în urmă cu 11 ani, de 2% din PIB cheltuieli pentru apărare, în contextul în care liderii statelor membre se pregătesc să participe la suumitul de la Haga săptămâna viitoare, relatează Agerpres.
Reprezentantul special al președintelui Trump pentru Ucraina, Keith Kellogg, ar putea vizita Belarusul pentru a se întâlni cu dictatorul Alexander Lukașenko, scrie Reuters, citând propriile surse.
Dacă mai era nevoie de vreo dovadă că Rusia resimte în profunzime efectele războiului cu Ucraina, ea vine sub forma unei recunoașteri pe cât de publică, pe atât de indirect și speculativ făcută, singura modalitate sub care Kremlinul poate accepta să lase să transpară o astfel de realitate.
Un angajat al serviciului diplomatic al Uniunii Europene (SEAE) a fost atacat la Vladivostok, în Rusia, la sfârșitul lunii mai, a relatează presa germană.
Robert Fico a pus sub semnul întrebării, marți, viitorul Slovaciei în cadrul NATO și a declarat că neutralitatea ar fi o soluție bună pentru țară în acest moment.
Administrația Trump a desființat la sfârșitul lunii mai un grup intern care lucra la elaborarea de strategii pentru a crește presiunea asupra Rusiei pentru a semna un armistițiu în Ucraina. Grupul a avut viață scurtă, fiind creat în martie-aprilie, eficiența acestuia fiind practic zero din cauză că Trump a fost reticent în a adopta o poziție mai dură față de o Rusie agresivă, a relatat Reuters, citând trei oficiali americani.
Federația Rusă a modernizat mai multe baze militare nucleare în apropierea graniței NATO în ultimii ani, inclusiv una în regiunea Kaliningrad, o enclavă între Polonia și Lituania, a relatat postul de televiziune suedez SVT, citând imagini din satelit de la Planet Labs.
Noile planuri includ cooperarea cu China și, eventual, cu SUA, în ciuda provocărilor impuse de sancțiunile occidentale.
Statele Unite retrag o parte din personalul diplomatic neesențial din țările din Orientul Mijlociu. Departamentul Apărării a permis, de asemenea, plecarea voluntară a membrilor familiilor soldaților americani.
Ieri, Comisia Europeană a debursat a treia plată către România, în valoare totală de 1,3 miliarde EUR sub formă de granturi și împrumuturi (net de prefinanțare) în cadrul NextGenEU, instrument ce cuprinde și fondurile din PNRR.
Capitolul ”Relația România–SUA este pregătită să reziste testului timpului într-un context global volatil” din volumul „Statele Unite și viitorul Europei” surprinde parteneriatul unic dintre cele două țări.
Președintele României, Nicușor Dan, va participa, miercuri, la al patrulea Summit Ucraina - Europa de Sud-Est, care se desfășoară la Odesa.
Federația Rusă este hotărâtă să testeze puterea Alianței Nord-Atlantice și ar putea face acest lucru trimițând „omuleți verzi” în Estonia sub pretextul protejării minorității ruse, a declarat șeful Serviciului Federal de Informații (BND), Bruno Kahl, a relatat Reuters.
Președintele României, Nicușor Dan, va efectua marți, 10 iunie 2025, o vizită oficială la Chișinău, la invitația Președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu.
Autoritățile din Kârgâzstan au decis desființarea celei mai înalte statui a lui Vladimir Lenin din țară și au înlocuit-o cu un catarg.
Majestatea Sa Felipe al VI-lea, Regele Spaniei, se află marţi în România, unde, împreună cu preşedintele Nicuşor Dan, va vizita Centrul de instruire întrunită de la Cincu.
Tot mai multe țări se alătură forțelor NATO desfășurate în Laponia finlandeză. Marea Britanie s-a alăturat forțelor suedeze și finlandeze, iar Franța are în vedere și ea trimiterea de militari.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, urmează să solicite luni, într-o conferinţă desfăşurată la Londra, o creştere cu 400% a capacităţilor de apărare antiaeriană şi antirachetă ale Alianţei, în special pentru a contracara o Rusie care "seamănă teroarea din cer", informează Agerpres și AFP.
Franța și Ucraina au imaginat un parteneriat pentru producția de drone, un ”parteneriat fără precedent” în care va fi implicată și compania Renault.
Garda Națională va fi desfășurată în statul american California, dacă protestele față de raidurile antiimigrație din Los Angeles vor continua, a anunțat Casa Albă sâmbătă, informează Agerpres, DPA, Reuters, AFP și EFE.
Pentru prima dată în România, Institutul American de Diplomație și Drepturile Omului (USIDHR) aduce la București unul dintre cele mai apreciate programe de certificare diplomatică.
Un schimb de replici fără precedent a izbucnit joi seară între președintele american Donald Trump și miliardarul Elon Musk.
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a anunțat pe 5 iunie că președintele Donald Trump l-a nominalizat pe generalul-locotenent al Forțelor Aeriene Alexus G. Grynkewich pentru funcția de Comandant Suprem al Forțelor Aliate (SACEUR) ale NATO în Europa, după cum informează site-ul oficial al Departamentului Apărării din SUA. Ocupantul acestui post asigură simultan și funcția de comandant al Comandamentului European (EUCOM) al SUA.
SUA cer ca membrii NATO să investească 5% din PIB-ul lor în apărare.
Țările Uniunii Europene au dificultăți în a produce cantitatea necesară de muniție atât pentru propriile nevoi, cât și pentru aprovizionarea Ucrainei.
De la începutul războiului din Ucraina, până la 1,4 milioane de soldați atât de partea rusă, cât și de cea ucraineană au fost uciși sau răniți, potrivit think tank-ului de la Washington Center for Strategic and International Studies (CSIS).
Marea Britanie s-a angajat să mărească de zece ori numărul de drone pe care le furnizează Ucrainei, urmând ca țara să livreze 100.000 până la sfârșitul anului fiscal, în aprilie 2026, a relatat Reuters.
România continuă să se confrunte cu dezechilibre excesive, pe măsură ce deficitele fiscale și de cont curent s-au adâncit, iar competitivitatea costurilor s-a deteriorat în 2024, notează ultimul raport al Comisiei Europene privind stimularea competitivității UE.
Pe 2 iunie, Ambasada Italiei la București a organizat o recepție cu ocazia Zilei Naționale a Italiei, la care au participat numeroși invitați din partea autorităților române, ai corpului diplomatic acreditat la București, precum și reprezentanți ai comunității de afaceri româno-italiene.
Jakub Jaworowski, ministrul activelor statului, a dezvăluit că Polonia va crește de cinci ori producția de muniție de calibru mare.Varșovia vrea să fie superputere regională în producția de muniții: Compania autohtonă PGZ, contract pentru obuze de 155 și 120 mm
Televiziunea de stat chineză a publicat joi o animație care înfățișează, se pare, un nou tip de bombă concepută pentru a dezactiva centralele electrice, întrerupând efectiv alimentarea cu energie electrică a unei întregi zone care se confruntă cu un atac chinez.
Dronele Shahed sunt folosite de ruși pe scară largă, dar Kievul ar putea să neutralizeze în curând problema.
Ministerul Apărării al Ucrainei a testat cu succes și a aprobat pentru utilizare în cadrul Forțelor Armate ale Ucrainei noului complex terestru robotizat fără pilot autohton Muraha (ucr. Мураха). În traducere din limba ucraineană, „Furnica”.
Luni, 30 iunie 2025, a avut loc, la Palatul Cotroceni, şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, condusă de către Preşedintele României, Nicușor Dan.
Rușii au adunat până la 50.000 de soldați în regiunea Sumî din Ucraina, depășindu-i numeric de trei ori pe apărătorii ucraineni, a relatat duminică Wall Street Journal (WSJ). Trupele rusești se află în prezent la aproximativ 19 kilometri de capitala regională.
La o săptămână după bombardamentul american de weekendu-trecut, iranienii s-au întors la instalația nucleară de la Fordow. Majid Takht-Ravanchi, secretarul ministrului de externe iranian, a declarat pentru BBC că negocierile suplimentare cu SUA ar fi posibile doar dacă Statele Unite se angajează să nu mai comită atacuri similare.
O acuzație dură, venită recent din partea unui înalt oficial al Departamentului de Stat al SUA, zguduie lumea tehnologiei: DeepSeek, startup-ul chinez de inteligență artificială care a uimit Silicon Valley, nu mai este doar un concurent comercial pentru chatboții americani cu inteligență artificială. Potrivit Washingtonului, DeepSeek a devenit un instrument al armatei chineze și al aparatului de informații de la Beijing, care utilizează o rețea de companii-fantomă pentru a eluda sancțiunile americane și pentru a facilita accesul la tehnologii moderne.
Confruntată cu realitatea brutală a războiului din Ucraina, unde resturi de drone rusești au căzut în mod repetat pe teritoriul său, România pare că accelerează masiv construcția unui scut antiaerian modern și stratificat. Printr-o serie de programe de înzestrare în valoare totală de peste 2,6 miliarde de euro, ţara noastră se pregătește să închidă o vulnerabilitate critică în arhitectura sa de securitate.
Blocul este convins că restricțiile împotriva Federației Ruse în condițiile actuale ar trebui menținute și, dacă este necesar, consolidate.
Comunitatea ucraineană din București a organizat, pe 28 iunie 2025, un eveniment de solidaritate intitulat „Întoarce-te viu”, cu ocazia Zilei Internaționale de Susținere a Victimelor Torturii. Evenimentul a avut loc în fața Teatrului Odeon din București și a avut ca scop tragerea unui semnal de alarmă asupra încălcărilor grave ale drepturilor omului și a tratamentului inuman la care sunt supuși prizonierii de război și civilii ucraineni în Federația Rusă.
Fără îndoială, revolta de 24 de ore orchestrată de Evgheni Prigojin în iunie 2023 a fost un șoc pentru sistemul politic al Rusiei. Lumea a privit cu sufletul la gură cum mercenarii Wagner au ocupat un cartier general militar și au pornit într-un marș spre Moscova, o provocare directă la adresa autorității președintelui Vladimir Putin. Dar a vedea acest eveniment doar prin prisma ambițiilor lui Prigojin înseamnă a rata imaginea de ansamblu, una mult mai periculoasă pentru Kremlin.
Teheranul pare că și-a pierdut răbdarea. După ani de așteptare pentru avioanele de luptă rusești Su-35 care nu au mai sosit, Iranul își reorientează strategia de achiziții militare către Beijing. Surse multiple indică faptul că negocierile pentru achiziționarea avionului de luptă multirol chinez Chengdu J-10C, supranumit în cercurile de apărare „Ucigașul de Rafale”, s-au intensificat, semnalând o schimbare majora în peisajul geostrategic din Orientului Mijlociu.
Armata Statelor Unite ale Americii accelerează eforturile pentru a construi o armată de lansatoare de rachete ,,robotizate'', o mișcare menită să sporească letalitatea și să protejeze soldații în fața amenințărilor unui viitor conflict de mare intensitate. Într-o mișcare decisivă, Biroul pentru Capacități Rapide și Tehnologii Critice (RCCTO) al U.S. Army a inaintat o solicitare pentru un nou program ambițios, denumit Common Autonomous Multi-Domain Launcher (CAML).
La recentul summit NATO de la Haga, într-o mișcare mai puţin aşteptata ce a evidenţiat o falie strategică în interiorul alianței, președintele turc Recep Tayyip Erdogan i-a cerut direct omologului său francez, Emmanuel Macron, să deblocheze un acord crucial pentru apărarea aeriană a Turciei. Miza: accesul la sistemul european de rachete sol-aer SAMP/T, o componentă vitală pe care Ankara o consideră esențială pentru ambițiosul său program național, denumit „Cupola de Oțel” (Steel Dome).
Regatul Unit a anunțat recent că va trimite Ucrainei un nou pachet de asistenta militara care consta in sisteme de apărare aeriană. Ajutorul oferit de Marea Britanie include 350 de rachete avansate cu rază scurtă de acțiune (ASRAAM) și cinci lansatoare mobile suplimentare, cunoscute sub numele de sistemul Raven. Valoarea acestui pachet este 70 de milioane de lire sterline si nu va fi suportat de contribuabilul britanic, ci va fi acoperit din dobânzile generate de activele rusești înghețate în Marea Britanie.
„Recunoștința” pe care statul rus o arată față de trupurile neînsuflețite ale tinerilor căzuți în războiul din Ucraina este doar una declarativă. Mormintele acestora din diferite localități și regiuni sunt tratate de autorități cu orice, însă mai puțin cu respect.
Ministrul pakistanez al Apărării, Khawaja Asif, a respins recentele speculații din mass-media care sugerau că Islamabadul a semnat un acord cu China pentru achiziționarea avionului de vânătoare de generația a cincea J-35A.
Într-un comunicat de presă postat pe rețelele de socializare, Forțele Aeriene ale Ucrainei au confirmat faptul că, “în noaptea de 29 iunie 2025, ocupanții ruși au lansat din nou un atac masiv cu rachete și drone asupra Ucrainei (în total, peste 500 de ținte aeriene)”.
În plină tensiune între Iran și Israel, după o serie de atacuri aeriene asupra unor obiective nucleare iraniene, atacuri la care au luat în premieră parte și SUA după decizia lui Donald Trump de a bombarda Iranul cu bombardiere strategice B-2 Spirit, planează o întrebare majoră care alimentează atât cercurile diplomatice, cât și cele de intelligence: unde se află uraniul îmbogățit de la Natanz și alte situri? Și cât a reușit desigur America să distrugă infrastructura nucleară iraniană și să dea „înapoi” programul nuclear iranian.
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a afirmat duminică că Occidentul nu a învins niciodată Rusia şi că nici de data aceasta nu va reuşi, în cadrul unei întâlniri cu omologul său din Kârgâzstan, Jeenbek Kulubaiev, în oraşul kârgâz Cholpon-Ata, informează agențiile Agerpres și EFE.
Potrivit proiectului de buget dedicat apărării pentru 2025 al Germaniei, Berlinul a alocat 1,48 miliarde de euro pentru achiziționarea suplimentară a unor vehicule de luptă pentru infanterie Puma (IFV), o gură de oxigen pentru Rheinmetall și Krauss-Maffei Wegmann, dezvoltatorul programului.
În cursul nopții de 29.06.2025, Forțele Armate ruse au lansat unul dintre cele mai mari atacuri combinate asupra Ucrainei, folosind rachete de croazieră și balistice cu bazare aeriană, maritimă și terestră, precum și un număr mare de drone de atac de tip Geran (Shahed).
Chiar dacă există cifre diferite în ceea ce privește pierderile ruse de tehnică militară, ce știm sigur din munții de imagini foto și video, e că Rusia a suferit în trei ani și jumătate pierderi uriașe în ceea ce privește tehnica de luptă grea, inclusiv tancuri principale de luptă. Cu alte cuvinte Ucraina a devenit un cimitir pentru blindatele ruse.
Armata israeliană le-a ordonat palestinienilor să evacueze duminică zone din nordul Fâşiei Gaza înainte de intensificarea operaţiunilor sale împotriva Hamas, în timp ce preşedintele Donald Trump a cerut încheierea războiului în contextul noilor eforturi de a ajunge la un armistiţiu, relatează Agerpres și Reuters.
Turcia a fost eliminată din programul F-35 după ce a achiziționat radare de apărare aeriană rusești S-400, însă s-ar putea să fie dispusă să renunțe la acestea în schimbul revenirii sale în program. Concomitent turcii își dezvoltă propriul avion de vânătoare de generația a 5-a, e vorba de Kaan. Însă F-35 e palpabil.
Pe aerodromul rusesc din Ahtubinsk (regiunea Astrakhan) este în curs de desfășurare construcția activă de hangare de protecție pentru aeronave. Ele sunt destinate avioanelor Su-57 rusești, considerate de ruși de generația a 5-a.
În cadrul podcastului Obiectiv EuroAtlantic de pe DefenseRomania, Ioana Constantin Bercean, expert în relații internaționale, a oferit o analiză detaliată a conflictului de 12 zile dintre Israel și Iran, precum și a intervenției militare a SUA, afirmând că, deși a avut caracter pragmatic și cinic, războiul ar fi putut avea un efect de detensionare a tensiunilor regionale.
Preşedintele american Donald Trump a declarat sâmbătă că nu va "tolera" continuarea procesului pentru corupţie împotriva prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu, a cărui anulare a solicitat-o, relatează Agerpres și AFP.
În dimineața zilei de 27 iunie, avioane de vânătoare aparținând Forțelor Aeriene Germane au fost alertate să escorteze un avion rusesc de cercetare de tip Il-20M deasupra Mării Baltice, relatează Bild.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a acordat sâmbătă Ordinul Libertăţii preşedintelui polonez Andrzej Duda, al cărui mandat se va încheia în august, transmit Agerpres și DPA.
În urma unei operațiuni speciale efectuate de structurile de informații speciale ale Ucrainei, patru avioane rusești SU-34 au fost lovite pe aerodromul Marynivka din regiunea Volgograd din Rusia.
