Joi dimineaţa, preşedintele Nicuşor Dan şi secretarul general al NATO vor participa împreună la NATO Industry Forum.
NATO - Industry Forum 2025, la București. Mark Rutte și Nicușor Dan dau startul în ziua 2
Centrul strategic internațional GLOBSEC este o organizație non-guvernamentală non-partizană, situată în capitala Slovaciei, care studiază problemele de securitate.
Țările NATO trebuie să dezvolte un nou concept de descurajare a Rusiei, deoarece cel vechi nu funcționează și a permis agresiunea pe scară largă a Rusiei împotriva Ucrainei. Iar decizia ar trebui luată cât mai curând posibil, pentru că investițiile în apărare necesită o planificare pe termen lung, potrivit autorilor raportului.
Experți de frunte din Europa de Est și Statele Unite, sub conducerea generalului în retragere și fost comandant al Forțelor Terestre ale SUA în Europa, Ben Hodges, consideră că la summitul NATO de la Vilnius (11-12 iulie) trebuie deja luate măsuri concrete care să întărească securitatea flancului estic al NATO.
Potrivit experților, este nevoie de un nou concept de descurajare, adică de crearea condițiilor în care inamicul să nu declanșeze agresiunea, realizând că nu are suficiente resurse pentru a-și atinge obiectivele și că răspunsul din partea Alianței nord-atlantice va fi devastator pentru el.
Această strategie a fost conceptul de bază al NATO pentru cea mai mare parte a istoriei Alianței de la crearea ei în 1949 – pentru a limita Uniunea Sovietică.
"Războiul Rusiei împotriva Ucrainei este rezultatul unei descurajări eșuate. Nu putem permite ca descurajarea să eșueze din nou. Rusia a fost întotdeauna un imperiu. Dacă asta nu se va schimba, Putin va fi succedat de un alt Putin. Suntem pregătiți pentru asta?" - a scris fostul general american Ben Hodges în anunțul prezentării.
Potrivit autorilor raportului, întărirea semnificativă a flancului estic al NATO devine o condiție necesară pentru menținerea stabilității, întrucât Rusia, după inevitabila înfrângere din Ucraina, își va putea restabili rapid potențialul militar pentru a începe un nou război.
”Având în vedere că Rusia încă poate găsi o modalitate de a-și restabili puterea militară prin 2030, susținem că țările din flancul estic trebuie să identifice măsurile pe care trebuie să le adopte acum pentru a-și asigura în timp capabilitățile necesare”, se precizează în raport.
În același timp, rămân lacune semnificative în apărarea țărilor de flancul estic al NATO, inclusiv sisteme de apărare antiaeriană învechite, mobilitate strategică limitată și apărare insuficient integrată.
„Stocurile actuale ale țărilor de pe flancul estic constau în principal din sisteme învechite din epoca sovietică care, sunt în mare măsură incapabile să contracareze eficient amenințările aeriene moderne”, se spune în raport.
Reuniunea miniștrilor apărării din statele NATO din iunie 2023 / NATO facebook
Recomandările, în număr de 11, pentru întărirea flancului estic al NATO includ măsuri directe față de Rusia precum și altele indirecte. Primele vizează anularea actului fondator NATO-Rusia, amplificarea monitorizării amenințărilor generate de Rusia și reducerea dependenței energetice a Europei față de Rusia. Cele indirecte se axează pe extinderea puterii grupurilor multinaționale de luptă staționate pe flancul estic, înlocuirea echipamentului sovietic cu cel occidental, creșterea stocurilor de muniții/echipamente, apărare cibernetică, cooperare mai aprofundată pe flancul estic (pe probleme de achiziții, consolidare în comun a apărării antirachetă, logistică, relansarea industriilor de apărare). Toate măsurile de ordin militar au ca prim scop realizarea interoperabilității, aceasta fiind una din condițiile de bază a realizării sinergiei forțelor, poate cea mai importantă.
Prima recomandare vizează extinderea și permanentizarea prezenței grupurilor de luptă: Este necesar să se realizeze ce s-a promis la Madrid în urmă cu un an și anume ”extinderea grupurilor de luptă până la nivel de brigadă și trecerea de la rotație la prezența permanentă acolo unde este nevoie”.
Stocarea puterii: Creșterea volumului de echipamente și muniții prepoziționate pe flancul estic, concomitent cu trimiterea de capabilități Ucrainei.
Lipsa cooperării în domeniul achizițiilor de apărare este un risc de securitate, avertizează GLOBSEC. O cooperare avansată ar ajuta la abordarea lacunelor de acoperire și a timpilor mari de livrare, ceea ce va duce la creșterea securității regionale. Este dat ca exemplu pozitiv Parteneriatul letono-eston pentru apărarea antiaeriană.
Decalajul (între țările de pe flancul estic) în apărarea antirachetă este un semnal de alarmă. Pentru rezolvarea problemelor este nevoie să se prioriteze investițiile în acest domeniu în paralel cu promovarea mai puternică a cooperării regionale de apărare antirachetă.
Trebuie înlocuit echipamentul sovietic moștenit cu cel occidental chiar dacă nu este de ultimă generație. Cumpărarea de sisteme noi nu este singura cale pentru realizarea interoperabilității. Echipamentele occidentale existente trebuie menținute și modernizate, inclusiv să li se prelungească durata de viață.
Logistica unificată: granițele naționale sunt un obstacol pentru planificarea apărării. Logistica trebuie prioritizată ca un alt domeniu crucial pentru cooperare. Infrastructura intră pe același palier de prioritizare. Pentru ca trupele să poată fi rapide iar echipamentele să ajungă urgent la ele este necesară alinierea infrastructurii, cu referire deosebită la ecartamentul diferit de cale ferată în țările din fosta URSS.
Reconsiderarea tratatelor dintre NATO și Rusia. Nu se mai poate avea încredere în partea rusă. Actul fondator NATO-Rusia trebuie anulat, deoarece NATO își limitează prezența pe flancul estic si pierde avantajul privind desfășurarea forțelor permanente.
Rusia ar trebui în continuare să fie tratată ca o amenințare semnificativă pentru flancul estic chiar dacă a înregistrat pierderi în Ucraina.
Reducerea dependenței energetice față Rusia are importanță strategică pentru Alianță. Ar trebui să fie una dintre prioritățile de vârf.
Îmbunătățirea apărării cibernetice în perspectiva unui conflict cibernetic pe termen lung cu Rusia.
Cooperare și interoperabilitate între țările de pe flancul estic prin industriile lor de apărare. Țările din flancul estic trebuie, cel puțin, să-și restabilească capacitatea de producție a industriei de apărare. În acest sens, trebuie promovat și aprofundat dialogul public-privat în zona industriilor de apărare pentru a spori pe deplin capabilitățile de interoperabilitate și descurajare până în 2030.
Comentariul autorului:
Măsurile luate de NATO pe flancul său estic vizează, din punct de vedere tehnic, doar descurajarea Rusiei, dar prin amploarea și mai ales calitatea lor sunt obligate, chiar condamnate, să descurajeze următorul conflict global.
După cum au remarcat absolut toți experții militari și de securitate, ”China privește cu mare atenție la ceea ce se întâmplă în Ucraina și pe flancul estic al NATO”. Este laboratorul viitorului război, iar oportunitatea Alianței nord-atlantice de a descuraja credibil este acum în plin război și este o oportunitate unică. Altfel, oricât de laborioase ar fi noile măsuri de descurajare luate pe timp de pace, s-ar putea să se constate, cum de altfel se constată acum, că au fost un eșec.
Ce vede acum China în războiul ruso-ucrainean? O confruntare între cantitate reprezentată de Rusia (susținută de China) și calitate reprezentată de Ucraina (susținută de Occident). China este exponentul cantității și, ca și Rusia, se străduiește din răsputeri să-și adauge și calitatea ca abilitate. Dar, va dura mult timp pentru că autoritarismul nu produce calitate la scară mare. Pe de altă parte, Occidentul mizează în primul rând pe calitate pentru că viața umană contează aici.
Cine va câștiga această confruntare ”cantitate” versus ”calitate” în războiul ruso-ucrainean? China se uită în continuare impasibilă și învață. Chiar este de remarcat baletul diplomatic pe care-l face. Deocamdată, Ucraina și NATO par în ușor avantaj. Rușii s-au tot retras de la începutul războiului, dar jocul nu s-a terminat.
O victorie ucraineană categorică, este desigur cel mai bun mesaj de descurajare. Dar, cuvântul cheie este ”categoric” și nu ”victorie” pentru că dacă NATO nu aduce ”schimbători de joc”, orice bune intenții s-ar putea opri în uriașele câmpuri de mine plantate de ruși, iar conflictul s-ar putea prelungi și chiar agrava.
China, prin impulsul mare dat în ultimii ani programului său de arme nucleare, deja a dat semnalul că nu mai este descurajată de amenințarea nucleară, ceea ce este foarte periculos. Crede că prin cantitate poate câștiga un război convențional. A făcut prima mutare prin Rusia care a devenit cobaiul său în acest experiment.
În concluzie, dacă, acum în Ucraina, nu se descurajează următorul conflict, atunci războiul va veni în anii 2030, cu mare probabilitate, chiar dacă măsurile pe care le va lua Alianța nord-atlantică vor fi excepțional de bune.
***
La final un mic comentariu despre autoritarism. Este interesantă fotografia care însoțește articolul din 7 iulie (publicat de un site rusesc de analiză militară) despre planurile de înființare a Regiunilor Militare Leningrad și Moscova. Mai mulți generali ruși sunt așezați la masă cu ministrul apărării, Serghei Șoigu. Toți stau ușor înclinați în față, aproape la același unghi, la fel ca Șoigu. De asemenea, au privirea ațintită spre același punct, probabil președintele Putin. Toți au mâinile puse pe masă, aproape la fel ca Șoigu. Par lipsiți de orice personalitate. Niciunul dintre ei nu are curajul să facă ceva diferit, să iasă cu ceva în evidență, probabil îngroziți de atmosfera din sală sau paralizați de frica că ar putea, printr-un mic gest, să intre în rândurile suspecților la revolta Wagner. Acesta este efectul diferenței dintre lumea liberă și autoritarism. Cei doi lideri, rus și chinez, prin longevitatea lor deosebită în funcțiile supreme, probabil fără să realizeze, au instaurat un regim de teroare intern, vulnerabilizându-și fatal propriile națiuni prin restrângerea severă a inițiativei și a liberei informări, precum și a altor drepturi fundamentale. Se văd aceste diferențe uimitoare și între modul lejer în care comunică generalii ucraineni și inexistența în mass-media a generalilor ruși, deși și unii și alții sunt pe vremuri de război.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Joi dimineaţa, preşedintele Nicuşor Dan şi secretarul general al NATO vor participa împreună la NATO Industry Forum.
Forțele Aeriene Ruse, potrivit unor surse ucrainene, au modificat bombele sovietice cunoscute sub numele de KAB, care anterior aterizau la doar 70-90 km de linia frontului, pentru a le permite să lovească ținte aflate mai adânc în teritoriul Ucrainei. Conform serviciilor secrete ucrainene, raza de acțiune a acestor bombe a fost mărită până la 200 de kilometri.
România îşi va îndeplini obligaţiile pe care şi le-a asumat în context aliat, a transmis Nicuşor Dan.
Mark Rutte, Secretarul General al NATO, a dat asigurări de la București că retragerea unei părți a soldaților americani din România nu afectează securitatea flancului, iar în cazul ipotetic al unui atac asupra României, întreaga Alianță va răspunde.
Informațiile privind luptele de la Pokrovsk, un important punct logistic pentru fortificațiile ucrainene din zona Donețk, sunt destul de confuze. Deși Kievul a lăsat să se înțeleagă că trupele sale speciale trimise acolo au reușit să stabilizeze zona, rușii continuă să avanseze.
Președinta mexicană Claudia Sheinbaum a exclus marți o eventuală intervenție armată a Statelor Unite ale Americii în Mexic, după informații de presă potrivit cărora omologul său american Donald Trump ar avea în vedere să trimită trupe pentru a lupta împotriva cartelurilor mexicane de traficanți de droguri, transmit Agerpres și AFP.
Compania germană Rheinmetall, cel mai mare producător de armament din Europa, a început construcția unei facilități moderne de muniții la fabrica din Baisogala, Lituania, a relatat Bloomberg.
Prim-ministrul Ilie Bolojan l-a primit marţi, la Palatul Victoria, pe amiralul Pierre Vandier, comandantul suprem aliat pentru Transformare - SACT, pentru a discuta priorităţile României în cadrul NATO şi modul în care armata şi industria românească de apărare se adaptează transformărilor tehnologice necesare pentru a face faţă provocărilor în materie de securitate.
Ucraina și Republica Moldova pot deveni membre ale Uniunii Europene în următorii cinci ani dacă vor realiza toate reformele necesare, a anunțat oficial marți Comisia Europeană.
În perioada 5–6 noiembrie, la București, are loc NATO–Industry Forum 2025 (NIF25), desfășurat sub patronajul Secretarului General al NATO.
DefenseRomania va participa la eveniment și va transmite cele mai importante aspecte publice din cadrul Forumului.
Indonezia intenționează să comande patru avioane militare suplimentare A400M de la corporația europeană Airbus, a anunțat luni președintele Prabowo Subianto cu ocazia livrării unui prim asemenea aparat, informează agențiile Agerpres și AFP.
Surse ale DefenseRomania arată că Asociația Ofițerilor în Rezervă din România (AORR) a transmis Senatului o solicitare oficială de audiență, cu caracter de urgență, în legătură cu propunerea legislativă PLx-350/2025, aflată în prezent în procedură parlamentară.
Exporturile Rusiei de gaze naturale lichefiate (GNL) au scăzut în ritm anual cu 3,4% în primele zece luni din acest an, la 25,2 milioane tone metrice (mmt), deşi în octombrie s-a înregistrat un avans record, de 21%, în urma începerii livrărilor de la noua uzină Arctic LNG 2, a anunţat furnizorul global de date LSEG, transmit Agerpres și Reuters.
Secretarul Consiliului Securității Rusiei, Serghei Șoigu, a avertizat vineri SUA în legătura cu degradarea stabilității strategice după anunțul Casei Albe privind reluarea testelor cu arme nucleare, dar a afirmat că Rusia este pregătită să efectueze teste pe poligoanele sale de testare, în caz de necesitate, potrivit Agerpres și EFE.
SUA intenționează să reducă numărul de militari, începând de luna viitoare, după mișcarea din România, și în alte țări.
Corporația petrolieră rusă Lukoil, care se află sub sancțiuni americane și britanice, a fost de acord să își vândă activele internaționale companiei Gunvor care activează în domeniul tranzacționării energiei.
Guvernul lucrează la cadrul legal pentru sprijinirea industriei de apărare. Proiectul de ordonanță de urgență, aflat în primă lectură, reglementează cadrul juridic pentru realizarea investițiilor din domeniul industriei naționale de apărare destinate construirii, modernizării, reconversiei şi extinderii capacităţilor de producţie
Donald Trump și Lee Jae Myung au finalizat detaliile acordului comercial la un summit din Coreea de Sud, miercuri.
Președintele american Donald Trump și omologul său chinez Xi Jinping s-au întâlnit la Busan, Coreea de Sud, în jurul orei 4, ora României. Potrivit lui Trump, au convenit asupra tuturor aspectelor legate de pământurile rare, iar China, potrivit acestuia, nu va împiedica exportul acestora, datorită căruia SUA va reduce tarifele vamale de la 57%, cât este în prezent, la 47%.
Președintele american Donald Trump a apreciat joi că reducerea desfășurării de trupe americane în România ”nu este foarte importantă”, transmite Agerpres.
Avionul experimental X-59 QueSST al NASA a efectuat primul său zbor marți. Avionul supersonic, dar silențios, construit pentru NASA de Lockheed Martin, a efectuat primul său zbor de testare deasupra deșertului din sudul Californiei.
Președintele american Donald Trump a ordonat Departamentului Apărării să reia imediat testarea armelor nucleare americane, în conformitate cu acțiunile altor puteri nucleare, a scris șeful Casei Albe pe propria rețea de socializare Truth joi dimineață, cu puțin timp înainte de a se întâlni cu omologul său chinez Xi Jinping în Coreea de Sud.
O investigație The Guardian relevă că mai multe persoane din anturajul Kremlinului încearcă să determine autoritățile din Emirate să nu-l extrădeze pe Horațiu Potra în România.
Avioane de vânătoare poloneze au fost trimise marți pentru a intercepta un avion rusesc Ilyushin Il-20 care efectua o misiune de recunoaștere în spațiul aerian internațional deasupra Mării Baltice.
Reducerea prezenței militare americane în Europa, anunțată miercuri de România, este o ajustare, a declarat un oficial NATO.
România și Ucraina doresc să colaboreze în domeniul producției militare, în special în cadrul mecanismului de finanțare europeană SAFE.
Ucraina a propus României implementarea unor proiecte comune.
Bulgaria și gigantul european al apărării Rheinmetall au semnat un acord în valoare de peste 1 miliard de euro pentru construirea unei fabrici în țară care va produce praf de pușcă și obuze de artilerie de 155 mm.
Ministrul Ionuț Moșteanu a declarat într-o conferință de presă că reducerea trupelor americane din România nu înseamnă o retragere a prezenței americane, iar „prezența aliaților e considerabilă în România”, fie că vorbim de SUA sau statele europene. Ionuț Moșteanu a subliniat că principala forță care apără țara e Armata României.
Administrația Trump pare să își regândească echilibrul prezenței sale militare în Europa de Est, iar România se află în centrul acestei recalibrări. Iar surse neoficiale arată că Polonia e garantată, România nu.
Rușii au vorbit despre versatilitatea lansatoarelor de rachete: “Cu modificări minime, rachetele Iskander, Oreshnik și Burevestnik pot fi lansate de pe aceeași platformă”.
Într-un moment în care Marea Baltică a devenit o veritabilă linie de front invizibilă, traversată de cabluri de date critice și de tensiunile tot mai acute dintre Occident și Federația Rusă, Varșovia face o mutare decisivă care va reconfigura echilibrul de putere în regiune.
Într-un conflict de uzură precum cel din Ucraina, muniția nu se măsoară de mult timp doar în obuze de calibrul 155 mm, ci și în date sau informații. Războiul modern a creat un paradox strategic: Ucraina generează cantități industriale de date tactice, obţinute cu drone, senzori și interceptări, dar Alianța Nord-Atlantică nu are încă o infrastructură omogenă pentru a procesa și integra acest flux vital în timp real. NATO pregătește însă o schimbare şi anume un „cloud clasificat” care va deveni operațional în ianuarie 2026.
Puterea aeriană a Europei evoluează, iar România contribuie la definirea viitorului acesteia. Cu escadroane de F-16 și un număr tot mai mare de piloți pregătiți, sprijiniți de expertiza de training a Lockheed Martin, România consolidează flancul estic al NATO și extinde cooperarea în zona Mării Negre.
România a făcut marți, 25 noiembrie, un pas decisiv pentru a acoperi un gol critic în apărarea sa antiaeriană: semnarea contractului pentru sistemele portabile MANPAD MISTRAL . O investiție de 625 de milioane de euro care ne aliniază, în sfârșit, la realitățile dure ale frontului din vecinătate.
În ultimele două luni, Ucraina și Rusia au acceptat două încetări temporare ale focului pentru a repara liniile de înaltă tensiune care asigură alimentarea externă a centralei nucleare Zaporojie (ZNPP), aflată sub control rusă din martie 2022. Cele două linii – Dniprovska (750 kV) și Ferosplavna-1 (330 kV) – reprezintă ultimele conexiuni critice dintre centrală și rețeaua electrică ucraineană. Fiecare întrerupere pune în pericol funcționarea sistemelor de siguranță ale centralei și crește riscul unui accident nuclear major.
Autoritățile trebuie să crească numărul persoanelor care se identifică drept ruse și vorbesc limba rusă în teritoriile ucrainene anexate. Acest lucru rezultă dintr-un document publicat marți (25.11.2015), semnat de președintele rus, Vladimir Putin, și raportat astăzi de agenția Reuters. Decretul, numit Strategia Națională de Politică Rusă pentru perioada până în 2036, stabilește obiectivul ca 95% din populația țării să se considere rusă.
MAE anunță adoptarea proiectului de lege privind sancțiunile internaționale. De asemenea, Guvernul propune modificarea OUG 202/2008 pentru a crea un nou mecanism de intervenție - ”supravegherea extinsă” - destinat protejării economiei românești în contextul sancțiunilor internaționale.
Armata Statelor Unite ale Americii se află într-o cursă strategică, forțată de realitățile câmpului de luptă din Ucraina, pentru a-și reconfigura apărarea împotriva sistemelor aeriene fără pilot (UAS), devenite principala amenințare de tip low-cost.
Planul de lungă durată al Canadei de a achiziționa o flotă de 88 de avioane de luptă F-35A Lightning II, esențială pentru modernizarea Forțelor Aeriene Regale Canadiene (RCAF), a intrat într-o fază de reexaminare politizată. În centrul acestei dezbateri strategice se află propunerea Suediei de a furniza avioane JAS 39 Gripen E/F, cu promisiunea fermă a unei baze industriale și de cercetare-dezvoltare pe teritoriul canadian.
Maria Britanie a anunțat recent că Marina Regală a „interceptat” două nave rusești, mai exact corveta Stoiki și petrolierul Elna, în timp ce traversau Strâmtoarea Mânecii, fapt ce a declanșat o întreagă operațiune de propagandă în presa rusă. Moscova respinge versiunea britanică și acuză Regatul Unit al Marii Britanii de „escaladare artificială” a tensiunilor pe mare.
„O schimbare strategică” este modul în care John Phelan, secretarul Marinei, descrie decizia SUA de a abandona programul fregatelor din clasa Constellation.
Timp de decenii, după cataclismul celor două războaie mondiale, Germania a fost privată de o capacitate militară majoră. Cu un PIB uriaș de aproape 5 trilioane de euro, dublu față de cel al Rusiei, generat de cea mai puternică economie a Europei, Germania a rămas mult în urmă în ultimele decenii în ceea ce privește puterea militară. Dar lucrul acesta s-a schimbat radical după invadarea Ucrainei de către Rusia.
Un incendiu izbucnit la un depozit de muniţie de la Mija a fost semnalat, miercuri, iar la momentul când pompierii au ajuns la faţa locului focul era stins, 25 de persoane fiind evacuate.
Suedia a anunțat că va selecta un furnizor la începutul anului viitor pentru a achiziționa patru fregate noi, o achiziție de miliarde de dolari, ca parte a dezvoltării intensive a armatei Suediei și a furnizării de nave de război mai mari în urma invaziei Rusiei în Ucraina și a intrării țării în NATO.
Președintele american Donald Trump a declarat că Federația Rusă a fost de acord cu unele concesii într-un plan de pace menit să pună capăt războiului de agresiune al Rusiei în Ucraina, a relatat Reuters, adăugând că Trump nu mai insistă asupra termenului limită inițial de joi pentru ca Ucraina să accepte planul de pace.
Emisarul special al preşedintelui american Donald Trump, Steve Witkoff, i-a oferit sfaturi consilierului rus Iuri Ușakov, consilierul lui Vladimir Putin, cu privire la modul de a dialoga cu liderul de la Casa Albă în legătură cu conflictul din Ucraina, potrivit unei discuții telefonice la care Bloomberg susține că a avut acces. Discuția a avut loc în octombrie, înainte de o întrevedere între Donald Trump și Volodimir Zelenski, unde s-a discutat inclusiv despre livrarea de rachete Tomahawks.
Beijingul avertizează asupra posibilelor consecințe după ce Japonia anunță planuri de desfășurare a rachetelor.
DefenseRomania a participat la conferința internațională „Israel and Central Europe post October 7th” organizată la Budapesta de Europe Israel Press Association (EIPA), unde mai mulți experți, cadre academice și jurnaliști din Europa Centrală și de Est s-au reunit. Subiectele conferinței au fost relațiile Israelului cu statele din regiune, dar și arhitectura geostrategică din Orient după războiul din Gaza generat de atacul grupării teroriste Hamas din 7 octombrie 2023.
Ucraina pare să fi făcut o concesie majoră, dar calculată strategic. Potrivit unor surse oficiale citate de Financial Times și Kyiv Independent, Kievul a acceptat o limitare a efectivelor sale militare la 800.000 de oameni pe timp de pace.
În timp ce Ucraina număra cele 460 de drone și 22 de rachete balistice lansate de Rusia într-o singură noapte, la mii de kilometri distanță, într-un hotel din Abu Dhabi, se redesenează harta de securitate a Europei. Diplomația de război nu a fost niciodată o chestiune de morală absolută, ci de oportunitate cinică și raporturi de forță. Iar informațiile scurse în ultimele 24 de ore confirmă un lucru cert: administrația Trump a apăsat pedala de accelerație, forțând o închidere a conflictului care pare să fi trecut de faza „dacă” și a intrat în faza „cum”.
Ucraina a reușit o lovitură de precizie împotriva Complexului Tehnico-Științific Beriev (TANTK) din Taganrog, eliminând două active militare rare care sunt, practic, imposibil de înlocuit pentru industria de apărare rusă. Imaginile din satelit analizate pe 25 noiembrie confirmă distrugerea ,,laboratorului aeropurtat A-60'', o aeronavă purtător de arme laser, și a unui prototip pentru viitorul program de aeronave de avertizare timpurie al Rusiei.
Realitatea dură a războiului de uzură din Ucraina a impus treptat o schimbare radicală de design a vehiculelor militare occidentale, forțând trecerea de la platforme optimizate aerodinamic la vehicule blindate adaptate pentru a supraviețui pe un câmp de luptă săturat de amenințări.
Președintele Volodimir Zelenski va vizita SUA în următoarele zile pentru a finaliza un acord de pace cu președintele Donald Trump privind încheierea războiului Ucrainei cu Rusia. Ucraina ar fi ajuns astfel la un acord pe planul de pace propus de SUA, pentru care s-a negociat intens în ultimele zile.
Elbit spune că turela UT30 MK2, care poate fi integrată pe mai multe tipuri de MLI-uri e deja fabricată în proporție de 50% în România, deocamdată, pentru clienți externi.
Armata suedeză a înaintat guvernului un raport strategic prin care recomandă imperativ achiziționarea unor sisteme de rachete cu o rază de acțiune extinsă, de până la 2.000 de kilometri. Această capacitate ofensivă ar permite forțelor suedeze să angajeze ținte militare și elemente de infrastructură critică situate adânc în teritoriul Federației Ruse, inclusiv în zona metropolitană a Moscovei, redefinind astfel parametrii de descurajare pe flancul nordic al Alianței Nord-Atlantice.
Într-o intervenție simultană pe RTL și M6, președintele francez Emmanuel Macron a rostit, poate pentru prima dată cu o claritate lipsită de echivoc, ceea ce analiștii spațiului ex-sovietic avertizează de ani de zile: Europa nu se află în pragul unui conflict, ci este deja angrenată într-unul. Nu vorbim încă de blindate pe Champs-Elysees, ci de un război hibrid, total și cotidian, purtat de Rusia împotriva infrastructurii critice și a coeziunii sociale din Vest.
Ionuț Moșteanu, ministrul Apărării Naționale, a făcut declarații de presă, marți dimineață, de la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu din județul Constanța, precizând că rămășițele unei drone au fost identificate în județul Vaslui, iar avioanele Eurofighter germane și F-16 ale României au încercat angajarea ei, dar nu au mai doborât-o din cauza riscului asupra populației.
Moscova a respins planul prezentat de liderii europeni drept contrapropunere la documentul iniţial american privind Ucraina, apreciind că acesta este „la prima vedere complet neconstructiv şi nu ni se potriveşte”, a declarat consilierul prezidenţial rus Yuri Ushakov pe 24 noiembrie 2025.
Avioane Eurofighter Typhoon aliate au interceptat în premieră în ultimii cinci ani un Tupolev Tu-134A-4 al Forțelor Aerospațiale Ruse. Tu-134A-4, supranumit și „Perla Neagră”, e o prezență rară și a fost interceptat la finalul săptămânii trecute de avioane Eurofighter italiene aflate în misiune de Poliție Aeriană în statele baltice.
În urma atacului masiv asupra Ucrainei, în noaptea de luni spre marți, sistemele de supraveghere a spațiului aerian din dotarea Armatei Naționale a R. Moldova au detectat, în dimineața zilei de 25 noiembrie, șase drone care traversau neautorizat spațiul aerian național, anunță Ministerul Apărării.
Imprevizibilitatea politicii externe a administrației Trump - care oscilează între presiuni brutale și propuneri de pace neașteptate - ne face să ne gândim tot mai mult că Washingtonul nu acționează totuși haotic, ci aplică în mod deliberat o formă de ambiguitate strategică adaptată la un climat geopolitic dominat de agresiunea Rusiei și ascensiunea Chinei.
Radarele Ministerului Apărării Naționale au detectat o țintă care se îndrepta spre spațiul aerian național, în dimineața de 25 noiembrie, în proximitatea județului Tulcea, fiind ridicate în aer, la ora 06.28, două aeronave germane Eurofighter Typhoon, de la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, pentru monitorizarea situației.
