În timp ce liderii NATO au părăsit săptămâna trecută summitul de la Haga după o ofensivă de șarm menită să-l calmeze pe președintele american Donald Trump, la granița estică a Europei, realitatea este mult mai puțin protocolară. Aici, pe podul „Prieteniei” din Narva, Estonia, „dinții de dragon” din beton anti-tanc au înlocuit fluxul de turiști și comercianți ruși. Nu este o metaforă, ci o declarație rece de oțel și ciment: Europa se pregătește de război.

Tratatul, care urmează să fie semnat pe 17 iulie, include o clauză de asistență mutuală și semnalează o nouă eră a autonomiei strategice europene. Marea Britanie și Germania sunt pe punctul de a semna un tratat bilateral de anvergură ce include o clauză de apărare reciprocă, o mișcare menită să consolideze securitatea europeană într-un context de incertitudine transatlantică, au declarat pentru POLITICO cinci persoane familiare cu acest proces.

După o întâlnire la summitul NATO de la Haga cu Donald Trump, președintele turc Recep Tayyip Erdogan a relansat ofensiva diplomatică a Turciei pentru a reintra în programul avioanelor de luptă F-35. Acest demers îndrăzneț redeschide una dintre cele mai spinoase dispute din cadrul alianței și pune Washingtonul în fața unei alegeri complexe, cu mize practice și morale uriașe.

Statele Unite au oprit livrarea unor muniții critice către Ucraina, inclusiv rachete pentru sistemele de apărare aeriană Patriot, o decizie pe care Casa Albă a justificat-o prin necesitatea de a prioritiza interesele naționale americane în contextul epuizării stocurilor strategice.

Merz a declarat că a acceptat oferta Franței de a purta discuții privind cooperarea în domeniul descurajării nucleare.

Armata ucraineană pare să fi orchestrat unul dintre cele mai complexe și ample atacuri cu rachete de la distanță de până acum, lovind simultan ținte militare în teritoriile ocupate și în mai multe regiuni din interiorul Rusiei. Operațiunea, care a avut loc aseara, nu este doar o simplă răzbunare, ci o demonstrație clară a capacităților în creștere ale Kievului de a proiecta forță adânc în spatele liniilor inamice și de a testat limitele sistemelor de apărare aeriană rusești.

Într-un moment ce scoate în evidență o contradicție strategică periculoasă pe flancul estic al NATO, Ministerul Apărării Naționale din România a atribuit un contract de 10,1 milioane de lei (aproximativ 2 milioane de euro) companiei de stat CFR Marfă pentru „transport militar feroviar”. Problema? Infrastructura pe care se vor deplasa aceste transporturi este „jalnică”, după cum a spus la începutul anului generalului american Ben Hodges, fost comandant al trupelor SUA în Europa.

Luni,  30 iunie 2025, a avut loc, la Palatul Cotroceni, şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, condusă de către Preşedintele României, Nicușor Dan.

Fără îndoială, revolta de 24 de ore orchestrată de Evgheni Prigojin în iunie 2023 a fost un șoc pentru sistemul politic al Rusiei. Lumea a privit cu sufletul la gură cum mercenarii Wagner au ocupat un cartier general militar și au pornit într-un marș spre Moscova, o provocare directă la adresa autorității președintelui Vladimir Putin. Dar a vedea acest eveniment doar prin prisma ambițiilor lui Prigojin înseamnă a rata imaginea de ansamblu, una mult mai periculoasă pentru Kremlin.

În plină tensiune între Iran și Israel, după o serie de atacuri aeriene asupra unor obiective nucleare iraniene, atacuri la care au luat în premieră parte și SUA după decizia lui Donald Trump de a bombarda Iranul cu bombardiere strategice B-2 Spirit, planează o întrebare majoră care alimentează atât cercurile diplomatice, cât și cele de intelligence: unde se află uraniul îmbogățit de la Natanz și alte situri? Și cât a reușit desigur America să distrugă infrastructura nucleară iraniană și să dea „înapoi” programul nuclear iranian.

În cadrul podcastului Obiectiv EuroAtlantic de pe DefenseRomania, Ioana Constantin Bercean, expert în relații internaționale, a oferit o analiză detaliată a conflictului de 12 zile dintre Israel și Iran, precum și a intervenției militare a SUA, afirmând că, deși a avut caracter pragmatic și cinic, războiul ar fi putut avea un efect de detensionare a tensiunilor regionale.

DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 27 iunie 2025, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a podcastului Obiectiv EuroAtlantic.

Proiectul de buget pentru anul fiscal 2026 aduce o serie de schimbări importante. Noua administrație de la Casa Albă pare că va pune în aplicare declarațiile făcute în lunile precedente, când Trump și Musk anunțau că e nevoie de mai multe drone și de mai puține F-35. 

Experții citați de CNN subliniază că atacul american asupra Iranului va avea un impact direct asupra direcției politicii Coreei de Nord. Regimul lui Kim Jong-un are un program nuclear mult mai avansat, iar acum se spune că este și mai hotărât să accelereze dezvoltarea acestuia.

Răzvan Munteanu, analist de politicã externã, preşedintele think tank-ului Chamber of Excellence in International Affairs, într-un editorial semnat pentru DefenseRomania, analizează actuala arhitectură de securitate într-un climat tensionat marcat de agresiunea rusă asupra Ucrainei.

Marea Britanie va cumpăra 12 avioane de luptă F-35A noi, capabile să transporte arme nucleare tactice - și se va alătura misiunii nucleare aeriene a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), a anunțat biroul premierului Keir Starmer, adăugând că acesta va anunța această mișcare la summitul NATO de la Haga.

Cristian Diaconescu a fost numit în funcția de consilier prezidențial pentru apărare și siguranță națională. Decretul a fost semnat de președintele Nicușor Dan.

În cadrul conferinței DefenseRomania Security Dialogue 2025 (DSD 25), care a fost organizată în această lună de DefenseRomania, Sorin Encuțescu, coordonatorul strategiei industriei de apărare din România, a subliniat nevoia urgentă de adaptare a industriei de apărare la noile realități ale războiului modern, evidențiind transformările rapide și profunde în desfășurarea acțiunilor de luptă. Cu alte cuvinte, „toți ochii pe drone”. Expertul a dat exemplul strategiei britanice, așa-numita doctrină „20.40.40”.

Recent, președintele SUA, Donald Trump, a anunțat că toate țările NATO trebuie să cheltuiască 5% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru apărare, mai puțin SUA. În acest punct al discuției, cei interesați de subiectul bugetelor de apărare încep să-și pună întrebarea de ce ar trebui SUA să aloce mai puțin ca procente din PIB față de ceilalți aliați, pentru că evident la acest lucru se referea președintele Trump.

Programul de guvernare pentru următorii patru ani prevede o serie de măsuri în domeniul apărării și securității naționale.

Într-o eră a competiției geopolitice intense și a amenințărilor hibride tot mai sofisticate, infrastructura critică maritimă (ICM), conducte submarine, cabluri de comunicații, platforme offshore, devine un front nevăzut, dar esențial al securității europene. Studiul „Securing the Frontlines: Experimentalist Governance for Critical Maritime Infrastructure in the Black Sea and North Sea”, realizat de New Strategy Center în parteneriat cu Norwegian Institute of International Affairs în cadrul proiectului Strategic Initiative for Defending Critical Maritime Infrastructure (SIDMI), finanțat prin fondul pentru Relația Bilaterală România-Norvegia aduce în prim-plan o perspectivă strategică și inovatoare asupra modului în care aceste infrastructuri pot fi protejate în fața noilor riscuri.” 

Iranul primește un cadou nesperat de la Trump: două săptămâni de aur. Dacă și cum folosește Teheranul această oportunitate va decide viitorul regimului ayatollahilor.

Rusia a cheltuit anul trecut mai mult pentru apărare decât întreaga UE, dar nu are nicio șansă împotriva NATO și a UE dacă rămânem uniți, a declarat Kaja Kallas, șefa diplomației europene.

Olanda e una din cele mai importante prezențe aliate pe Flancul Estic. Și, așa cum menționează și Excelența Sa doamna Willemijn van Haaften, ambasadoarea Țărilor de Jos în România, citându-l pe Secretarul General al NATO, „Flancul Estic azi suntem toți” în fața pericolului reprezentat de agresiunea Rusiei și readucerea războiului în Europa. 

Referindu-se la acordul SUA – Ucraina privind mineralele, Volker remarcă atât legătura evidentă dintre domeniile economic și cel militar cât și faptul că Statele Unite ar trebui să facă mai mult din punct de vedere militar.

Președintele SUA ignoră apelul UE și al Regatului Unit la mai multe acțiuni privind războiul din Ucraina, spunând Europei: „Să-i vedem cum o fac mai întâi”.

După ce a pierdut contractul pentru avionul de generația a șasea în fața rivalului Boeing, Lockheed Martin contraatacă cu o nouă viziune pentru cel mai de succes produs al său. CEO-ul Jim Taiclet propune transformarea F-35 într-o „punte” tehnologică spre viitorul F-47, o soluție menită să acopere un posibil decalaj de capabilități de până la zece ani.

În timp ce o mare parte din Flota Rusiei din Marea Neagră rămâne efectiv blocată în porturi de teama atacurilor cu drone și rachete ucrainene, un înalt oficial de la Kremlin a schițat planuri ambițioase pentru a „consolida” forța navală decimată. Nikolai Patrușev, o figură-cheie a aparatului de securitate al lui Putin, a anunțat că flota va fi consolodata în „anii următori” cu fregate noi, corvete, aviație și, cel mai important, „sisteme maritime robotizate”.

 Viena, cunoscută și acceptată tacit ca principalul “nod de penetrare” al Rusiei în geopolitica europeană - datorită poziției sale neutre, a deschiderii economice cu Moscova, rolului diplomatic european și a marii densități a rețelelor de spionaj ruse prezente, menite să valorifice toate acestea - se apropie tot mai mult de un moment de cotitură în modul cum se raportează la acțiunile Kremlinului. 

Șeful serviciului de informații militare al Ucrainei (GUR), Kirilo Budanov, a descris parteneriatul cu SUA ca fiind unul stabil și pragmatic, dezvăluind rolul de „arhitect principal” al Trimisului Special american, generalul (r) Keith Kellogg. Într-o analiză detaliată, Budanov a explicat cum gestionează Kievul cu optimism complexitatea relației cu Washingtonul.

Orologiul strategic al Europei a fost setat la un nou termen limită, unul alarmant de apropiat: 2027. Noul Comandant Suprem al Forțelor Aliate în Europa (SACEUR), generalul american Alexus Grynkewich, a confirmat direct prim-ministrului polonez Donald Tusk evaluările serviciilor de informații americane care indică faptul că Rusia ar putea atinge capacitatea operațională pentru o confruntare militară cu NATO în mai puțin de doi ani.

În fața unei Rusii care își accelerează producția de rachete balistice la un nivel alarmant, strategia defensivă a Europei se dovedește a fi periculos de inadecvată. În timp ce Moscova are capacitatea de a produce anual până la 1.000 de rachete balistice avansate, calculele reci arată că întregul continent european poate spera să intercepteze mai puțin de o treime din acest număr, creând un decalaj strategic ce subminează fundamental descurajarea convențională.

Ministerul rus al Apărării a anunțat sâmbătă (26.07.2025) că a capturat a doua localitate din regiunea ucraineană Dnipropetrovsk. După satul Dachne, Maliyivka este următorul sat cucerit în timpul ofensivei rusești în regiunea cunoscută, printre altele, pentru minele de cărbune, scrie agenția de presă slovacă TASR, care a preluat informații pe această temă de la TASS și AFP.

Pe fondul accentuării crizei umanitare din Fâșia Gaza, poziția Franței privind recunoașterea Palestinei ca stat pare să câștige teren în Europa. Parlamentari britanici din nu mai puțin de nouă partide politice au semnat recent o scrisoare comună adresată prim-ministrului Keir Starmer, prin care solicită guvernului recunoașterea statului palestinian independent.

Prin noua sa inițiativă, „Pariul Tehnologic”, anunțată pe 25 iulie, Ucraina își propune o consolidare radicală a apărării sale aeriene. Elementul central al acestui efort este directiva președintelui Volodimir Zelenski adresată industriei de apărare: atingerea unei capacități zilnice de producție de cel puțin 1.000 de drone interceptoare, menite să anihileze amenințarea reprezentată de atacurile masive ale Rusiei.

Portalul rusesc de propagandă Topwar.ru, o portavoce a Moscovei, a informat, pe 27.07.2025, preluând o știre a agenției Reuters, că serviciile de informații sud-coreene au ajuns la concluzia că armata rusă pregătește o nouă ofensivă în Ucraina, cu sprijinul militarilor nord-coreeni.

Saga rușinoasă a unicului portavion al Rusiei, Amiral Kuznetsov, pare să se apropie de finalul său inevitabil. Andrei Kostin, șeful corporației de stat care gestionează șantierele navale, a confirmat că se ia în considerare vânzarea sau casarea navei, o admitere publică a faptului că această relicvă a puterii navale sovietice a devenit o povară financiar și industrial pe care Rusia nu și-l mai poate permite. Decizia marchează nu atât o reorientare strategică, cât recunoașterea unui eșec prelungit.

Într-o lume civilizată, prima noapte dintr-un weekend în Ucraina ar trebui să decurgă în liniște, animată doar de efuziunile tinerilor. În schimb, la 80 de ani după cel de-al Doilea Război Mondial, când se presupune că s-au învățat toate lecțiile ororilor de atunci, ucrainenii își petrec nopțile în adăposturi antiaeriene, încercând să se ferească de rachetele și dronele ucigașe lansate de forțele ruse.

Ucraina își extinde rapid câmpul de luptă împotriva agresiunii ruse, mutând conflictul din tranșeele fizice în domeniul cibernetic. Cea mai recentă și mai îndrăzneață operațiune a sa, un atac cibernetic masiv care a paralizat timp de mai multe zile administrația instalată de Rusia în Crimeea, demonstrează o escaladare strategică: utilizarea capabilităților ofensive digitale nu doar pentru a se apăra, ci pentru a destabiliza controlul rusesc din interior.

Statele Unite și-au reafirmat angajamentul de a consolida pilonul estic al NATO, semnând ieri, 25 iulie, un acord pentru a oferi Poloniei garanții în valoare de 4 miliarde de dolari prin programul de Finanțare Militară Externă (FMF). Deși oficial fondurile sunt destinate „modernizării forțelor armate poloneze”, surse americane citate de publicația Defence24.pl indică faptul că finanțarea este direct legată de ambițiosul program de modernizare a flotei de avioane F-16C/D la standardul avansat F-16V.

Pentru prima dată a fost prezentată versiunea în configurație românească a blindatului 4x4 Cobra II, la IDEF 2025, cea mai mare expoziție de tehnică militară care a avut loc la Istanbul, în Turcia, și la care a participat și DefenseRomania. Din discuțiile purtate cu producătorul Otokar, se pare că blindatul Cobra II al României a întors multe priviri.

Ca răspuns direct la lecțiile învățate din Ucraina și la nevoia critică de interoperabilitate pe flancul estic al NATO, Armata SUA presează agresiv pentru o „platformă de lansare comună”, capabilă să tragă atât muniții ofensive, cât și defensive, provenite de la orice națiune aliată. Obiectivul, potrivit unui general de top al Armatei SUA în Europa, este un sistem unic, menit să depășească obstacolele birocratice de utilizare și să faciliteze accesul la rezervele de muniție ale alianței.

În ciuda unui istoric marcat de depășiri de buget și întârzieri, F-35 Lightning II a devenit, de facto, avionul de luptă preferat al Alianței Nord-Atlantice. Paisprezece dintre cele 32 de state membre NATO, inclusiv România, Germania, Polonia și Finlanda, au comandat deja aeronava. 

Forțele Aeriene Regale Thailandeze (RTAF) au executat ieri, 24 iulie, lovituri aeriene cu avioane F-16 împotriva unor poziții militare cambodgiene, marcând cea mai serioasă escaladare a conflictului la frontieră dintre cele două națiuni din ultimul deceniu.

Facand o evaluare tranșantă a războiului din Ucraina, generalul-locotenent (r) Ben Hodges, fost comandant al forțelor americane în Europa, susține că Occidentul deține, dar ezită să folosească, instrumentele decisive care ar putea sugruma efortul de război al Rusiei.

Armata Statelor Unite a anunțat că șase unități majore vor fi dislocate în Europa și Orientul Mijlociu în toamna acestui an, ca parte a rotațiilor periodice menite să mențină o prezență avansată robustă și să reconfirme angajamentele față de aliați. Grosul forțelor, incluzând blindate grele, artilerie și aviație de luptă, este destinat Europei pentru a susține Operația Atlantic Resolve, o misiune esențială pentru consolidarea flancului estic al NATO și descurajarea agresiunii ruse.

O întâlnire între președintele rus, Vladimir Putin, și omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, ar putea fi doar ultimul pas în rezolvarea conflictului din Ucraina, a declarat astăzi (25.07.2025) purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Potrivit acestuia, o astfel de întâlnire ar trebui să servească la confirmarea unui acord între cele două părți, care în prezent pare să fie foarte departe.

O decizie recentă a Departamentului de Stat al SUA, care aprobă o vânzare militară de 172 de milioane de dolari către Ucraina, scoate în evidență un paradox al conflictului: eficiența remarcabilă a sistemului de rachete MIM-23 HAWK, vechi de peste 60 de ani. Pachetul, anunțat pe 23 iulie 2025 și destinat mentenanței acestor sisteme, confirmă rolul pe care această platformă, proiectata in perioada Războiului Rece, continuă să-l joace în apărarea spațiului aerian ucrainean.

România va achiziționa sistemul de apărare antiaeriană Spyder de la compania israeliană Rafael Advanced Defense Systems. Însă, dincolo de acordul-cadru evaluat la peste 2 miliarde de euro, rapoarte din surse locale și speculații din industria poloneză de apărare sugerează că programul SHORAD-VSHORAD va avea o configurație neobișnuită, integrând și rachete Piorun, testate în luptă.

Relația SUA-Ucraina în materie de cooperare militară merge în ambele sensuri și nu se rezumă doar la achiziția de tehnică de luptă americană. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat că a ajuns la un acord cu președintele american Donald Trump privind achiziția de drone ucrainene de către Statele Unite.

T-14 Armata e prezentat de ani de zile de presa rusă și de oficialii de la Moscova ca fiind „cel mai performant tanc principal de luptă din lume”, integrând tehnologii de ultimă generație. Pe hârtie proiectul este impresionant. Realitatea din „teren” însă diferă iar industria de apărare rusă a întâmpinat numeroase dificultăți și probleme în programul T-14 Armata. În fapt, rușii s-au axat mai mult pe T-90 Proryv - cea mai modernă versiune a T-90 - pe care de altfel au utilizat-o intens și în Ucraina. T-14 a fost pe front 11 secunde, dar doar pentru material de propagandă.

Generalul Valerii Zalujnîi, fostul arhitect al apărării Ucrainei, a lansat un avertisment tranșant ce reflectă realitățile dure ale conflictului: războiul de agresiune al Rusiei riscă să se prelungească până în 2034. Potrivit acestuia, un astfel de scenariu poate fi evitat doar printr-o revizuire fundamentală a strategiei de apărare și de mobilizare a resurselor, atât de către Kiev, cât și de către aliații săi.

Ucraina a primit confirmarea că va primi trei sisteme Patriot din cele 10 necesare. Germania și-a confirmat disponibilitatea de a livra două sisteme, iar Norvegia și-a confirmat disponibilitatea de a livra unul, a declarat Volodimir Zelenski.

Guvernul german a exclus vineri posibilitatea de a urma exemplul Franţei şi să recunoască statul palestinian, estimând că acest pas necesar către soluţia a două state (israelian şi palestinian) trebuie să se desfăşoare abia la sfârşitul procesului de pace, relatează agenţiile Agerpres, Reuters şi EFE.

Parlamentul European și președinția daneză au convenit miercuri asupra dispozițiilor finale care permit utilizarea fondurilor politicii de coeziune pentru noi priorități ale UE, inclusiv industria de apărare, protejarea frontierei estice a UE și apărarea civilă. Modificarea se aplică perspectivei bugetare actuale, care acoperă anii 2026 și 2027.

La târgul internațional de apărare IDEF 2025 de la Istanbul, Compania Națională ROMARM a anunțat două parteneriate strategice. Președintele Consiliului de Administrație, Constantin Alexie Cotan Bodolan, a confirmat că ROMARM a agreat semnarea unui contract cu Century Arms pentru exportul armelor semiautomate Micro Draco în Statele Unite ale Americii, dar și începutul unei colaborări cu producătorul german Heckler & Koch. Dacă în ceea ce privește colaborarea cu producătorul german e un prim pas spre o producție comună, acordul pentru armele Micro Draco care vor ajunge pe piața civilă din SUA - nu pe cea militară - e o continuare a colaborării în contextul în care americanii de la Century Arms distribuie deja armele românești Micro Draco pe piața civilă americană.

Forțele Aeriene ale SUA nu vor cumpăra avioane de vânătoare F-35 în cantități mari până la finalizarea producției Blocului 4, a declarat șeful Statului Major al Forțelor Aeriene ale SUA, David Allvin. Pentagonul va prelua doar 44 dintre acestea în acest an și doar 26 în următorul an fiscal.