Ca răspuns la agresiunea militară a Rusiei în Ucraina și la amenințarea în creştere a războiului hibrid în regiune, această inițiativă reprezintă unul dintre cele mai ambițioase și mai costisitoare proiecte de securitate luate vreodată în considerare în Europa.
Condus de Germania și sprijinit de șase state membre ale NATO - Norvegia, Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania și Polonia - proiectul ,,Drone Wall'' este mai mult decât un gest simbolic. Acesta a fost gândit ca un sistem complet operațional, proiectat pe mai multe niveluri care includ drone de recunoaștere dotate cu inteligență artificială, senzori aflați la sol, platforme mobile de combatere a dronelor și supraveghere prin satelit.
Obiectivul său este de a detecta și neutraliza amenințările în timp real, fie că este vorba de incursiuni ale dronelor, de bruiaje GPS sau de activități transfrontaliere clandestine, furnizând în același timp forțelor NATO informații exacte și în timp real despre zonele considerate cele mai vulnerabile.
Deseori denumit „cel mai scump zid tehnologic din lume”, proiectul este văzut ca un răspuns major la natura în continuă evoluție a amenințărilor militare, în care dronele, interferențele electronice și operațiunile hibride modelează din ce în ce mai mult peisajul de securitate. Pentru cei care conduc inițiativa „Zidul dronelor”, obiectivul nu este doar de a consolida poziția defensivă a NATO, ci și de a demonstra capacitatea Europei de a dezvolta și implementa soluții tehnologice performante.
Potrivit lui Martin Karkour, director de vânzări la Quantum Systems - una dintre principalele companii germane implicate în această initiatva- „Acesta nu este un zid simbolic. Acesta este unul real”.
Acesta a adăugat că tehnologia este deja disponibilă și că proiectul depinde acum de coordonarea politică la nivelul UE sau NATO pentru realizarea proiectului. Quantum Systems produce în prezent câteva sute de drone pe lună, inclusiv modelele Vector și Trinity Pro, ambele optimizate pentru misiuni de supraveghere în medii complexe.
Noul cancelar al Germaniei, Friedrich Merz, a făcut din apărare o prioritate națională, anulând restricțiile privind cheltuielile militare și oferind un sprijin puternic întreprinderilor naționale de apărare. Această schimbare strategică reflectă o tendință mai largă în Europa, țările încercând să își consolideze autonomia strategică pe fondul unei incertitudini tot mai mari cu privire la angajamentele de securitate ale SUA, în special ca urmare a revenirii lui Donald Trump la Casa Albă și a presiunii sale continue asupra membrilor NATO de a-și crește bugetele de apărare.
Statele baltice, situate pe linia frontului cu Rusia, joacă un rol-cheie în primele faze ale implementarii acestui proiect. În Estonia, inițiativa este coordonată prin intermediul Clusterului Estonian al Industriei de Apărare, care reunește mai multe întreprinderi locale din domeniul tehnologiei de apărare.
Printre acestea, compania DefSecIntel Solutions a dezvoltat sistemul Erishield - un sistem care integrează inteligența artificială, senzori avansați și unități mobile de combatere a dronelor pentru a detecta și neutraliza UAV-urile ostile. Estonia a alocat 12 milioane EUR pe o perioadă de trei ani pentru a sprijini proiectul. Alte companii, precum Rantelon, Marduk Technologies și Hevi Optronics contribuie, de asemenea, la proiect, cu scopul de a asigura o supraveghere completă a situației de-a lungul frontierei estice a NATO, inclusiv detectarea tentativelor de contrabandă și a operațiunilor ostile de supraveghere aeriană sau sabotaj.
Ministrul lituanian de interne, Agne Bilotaite, a descris ,,zidul dronelor'' drept o „nouă formă de apărare a frontierelor”, afirmând că acesta va contribui la protejarea împotriva provocărilor din partea țărilor ostile. Finlanda și Norvegia sunt, de asemenea, implicate, în special pe segmentele nordice ale frontierei, unde condițiile meteorologice dificile necesită soluții tehnologice foarte robuste.
De asemenea, în Polonia au început deja demersurile în cadrul programului Shield-East, care include construirea a 700 de kilometri de infrastructură de supraveghere a frontierelor. Această secțiune se numără printre primii pași concreți ai proiectului mai amplu, în așteptarea unor decizii politice ulterioare la nivelul NATO pentru extinderea și armonizarea sistemului în ansamblu.
România, un stat membru NATO aflat în prima linie, este tot mai afectată de războiul dronelor care se desfășoară în Ucraina vecină. Mai multe incidente documentate în care drone rusești s-au prăbușit sau au fost descoperite pe teritoriul României au amplificat preocupările legate de securitate și au declanșat o dezbatere națională privind gradul de pregătire.
Conform surselor oficiale românești, au fost confirmate mai multe incidente cu drone pe teritoriul României. În septembrie 2024, fragmente de drone, identificate ulterior ca fiind probabil drone rusești de recunoaștere Orlan-10, au fost găsite în apropierea frontierei fluviului Dunărea.
Au urmat alte incidente, ceea ce a determinat elaborarea unui proiect de lege menit să consolideze capacitatea de supraveghere aeriană și de reacție (Parlamentului României, octombrie 2024). Această lege propune o acoperire radar sporită și protocoale mai clare pentru intervenția militară în cazul încălcării spațiului aerian.
Experții militari subliniază faptul că România este vulnerabilă din cauza faptului că are o graniță lungă cu Ucraina. De asemenea, factorii de decizie din domeniul apărării subliniază importanța cooperării cu aliații și a consolidării prezenței NATO în regiunea Mării Negre pentru a descuraja noi incursiuni
Rapoartele unor grupuri de reflecție precum Atlantic Council și European Council on Foreign Relations (ECFR) avertizează cu privire la riscul tot mai mare de escaladare neintenționată din cauza propagării războiului cu drone.
O analiză ECFR remarcă faptul că costul relativ scăzut și accesibilitatea dronelor fac din acestea o amenințare persistentă de-a lungul flancului estic al NATO, necesitând un răspuns coordonat al Alianței dincolo de măsuri luate individual la nivel național. Center for European Policy Analysis (CEPA) subliniază necesitatea ca România să investească în tehnologia de combatere a dronelor și să își integreze sistemele de apărare aeriană în arhitectura mai largă a NATO (rapoarte CEPA, ianuarie 2025).
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Bombardierele americane au aterizat în Japonia pentru cele mai lungi misiuni din ultimele decenii.
Într-un articol publicat la 23 aprilie 2025, revista americană Newsweek a relatat despre progresul înregistrat în cadrul unei inițiative de apărare care se concretizează de-a lungul frontierei estice a NATO. Denumit „Zidul dronelor”, acest proiect prevede o rețea continuă de drone de supraveghere și de sisteme de anti-UAV care se întinde din Norvegia până în Polonia - aproape 3 000 de kilometri de-a lungul flancului estic al Alianței.
În urmă cu aproximativ o lună, pe 15 martie, premierul britanic Keir Starmer prezenta un plan de trimitere a nu mai puțin de 10.000 de militari ca forță de menținere a păcii în Ucraina. Misiunea de menținere a păcii, susținută de așa-numita “Coaliție de voință”, ar fi reprezentat o forță importantă, cu un număr semnificativ de țări care furnizează trupe și un grup mult mai mare de țări care contribuie în alte moduri la menținerea păcii.
Un posibil cumpărător de submarine nucleare ar trebui să fie Australia, care a convenit să facă acest lucru în 2021 ca parte a pactului de apărare AUKUS, semnat cu SUA și Marea Britanie, iar pentru australieni realizarea acestei ambiții ar putea costa 50 de miliarde de dolari. Însă, soarta pactului AUKUS este în prezent detonată de comportamentul administrației Donald Trump, astfel încât subiectul submarinelor cu propulsie nucleară a devenit unul incert pentru Australia. Cu toate acestea, analiștii australieni nu sunt descurajați de această situație, iar acum propun ca Australia să achiziționeze în scurt timp mai multe bombardiere strategice B-1B Lancer sau B-2 Spirit.
Ucraina se află la o răscruce de drumuri cu privire la lupta sa împotriva invaziei la scară largă a Rusiei, cu posibilitatea de a fi forțată să respingă un acord de pace nefavorabil impus de SUA. Linia roșie pentru Kiev ar putea fi o propunere a Casei Albe care recunoaște de jure Crimeea ca teritoriu rusesc, ceea ce ar rupe un consens bipartizan de peste un deceniu cu privire la anexare, bazat pe norme internaționale durabile.
Potrivit The New York Times, Israelul se pregătea să lanseze o operațiune militară de amploare ca viza instalațiile nucleare iraniene încă din mai 2025. Cu toate acestea, planul a fost amânat în urma unei decizii a președintelui american Donald Trump.
În timp ce dronele și rachetele rusești au țintit capitala Ucrainei, președintele american Donald Trump a declarat încă o dată că un acord de pace cu Rusia este practic încheiat - declarație făcută la conferința de presă din Biroul Oval din 24 aprilie.
Guvernul chinez a interzis Coreei de Sud să exporte produse din domeniul apărării în Statele Unite dacă acestea sunt fabricate din minereuri de pământuri rare din China, potrivit Korea Economic Daily. Companiile sud-coreene se confruntă cu presiuni tot mai mari din partea Chinei, care a instruit guvernul și întreprinderile sud-coreene să verifice produsele exportate către Statele Unite pentru a se asigura că acestea nu conțin materiale chinezești din pământuri rare.
În 2024, Ucraina a distrus arsenalele de rachete 23, 67 și 107 ale Direcției Principale Rachete și Artilerie (GRU) a Ministerului Apărării al Federației Ruse, fără a pune la socoteală alte mari depozite de muniție rusești, iar „al doilea sezon” de atacuri care a vizat stocurile de rachete rusesti a început cu distrugerea Arsenalului 51 de lângă Moscova.
Potrivit surselor media britanice, șefii diplomațiilor din Franța, Germania, Regatul Unit și Ucraina și-au suspendat planurile de a participa astăzi, 23 aprilie, la discuțiile de la Londra cu privire la identificarea modalităților de a pune capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei.
Biroul de presă al Serviciului rus de informații externe (SVR) a publicat recent un articol în care sugerează că Rusia și Washingtonul ar trebui să lupte împreună împotriva „eurofascismului”, identificând Franța și Marea Britanie drept principalii ideologi ai acestui curent.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a calificat drept „pozitive” recentele remarci ale SUA care sugerează că aderarea Ucrainei la NATO este exclusă, vorbind în cadrul unui briefing organizat pe 21 aprilie, potrivit The Guardian.
Încercările administrației americane de a găsi soluții de compromis pentru încheierea păcii în Ucraina au o aparență pozitivă atunci când sunt privite teoretic și sunt raportate la normalitatea societăților care trăiesc în pace, însă devin total nerealiste și chiar fac mai mult rău evoluției procesului de pace atunci când sunt aduse în planul realității din teren, respectiv al situației concrete dintre Ucraina și Rusia.
China ar fi testat o bombă non-nucleară cu hidrogen, marcând un progres notabil în capacitățile sale militare. Testul a implicat un dispozitiv de 2 kilograme care utilizează hidrură de magneziu, un material solid de stocare a hidrogenului, care, la activare, a produs o minge de foc susținută depășind 1 000 de grade Celsius timp de peste două secunde - de 15 ori mai mult decât exploziile echivalente de TNT.
Viktor Orban se află în cel de-al patrulea mandat consecutiv de prim-ministru al Ungariei. În acest timp, el a desființat mecanismele democratice de control și echilibru, a preluat controlul asupra mass-mediei, societății civile și universităților din țară și a consolidat puterea pentru el și partidul său Fidesz. Rob Schmitz de la Radioul Public Național al SUA (NPR) analizează modul în care dezmembrarea pas cu pas de către Orban a democrației din Ungaria a devenit un punct de fascinație pentru politologii din întreaga lume, inclusiv pentru cei care consiliază administrația Trump.
Făcând un pas îndrăzneț care a făcut vâlvă în spațiul geopolitic european, Andrii Melnik, reprezentantul permanent al Ucrainei la Organizația Națiunilor Unite și fost ambasador în Germania, l-a îndemnat pe viitorul cancelar al Germaniei, Friedrich Merz, să aloce 30 % din aviația militară și din mijloacele terestre ale Bundeswehr către forțele armate ale Ucrainei.
Moscova a anexat Crimeea în 2014 într-o mișcare pe care marea majoritate a comunității internaționale o consideră ilegală.
Analistul de politică externă Ștefan Popescu a atras atenția, într-o ediție specială a podcastului Obiectiv EuroAtlantic moderat de Tudor Curtifan la DefenseRomania, asupra limitelor și implicațiilor reale ale capacităților nucleare franceze în actualul context geopolitic tensionat.
Un pachet de înțelegeri strategice vechi de decenii, care include prezența militarilor americani pe teritoriul statelor aliate din Asia, este pe cale să fie reevaluat din temelii de administrația Trump
Vasile Bănescu, invitat special în podcastul „Obiectiv EuroAtlantic” – o ediție despre credință, propagandă și sensul Învierii în vremuri de război.
O explozie, survenită pe 16 aprilie, a distrus o clădire de la fabrica Northrop Grumman Innovation Systems din Promontory, Utah, unde compania produce motoare cu combustibil solid pentru rachete.
Statul agresor Rusia plănuiește în continuare să lanseze o ofensivă în vară, a scris, pe 15 aprilie, pe Telegram, șeful Centrului ucrainean pentru contracararea dezinformării, Andrii Kovalenko. Declarația sa reia afirmațiile președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, potrivit cărora Rusia încearcă să prelungească războiul prin efectuarea cu cinism a unor atacuri în fiecare zi.
Propagandiștii ruși au publicat un material video în care apar operatori de drone FPV care stau întruna dintre clădirile de birouri ale centrului de afaceri Moscow City și coordonează atacuri de la distanţa asupra Ucrainei. Potrivit presei ruse, „o dronă de atac FPV controlată de la Moscova a lovit pentru prima dată o facilitate militara a forțelor armate situată în Ceasiv Iar.
Președintele Donald Trump a promulgat la 9 aprilie o nouă politică menită să revitalizeze industria americană de construcții navale, care a rămas mult în urma nivelurilor de producție stabilite de Republica Populară Chineză. Textul ordinului executiv, care menționează necesitatea de a consolida „capacitatea de construcții navale comerciale și forța de muncă din domeniul maritim”, reflectă multe dintre preocupările exprimate în rândul omologilor din domeniul apărării din industrie.
NATO a achiziționat un sistem militar bazat pe inteligență artificială de la Palantir, compania americană de software deținută de Peter Thiel, susținător al lui Donald Trump, și care are legături puternice cu Pentagonul. Acesta achiziţie făcută de NATO vine pe fondul creșterii îngrijorării în rândul statelor membre europene ale Alianţei cu privire la o posibilă retragere a SUA din Europa, după ce Trump a amenințat că nu va mai proteja continentul dacă europenii nu vor crește drastic cheltuielile pentru apărare. NATO se grăbește, de asemenea, să țină pasul cu dezvoltarea capacităților militare AI de către rivali precum China.
Germania este dispusă să trimită rachete de croazieră cu rază lungă de acțiune Taurus în Ucraina, a declarat cancelarul german desemnat, subliniind nevoia ca Ucraina să treacă în ofensivă și să forțeze concesii din partea președintelui rus Vladimir Putin. Mai mult, Merz a indicat că rachetele ar putea lovi puncte strategice, inclusiv Podul Kerci cunoscut și sub denumirea Podul Crimeei.
CNN Turk, citând surse aparținând Ministerului turc al Apărării, a informat, pe 13.04.2025, că, în viitorul apropiat, la Ankara, vor avea loc negocieri privind Inițiativa Mării Negre.
Principalul comandant american din Pacific i-a avertizat joi pe senatori din Congres că sprijinul militar pe care China și Coreea de Nord îl acordă Rusiei în războiul său împotriva Ucrainei creează un risc de securitate în regiunea sa, deoarece Moscova oferă în schimb asistență militară critică ambelor țări.
Forțele ruse câștigă teren în Ucraina prin îmbinarea forței brute de tip sovietic cu tacticile moderne bazate pe utilizarea dronelor și artileriei, creând un „efect de bulgăre de zăpadă” implacabil uneori care presează trupele ucrainene să se retragă, a relatat Wall Street Journal într-o amplă analiza a situaţiei frontului din Ucraina.
Se conturează tot mai clar că, în viziunea administrației Trump, încetarea războiului din Ucraina este strâns legată de cedarea controlului unor teritorii. Cu toate acestea, se pare că în rândul principalilor personaje din jurul lui Trump care susțin o astfel de soluție nu există un acord deplin, iar acest lucru va conduce cel mai probabil la o întârziere și mai mare în obținerea păcii mult dorite.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat ferm că integritatea teritorială a Ucrainei este un principiu fundamental, consfințit de Constituție, excluzând astfel orice posibilitate de negociere privind statutul teritoriilor aflate sub ocupație temporară, inclusiv peninsula Crimeea. Declarația categorică a fost făcută în capitala Turciei, Ankara, în cadrul unei conferințe de presă susținute în urma convorbirilor cu președintele turc Recep Tayyip Erdoğan.
Armata Statelor Unite și-a reafirmat angajamentul ferm față de apărarea colectivă a NATO prin desfășurarea sistemului de rachete de artilerie cu mobilitate ridicată M142 HIMARS în cadrul Exercițiului Hedgehog 2025 (Ariciul 2025), cel mai amplu exercițiu militar național desfășurat vreodată de Estonia. Manevrele, la care participă peste 16.000 de militari din Estonia și din state membre NATO și care se desfășoară în apropierea orașului Voru, subliniază accentul strategic al Alianței pe pregătirea operațională și descurajarea de-a lungul Flancului Estic.
Forțele Armate Poloneze au făcut un pas important în direcția consolidării suportului logistic pentru tancurile de luptă M1 Abrams, prin semnarea unui acord de parteneriat strategic între compania americană General Dynamics Land Systems (GDLS) și firma poloneză Wojskowe Zaklady Motoryzacyjne (WZM). Obiectivul central al acestui parteneriat este dezvoltarea unei capacități industriale naționale dedicate sprijinului operațional al tancurilor Abrams aflate în dotarea armatei poloneze.
Statele Unite iau în considerare dezvoltarea unui nou avion de luptă F-55, precum și modernizarea avionului de luptă F-22 la versiunea Super Raptor. Președintele Donald Trump a declarat acest lucru în timpul unui eveniment organizat la baza aeriană Al-Udeid din Qatar.
Direcția Principală de Informații (GUR) a Ucrainei a prezentat pe 15 mai 2025 specificațiile tehnice ale noii sale generații de drone navale, Magura V7. Potrivit informațiilor şi imaginilor prezentate de publicaţia ucraineană Militarnyi, această dronă de ultimă generație ar fi fost deja utilizată cu succes la începutul lunii mai pentru a doborî două avioane de vânătoare rusești Su-30, un eveniment care, dacă este confirmat pe deplin, marchează o modernizare notabilă a capacităților militare ucrainene în Marea Neagră.
În timp ce toată lumea stă cu ochii ațintiți asupra negocierilor de pace de la Istanbul, trupele ruse fac progrese în Republica Populară Donețk (RPD), unde au anunțat capturarea unor noi localități. Astfel, pe 15.05.2025, Ministerul rus al Apărării a informat că Grupările de trupe Vest și Centru au preluat controlul asupra localităților Torskoye și Novoaleksandrovka.
Conform planului, Consiliul Național de Securitate (NSC) s-ar micșora și ar trece de la a face recomandări președintelui la a-i executa ordinele.
Rapoarte apărute în luna mai 2025 indică o intensificare semnificativă a desfășurărilor de trupe rusești și o expansiune rapidă a infrastructurii militare de-a lungul graniței cu Finlanda. Această activitate, confirmată de imagini satelitare și surse de informații occidentale, stârnește îngrijorări majore în rândul NATO și al statelor vecine, semnalând o potențială schimbare strategică în regiune ce amintește periculos de mult de preludiul invaziei din Ucraina din 2022.
Pot fi reproșate multe industriei ruse, dar e greu de contestat succesul pe care Kalașnikov l-a atins cu celebra mitralieră AK-47. Kalașnikov AK-47 a fost dezvoltată în 1947 și a devenit un simbol al mitralierelor, nu doar în Blocul Estic. Arma a fost folosită intens în timpul Războiului Rece, și e și azi.
Industria de apărare din România - cel puțin cea de stat - se zbate între revitalizare și retehnologizare într-un moment în care Europa accelerează programul de înarmare Readiness 2030, având la ușă războiul readus de Rusia pe bătrânul continent. Dar există și câteva exemple de succes, însă chiar și acolo ne-am pus piedici singuri. Un astfel de exemplu este Piranha 5.
Kremlinul a anunţat miercuri membrii delegaţiei care se vor deplasa joi la Istanbul pentru negocieri directe cu ucrainenii, fără a menţiona numele preşedintelui Vladimir Putin, care a fost invitat să se deplaseze acolo de omologul său ucrainean Volodimir Zelenski, relatează Agerpres și AFP.
Boris Johnson, fostul prim-ministru al Marii Britanii, a lansat critici dure la adresa politicienilor occidentali din perioada mandatului președintelui Joe Biden, afirmând că le-a lipsit "curajul" de a sprijini pe deplin Ucraina în timpul războiul de agresiune declanşat de Rusia. Comentariile sale vin într-un moment crucial, marcat de propuneri recente de negocieri de pace și de incertitudini legate de viitorul sprijin occidental.
Un avion de vânătoare de tip Su-35 aparținând Forțelor Aerocosmice ale Federației Ruse a fost văzut în spațiul aerian estonian deasupra Golfului Finlandei, lângă Peninsula Juminda. Acest lucru a fost raportat, pe 14.05.2025, de publicația Delfi, care a menționat că incidentul a avut loc cu o noapte înainte. Publicația a notat faptul că avionul rusesc a rămas în spațiul aerian estonian mai puțin de un minut.
Ca o dovadă a performanțelor remarcabile obținute în lupta pentru apărarea spațiului aerian național, un sistem de apărare antiaeriană IRIS-T, operat de o unitate a Comandamentului Aerian Vest din cadrul Forțelor Aeriene Ucrainene, poartă acum cu mândrie însemnele cu siluetele țintelor inamice doborâte. Pe lansatorul acestui sistem modern, ucrainenii au pictat 32 de siluete reprezentând rachete de croazieră doborâte și o siluetă distinctă a unei drone de atac, fiecare marcaj simbolizând o "distrugere" confirmată în timpul atacurilor aeriene rusești.
Iranul este pregătit să accepte un acord cu Statele Unite privind programul său nuclear în schimbul ridicării imediate a sancţiunilor, a declarat miercuri Ali Shamkhani, un consilier al liderului suprem iranian Ali Khamenei, pentru postul de televiziune american NBC News, relatează Agerpres și AFP.
Când Rusia a anexat Crimeea în 2014, a confiscat o mare parte din marina militară a Ucrainei, paralizând forțele navale ale Kievului. Zece ani mai târziu, din cenușa acestei lovituri strategice a răsărit o inovație remarcabilă: dronele maritime, arme cu un raport cost-eficiență de 200 la 1, care au reușit nu doar să alunge flota lui Putin din apele Peninsula Crimeea, ci s-au îndreptat chiar și împotriva forțelor aeriene rusești.
Unități ale Gărzii Naționale Ucrainene primesc acum tancuri Leopard de fabricație germană, parte a unei revizuiri tactice majore în modul în care Ucraina își desfășoară forțele blindate. Această schimbare strategică, raportată de publicația Forbes, vine după ce Ucraina a pierdut peste 1.000 de tancuri în fața atacurilor rusești cu drone, forțând liderii militari să regândească complet războiul cu tancuri pentru un câmp de luptă dominat de aeronave fără pilot.
Cotidianul britanic The Times a informat, în ediția din 13.05.2025, că Marina Regală a Marii Britanii intenționează să urmărească mișcările submarinelor rusești folosind Inteligența Artificială (AI).
F-47 este marele câștigător al programului NGAD, adică viitorul avion de luptă de generația a 6-a care va înlocui F-22 Raptor, considerat de mulți ca fiind și în prezent cel mai bun avion de luptă din lume. Și, în acest context, oficiali din SUA dezvăluie câteva noi date interesante despre ceea ceva fi F-47.
Despre primul avion de producție franceză de tip Rafale căzut în luptă s-au scris zeci de pagini și analize. Este vorba desigur despre un Rafale pierdut de India în timpul atacului asupra Pakistanului. Informația a fost ulterior confirmată și de oficiali americani, sub protecția anonimatului, pentru Reuters. Pe social media au apărut și imagini cu epava avionului, dar ele au fost puse sub semnul întrebării. O întreagă telenovelă la care India a reacționat.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a confirmat aprobarea celui de-al 17-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Noile sancțiuni europene vor lovi flota fantomă a Moscovei. Noi bariere și pentru componente cu dublă utilizare folosite de industria militară rusească
Bosnia Herzegovina traversează o perioadă tot mai tensionată, iar apelurile la dialog și respectarea ordinii constituționale par să nu reușească să evite o destabilizare majoră în regiune.
Pentru prima dată în istoria UE, în Comisia Europeană a apărut un comisar pentru apărare. În această poziție a fost numit Andrius Kubilius, un politician lituanian, fost prim-ministru.
Acest demers fără precedent al UE a apărut după ce o parte a spectrului politic al SUA - căzând cu ochii larg deschiși în capcana întinsă de Rusia că Moscova nu e o amenințare și, totodată, crezând că apărarea lumii libere nu este aceeași în indo-pacific și Europa sau oriunde în lume - a trimis mesaje că SUA se vor retrage din Europa.
Rusia concentrează unități suplimentare în principalele direcții de atac din Ucraina, și anume în apropiere de Pokrovsk, Ceasiv Yar și Toretsk.
Mai multe invertoare și baterii provenite din China conțineau echipamente de comunicații care nu se aflau în fișa tehnică a produselor și care, teoretic, pot fi accesate sau controlate de la distanță.
Recent Ucraina a reușit o premieră în istoria militară: Drone maritime Magura 7, pe care au fost integrate rachete aer-aer americane AIM-9 Sindewinder au doborât deasupra Mării Negre două avioane Su-30 Flanker rusești. E incredibil cum o țară fără o flotă navală, fără nave de suprafață și submarine, reușește să țină în șah Flota rusă a Mării Negre, dar și să doboare avioane rusești, și toate astea doar cu drone maritime. Ucrainenii au explicat succesul dronelor Magura 7.
Cel puțin 50.000 de voluntari se înrolează în armata rusă în fiecare lună, a declarat președintele rus Vladimir Putin, la ordinul căruia a început războiul din Ucraina.
Cotidianul britanic The Times a informat, în ediția din 13.05.2025, că Marina Regală a Marii Britanii intenționează să urmărească mișcările submarinelor rusești folosind Inteligența Artificială (AI).
Un avion de antrenament militar japonez s-a prăbuşit la scurt timp după decolare, au anunţat miercuri autorităţile nipone, după ce aparatul de zbor cu două persoane la bord ar fi căzut într-un lac, relatează Agerpres și AFP. E vorba de un T-4 Kawasaki, iar guvernul japonez a confirmat incidentul.
Franţa este "pregătită să deschidă" o discuţie privind desfăşurarea de avioane franceze înarmate cu "bombe" nucleare în alte ţări europene. Este ceea ce fac americanii fac în ceea ce privește umbrela atomică din perspectiva aviației militare. Dar cât de real este acest scenariu? Amintim că avioanele franceze Mirage 2000N și Rafale în standardul F5, cel mai modern standar al Rafale aflat în dezvoltare, integrează bombe nucleare.
În contextul alegerilor prezidenţiale din România, importanța strategică a țării noastre pentru SUA și NATO devine tot mai evidentă. Experţii subliniază că viitorul mediului de securitate din Marea Neagră se va decide în România, un aliat al SUA aflat în primă linie în fața agresiunii ruse. În ultimii ani, baza aeriană Mihail Kogălniceanu a devenit un hub esențial pentru operațiunile SUA și NATO, protejând libertatea de navigație și infrastructura critică.
Uniunea Europeană și Ucraina au făcut un pas important spre consolidarea colaborării în sectorul apărării, anunțând crearea unui Task Force UE-Ucraina dedicat extinderii cooperării dintre industriile de apărare europene și ucrainene. Anunțul a fost făcut în cadrul deschiderii celui de-al doilea Forum al Industriei de Apărare UE-Ucraina, desfășurat la Bruxelles. Charles Fries, Secretar General Adjunct al Serviciului European de Acțiune Externă, a declarat: "Astăzi lansăm un nou Task Force UE-Ucraina privind cooperarea în industria de apărare pentru a promova soluții concrete."
