Primul ministru al Armeniei, Nikol Pashinian, a luat imediat legătura cu reprezentanții statelor în care se află cea mai mare diasporă armeană din lume. Acesta a purtat convorbiri telefonice cu președintele Rusiei, Vladimir Putin, cu liderul francez, Emmanuel Macron, și cu șeful Departamentului de Stat al SUA, Anthony Blinken. Pashynian i-a cerut lui Putin să pună în aplicare mecanismele acordului de sprijin reciproc și a solicitat ajutorul OTSC și ONU.
În cursul nopții, Baza Militară 102 din Gyumri a Ministerului rus al Apărării a fost alertată.
Ulterior, Macron a solicitat o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU din cauza escaladării situației de la granița dintre Armenia și Azerbaidjan, iar Blinken, în numele Washingtonului, a cerut încetarea imediată a ostilităților.
Pe timpul confruntărilor din cursul nopții, și-au pierdut viața 49 de militari armeni și opt azeri. Dimineața, părțile au informat că au convenit asupra unei încetări a focului, începând cu ora 09.00. Cu toate acestea, la ora 13.30, confruntările de la frontiera comună nu încetaseră, iar regimul de încetare a focului nu funcționa de facto.
Surse de la Baku au informat că autoritățile din Azerbaidjan se așteaptă ca Armenia să îndeplinească acordurile la care s-a ajuns anterior, altfel, armata azeră “va tăia un drum” către Nahicevan. Ministerul Apărării din Azerbaidjan a anunțat și o serie de contramăsuri ce vor fi folosite pentru neutralizarea “punctelor de foc” și a acuzat Erevanul pentru agravarea situației.
La rândul lor, oficialii armeni au acuzat faptul că “trupele Azerbaidjanului au invadat pământul suveran al Armeniei”. Într-o serie de localități de frontieră din Armenia a început evacuarea populației, iar autoritățile centrale au amenințat că, în cazul continuării confruntărilor, va fi solicitată intervenția trupelor OTSC. Acestea au sugerat că, dacă OTSC nu le va oferi asistență, atunci Armenia va începe procedura de retragere dintr-o “organizație inutilă”.
La situația creată a reacționat și Iranul. Într-o declarație a Ministerului de Externe se arată că orice modificare a graniței dintre Armenia și Azerbaidja este inacceptabilă pentru Teheran.
Totodată, OTSC a confirmat primirea unei cereri de sprijin din partea Armeniei. Organizația consideră că folosirea forței la granița dintre Armenia și Azerbaidjan este inacceptabilă, așa că cele două state ar trebui să utilizeze metode diplomatice pentru a rezolva disputele.
În ceea ce privește Moscova, este puțin probabil ca aceasta să fie de acord să implice OTSC în acest caz. Autoritățile ruse iau în considerare prezența unui contingent de menținere a păcii al organizației, dar Azerbaidjanul obiectează și consideră că Turcia, care este aproape de acesta, este mai potrivită pentru acest rol.
Cel mai interesant lucru este că Turcia beneficiază direct de escaladarea tensiunilor dintre Armenia și Azerbaidjan. În orice caz, Rusia, SUA și Franța vor trebui să comunice cu Ankara pentru a influența Azerbaidjanul. Astfel, președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, va putea negocia achiziționarea de avioane de vânătoare americane de tip F-16, încetarea sprijinului acordat de la Paris grecilor și îmbunătățirea condițiilor acordului privind cerealele cu Rusia, pentru exportul produselor agricole ucrainene.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Președintele Delegației Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a NATO (AP NATO), deputatul Petre-Florin Manole (PSD), a participat, în perioada 5–6 aprilie, la reuniunea Comisiei Permanente, structura de conducere a Adunării.
Aproximativ cincisprezece țări, ca parte a unei coaliții de partide dispuse, doresc să-și trimită soldații în Ucraina pentru a monitoriza respectarea acordului de încetare a luptelor.
Președintele american Donald Trump a anunțat pe platforma Truth Social, o majorare spectaculoasă a tarifelor pentru importurile din China la 125%, în timp ce pentru toate celelalte zeci de alte țări a decis o pauză de 90 de zile. Deși mulți spun că decizia a fost luată după prăbușirea burselor, Casa Albă spune că de fapt acesta a fost de la început planul președintelui.
Uniunea Europeană pregătește o serie de măsuri tarifare dure ca răspuns la decizia președintelui american Donald Trump de a impune tarife „reciprocale” tuturor partenerilor comerciali ai SUA.
Rusia răspunde cu o măsură similară, după ce luna trecută atașatul militar al Rusiei la București și adjunctul acestuia au fost declarați ”persona non-grata” de către MAE român.
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a anunțat chiar din Panama care este planul noii administrații americane: ”Vom recupera Canalul Panama de sub influența Chinei”.
Preşedintele american Donald Trump a cerut din nou marilor companii americane să se întoarcă în SUA pentru a evita impunerea de tarife, în primele sale declaraţii după ce Beijingul a anunţat că va creşte tarifele pentru bunurile din Statele Unite de la 34% la 84%, informează miercuri Agerpres și EFE.
Statele Uniunii Europene au aprobat în Consiliul de Miniștri impunerea de contramăsuri comerciale împotriva Statelor Unite.
Comandantul Forțelor Armate ale Ucrainei, Oleksandr Sîrskîi, a declarat că forțele ruse au lansat o nouă ofensivă în regiunile Sumî și Harkov.
Conservatorii din CDU/CSU au convenit asupra unui acord de coaliție cu social-democrații (SPD). Părțile vor să prezinte documentul miercuri după-amiază.
Administrația Trump crește tarifele pentru importurile din China. Mișcarea a fost anunțată de Casa Albă, concretizând o amenințare anterioară a președintelui Donald Trump. Purtătoarea de cuvânt a spus că Trump nu va renunța la politicile sale actuale. De asemenea, Beijingul a avertizat luni SUA împotriva unor noi creșteri ale tarifelor, spunând că „se vor lupta până la capăt”.
Comandamentul Armatei SUA în Europa a anunțat retragerea contingentului militar american de pe aeroportul Jasienka, un hub cheie în Polonia de unde sosește ajutorul militar pentru Ucraina. Trupele și echipamentele vor fi relocate către alte facilități americane din Polonia.
Președintele Volodimir Zelenski spune că soldații ucraineni au angajat șase soldați chinezi în sectorul Donețk, doi dintre ei au fost capturați.
Președintele interimar Ilie Bolojan a comentat informația apărută pe surse în presa americană cu privire la planul SUA de a retrage 10.000 de soldați de pe Flancul Estic, cu scopul de a reduce cheltuielile.
Statul Major al Forțelor Aeriene lansează, în perioada 7-11 aprilie 2025, o amplă campanie de promovare a carierei militare sub forma unei caravane care va traversa cinci orașe din sud-estul țării: Galați, Brăila, Tulcea, Constanța și Medgidia.
Norvegia intenționează să aloce 4 miliarde NOK (peste 378 milioane USD) inițiativei cehe de a furniza Ucrainei muniție de artilerie.
Aliaţii europeni din NATO ar trebui să aibă o "foaie de parcurs clară" care să explice cum ar funcţiona orice retragere a SUA de pe continent, a declarat ministrul finlandez al apărării, Antti Hakkanen, pentru Politico.
70% din totalul exporturilor UE către SUA sunt supuse unor tarife de 20% sau mai mult.
Micul stat baltic continuă să-și dezvolte infrastructura militară, mai ales în zona Mării Baltice.
Încă de anul trecut, Ucraina s-a concentrat asupra atacurilor asupra infrastructurii petroliere și militare ale Rusiei, situate în spatele liniilor inamice. Au vost vizate în special marile depozite de arme și muniții, precum și facilitățile de petrol și gaze.
NATO rămâne garantul apărării noastre colective, iar angajamentul României de a-şi respecta obligaţiile în cadrul Alianţei este de neclintit, a afirmat, duminică, preşedintele interimar al României, Ilie Bolojan, în mesajul transmis cu ocazia Zilei NATO în România şi a aniversării a 21 de ani de la aderarea ţării noastre la Alianţa Transatlantică.
Ziua NATO în România este marcată, în 2025, la 6 aprilie. Această zi este celebrată în prima duminică a lunii aprilie, începând cu anul 2005, în baza Legii 390/2004. Aderarea la NATO e unul din cele mai importante momente din istoria țării noastre, România fiind azi sub o umbrelă de securitate de care nu a beneficiat niciodată în istoria sa. Aderarea însă la cea mai puternică alianță militară defensivă din istoria omenirii nu a fost un proces simplu iar pe lângă diplomația politică, la proces a participat și diplomația militară și mai ales Armata României prin sacrificiile pe care le-a făcut în teatrele de operații.
China va impune taxe vamale de 34% asupra tuturor importurilor din SUA începând cu 10 aprilie. Beijingul ripostează imediat și extrem de dur tarifelor impuse de americani.
Consilierul pentru securitate națională și echipa au împărtășit „informații sensibile” în chat-urile de grup din aplicație, spun sursele Politico.
În urma anunțului de noi tarife de către SUA, care vor afecta și țările europene, diplomația ungară a criticat Uniunea Europeană.
Guvernul ungar a anunțat joi că a decis să se retragă din acordul privind Curtea Penală Internațională (CPI), la scurt timp după ce premierul israelian Benjamin Netanyahu, pentru care CPI a emis un mandat de arestare, a sosit în țară pentru o vizită de stat.
Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr a participat în zilele de 2 și 3 aprilie, la Reuniunea informală a miniștrilor apărării din țările membre ale Uniunii Europene, care a avut loc la Varșovia, în Polonia.
Presedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, susținut o declarație de presă (joi, 3 aprilie), la ora 6 dimineața (ora României), din Samarkand, Uzbekistan, în urma anunțului cu privire la noi tarife globale anunțate de Statele Unite.
Ambasadorul ucrainean în Polonia, Vasyl Bodnar, a stârnit indignare declarând că țările care nu își trimit trupele în Ucraina ca parte a unei „misiuni de menținere a stabilității” nu vor putea lua parte la reconstrucția postbelică a țării.
Ministrul Angel Tîlvăr, a dispus, la sfârşitul lunii februarie, verificări la nivelul întregii structuri de forţe a Armatei României privind posibilitatea ca militari activi, aflați în perioadă de suspendare temporară a raporturilor de serviciu cu instituţia, să fi desfăşurat activităţi în companii private de securitate româneşti, care au activat recent în Republica Democratică Congo.
Într-o rară luare de poziție, oarecum în favoarea Ucrainei, Departamentul de Stat al SUA din administrația Trump condamnă implicarea Coreei de Nord în războiul de agresiune lansat de Rusia împotriva Ucrainei.
O rachetă intactă de ultimă generație StormBreaker a fost descoperită în deșert.
DefenseRomania a participat în aceste zile la un info trip media organizat de Otokar la fabrica modernă pe care turcii o dețin în apropiere de Istanbul. În cadrul evenimentului au fost vizitate liniile de producție, inclusiv blindatele care vor fi livrate în prima fază contractuală României. Totodată, reprezentanții Otokar și Automecanica Mediaș au semnat formalizarea acordului joint venture prin care la Mediaș se vor produce aproximativ 800 de blindate Cobra II în următorii ani.
Planul de 500 de milioane de euro ASAP al UE a fost inițial menit să subvenționeze lanțul de aprovizionare al munițiilor și al producției de rachete din Europa pentru un an.
Cheltuielile militare ale Berlinului au crescut la 88,5 miliarde de dolari în 2024, poziționându-l drept al patrulea cel mai mare consumator militar din lume.
Trump a declarat că întâlnirea sa cu Zelenski la înmormântarea Papei Francisc a mers bine și că Zelenski este gata să renunțe la Crimeea.
Islanda dorește să-și întărească capacitățile de apărare și să reia negocierile pentru aderarea la Uniunea Europeană din cauza acțiunilor administrației președintelui american Donald Trump, relatează The Wall Street Journal.
Coreea de Nord a dezvăluit vineri o nouă navă de război de 5.000 de tone. Potrivit televiziunii de stat nord-coreene, este un „distrugător multifuncțional”, iar la lansarea sa ceremonială a participat dictatorul țării Kim Jong-un.
Trupele ucrainene continuă să lupte în regiunile Kursk și Belgorod din vestul Rusiei, a scris președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, pe rețelele de socializare, pe 27.04.2025, după ce s-a consultat cu comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, generalul Oleksandr Syrsky. Declarația lui Zelenski contrazice afirmația Moscovei de sâmbătă despre “eliberarea completă” a regiunii Kursk, a notat AFP. Militarii ucraineni au intrat regiunea de vest a Rusiei în urmă cu aproape nouă luni, la începutul lunii august a anului trecut.
Situația creată în jurul achiziționării de către Turcia a aeronavei europene Eurofighter Typhoon arată, printre altele, că avantajul producției în comun a unui avion ajunge în anumite circumstanțe să devină o problemă când vine vorba de vânzarea către o terță parte, chiar dacă aceasta din urmă este o țară aliată. Aceasta este una din lecțiile ce trebuie învățate din tentativa fără sfârșit a Turciei de a achiziționa avioane europene.
Un comandant militar rus i-a spus preşedintelui rus Vladimir Putin că "rămăşiţele împrăştiate" ale armatei ucrainene din regiunea rusă Kursk vor fi în curând distruse, relatează duminică agenţia de ştiri rusă RIA, preluată de Agerpres și Reuters.
Sâmbătă, 26 aprilie, în portul iranian Shahid Rajaei a avut loc o explozie puternică urmată de un incendiu de proporții, în urma cărora cinci persoane și-au pierdut viața, iar alte cel puțin 700 au fost rănite. Foarte probabil, accidentul a avut loc pe timpul transportului unor ingrediente chimice folosite la propulsoarele pentru rachete.
Rusia plănuiește să își schimbe tactica pentru o nouă ofensivă în vara și toamna anului 2025. Potrivit analiștilor de la Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), Federația Rusă se pregătește să treacă la utilizarea sistematică a motocicletelor în operațiuni ofensive, pentru a contracara dronele ucrainene.
Royal Navy a confirmat în urmă cu puțin timp că nave de război ale Federației Ruse, inclusiv fregata modernă Amiral Golovko, au intrat în apele teritoriale ale Marii Britanii. Navele ruse au fost rapid „vânate” de nave britanice. Londra a ridicat inclusiv un elicopter în cadrul operațiunii. Provocarea Rusiei se înscrie în contextul unui joc de șah pe care Rusia și NATO îl joacă de mai mult timp, într-un context internațional extrem de periculos. Astfel de incidente, care de regulă au ca obiectiv testarea reacției adversarului, sunt tot mai dese, Rusia apelând la violarea spațiului aerian sau maritim și în Europa de Est.
Președintele SUA, Donald Trump, a pus un mare semn de întrebare asupra intențiilor pe care liderul rus Vladimir Putin le are cu adevărat în ceea ce privește semnarea unui acord de pace. Trump a avut o poziție critică împotriva Rusiei pe care a amenințat-o cu un val de sancțiuni dure, la scurt timp după întâlnirea celebră tet-a-tet cu Volodimir Zelenski, în inima Vaticanului, chiar în Bazilica Sfântu Petru, cu câteva minute înainte de începerea funeraliilor Papei Francisc. Aceasta e prima ieșire mai „îndrăzneață” a lui Trump împotriva Rusiei, de la preluarea celui de-al doilea mandat.
"Rușii verifică pregătirea sistemelor noastre de apărare antiaeriană”, au declarat polonezii.
Președintele rus Vladimir Putin și-a confirmat disponibilitatea de a negocia cu Ucraina fără condiții prealabile în cadrul unei întâlniri cu reprezentantul lui Donald Trump, Steve Witkoff.
Grupul francez de apărare Thales are un portofoliu care cuprinde de la radare de luptă, până la sisteme din domeniile Cyber sau Aerospațial. Per total, Thales a înregistrat vânzări trimestriale de 4,96 miliarde de euro, în creștere cu 9,9% față de primul trimestru din 2024, în timp ce vânzările din segmentul Apărare au totalizat 2.685 milioane euro, în creștere cu 16,5% față de primul trimestru din 2024.
Șeful Statului Major General al Forțelor Armate ale Federației Ruse, general de armată Valeri Gherasimov, a anunțat, pe 26.04.2025, că întreaga regiune Kursk a fost eliberată de Forțele Armate ale Ucrainei.
Joi, Alianța Nord-Atlantică și-a publicat raportul anual, din care nu s-a menționat că Ucraina va deveni stat membru al Alianței. În ultimul raport al NATO (pentru anul 2024) se vorbește doar despre sprijinul continuu și câți bani a oferit Alianța Ucrainei în ajutor militar.
În ultima perioadă, Rusia a efectuat o serie de mișcări ale navelor militare în zona Mării Mediterane, care arată faptul că, după pierderea accesului în portul Tartus din Siria, Marina rusă nu-și mai găsește locul în regiune, folosind pentru escale porturi din Egipt și chiar Algeria.
Joi, Alianța Nord-Atlantică și-a publicat raportul anual. La capitolul cheltuieli militare, România a înregistrat, anul trecut, o creștere de peste 50%.
Donald Trump a spus că Rusia și Ucraina sunt „foarte aproape de a ajunge la un acord”, menționând că „majoritatea punctelor importante au fost deja convenite”. El a cerut ambelor părți să organizeze urgent o întâlnire la cel mai înalt nivel pentru a pune capăt războiului.
Președintele american Donald Trump, care a impus taxe vamale de până la 145% importurilor din China, ar trebui să le elimine complet. Abia atunci va fi posibil să ne așezăm la masă cu țara asiatică și să negociem încheierea războiului comercial, spun oficialii chinezi, citați de BBC.
Satelitul rusesc secret aflat în spațiu, despre care oficialii americani cred că are legătură cu un program de armament nuclear anti-satelit, pare să se rotească necontrolat, ceea ce sugerează că ar putea să nu mai funcționeze – o posibilă lovitură pentru eforturile Moscovei în domeniul armelor spațiale, potrivit analiștilor americani.
Bombardierele americane au aterizat în Japonia pentru cele mai lungi misiuni din ultimele decenii.
Ucraina ar putea fi nevoită să cedeze temporar unele teritorii Rusiei, susține primarul Kievului, Vitali Klitschko.
Textul integral al propunerilor de a pune capăt invaziei Rusiei asupra Ucrainei, prezentat liderilor europeni la Paris pe 17 aprilie de către reprezentantul SUA Steve Witkoff, a fost acum publicat de Reuters.
La o întâlnire de miercuri la Londra, delegația ucraineană a prezentat SUA un set de cerințe pe care dorește să le includă în planul de pace american.
FSB-ul rus a prezentat arestarea pentru spionaj unui cetățean român. Din comunicatul serviciului rus de informații reieșea că ar fi vorba de o arestarea petrecută zilele acestea. În schimb, MAE român precizează că informațiile fac referire la cazul de anul trecut, când un cetățean român a fost arestat în regiunea Krasnodar. ”Situația are toate datele unui caz de manual FIMI (dezinformare) de “reîncălzire” a unui subiect in scop propagandistic”, precizează experții.
Într-un articol publicat la 23 aprilie 2025, revista americană Newsweek a relatat despre progresul înregistrat în cadrul unei inițiative de apărare care se concretizează de-a lungul frontierei estice a NATO. Denumit „Zidul dronelor”, acest proiect prevede o rețea continuă de drone de supraveghere și de sisteme de anti-UAV care se întinde din Norvegia până în Polonia - aproape 3 000 de kilometri de-a lungul flancului estic al Alianței.
Otokar, divizia producătoare de sisteme de apărare a celui mai mare conglomerat din Turcia, Koç Group, a făcut un pas important în proiectul „1059 COBRA II ATBTU”, prin care va furniza Ministerului Apărării Naționale din România blindate COBRA II 4x4 ATBTU. Otokar a semnat un acord de joint venture (JV) cu una dintre cele mai importante companii de apărare din România, Automecanica S.A., pentru a produce local, în România, aceste vehicule blindate, contribuind astfel la dezvoltarea capabilităților de apărare ale țării.
