Expertul militar Artsrun Hovhannisyan a mărturisit că Armenia a respins cu succes atacul azer din iulie, oferind detalii din cadrul operațiunilor militare.
Astfel, pe lângă faptul că în operațiuni au fost folosite sisteme UAV, iar partea azeră a utlizat inclusiv tehnică militară israeliană, azerii au atacat și cu unități ale forțelor speciale „Yashma”. Potrivit lui Hovhannisyan, nu doar că Armenia a respins atacul, dar și-a demonstrat și superioritatea militară în fața Azerbaidjanului.
Redăm integral interviul acordat de expertul militar armean Artsrun Hovhannisyan.
Foto: Artsrun Hovhannisyan
DefenseRomania: Cum au început ciocnirile de la frontiera armeano-azeră?
Escaladarea inițiată la 12 iulie de Azerbaidjan, la frontiera recunoscută internațional a Republicii Armeniei a perturbat starea relativă de pace a Caucazului de Sud. Ignorând apelurile celor trei co-președinți ai Grupului Minsk de la OSCE pentru menținerea armistițiului de încetare a focului (spre deosebire de Armenia, Azerbaidjan nu s-a alăturat apelului secretarului general al ONU, de păstrarea a armistițiului global în timpul pandemiei de COVID-19), partea azeră a recurs la acțiuni provocatoare deschise, crescând treptat intensitatea acestora.
În special, Forțele Armate Azere au tras mai întâi șapte proiectile dintr-un lansator de grenade de calibrul de 82 mm, apoi trei proiectile dintr-un lansator de granate de calibru 120 mm în direcția așezării Chinari din Armenia, fapte în urma cărora au fost deteriorate mai multe case. Orice încercare întreprinsă împotriva teritoriului Republicii Armenia, a fost captată și neutralizată de Ministerul Apărării al Republicii Armenia. Mai mult, Forțele Armate Armene, respectându-și principiile, nu au tras focuri în direcția așezărilor din Azerbaidjan. Au fost țintite doar obiecte de infrastructură inginerească și mijloacele tehnice ale Forțelor Armate Azere.
De fapt, după miezul nopții, 100 de militari ai subdivizunilor forțelor speciale ale armatei azere, au încercat să atace în direcția poziției „Neînfricat”, aflată în zona de frontieră a regiunii Tavush din Republica Armenia, folosindu-se de arme de calibru mare, în special de focul de artilerie, dar atacul a fost respins, ca urmare a acțiunilor eroice și competente ale soldaților poziției armene, și s-a soldat cu pierderi semnificative. În rândul pierderilor, s-au numărat și câteva echipamente și vehicule blindate ș.a.. Atacul a fost realizat de soldații unității speciale din Azerbaidjan, numită „Yashma”.
DefenseRomania: Cât de stabil este „acordul” de încetare a focului în acest moment?
După agresiunea azeră împotriva Armeniei din 12 iulie, pe 18 iulie s-a observat o nouă activitate la granița dintre Nagorno-Karabakh (Artsakh) și Azerbaidjan. În jurul orei 06:38, subdiviziunile de apărare antiaeriană ale armatei Artsakhului au contracarat, din direcția de nord-est, un vehiculul aerian fără pilot de tip "ORBITER-3" al Azerbaidjanului, care efectua un zbor de recunoaștere.
Pe 21 iulie, la ora 22:30, o subdiviziune specială a părții azere a lansat un alt atac asupra poziției armenești „Neînfricat”. Armata armeană a respins atacul Forțelor Armate din Azerbaidjan, provocând pierderi semnificative. Partea armeană nu a avut victime, iar forțele speciale din Azerbaidjan, dincolo victime, au avut și militari capturați.
Pierzând în operațiunile militare, Azerbaidjanul a încercat să egaleze numărul pierderilor în zilele ce au urmat, prin activarea lunetiștilor de-a lungul frontierei. Astfel, pe 27 iulie, în jurul orei 1:10, într-una din pozițiile militare ale unității militare situate în partea de nord-est a Republicii Armenia, soldatul Ashot G. Mikaelyan a fost rănit mortal prin împușcare cu o armă de foc a unui lunetist azer.
DefenseRomania: Incidentele din iulie dintre Armenia și Azerbaidjan au avut și anumite particularități militare, unii experți au remarcat că a avut loc un prim așa-numit război al dronelor. Ce ne puteți spune despre asta?
Într-adevăr, în timpul acestor scurte „operațiuni de luptă”, părțile au folosit destul de intens artileria și alte mijloace de foc. În timpul acestor scurte operațiuni, Forțele Armate Azere au folosit cantități și tipuri semnificative de arme din arsenalul lor. Au fost utilizate, la scară largă, vehicule aeriene fără pilot folosite anterior, în special drone de luptă și de atac. Dintre acestea, din 2016 suntem deja familiarizați cu vehiculul aerian fără pilot „Harop” de producție israeliană, iar drona de atac „SkyStriker” a fost utilizată pentru prima dată.
Tot pentru prima dată, Azerbaidjan a folosit rachete israeliene cu rază lungă de acțiune „Spike NLOS” lansate din elicoptere. De pe propriul teritoriu, elicopterele părții azere, păstrând distanța necesară față de graniță și pentru a nu intra sub focul mijloacelor de apărare aeriană armenești, au lansat aceste rachete anti-tanc. Erau vreo 8-12 km. Cu toate acestea, întrucât elicopterele care lansau aceste rachete nu puteau observa și direcționa ținta, pentru a putea controla utilizarea acestor mijloace, a fost folosit, pentru prima dată, vehiculul aerian fără pilot de recunoaștere și control Hermes 900, atacul căruia a fost contracarat de subdiviziunile armene de apărare antiaeriană a Forțelor Armate ale Armeniei, folosind complexul de rachete antiaeriene OSA-AKM.
Folosind toate aceste mijloace, Armata armeană nu a pierdut nicio unitate semnificativă de luptă. Au fost avariate clădiri și mașini, iar în rândul populației civile au existat și răniți. De fapt, fără a obține vreun rezultat în folosirea mijloacelor puternice de tip militar, armata din Azerbaidjan a încercat să folosească mijloace moderne de înaltă precizie, dintre care, timp de doar câteva zile, au fost folosite până la treizeci de unități. Dronele azere au suferit, de asemenea, pierderi semnificative. Conform datelor părții armene, în iulie, au fost neutralizate sau distruse 14 drone azere (de recunoaștere și atac), inclusiv costisitorul „Hermes 900”, care a fost doborât, de fapt, pentru prima dată. Din acest motiv, majoritatea componentelor acestor drone distruse au fost expuse, în Erevan, de Forțele Armate ale Republicii Armenia, la Institutul de Aviație Militară.
DefenseRomania: De fapt și partea armeană a folosit sisteme UAV...
În timpul escaladărilor din iulie, au fost folosite și au dat rezultate în utilizare limitată și dronele de luptă corespunzătoare din arsenalul Forțelor Armate ale Republicii Armenia. Forțele Armate Azere au înregistrat pierderi inclusiv în rândul militarilor de rang înalt, a unui număr semnificativ de ofițeri, precum și a echipamentelor militare. Cel puțin trei tancuri au fost avariate, lucru care, de altfel, a fost demonstrat de partea armeană.
Este dificil de spus care dintre aceste drone de atac a doborât o anume țintă, dar până și utilizarea lor limitată, pentru prima dată, de către Forțele Armate ale Republicii Armenia, a dat rezultate deosebite.
DefenseRomania: Ce semnificație pot avea aceste operații militare de scurtă durată din punctul de vedere militar?
Operațiunile militare de scurtă durată, care au avut loc în iulie, având o importanță tactică din punct de vedere al științei militare clasice, au crescut deja de la un nivel tactic la un nivel operativ, dacă vorbim despre forțele și măsurile implicate și armele utilizate, iar semnificația lor politico-militară este vizibilă și la nivel strategic. De fapt, aceste operațiuni militare au dovedit încă o dată că definițiile și diviziunile clasice ale științei militare sunt condiționale, ele nu corespund cerințelor moderne. Mijloacele utilizate în timpul acestor operațiuni militare, modalitățile și posibilitățile de aplicare ale acestora, au dovedit încă o dată că lupta de lungă distanță, fără contact, pe timp de noapte, le mărește, cel puțin, importanța lor specifică, iar mijloacele de înaltă tehnologie devin superioare. Și în toate acestea, armata ameană și-a dovedit clar superioritatea tactico-profesională în fața armatei Azerbaidjanului.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Compania germană Rheinmetall, cel mai mare producător de armament din Europa, a început construcția unei facilități moderne de muniții la fabrica din Baisogala, Lituania, a relatat Bloomberg.
Prim-ministrul Ilie Bolojan l-a primit marţi, la Palatul Victoria, pe amiralul Pierre Vandier, comandantul suprem aliat pentru Transformare - SACT, pentru a discuta priorităţile României în cadrul NATO şi modul în care armata şi industria românească de apărare se adaptează transformărilor tehnologice necesare pentru a face faţă provocărilor în materie de securitate.
Ucraina și Republica Moldova pot deveni membre ale Uniunii Europene în următorii cinci ani dacă vor realiza toate reformele necesare, a anunțat oficial marți Comisia Europeană.
În perioada 5–6 noiembrie, la București, are loc NATO–Industry Forum 2025 (NIF25), desfășurat sub patronajul Secretarului General al NATO.
DefenseRomania va participa la eveniment și va transmite cele mai importante aspecte publice din cadrul Forumului.
Indonezia intenționează să comande patru avioane militare suplimentare A400M de la corporația europeană Airbus, a anunțat luni președintele Prabowo Subianto cu ocazia livrării unui prim asemenea aparat, informează agențiile Agerpres și AFP.
Surse ale DefenseRomania arată că Asociația Ofițerilor în Rezervă din România (AORR) a transmis Senatului o solicitare oficială de audiență, cu caracter de urgență, în legătură cu propunerea legislativă PLx-350/2025, aflată în prezent în procedură parlamentară.
Exporturile Rusiei de gaze naturale lichefiate (GNL) au scăzut în ritm anual cu 3,4% în primele zece luni din acest an, la 25,2 milioane tone metrice (mmt), deşi în octombrie s-a înregistrat un avans record, de 21%, în urma începerii livrărilor de la noua uzină Arctic LNG 2, a anunţat furnizorul global de date LSEG, transmit Agerpres și Reuters.
Secretarul Consiliului Securității Rusiei, Serghei Șoigu, a avertizat vineri SUA în legătura cu degradarea stabilității strategice după anunțul Casei Albe privind reluarea testelor cu arme nucleare, dar a afirmat că Rusia este pregătită să efectueze teste pe poligoanele sale de testare, în caz de necesitate, potrivit Agerpres și EFE.
SUA intenționează să reducă numărul de militari, începând de luna viitoare, după mișcarea din România, și în alte țări.
Corporația petrolieră rusă Lukoil, care se află sub sancțiuni americane și britanice, a fost de acord să își vândă activele internaționale companiei Gunvor care activează în domeniul tranzacționării energiei.
Guvernul lucrează la cadrul legal pentru sprijinirea industriei de apărare. Proiectul de ordonanță de urgență, aflat în primă lectură, reglementează cadrul juridic pentru realizarea investițiilor din domeniul industriei naționale de apărare destinate construirii, modernizării, reconversiei şi extinderii capacităţilor de producţie
Donald Trump și Lee Jae Myung au finalizat detaliile acordului comercial la un summit din Coreea de Sud, miercuri.
Președintele american Donald Trump și omologul său chinez Xi Jinping s-au întâlnit la Busan, Coreea de Sud, în jurul orei 4, ora României. Potrivit lui Trump, au convenit asupra tuturor aspectelor legate de pământurile rare, iar China, potrivit acestuia, nu va împiedica exportul acestora, datorită căruia SUA va reduce tarifele vamale de la 57%, cât este în prezent, la 47%.
Președintele american Donald Trump a apreciat joi că reducerea desfășurării de trupe americane în România ”nu este foarte importantă”, transmite Agerpres.
Avionul experimental X-59 QueSST al NASA a efectuat primul său zbor marți. Avionul supersonic, dar silențios, construit pentru NASA de Lockheed Martin, a efectuat primul său zbor de testare deasupra deșertului din sudul Californiei.
Președintele american Donald Trump a ordonat Departamentului Apărării să reia imediat testarea armelor nucleare americane, în conformitate cu acțiunile altor puteri nucleare, a scris șeful Casei Albe pe propria rețea de socializare Truth joi dimineață, cu puțin timp înainte de a se întâlni cu omologul său chinez Xi Jinping în Coreea de Sud.
O investigație The Guardian relevă că mai multe persoane din anturajul Kremlinului încearcă să determine autoritățile din Emirate să nu-l extrădeze pe Horațiu Potra în România.
Avioane de vânătoare poloneze au fost trimise marți pentru a intercepta un avion rusesc Ilyushin Il-20 care efectua o misiune de recunoaștere în spațiul aerian internațional deasupra Mării Baltice.
Reducerea prezenței militare americane în Europa, anunțată miercuri de România, este o ajustare, a declarat un oficial NATO.
România și Ucraina doresc să colaboreze în domeniul producției militare, în special în cadrul mecanismului de finanțare europeană SAFE.
Ucraina a propus României implementarea unor proiecte comune.
Bulgaria și gigantul european al apărării Rheinmetall au semnat un acord în valoare de peste 1 miliard de euro pentru construirea unei fabrici în țară care va produce praf de pușcă și obuze de artilerie de 155 mm.
Ministrul Ionuț Moșteanu a declarat într-o conferință de presă că reducerea trupelor americane din România nu înseamnă o retragere a prezenței americane, iar „prezența aliaților e considerabilă în România”, fie că vorbim de SUA sau statele europene. Ionuț Moșteanu a subliniat că principala forță care apără țara e Armata României.
Administrația Trump pare să își regândească echilibrul prezenței sale militare în Europa de Est, iar România se află în centrul acestei recalibrări. Iar surse neoficiale arată că Polonia e garantată, România nu.
Rușii au vorbit despre versatilitatea lansatoarelor de rachete: “Cu modificări minime, rachetele Iskander, Oreshnik și Burevestnik pot fi lansate de pe aceeași platformă”.
Una dintre lecțiile învățate în urma războiului din Ucraina este necesitatea unei forțe europene credibile de rachete de artilerie cu rază lungă și foarte lungă de acțiune.
Practic, în cazul unui conflict de mare intensitate, întreaga capacitate de lovire la distanță lungă depinde de rachetele americane; nu există încă o muniţie europeană pe scară largă care să înlocuiască rachetele GMLRS și ATACMS. Dar situația e pe cale să se schimbe.
Germania intenționează să achiziționeze arme pentru sectoarele terestru, aerian, maritim, spațial și cibernetic în valoare de 377 de miliarde de euro.
Președintele american Donald Trump, în cadrul turneului său în țările asiatice, s-a întâlnit marți, 28 octombrie, cu noul prim-ministru al Japoniei, Sanae Takaichi.
Compania petrolieră rusă Lukoil intenționează să își vândă activele externe ca răspuns la sancțiunile impuse acesteia și filialelor sale de către Statele Unite săptămâna trecută.
Serviciile secrete americane suspectează că rachetele aer-aer chinezești au fost îmbunătățite cu tehnologie americană. Datele ar fi fost trimise la Beijing de compania G42, cu sediul în Emiratele Arabe Unite, și de Huawei.
Forțele Aeriene ale SUA au început să utilizeze avioane de atac A-10 cu rachete ghidate APKWS de 70 mm pentru a combate dronele Shahed iraniene.
Estonia își reafirmă intenția de a cumpăra încă 6 sisteme americane M142 HIMARS, în ciuda întârzierilor actuale de producție și livrare, a declarat ministrul apărării, Hanno Pevkur, în cadrul Forumului Internațional de Securitate de la Halifax. Oficialul estonian a precizat că micuțul stat baltic are banii disponibili, însă procedura depinde de aprobările Pentagonului pentru vânzarea în regim Foreign Military Sale (FMS). Decizia vine după o perioadă în care Estonia - care achiziționase deja 6 sisteme - a dat de înțeles că nu va suplimenta comanda din cauza provocărilor privind producerea și timpii de livrare.
Cel mai recent plan de pace menit să pună capăt războiului din Ucraina a fost creat de Statele Unite, a precizat secretarul de stat american Marco Rubio, contrazicând astfel afirmațiile făcute de doi senatori americani, care au spus că planul ar fi fost primit, transmit agențiile Agerpres, DPA și AFP.
Forțele pentru Operațiuni Speciale ale Ucrainei (FOS) au reușit, pentru prima dată, să doboare un elicopter rusesc Mi-8 aflat în misiune de interceptare a dronelor ucrainene, folosind o dronă de atac cu rază lungă de acțiune, marcând o premieră istorică în evoluția tacticilor de luptă cu UAV-uri. Lovitura a fost efectuată chiar adânc în interiorul teritoriului rus.
Rusia nu ar trebui să fie de acord cu noua propunere a SUA de pace cu Ucraina, deoarece este o „provocare” care nu va duce la un sfârșit real al războiului, a declarat Alexei Zhuravlev, prim-vicepreședinte al Comitetului de Apărare al Dumei de Stat. „Conflictul poate fi rezolvat pe deplin doar dacă obținem o victorie clară pe front și Ucraina capitulează... Orice alt rezultat ar amâna doar confruntarea”, a scris el pe contul său de Telegram.
Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, a sugerat că a fost surprins de prevederile care menționează țara sa în „planul de pace” american în 28 de puncte, la a cărui pregătire Varșovia nu a participat, și a subliniat că nici despre Ucraina nu se poate decide nimic fără ea.
Rusia a anunțat oficial că este pregătită să furnizeze Indiei avioane de vânătoare Su-57, cea mai avansată aeronavă stealth a industriei aeronautice, și să transfere tehnologia aferentă fără nicio restricție către India, inclusiv codul sursă. Un lucru rarisim în contractele militare, dar care paradoxal ar putea însemna salvarea programului Su-57 rus care întâmpină mari probleme și întârzieri în ultimii ani.
Vicepreședintele SUA, J.D. Vance, a numit trei termeni cheie care ar trebui incluși într-un acord de pace dintre Ucraina și Rusia.
U.S. Army a dezvăluit oficial capacitățile de luptă împotriva dronelor ale elicopterelor de atac AH-64E Apache Version 6 (V6). Acestea au fost testate cu succes în timpul unui exercițiu major numit Operation Flyswatter. Exercițiul a testat abilitatea elicopterelor de atac Apache modernizate în versiunea V6 de a detecta, urmări și neutraliza o gamă variată de sisteme aeriene fără pilot (UAS).
Asociația Casa Mării Negre / Black Sea House a organizat, joi, 20 noiembrie 2025, alături de partenerii săi, Universitatea Ovidius Constanța și Asociația Inițiativa pentru Cultură Democratică Europe, Conferința internațională “EU’s Strategic Approach to the Black Sea region – Goals, Instruments, Challenges to Democracy / Abordarea strategică a Uniunii Europene pentru regiunea Mării Negre – obiective, instrumente, provocări la adresa democrației”. Evenimentul a reprezentat cea de-a 9-a ediție a Conferințelor Mării Negre, organizate în mod tradițional de Asociația „Casa Mării Negre / Black Sea House” la Constanța, și a fost declarată de către experții participanți drept cea mai reușită din întreaga serie, prin obiective, prezență și rezultate.
Un război de uzură ca acesta se termină doar când una din părți e epuizată și se retrage.
Întâlnirea de ieri de la Kiev dintre oficiali americani, ambasadori europeni și reprezentanți ucraineni a scos la iveală una dintre cele mai severe divergențe transatlantice de la începutul războiului.
Afectat de un scandal de corupţie în care este implicat unul dintre apropiaţii săi, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat sâmbătă un audit care vizează sectorul apărării, relatează Agerpres și AFP.
Administrația Federală a Aviației din SUA (FAA) avertizează companiile aeriene americane asupra riscurilor de survol în spațiul aerian al Venezuelei, pe fondul intensificării activității militare din regiune. Într-o notificare transmisă vineri, FAA a precizat existența unei „situații potențial periculoase” pentru aeronavele care zboară la orice altitudine deasupra țării sud-americane, în contextul „înrăutățirii situației de securitate” și al creșterii tensiunilor militare. Concomitent armada americană din Caraibe e impresionantă, portavionul USS Gerald R. Ford, cea mai modernă navă de luptă din lume, fiind în Caraibe „pe poziții”.
Ucraina va purta în curând negocieri cu Statele Unite în Elveţia pentru a discuta planul preşedintelui american Donald Trump de a pune capăt războiului cu Rusia, a anunţat sâmbătă un înalt oficial ucrainean, conform agențiilor Agerpres, AFP şi Reuters.
Președintele Nicușor Dan a transmis referiri cu privire la Strategia Națională de Apărare a Țării, aflată în dezbatere publică.
Federația Rusă a lansat un nou val de atacuri la Dunăre asupra Ucrainei, în proximitatea teritoriului României. Și, din nou, două avioane F-16 Fighting Falcon au fost ridicate de la Baza 86 Aeriană Borcea. De data aceasta nicio dronă nu a mai intrat în spațiul aerian al României.
Preşedintele rus Vladimir Putin a confirmat că a primit planul de pace pentru Ucraina elaborat de Statele Unite şi a declarat că documentul ar putea servi drept bază pentru o soluţionare paşnică "definitivă", informează Agerpres și EFE. "Avem acest text, l-am primit prin canalele de comunicare existente cu administraţia americană", a declarat liderul de la Kremlin la începutul unei teleconferinţe cu membrii Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse.
Achiziționarea de către Maroc a zece elicoptere Airbus H225M, cunoscute sub numele Caracal, dedicate operațiunilor de căutare și salvare în luptă, reprezintă o verigă profund semnificativă în lanțul eforturilor continue ale Regatului de a-și moderniza forțele armate și de a le spori pregătirea operațională.
Drona de luptă Bayraktar Kizilelma, dezvoltată de Turcia, a realizat cu succes o etapă definitorie în aviația militară mondială, după ce a executat un atac aer-aer simulat împotriva unui avion F-16 al Forțelor Aeriene Turce. Anterior, Kizilelma zburase în formație cu F-ul turc.
Președintele Volodimir Zelenski s-a adresat poporului ucrainean și aliaților într-un discurs istoric în care a precizat că Ucraina se află în cel mai greu moment al istoriei sale, în fața celor 28 de puncte ale planului de pace al SUA, precizând că Ucraina are de ales între deminitate și a pierde cel mai important aliat al său. Zelenski a transmis că nu a trădat niciodată și nici nu o va face nici acum.
Ucraina se confruntă în prezent cu o presiune mai puternică din partea Washingtonului să accepte planul de pace propus de acesta decât s-a întâmplat în precedentele eforturi americane de soluţionare a războiului ruso-ucrainean, au declarat vineri două surse agenţiei Reuters.
Într-o perioadă în care amenințările hibride și tehnologia dual-use redefinesc conceptele clasice de securitate națională, Uniunea Europeană face un pas decisiv pentru a-și securiza „porțile” de intrare. Sfârșitul lunii octombrie 2025 a marcat un moment de cotitură în capacitatea Europei de a răspunde provocărilor asimetrice, odată cu finalizarea testelor Frontex din Portugalia.
Seulul își continuă campania de promovare în Orientul Mijlociu, unde apropierea sa tot mai mare de partenerii regionali indică o schimbare pe termen lung către o cooperare mai profundă și mai strategică, bazată pe interese comune, obiective de modernizare și extinderea legăturilor de apărare.
După luni de speculații și retorică electorală, planul administrației Trump pentru încheierea războiului din Ucraina a aterizat pe masa președintelui Volodimir Zelenski. Nu este doar o propunere diplomatică, ci un ultimatum al realpolitik-ului american, livrat direct de emisarul Dan Driscoll: o foaie de parcurs în 28 de puncte care redesenează harta Europei de Est.
Decizia Guvernului de la Londra de a casa flota de drone MQ-9A Reaper, invocând clauzele stricte ale acordurilor de export militar cu SUA, pune în lumină limitele birocratice și strategiceo occidentale în sprijinirea Ucrainei.
Decizia Cancelarului german Friedrich Merz de a confirma oficial livrarea de sisteme de rachete cu rază lungă de acțiune către Ucraina reprezintă un pas major, de necontestat, care pune capăt unei lungi perioade de ezitare și în efortul colectiv de susținere a Kievului. Anunțul, făcut pe 19 noiembrie, elimină o barieră politică importantă ce a caracterizat ezitarea Germaniei în a furniza capacități de atac cu rază lungă, deși păstrează o doză calculată de ambiguitate.
Când avionul lui Evgheni Prigojin, şeful aşa-zisei companii militare private (PMC) Wagner Group, s-a prăbușit în august 2023, mulți analiști occidentali s-au grăbit să prezică un vid de putere al Rusiei în Africa. S-a vorbit despre haos, despre mercenari debusolați și despre oportunitatea Occidentului de a recâștiga terenul pierdut. Realitatea, însă, ne arată o cu totul altă imagine, una mult mai cinică și mai organizată: Kremlinul nu doar că a găsit un înlocuitor, dar a „naționalizat” mercenariatul cu o viteză uluitoare.
Un avion de patrulare antisubmarin de tip P-8A Poseidon aparținând Forțelor Navale ale SUA a efectuat, pe 20.11.2025, o amplă misiune ISR (Intelligence, Surveillance and Reconnaissance) deasupra apelor neutre ale Mării Negre.
Surse rusești au informat, pe 21.11.2025, că generalul locotenent Serghei Medvedev a fost numit la conducerea trupelor Regiunii Militare Sud și a Grupării de trupe Sud din cadrul operației militare speciale. Anterior, acesta a deținut funcția de șef de stat major al Regiunii Militare Sud.
Planul de pace în 28 de puncte pentru războiul din Ucraina, despre care toată lumea vorbește acum, este practic o înțelegere americano-rusă care pedepsește victima și gratifică agresorul; un precedent dezastruos, poate chiar letal pentru actuala ordine mondială dominată de SUA.
Tensiunile militare dintre Maroc și Algeria escaladează, iar anunțul Rabatului privind consolidarea capacităților sale de apărare antiaeriană cu cele mai noi tehnologii chinezești vine ca o reacție directă la acordul Algeriei cu Rusia pentru achiziția avioanelor de vânătoare stealth Su-57.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 21 noiembrie 2025, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
