Expertul militar Artsrun Hovhannisyan a mărturisit că Armenia a respins cu succes atacul azer din iulie, oferind detalii din cadrul operațiunilor militare.
Astfel, pe lângă faptul că în operațiuni au fost folosite sisteme UAV, iar partea azeră a utlizat inclusiv tehnică militară israeliană, azerii au atacat și cu unități ale forțelor speciale „Yashma”. Potrivit lui Hovhannisyan, nu doar că Armenia a respins atacul, dar și-a demonstrat și superioritatea militară în fața Azerbaidjanului.
Redăm integral interviul acordat de expertul militar armean Artsrun Hovhannisyan.
Foto: Artsrun Hovhannisyan
DefenseRomania: Cum au început ciocnirile de la frontiera armeano-azeră?
Escaladarea inițiată la 12 iulie de Azerbaidjan, la frontiera recunoscută internațional a Republicii Armeniei a perturbat starea relativă de pace a Caucazului de Sud. Ignorând apelurile celor trei co-președinți ai Grupului Minsk de la OSCE pentru menținerea armistițiului de încetare a focului (spre deosebire de Armenia, Azerbaidjan nu s-a alăturat apelului secretarului general al ONU, de păstrarea a armistițiului global în timpul pandemiei de COVID-19), partea azeră a recurs la acțiuni provocatoare deschise, crescând treptat intensitatea acestora.
În special, Forțele Armate Azere au tras mai întâi șapte proiectile dintr-un lansator de grenade de calibrul de 82 mm, apoi trei proiectile dintr-un lansator de granate de calibru 120 mm în direcția așezării Chinari din Armenia, fapte în urma cărora au fost deteriorate mai multe case. Orice încercare întreprinsă împotriva teritoriului Republicii Armenia, a fost captată și neutralizată de Ministerul Apărării al Republicii Armenia. Mai mult, Forțele Armate Armene, respectându-și principiile, nu au tras focuri în direcția așezărilor din Azerbaidjan. Au fost țintite doar obiecte de infrastructură inginerească și mijloacele tehnice ale Forțelor Armate Azere.
De fapt, după miezul nopții, 100 de militari ai subdivizunilor forțelor speciale ale armatei azere, au încercat să atace în direcția poziției „Neînfricat”, aflată în zona de frontieră a regiunii Tavush din Republica Armenia, folosindu-se de arme de calibru mare, în special de focul de artilerie, dar atacul a fost respins, ca urmare a acțiunilor eroice și competente ale soldaților poziției armene, și s-a soldat cu pierderi semnificative. În rândul pierderilor, s-au numărat și câteva echipamente și vehicule blindate ș.a.. Atacul a fost realizat de soldații unității speciale din Azerbaidjan, numită „Yashma”.
DefenseRomania: Cât de stabil este „acordul” de încetare a focului în acest moment?
După agresiunea azeră împotriva Armeniei din 12 iulie, pe 18 iulie s-a observat o nouă activitate la granița dintre Nagorno-Karabakh (Artsakh) și Azerbaidjan. În jurul orei 06:38, subdiviziunile de apărare antiaeriană ale armatei Artsakhului au contracarat, din direcția de nord-est, un vehiculul aerian fără pilot de tip "ORBITER-3" al Azerbaidjanului, care efectua un zbor de recunoaștere.
Pe 21 iulie, la ora 22:30, o subdiviziune specială a părții azere a lansat un alt atac asupra poziției armenești „Neînfricat”. Armata armeană a respins atacul Forțelor Armate din Azerbaidjan, provocând pierderi semnificative. Partea armeană nu a avut victime, iar forțele speciale din Azerbaidjan, dincolo victime, au avut și militari capturați.
Pierzând în operațiunile militare, Azerbaidjanul a încercat să egaleze numărul pierderilor în zilele ce au urmat, prin activarea lunetiștilor de-a lungul frontierei. Astfel, pe 27 iulie, în jurul orei 1:10, într-una din pozițiile militare ale unității militare situate în partea de nord-est a Republicii Armenia, soldatul Ashot G. Mikaelyan a fost rănit mortal prin împușcare cu o armă de foc a unui lunetist azer.
DefenseRomania: Incidentele din iulie dintre Armenia și Azerbaidjan au avut și anumite particularități militare, unii experți au remarcat că a avut loc un prim așa-numit război al dronelor. Ce ne puteți spune despre asta?
Într-adevăr, în timpul acestor scurte „operațiuni de luptă”, părțile au folosit destul de intens artileria și alte mijloace de foc. În timpul acestor scurte operațiuni, Forțele Armate Azere au folosit cantități și tipuri semnificative de arme din arsenalul lor. Au fost utilizate, la scară largă, vehicule aeriene fără pilot folosite anterior, în special drone de luptă și de atac. Dintre acestea, din 2016 suntem deja familiarizați cu vehiculul aerian fără pilot „Harop” de producție israeliană, iar drona de atac „SkyStriker” a fost utilizată pentru prima dată.
Tot pentru prima dată, Azerbaidjan a folosit rachete israeliene cu rază lungă de acțiune „Spike NLOS” lansate din elicoptere. De pe propriul teritoriu, elicopterele părții azere, păstrând distanța necesară față de graniță și pentru a nu intra sub focul mijloacelor de apărare aeriană armenești, au lansat aceste rachete anti-tanc. Erau vreo 8-12 km. Cu toate acestea, întrucât elicopterele care lansau aceste rachete nu puteau observa și direcționa ținta, pentru a putea controla utilizarea acestor mijloace, a fost folosit, pentru prima dată, vehiculul aerian fără pilot de recunoaștere și control Hermes 900, atacul căruia a fost contracarat de subdiviziunile armene de apărare antiaeriană a Forțelor Armate ale Armeniei, folosind complexul de rachete antiaeriene OSA-AKM.
Folosind toate aceste mijloace, Armata armeană nu a pierdut nicio unitate semnificativă de luptă. Au fost avariate clădiri și mașini, iar în rândul populației civile au existat și răniți. De fapt, fără a obține vreun rezultat în folosirea mijloacelor puternice de tip militar, armata din Azerbaidjan a încercat să folosească mijloace moderne de înaltă precizie, dintre care, timp de doar câteva zile, au fost folosite până la treizeci de unități. Dronele azere au suferit, de asemenea, pierderi semnificative. Conform datelor părții armene, în iulie, au fost neutralizate sau distruse 14 drone azere (de recunoaștere și atac), inclusiv costisitorul „Hermes 900”, care a fost doborât, de fapt, pentru prima dată. Din acest motiv, majoritatea componentelor acestor drone distruse au fost expuse, în Erevan, de Forțele Armate ale Republicii Armenia, la Institutul de Aviație Militară.
DefenseRomania: De fapt și partea armeană a folosit sisteme UAV...
În timpul escaladărilor din iulie, au fost folosite și au dat rezultate în utilizare limitată și dronele de luptă corespunzătoare din arsenalul Forțelor Armate ale Republicii Armenia. Forțele Armate Azere au înregistrat pierderi inclusiv în rândul militarilor de rang înalt, a unui număr semnificativ de ofițeri, precum și a echipamentelor militare. Cel puțin trei tancuri au fost avariate, lucru care, de altfel, a fost demonstrat de partea armeană.
Este dificil de spus care dintre aceste drone de atac a doborât o anume țintă, dar până și utilizarea lor limitată, pentru prima dată, de către Forțele Armate ale Republicii Armenia, a dat rezultate deosebite.
DefenseRomania: Ce semnificație pot avea aceste operații militare de scurtă durată din punctul de vedere militar?
Operațiunile militare de scurtă durată, care au avut loc în iulie, având o importanță tactică din punct de vedere al științei militare clasice, au crescut deja de la un nivel tactic la un nivel operativ, dacă vorbim despre forțele și măsurile implicate și armele utilizate, iar semnificația lor politico-militară este vizibilă și la nivel strategic. De fapt, aceste operațiuni militare au dovedit încă o dată că definițiile și diviziunile clasice ale științei militare sunt condiționale, ele nu corespund cerințelor moderne. Mijloacele utilizate în timpul acestor operațiuni militare, modalitățile și posibilitățile de aplicare ale acestora, au dovedit încă o dată că lupta de lungă distanță, fără contact, pe timp de noapte, le mărește, cel puțin, importanța lor specifică, iar mijloacele de înaltă tehnologie devin superioare. Și în toate acestea, armata ameană și-a dovedit clar superioritatea tactico-profesională în fața armatei Azerbaidjanului.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Uniunea Africană a tras un semnal de alarmă cu privire la deteriorarea rapidă a situației umanitare și de securitate din Mali, lansând un apel urgent către comunitatea internațională pentru a interveni într-un mod coordonat și ferm pentru a confrunta gruparea Jama'at Nusrat al-Islam wal-Muslimin, legată de Al-Qaeda.
Grupul american de private equity Carlyle analizează în prezent posibilitatea achiziționării activelor internaționale ale gigantului petrolier rus Lukoil, potrivit unor surse Reuters apropiate discuțiilor.
Statele Unite au lansat Operațiunea Southern Spear, care vizează narcoteroriștii din emisfera vestică, a anunțat secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, pe rețeaua de socializare X. Potrivit acestuia, operațiunea a fost comandată de președintele american Donald Trump.
Israelul și Turcia se confruntă direct, după ani de cooperare care s-au prăbușit în urma crizei "Flotilei Marmara" din 2010. Astăzi, cele două țări își transformă divergențele politice într-o concurență acerbă în industria de apărare, existând posibilitatea ca dronele lor să se ciocnească pe cerul Siriei, care a devenit o arenă de influență suprapusă, pe fondul unei curse aprinse pentru conducerea pieței globale a dronelor.
Sistemul Energetic Național (SEN) – sistem generator de securitate națională. SEN reprezintă coloana vertebrală a funcționării industriei și economiei naționale, asigurând alimentarea cu energie electrică a populației și a instituțiilor statului. Prin funcționarea sa continuă, stabilă și eficientă, SEN devine un element strategic de securitate energetică și implicit de securitate națională.
Premierul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, aflat în vizită în România, precizează că soarta celor două ţări este strâns legată şi că declaraţiile sale recente au fost rupte din context.
Tehnologia dronelor evoluează într-un ritm accelerat, iar NATO încearcă să rămână în cursa dronelor. Una dintre soluții este implicarea companiilor mici, dar dinamice, care vin cu soluții inovatoare pentru combaterea amenințărilor cu drone.
Rușii fac tot posibilul să-și vândă avionul de luptă Su-57, catalogat de Moscova ca fiind „de a cincea generație” - ultima oprire fiind făcută la Dubai Airshow.
Cu o lună înainte ca Donald Trump să se întâlnească cu liderul rus Vladimir Putin la Helsinki, în 2018, infractorul sexual Jeffrey Epstein i-a făcut un deserviciu președintelui SUA încercând să-i spună ministrului rus de externe că, dacă vrea să-l înțeleagă pe Trump, ar trebui să vorbească cu el.
Preşedintele american Donald Trump a promulgat miercuri legea care pune capăt celei mai lungi paralizii bugetare din istoria SUA, profitând de ocazie pentru a critica opoziţia democrată şi a-şi lăuda din nou politicile economice, relatează Agerpres.
Cabinetul ucrainean a decis să-l demită pe ministrul Justiției, Herman Halușcenko, a anunțat miercuri premierul Iulia Sviridenkova. Acesta a fost demis în legătură cu un scandal de corupție uriaș legat de compania Enerhoatom. Europa Liberă a publicat numele persoanelor interceptate în cadrul Operațiunii Midas, date publicității luni de Biroul Național Anticorupție (NABU) din Ucraina.
Președintele Nicușor Dan a anunțat că România va avea o nouă Strategie de Apărare.
Președintele columbian Gustavo Petro a ordonat forțelor de securitate columbiene să suspende schimbul de informații cu agențiile de informații americane, afirmând că recentele atacuri americane asupra navelor suspectate de trafic de droguri din Caraibe sunt inacceptabile.
Croația respinge declarațiile lui Orban despre imposibilitatea ca Ungaria să renunțe la petrolul rusesc.
Venezuela desfășoară deja arme, inclusiv echipamente rusești vechi de zeci de ani, și plănuiește un război de gherilă și haos în cazul unui atac terestru sau aerian din partea Statelor Unite, a relatat Reuters, citând surse și documente locale. „Abordarea țării sud-americane este o recunoaștere tacită a lipsei de personal și echipamente”, a precizat publicația.
Purtătorul de cuvânt al președintelui Vladimir Putin spune că Rusia va proceda relua testele nucleare doar în anumite condiții.
EDGE, principalul grup de apărare și tehnologie avansată din Emiratele Arabe Unite, este aproape de a încheia un acord important cu Ministerul de Interne din Angola pentru implementarea unui program național cuprinzător de securizare a frontierelor, bazat pe cele mai recente tehnologii fabricate în bogatul stat arab.
Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) lansează o nouă dezinformare cu scopul de a provoca neîncrederea NATO față de Ucraina. Însă, după multitudinea de falsuri și probleme grave create de Rusia la nivel mondial, nimeni nu mai crede poveștile inventate de serviciile rusești de informații sau de conducerea de la Kremlin.
Președintele Donald Trump s-a întâlnit luni, 10 noiembrie, la Casa Albă, cu președintele interimar al Siriei, Ahmed al-Sharaa, aflat în prima sa vizită în Statele Unite.
Senatul SUA a adoptat luni un proiect de lege care, odată aprobat şi de Camera Reprezentanţilor, ar pune capăt paraliziei bugetare după mai mult de 40 de zile, dar a stârnit diviziuni în cadrul Partidului Democrat, informează Agerpres.
Proiectul de lege merge acum în Camera Reprezentanților, unde este așteptat un vot miercuri. După aprobarea finală, va avea nevoie de semnătura președintelui Donald Trump pentru a deveni lege.
În cursul nopții de 10.11.2025, Ucraina a atacat din nou portul rusesc Tuapse.
Pokrovsk și Mirnograd au devenit epicentrul celor mai aprige lupte, în timp ce ambele părți au înregistrat pierderi grele.
Polonia, România și Danemarca implementează noul sistem Merops, fabricat în SUA, pentru a-și consolida apărarea împotriva dronelor rusești de pe flancul estic al NATO.
Această desfășurare a SUA abordează recentele incursiuni ale dronelor rusești în spațiul aerian NATO, care au expus vulnerabilități și costul ridicat al metodelor tradiționale de interceptare cu avioane de vânătoare.
O primă aeronavă P-8A ”Poseidon” care va putea detecta submarine rusești a fost livrată Germaniei. Până în 2028, Bundeswehr-ul ar trebui să primească opt astfel de platforme.
Forța internațională planificată în Fâșia Gaza nu va include soldați trimiși de Turcia, a anunțat duminică guvernul israelian.
În timpul întâlnirii pe care a avut-o cu Viktor Orban, vineri seară, Donald Trump, a fost întrebat despre retragerea unei părți a trupelor americane din România.
Comisia Europeană a înăsprit oficial vineri regulile privind vizele pentru cetățenii ruși. În special, le-a eliminat dreptul la vize cu mai multe niveluri, ceea ce înseamnă că rușii vor trebui să solicite altele noi de fiecare dată când călătoresc în UE.
Vânătorul de mine M 271 „Căpitan Constantin Dumitrescu”, recent intrat în dotarea Forțelor Navale Române, va contribui semnificativ la asigurarea libertății de navigație în Marea Neagră, într-un context de securitate maritimă tot mai complex, marcat de prezența minelor marine în derivă.
Ionuț Moșteanu, ministrul Apărării Naționale, a fost audiat zilele trecute la Direcția Națională Anticorupție, în calitate de martor în dosarul ce vizează contracte ale C.N. ROMTEHNICA S.A. Aici trebuie subliniat că ROMTEHNICA e compania prin care se desfășoară programele de înzestrare ale Armatei României.
Gunvor, un gigant petrolier rus fondat de oligarhul rus Ghenadi Timcenko, s-a retras dintr-o ofertă de vânzare a gigantului petrolier rus Lukoil, despre care a spus că este vândut după ce SUA au impus sancțiuni. Grupul a anulat tranzacția în valoare de peste 22 de miliarde de dolari după ce Departamentul Trezoreriei SUA l-a etichetat drept „marionetă a Kremlinului”.
O serie de indicii arată că procesul de instalare a sistemelor rusești Oreshnik în Belarus este în derulare. Un semnal decisiv a venit pe 31 octombrie, când Aleksandr Lukașenko a anunțat public că sistemele de rachete balistice rusești cu rază intermediară Oreshnik vor fi desfășurate în Belarus chiar în cursul lunii decembrie.
Declarația nu a fost o speculație, ci o confirmare a unor procese aflate deja în desfășurare, pe care liderul belarus le-a prezentat drept un răspuns la ceea ce consideră a fi o escaladare militară occidentală. Intervenția sa a fost dublată de avertismentul că el și Vladimir Putin ar putea decide împreună utilizarea acestor arme „dacă va fi necesar”, ceea ce echivalează cu admiterea faptului că Belarusul acceptă postura nucleară ofensivă în care este atras de Rusia, după cum remarcau analiștii de la Fundația Jamestown.
În ansamblu, este de așteptat ca desfășurarea Oreshnik în Belarus să genereze în Europa o reacție amplă, graduală, dar fermă. În mod evident NATO și UE nu vor căuta escaladarea directă, însă vor construi un mediu în care avantajul câștigat de Rusia prin mutarea rachetelor în Belarus să fie contrabalansat, iar costurile oricărei utilizări să fie suficient de mari pentru a descuraja Kremlinul.
Reprezentanții Statelor Unite și Ucrainei au convenit, în timpul celei de-a doua zile de discuții din Florida, vineri, că progresul către pace depinde de disponibilitatea Rusiei de a demonstra un interes real pentru pace și de a lua măsuri pentru a pune capăt crimelor.
Pentru a reduce riscul unor atacuri cibernetice asupra telefoanelor ofițerilor militari superiori din Armata Israeliană li se va permite să utilizeze doar iPhone-uri pentru comunicări oficiale.
Mai mult, conform noii directive, utilizarea dispozitivelor Android la militarii de rang inferior va fi limitată.
În noaptea și dimineața zilei de sâmbătă, 06 decembrie, armata rusă a executat un atac masiv cu rachete și drone asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei. Pe lângă dronele de atac, militarii ruși au întrebuințat întreaga gamă de rachete balistice și de croazieră cu bazare terestră, maritimă și aeriană.
În timp ce Putin se afla la summitul din India, Moscova a declarat că guvernul rus așteaptă un răspuns din partea Washingtonului după discuțiile de cinci ore ale părții ruse cu Steve Witkoff , trimisul american, și Jared Kushner , ginerele președintelui american, care au avut loc marți la Kremlin. „Așteptăm reacția colegilor noștri americani”, a declarat consilierul lui Putin, Iuri Ușakov , afirmând că s-au făcut progrese, deși există puncte asupra cărora Rusia nu poate fi de acord. Printre acestea se numără garanțiile de securitate pentru Ucraina și dorința Kievului ca Ucraina să adere la NATO.
O flotilă norvegiano-britanică de 13 fregate va activa în în apele dintre Groenlanda, Islanda și Regatul Unit.
Forțele pentru Operații Speciale (FOS) reprezintă structura de forță de elită din cadrul Armatei României, atât din punct de vedere al pregătirii, precum și din perspectiva înzestrării cu tehnică de ultimă generație.
Suedia va înceta treptat ajutorul pentru dezvoltare acordat Zimbabwe, Tanzaniei, Mozambicului, Liberiei și Boliviei, a anunțat vineri ministrul pentru Cooperare Internațională pentru Dezvoltare și Comerț Exterior, Benjamin Dousa. Țara nordică intenționează să folosească banii economisiți pentru a spori sprijinul acordat Ucrainei în războiul său cu Rusia, relatează Reuters. Joi, Danemarca a declarat că va reduce ajutorul acordat Ucrainei cu aproape jumătate.
În perioada următoare, Europa va putea integra pe aeronavele F-35 și rachete Meteor produse de MBDA. Testele sunt în plină desfășurare.
Puşcaşi marini de la baza navală franceză din insula (Ile) Longue, în apropiere de portul Brest (nord-est), unde se află submarine nucleare capabile să lanseze rachete cu încărcătură atomică, au deschis focul joi seara asupra a cinci drone suspecte care survolau obiectivul strategic într-un mod haotic, relatează vineri EFE.
MApN a anunțat că zilele trecute au avut loc consultări româno – americane la sediul Comandamentului Forțelor SUA din Europa.
Statele Unite au stabilit un termen limită strict pentru aliații lor transatlantici, cerând ca națiunile europene să preia majoritatea responsabilităților de apărare convențională ale NATO până în 2027. Avertismentul, transmis direct de oficiali ai Pentagonului, semnalează o schimbare seismică în arhitectura de securitate, într-un moment în care relațiile dintre Washington și capitalele europene sunt tot mai tensionate.
Cmera inferioară a Parlamentului german (Bundestag) a aprobat vineri un proiect de lege care reformează anumite aspecte ale sistemului de pensii, în pofida rezistenţei tineretului din Uniunea Creştin-Democrate (CDU), partidul cancelarului Friedrich Merz, şi din ruda sa bavareză, Uniunea Creştin-Socială (CSU).
Sniper ATP, aflat în serviciu de peste două decenii, a devenit un reper pentru aviația militară în materie de poduri avansate de țintire. Noua generație, Sniper NTP, va duce această capabilitate la un nivel superior, valorificând inclusiv date provenite de la platforme de ultimă generație precum F-35.
Imagini publicate recent din provincia siriană Idlib dezvăluie o realitate inconfortabilă pentru industria de apărare a Rusiei: zeci de tancuri și vehicule blindate, livrate cu pompă regimului Assad în ultimul deceniu, zac acum abandonate în câmp deschis, fiind considerate „inutile” de către noile autorități de la Damasc.
Administrația Trump a dezvăluit o nouă Strategie de Securitate Națională (NSS) care marchează o ruptură dramatică față de consensul transatlantic tradițional, oferind o evaluare sumbră a viitorului Europei și sugerând că continentul se află într-un proces de „declin civilizațional” accelerat de migrație.
Guvernul român şi cel ungar urmează să încheie un memorandum de colaborare în vederea creşterii capacităţii de transport a liniilor electrice, a declarat vineri premierul Ilie Bolojan.
Gigantul american din industria apărării, Northrop Grumman, a prezentat oficial „Proiectul Talon”, un prototip de aeronavă autonomă dezvoltat în secret, care promite să redefinească modul în care sunt construite dronele de luptă de ultimă generație.
Statele Unite au semnalat că sunt dispuse să facă o schimbare fundamentală în doctrina lor militară prin activarea primei unități dedicate exclusiv dronelor de atac de tip one-way, cunoscute drept drone „kamikaze”. Decizia, concentrată în direcţia Orientului Mijlociu, demonstrează că Pentagonul a început să trateze cu maximă seriozitate eficacitatea letală a dronelor ieftine.
Un fost comandant al forțelor terestre ale Rusiei a lansat o critică neobișnuit de dură la adresa Kremlinului și a serviciilor ruse de spionaj, afirmând că planificarea invaziei militare pe scară largă a Ucrainei s-a bazat pe calcule catastrofal de greșite și pe o subestimare profundă a rezistenței de la Kiev.
Armata poloneză a marcat un moment semnificativ în procesul său de modernizare, recepționând joi primele exemplare de serie ale vehiculului de luptă pentru infanterie Borsuk. Această livrare face parte dintr-un contract strategic semnat în luna martie, în valoare de aproximativ 6,57 miliarde de zloți (1,64 miliarde de dolari).
Când tancurile lui Vladimir Putin au trecut granița în februarie 2022, cancelariile occidentale se așteptau la o capitulare rapidă. Aproape patru ani mai târziu, Europa nu privește înfrângerea Ucrainei, ci faptul că a rămas captivă într-un război al trecutului. Ceea ce se desfășoară pe câmpiile Donbasului și în apele Mării Negre nu este doar o rezistență eroică, ci o revoluție industrială a războiului care forțează NATO să se confrunte cu o realitate economică terifiantă: modelul occidental de apărare a devenit nesustenabil de scump.
O anchetă recent desecretizată a Marinei SUA dezvăluie detaliile terifiante ale unui incident de tip „friendly fire” (foc prieten) petrecut în decembrie 2024, în care nava USS Gettysburg a deschis focul asupra propriilor avioane de luptă, confundându-le cu rachete inamice.
Regatul Unit și Norvegia semnează astăzi un nou Acord de cooperare militară, prin care cele două țări vor opera împreună o flotă de fregate destinată să vâneze submarine rusești în Atlanticul de Nord, a anunţat Ministerul britanic al Apărării.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 5 decembrie 2025, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Generalul american David Petraeus consideră că Occidentul are două mișcări cheie pentru a-l forța pe președintele rus Vladimir Putin să pună capăt războiului din Ucraina. Fostul director al CIA și comandant al forțelor americane din Irak și Afganistan a declarat că activele rusești înghețate ar trebui folosite pentru a ajuta Kievul și că ar trebui impuse mai multe sancțiuni economiei rusești.
Președintele francez Emmanuel Macron a afirmat luni, în timpul unei conferințe telefonice cu aliații europeni și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, că există riscul ca Statele Unite să își abandoneze angajamentele față de Ucraina. Declarația apare în stenograma discuției, obținută de săptămânalul german Der Spiegel. Liderii au analizat modalități de a proteja Ucraina de anumite persoane neidentificate, însă contextul sugerează că ar fi vorba despre negociatorii americani Steve Witkoff și Jared Kushner.
Gigantul american Boeing va produce 96 de elicoptere AH-64E Apache pentru Polonia, în cel mai mare contract de acest tip din istoria programului Apache, acordat în afara Statelor Unite ale Americii.
Atac de noapte al dronelor ucrainene în Crimeea ocupată, unde pe un aerodrom un avion rus de tip MiG-29 a fost lovit de o dronă a Ucrainei. Incidentul a fost filmat din dronă și difuzat de GUR ucrainean.
Ministrul polonez de Interne a semnat un regulament care menține zona tampon de la granița polono-belarusă pentru încă trei luni. Acest lucru se datorează presiunii migratorii din Belarus.
Preşedintele Vladimir Putin a anunţat joi că Rusia va prelua prin forţă controlul deplin asupra regiunii ucrainene Donbas dacă forţele ucrainene nu se retrag, ceea ce Kievul respinge categoric, relatează Agerpres.
În timp ce Statele Unite negociază peste capul Europei, președintele Alexander Stubb livrează verdictul de care liderii UE se temeau cel mai mult: epoca „păcii juste” a apus, iar supraviețuirea, nu dreptatea, devine noua monedă de schimb. Avertismentul venit din partea președintelui Finlandei, Alexander Stubb, nu este doar o analiză academică în paginile publicate într-un articol din revista Foreign Affairs, ci un diagnostic clinic al unui pacient aflat în stare critică: ordinea liberală post-1945.
