Expertul militar Artsrun Hovhannisyan a mărturisit că Armenia a respins cu succes atacul azer din iulie, oferind detalii din cadrul operațiunilor militare.
Astfel, pe lângă faptul că în operațiuni au fost folosite sisteme UAV, iar partea azeră a utlizat inclusiv tehnică militară israeliană, azerii au atacat și cu unități ale forțelor speciale „Yashma”. Potrivit lui Hovhannisyan, nu doar că Armenia a respins atacul, dar și-a demonstrat și superioritatea militară în fața Azerbaidjanului.
Redăm integral interviul acordat de expertul militar armean Artsrun Hovhannisyan.
Foto: Artsrun Hovhannisyan
DefenseRomania: Cum au început ciocnirile de la frontiera armeano-azeră?
Escaladarea inițiată la 12 iulie de Azerbaidjan, la frontiera recunoscută internațional a Republicii Armeniei a perturbat starea relativă de pace a Caucazului de Sud. Ignorând apelurile celor trei co-președinți ai Grupului Minsk de la OSCE pentru menținerea armistițiului de încetare a focului (spre deosebire de Armenia, Azerbaidjan nu s-a alăturat apelului secretarului general al ONU, de păstrarea a armistițiului global în timpul pandemiei de COVID-19), partea azeră a recurs la acțiuni provocatoare deschise, crescând treptat intensitatea acestora.
În special, Forțele Armate Azere au tras mai întâi șapte proiectile dintr-un lansator de grenade de calibrul de 82 mm, apoi trei proiectile dintr-un lansator de granate de calibru 120 mm în direcția așezării Chinari din Armenia, fapte în urma cărora au fost deteriorate mai multe case. Orice încercare întreprinsă împotriva teritoriului Republicii Armenia, a fost captată și neutralizată de Ministerul Apărării al Republicii Armenia. Mai mult, Forțele Armate Armene, respectându-și principiile, nu au tras focuri în direcția așezărilor din Azerbaidjan. Au fost țintite doar obiecte de infrastructură inginerească și mijloacele tehnice ale Forțelor Armate Azere.
De fapt, după miezul nopții, 100 de militari ai subdivizunilor forțelor speciale ale armatei azere, au încercat să atace în direcția poziției „Neînfricat”, aflată în zona de frontieră a regiunii Tavush din Republica Armenia, folosindu-se de arme de calibru mare, în special de focul de artilerie, dar atacul a fost respins, ca urmare a acțiunilor eroice și competente ale soldaților poziției armene, și s-a soldat cu pierderi semnificative. În rândul pierderilor, s-au numărat și câteva echipamente și vehicule blindate ș.a.. Atacul a fost realizat de soldații unității speciale din Azerbaidjan, numită „Yashma”.
DefenseRomania: Cât de stabil este „acordul” de încetare a focului în acest moment?
După agresiunea azeră împotriva Armeniei din 12 iulie, pe 18 iulie s-a observat o nouă activitate la granița dintre Nagorno-Karabakh (Artsakh) și Azerbaidjan. În jurul orei 06:38, subdiviziunile de apărare antiaeriană ale armatei Artsakhului au contracarat, din direcția de nord-est, un vehiculul aerian fără pilot de tip "ORBITER-3" al Azerbaidjanului, care efectua un zbor de recunoaștere.
Pe 21 iulie, la ora 22:30, o subdiviziune specială a părții azere a lansat un alt atac asupra poziției armenești „Neînfricat”. Armata armeană a respins atacul Forțelor Armate din Azerbaidjan, provocând pierderi semnificative. Partea armeană nu a avut victime, iar forțele speciale din Azerbaidjan, dincolo victime, au avut și militari capturați.
Pierzând în operațiunile militare, Azerbaidjanul a încercat să egaleze numărul pierderilor în zilele ce au urmat, prin activarea lunetiștilor de-a lungul frontierei. Astfel, pe 27 iulie, în jurul orei 1:10, într-una din pozițiile militare ale unității militare situate în partea de nord-est a Republicii Armenia, soldatul Ashot G. Mikaelyan a fost rănit mortal prin împușcare cu o armă de foc a unui lunetist azer.
DefenseRomania: Incidentele din iulie dintre Armenia și Azerbaidjan au avut și anumite particularități militare, unii experți au remarcat că a avut loc un prim așa-numit război al dronelor. Ce ne puteți spune despre asta?
Într-adevăr, în timpul acestor scurte „operațiuni de luptă”, părțile au folosit destul de intens artileria și alte mijloace de foc. În timpul acestor scurte operațiuni, Forțele Armate Azere au folosit cantități și tipuri semnificative de arme din arsenalul lor. Au fost utilizate, la scară largă, vehicule aeriene fără pilot folosite anterior, în special drone de luptă și de atac. Dintre acestea, din 2016 suntem deja familiarizați cu vehiculul aerian fără pilot „Harop” de producție israeliană, iar drona de atac „SkyStriker” a fost utilizată pentru prima dată.
Tot pentru prima dată, Azerbaidjan a folosit rachete israeliene cu rază lungă de acțiune „Spike NLOS” lansate din elicoptere. De pe propriul teritoriu, elicopterele părții azere, păstrând distanța necesară față de graniță și pentru a nu intra sub focul mijloacelor de apărare aeriană armenești, au lansat aceste rachete anti-tanc. Erau vreo 8-12 km. Cu toate acestea, întrucât elicopterele care lansau aceste rachete nu puteau observa și direcționa ținta, pentru a putea controla utilizarea acestor mijloace, a fost folosit, pentru prima dată, vehiculul aerian fără pilot de recunoaștere și control Hermes 900, atacul căruia a fost contracarat de subdiviziunile armene de apărare antiaeriană a Forțelor Armate ale Armeniei, folosind complexul de rachete antiaeriene OSA-AKM.
Folosind toate aceste mijloace, Armata armeană nu a pierdut nicio unitate semnificativă de luptă. Au fost avariate clădiri și mașini, iar în rândul populației civile au existat și răniți. De fapt, fără a obține vreun rezultat în folosirea mijloacelor puternice de tip militar, armata din Azerbaidjan a încercat să folosească mijloace moderne de înaltă precizie, dintre care, timp de doar câteva zile, au fost folosite până la treizeci de unități. Dronele azere au suferit, de asemenea, pierderi semnificative. Conform datelor părții armene, în iulie, au fost neutralizate sau distruse 14 drone azere (de recunoaștere și atac), inclusiv costisitorul „Hermes 900”, care a fost doborât, de fapt, pentru prima dată. Din acest motiv, majoritatea componentelor acestor drone distruse au fost expuse, în Erevan, de Forțele Armate ale Republicii Armenia, la Institutul de Aviație Militară.
DefenseRomania: De fapt și partea armeană a folosit sisteme UAV...
În timpul escaladărilor din iulie, au fost folosite și au dat rezultate în utilizare limitată și dronele de luptă corespunzătoare din arsenalul Forțelor Armate ale Republicii Armenia. Forțele Armate Azere au înregistrat pierderi inclusiv în rândul militarilor de rang înalt, a unui număr semnificativ de ofițeri, precum și a echipamentelor militare. Cel puțin trei tancuri au fost avariate, lucru care, de altfel, a fost demonstrat de partea armeană.
Este dificil de spus care dintre aceste drone de atac a doborât o anume țintă, dar până și utilizarea lor limitată, pentru prima dată, de către Forțele Armate ale Republicii Armenia, a dat rezultate deosebite.
DefenseRomania: Ce semnificație pot avea aceste operații militare de scurtă durată din punctul de vedere militar?
Operațiunile militare de scurtă durată, care au avut loc în iulie, având o importanță tactică din punct de vedere al științei militare clasice, au crescut deja de la un nivel tactic la un nivel operativ, dacă vorbim despre forțele și măsurile implicate și armele utilizate, iar semnificația lor politico-militară este vizibilă și la nivel strategic. De fapt, aceste operațiuni militare au dovedit încă o dată că definițiile și diviziunile clasice ale științei militare sunt condiționale, ele nu corespund cerințelor moderne. Mijloacele utilizate în timpul acestor operațiuni militare, modalitățile și posibilitățile de aplicare ale acestora, au dovedit încă o dată că lupta de lungă distanță, fără contact, pe timp de noapte, le mărește, cel puțin, importanța lor specifică, iar mijloacele de înaltă tehnologie devin superioare. Și în toate acestea, armata ameană și-a dovedit clar superioritatea tactico-profesională în fața armatei Azerbaidjanului.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Corporația petrolieră rusă Lukoil, care se află sub sancțiuni americane și britanice, a fost de acord să își vândă activele internaționale companiei Gunvor care activează în domeniul tranzacționării energiei.
Guvernul lucrează la cadrul legal pentru sprijinirea industriei de apărare. Proiectul de ordonanță de urgență, aflat în primă lectură, reglementează cadrul juridic pentru realizarea investițiilor din domeniul industriei naționale de apărare destinate construirii, modernizării, reconversiei şi extinderii capacităţilor de producţie
Donald Trump și Lee Jae Myung au finalizat detaliile acordului comercial la un summit din Coreea de Sud, miercuri.
Președintele american Donald Trump și omologul său chinez Xi Jinping s-au întâlnit la Busan, Coreea de Sud, în jurul orei 4, ora României. Potrivit lui Trump, au convenit asupra tuturor aspectelor legate de pământurile rare, iar China, potrivit acestuia, nu va împiedica exportul acestora, datorită căruia SUA va reduce tarifele vamale de la 57%, cât este în prezent, la 47%.
Președintele american Donald Trump a apreciat joi că reducerea desfășurării de trupe americane în România ”nu este foarte importantă”, transmite Agerpres.
Avionul experimental X-59 QueSST al NASA a efectuat primul său zbor marți. Avionul supersonic, dar silențios, construit pentru NASA de Lockheed Martin, a efectuat primul său zbor de testare deasupra deșertului din sudul Californiei.
Președintele american Donald Trump a ordonat Departamentului Apărării să reia imediat testarea armelor nucleare americane, în conformitate cu acțiunile altor puteri nucleare, a scris șeful Casei Albe pe propria rețea de socializare Truth joi dimineață, cu puțin timp înainte de a se întâlni cu omologul său chinez Xi Jinping în Coreea de Sud.
O investigație The Guardian relevă că mai multe persoane din anturajul Kremlinului încearcă să determine autoritățile din Emirate să nu-l extrădeze pe Horațiu Potra în România.
Avioane de vânătoare poloneze au fost trimise marți pentru a intercepta un avion rusesc Ilyushin Il-20 care efectua o misiune de recunoaștere în spațiul aerian internațional deasupra Mării Baltice.
Reducerea prezenței militare americane în Europa, anunțată miercuri de România, este o ajustare, a declarat un oficial NATO.
România și Ucraina doresc să colaboreze în domeniul producției militare, în special în cadrul mecanismului de finanțare europeană SAFE.
Ucraina a propus României implementarea unor proiecte comune.
Bulgaria și gigantul european al apărării Rheinmetall au semnat un acord în valoare de peste 1 miliard de euro pentru construirea unei fabrici în țară care va produce praf de pușcă și obuze de artilerie de 155 mm.
Ministrul Ionuț Moșteanu a declarat într-o conferință de presă că reducerea trupelor americane din România nu înseamnă o retragere a prezenței americane, iar „prezența aliaților e considerabilă în România”, fie că vorbim de SUA sau statele europene. Ionuț Moșteanu a subliniat că principala forță care apără țara e Armata României.
Administrația Trump pare să își regândească echilibrul prezenței sale militare în Europa de Est, iar România se află în centrul acestei recalibrări. Iar surse neoficiale arată că Polonia e garantată, România nu.
Rușii au vorbit despre versatilitatea lansatoarelor de rachete: “Cu modificări minime, rachetele Iskander, Oreshnik și Burevestnik pot fi lansate de pe aceeași platformă”.
Una dintre lecțiile învățate în urma războiului din Ucraina este necesitatea unei forțe europene credibile de rachete de artilerie cu rază lungă și foarte lungă de acțiune.
Practic, în cazul unui conflict de mare intensitate, întreaga capacitate de lovire la distanță lungă depinde de rachetele americane; nu există încă o muniţie europeană pe scară largă care să înlocuiască rachetele GMLRS și ATACMS. Dar situația e pe cale să se schimbe.
Germania intenționează să achiziționeze arme pentru sectoarele terestru, aerian, maritim, spațial și cibernetic în valoare de 377 de miliarde de euro.
Președintele american Donald Trump, în cadrul turneului său în țările asiatice, s-a întâlnit marți, 28 octombrie, cu noul prim-ministru al Japoniei, Sanae Takaichi.
Compania petrolieră rusă Lukoil intenționează să își vândă activele externe ca răspuns la sancțiunile impuse acesteia și filialelor sale de către Statele Unite săptămâna trecută.
Serviciile secrete americane suspectează că rachetele aer-aer chinezești au fost îmbunătățite cu tehnologie americană. Datele ar fi fost trimise la Beijing de compania G42, cu sediul în Emiratele Arabe Unite, și de Huawei.
Forțele Aeriene ale SUA au început să utilizeze avioane de atac A-10 cu rachete ghidate APKWS de 70 mm pentru a combate dronele Shahed iraniene.
Ministrul norvegian al Apărării, Tore Sandvik, a avertizat că Moscova acumulează arme nucleare și submarine de atac în apropierea Cercului Arctic, în pregătirea unui război cu NATO, potrivit publicației The Telegraph. El a declarat că au fost detectate activități de construcție în Peninsula Kola din Rusia, unde rușii își au Flota Nordică și au desfășurat o parte din arsenalul lor nuclear.
Compania petrolieră și gazieră de stat chineză Sinopec a anunțat descoperirea unui nou zăcământ petrolier de șist în bazinul Sichuan.
Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a anunțat duminică că mai multe drone au atacat capitala Rusiei și a menționat că toate au fost doborâte. Cu toate acestea, imagini de pe rețelele de socializare au surprins mai multe explozii.
Startup-ul din domeniul apărării, compania americană Castelion, a anunțat vineri că a câștigat contracte pentru integrarea armei sale hipersonice Blackbeard cu sistemele actuale ale Armatei SUA, un pas esențial pentru a permite armatei să-și păstreze întâietatea.
Lituania închide din nou aeroportul din Vilnius din cauza baloanelor. De asemenea, ambele puncte de trecere a frontierei cu Belarus au fost închise sâmbătă noapte, după ce baloane umplute cu heliu au survolat teritoriul național pentru a doua zi consecutiv.
Statele Unite aduc în apropiere de Venezuela tot mai multe nave de război. Cu doar 11 portavioane în serviciu activ, decizia SUA de a trimite cel mai nou și puternic dintre ele într-o zonă sensibilă indică o schimbare de priorități și o dorință clară de proiecție a forței americane.
Pe fondul disputelor privind livrarea de rachete Tomahawk către armata ucraineană, rușii anunță finalizarea testelor rachetei de croazieră cu propulsie nucleară Burevestnik.
După trei ani de creștere rapidă, sectorul rus de apărare începe să piardă din avânt. Datele agenției ruse de statistică Rosstat indică faptul că producția de apărare a scăzut în septembrie pentru prima dată din 2022.
În timpul summitului Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN) de la Kuala Lumpur, Thailanda și Cambodgia au semnat un „acord de pace” în prezența lui Donald Trump. Președintele SUA se consideră „nașul” acestui acord. Conflictul transfrontalier dintre cele două țări durează de peste un secol.
Centralele nucleare ale Ucrainei au fost nevoite să-și reducă activitatea după ce atacurile cu drone ale Rusiei care au vizat inclusiv liniile electrice esenţiale pentru sistemele de securitate ale reactoarelor.
Europa nu este pregătită să răspundă eficient la potențiale atacuri ale dronelor rusești și trebuie să integreze capacitățile „dovedite în luptă” ale Ucrainei pentru a se proteja mai bine, a declarat comisarul UE pentru Apărare și Spațiu, Andrius Kubilius.
Dezbaterea privind viitorul program IFV al României omite adesea un aspect important: instrumentul european SAFE nu reprezintă finanțare nerambursabilă, ci un împrumut pe care România și generațiile viitoare îl vor rambursa. Aceasta transformă utilizarea SAFE într-un angajament strategic pe termen lung. Dacă astăzi sunt împrumutate miliarde de euro, ele trebuie să producă valoare pe termen lung prin competiție, transparență și beneficii industriale reale, nu să fie direcționate fără o evaluare riguroasă a alternativelor.
O analiză recentă publicată de ziarul rus Nezavisimaia Gazeta scoate la iveală o fisură subtilă, dar semnificativă, în mentalitatea politică a societății ruse, sugerând că, după mai bine de două decenii de guvernare autoritară sub Vladimir Putin, cetățenii ar putea începe să se distanțeze de necesitatea unui lider atotputernic.
Gazprom a început lucrările la documentația tehnică pentru conducta de gaze Power of Siberia 2, relatează Financial Times. Directorul general al Gazprom, Alexei Miller, l-a numit cel mai scump proiect de gaze din lume. Experții estimează că costul ar putea ajunge la 30 de miliarde de dolari.
Columbia a semnat un acord major de achiziție militară confirmând cumpărarea a 17 avioane de vânătoare Gripen E/F de la compania suedeză Saab, într-un contract evaluat la 3.6 miliarde de dolari. Decizia reprezintă cea mai importantă investiție a aviației militare columbiene din ultimele decenii și marchează intrarea statului sud-americane într-un club restrâns al statelor care operează Gripen, unul dintre cele mai avansate avioane multirol din lume. Totodată, „victoria” Gripen în fața F-16 Fighting Falcon american, în cea mai modernă versiune Block 72, reprezintă din perspectivă strategică și o pierdere de teren a SUA, într-o regiune pe care istoric se află în sfera sa de influență.
O linie de cale ferată din estul Poloniei a fost avariată de un dispozitiv exploziv, a declarat luni premierul polonez Donald Tusk, numind-o un act de sabotaj. Avarierea căii ferate a avut loc duminică pe linia Varșovia-Lublin.
Ministrul de Interne a anunțat că au avut loc două acte de sabotaj pe calea ferată. Marcin Kierwiński a explicat că unul a fost confirmat - o breșă pe linia ferată din voievodatul Garwolin - în timp ce al doilea incident e foarte probabil să fie tot un sabotaj.
Ucraina se confruntă cu ceea ce a fost descris ca o „criză a locuințelor fără precedent”, la trei ani și jumătate de la invazia la scară largă a țării est-europene de către Rusia, precizează ONU într-un raport pe care l-a publicat pe 16 noiembrie.
Considerat odată coloana vertebrală a proiecției de putere globală a Rusiei, giganticul complex militar-industrial al Kremlinului se află în cea mai severă criză de la prăbușirea Uniunii Sovietice. Presiunea susținerii războiului prelungit împotriva Ucrainei, combinată cu greutatea sancțiunilor occidentale și o disfuncționalitate internă cronică, expune defecțiuni sistemice care amenință însăși capacitatea Moscovei de a purta un război de uzură.
Frontul din estul regiunii Zaporojie nu s-a prăbușit, însă presiunea rusă este reală. Retragerile tactice ucrainene și pătrunderile ruse de câțiva kilometri sunt rezultatul combinat al condițiilor meteo, deficitului de efective al ucrainenilor, precum și a adaptării tactice a rușilor.
Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU) Tulcea a decis, luni, ca localitățile Plauru și Ceatalchioi să fie evacuate după ce o navă încărcată cu GPL a fost cuprinsă de flăcări, în zona oraşului ucrainean Ismail, în urma atacului cu drone desfăşurat pe teritoriul Ucrainei.
Vicecancelarul german Lars Klingbeil, aflat în vizită oficială la Beijing, a cerut Chinei să joace un rol mai important pentru a pune capăt războiului dintre Rusia și Ucraina, relatează agențiile Agerpres și DPA.
Vizita președintelui Volodimir Zelenski la Paris, pentru a semna ceea ce a numit un „acord istoric”, seamănă mai mult a pariu strategic pe termen lung decât a soluție de urgență pentru front. Pe hârtie, miza este uriașă: o scrisoare de intenție pentru achiziția a „până la 100” de avioane de luptă Dassault Rafale, sisteme de apărare antiaeriană SAMP/T de nouă generație și drone.
Ca parte a unei operațiuni coordonată care expune vulnerabilități critice ale Rusiei, forțele ucrainene au lovit simultan infrastructura economică și militară din Novorossiysk. Imaginile din satelit, publicate pe 15 noiembrie, confirmă un succes strategic dublu: terminalul petrolier Sheskharis, unul dintre cele mai mari hub-uri rusești la Marea Neagră, și-a suspendat complet exporturile, în timp ce o baterie de apărare antiaeriană S-400 Triumf a fost scoasă din luptă.
Războiul din Marea Neagră a intrat într-o nouă fază, mult mai sofisticată, în care Ucraina nu se mai bazează doar pe drone kamikaze de suprafață pentru a hărțui flota rusă. O operațiune complexă, desfășurată pe 21 septembrie și dezvăluită de The Times, demonstrează un salt tehnologic și tactic remarcabil: folosirea unor drone-torpilă submersibile, lansate de pe drone de suprafață care acționează ca niște „portavioane” în miniatură.
Populația din nordul județului Tulcea a fost trezită din nou de un mesaj RO-Alert, în noaptea de duminică spre luni. Un nou atac rusesc viza infrastructura ucraineană din zona Ismail, la câțiva pași de România. De data aceasta, MApN ne asigură că „nu au fost detectate pătrunderi neautorizate”.
Având în vedere faptul că noua coaliție guvernamentală din Cehia va prelua conducerea țării în săptămânile următoare, întrebarea privind continuarea inițiativei de referință a țării privind muniția pentru Kiev rămâne fără răspuns.
În cursul nopții de 17.11.2025, trupele ruse au executat noi lovituri masive cu drone kamikaze Geran-2 (Shahed) și rachete balistice asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei. Ținta principală a atacului a fost reprezentată de obiective din localitatea Izmail din regiunea Odesa, de la frontiera cu România, unde rușii susțin că sunt transbordate mărfuri militare care vin în Ucraina din străinătate.
Pe 15 noiembrie, Saab a semnat un contract cu guvernul columbian și a primit o comandă pentru 17 avioane de vânătoare Gripen E/F. Valoarea comenzii este de 3,1 miliarde de euro, iar livrările vor avea loc între 2026 și 2032.
Ziarul rusesc de propagandă "Vzgljad" a întocmit și publicat săptămâna aceasta un material intitulat „Evaluare a guvernelor inamice” pentru a arăta diferența dintre țările care se opun în mod conștient Rusiei și cele care au fost „forțate împotriva voinței lor de circumstanțe politice externe”.
România este este "retrogradată în urna" țărilor obligate să sprijine Ucraina.
Ucraina şi Grecia au semnat duminică la Atena un acord pentru livrarea de gaze naturale lichefiate (GNL) americane către Kiev în perioada decembrie 2025 - martie 2026, înţelegere menită să satisfacă nevoile Ucrainei pe timpul iernii, în timp ce Rusia continuă bombardarea infrastructurilor energetice ucrainene, transmite Agerpres.
Președintele Venezuelei, Nicolas Maduro, a oferit administrației americane controlul asupra majorității rezervelor de petrol ale țării sale, a aflat The New York Times.
Degradarea mediului strategic european și dispariția constrângerilor tratatului INF (Intermediate-Range Nuclear Forces Treaty), care interzicea rachetele terestre cu raze între 500 și 5.500 km, au redeschis competiția pentru capabilități de lovire la mare distanță se arată într-o analiză a Institutului Internațional pentru Studii Strategice (IISS).
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat, duminică, că se aşteaptă la un "acord istoric cu Franţa", menționând că se lucrează la consolidarea aviației și apărării aeriene ucrainene.
Suedia va construi încă două submarine moderne (clasa A26) pentru a consolida securitatea în zona Baltică. Flota suedeză va crește la 5 submarine.
Serviciul de informații militare al Ucrainei (GUR) a făcut publică recent intenția Moscovei de a importa 12.000 de muncitori nord-coreeni până la sfârșitul anului pentru producția internă de drone de atac de tip Shahed (cunoscute în Rusia sub numele de "Gheran" sau "Gerbera").
Emisarul preşedintelui american pentru Africa, Massad Boulos, a declarat sâmbătă, într-o discuţie cu AFP, că războiul din Sudan a provocat 'cea mai mare criză umanitară din lume', el denunţând "atrocităţi inacceptabile", potrivit Agerpres.
Oficialii ucraineni au menționat că Rusia lansează zilnic 200-250 de bombe aeriene deasupra teritoriului Ucrainei și va ajunge probabil la 120 de mii de unități produse până la sfârșitul lui 2025.
De asemenea, Moscova vrea să crească la 400 de km raza de acțiune pentru unele bombe cu planare.
Soluțiile la această problemă pot fi dronele interceptoare.
Serviciile secrete ucrainene au anunțat că au atacat calea ferată transsiberiană a Rusiei. Conform unui mesaj al serviciilor de informații HUR, scopul era de a bloca livrările de muniție către Rusia pe această rută.
Vehiculele blindate moderne au devenit o provocare economică uriașă, programele de înarmare cu astfel de echipamente rivalizând ca amploare cu cele pentru avioanele de vânătoare, o schimbare radicală care redesenează harta cheltuielilor globale pentru apărare.
Este legitim, din perspectiva siguranței naționale, ca un contract strategic pentru gaz din Marea Neagră semnat cu o companie rusă precum Lukoil să rămână fără probleme în picioare?
În acest timp, americanii de la Exxon Mobile au decis să părăsească România, și să vândă participația la Neptune Deep, după ce autoritățile de la București au vrut redevențe mai mari, pe principiul "nu ne vindem țara".
Pe fondul continuării conflictului din Ucraina, care în ultima perioadă a generat dispute din ce în ce mai intense între Federația Rusă pe de parte și SUA, respectiv NATO, pe de altă parte, mijloace aliate de lovire și cercetare au desfășurat o serie de operațiuni complexe în proximitatea frontierelor rusești de la Marea Neagră și Marea Baltică.
