În analiza tensiunilor momentului actual, doresc să reliefez două elemente care sunt contradictorii (ele sunt mai multe și prea greu de explicat într-un singur articol), până la a anihila narativul creat propagandastic în raport cu logica și realitatea de pe teren,. De peste 8 săptămâni analizăm dialogul lumii cu Rusia, exploatând asimetric, dar foart perfid tema Ucrainei. Ceea ce nu dorim să analizăm este și rolul concret al Ucrainei în explozia isteriei războiului (așa cum o denumește presa americană).
Primul palier de manipulare are loc astfel printr-o ciudată ignorare a propagandei ucrainiene în cadrul mecanismului patibular și patetic al rusofobiei abia mascate a actorilor mai mici sau mai mari din lume. Nimeni nu pare a observa aroganța și lipsa de respect cu care Kievul vorbește lumii. Al doilea element este lipsa totală și absolută a dialogului lumii cu Ucraina. Acest al doilea palier este substanțial eviscerat prin eludarea păcatelor fondatoare ale statalității Ucrainei, prin obscurantismul istoric promovat în loc de adevăr și, desigur, prin refuzul de a întreba, totuși Ucraina: tu ca țară și națiune ce dorești?
Ceea ce însă o știam deja din presa occidentală și din analizele bine informate, interviul diplomatului ucrainian din DefenseRomânia confirmă. Practic Paun Rahovei, vocea autorizată a Kievului la București, anunță moartea acordurilor de la Minsk, dacă Rusia va înarma regiunile rusofone care de ani de zile se luptă să se separe. Maximalistă solicitare, imposibilă condiție, arogantă falsificare a realității de pe teren.
Pentru a înțelege în adâncime voi da un sigur exemplu. Kievul a refuzat tot timpul să explice de ce 5 batalioane cecene cu luptători islamiști proveniți din diverse teatre de război ale califatului islamic (ISIS sirian sau cel cecen, finanțate de către un oligarh ucrainian apropiat atât președinției Poroshenko cât și a administrației Zelensky), s-au aflat ani de zile poziționate strategic în jurul regiunilor rusofone Luhansk si Donesk.
Conform legislației internaționale acești luptători islamiști sunt de facto teroriști. Autoritățile de la Kiev au permis existența pe teritoriul lor național a unor batalioane (250 de membrii fiecare) de luptători islamiști care să poarte un război islamist necruțător și ne auditat de legile internaționale împotriva propriilor lor cetățeni rusofoni. Căci conform legilor Europei si lumii civilizate, cetățenii rusofoni din Ucraina sunt cetățeni ucrainieni cu drepturile egale cu cele ale cetățenilor de etnie ucrainiană. Și totuși două administrații succesive de la Kiev, certificate de către Victoria Nuland ca fiind democrate (în realitate și vom demonstra acest lucru, fiind la ani lumină depărtare de a indeplinii condițiile minimale de a fi democratice), în paralel încurajate de politica provocatoare la adresa stabilității regionale a Marii Britanii, au plătit și menținut sute și sute de luptători islamiști proveniți din teritoriile guvernate de ISIS și transferate cu ajutorul rețelelor islamiste cecene la porțile regiunilor rusofone din Ucraina. Acești luptători nu ucideau soldați ai Fderației Ruse ci, în majoritate cetățeni ucrainieni rusofoni. În aceste batalioane islamiste au fost introduși, ca element de supraveghere și de comandă, ofițeri de informații ucrainieni, care le indicau țintele militare sau civile pe care acestea trebuiau să le atace.
Nu cred că își imaginează cineva că islamiștii veniți din Siria sau Cecenia erau porumbei ai păcii și implementau acordurile de pace de la Minsk.
Un alt aspect al falsificării realității a fost prezentarea de către cotidianul german Bild (2014) a dovezilor ca peste 400 de mercenari ai companiei americane sub nume ucrainian Academi (fosta Blackwater) participau activ și subversiv la războiul secesionist din estul Ucrainei, de partea Kievului.
Am scris acum luni de zile un profil al lui Eric Prince, patronul celebrei companii americane de mercenari Blackwater (acuzată de crime în masă în Irak și în Afganisthan, luptători ai săi fiind de altfel condamnați de către justiția americană pentru că au tras în civili nevinovați - https://en.wikipedia.org/wiki/Nisour_Square_massacre). Astfel folosirea unor forțe străine împotriva regiunilor rusofone separatiste vine în contradicție fundamentală cu necesarul ucrainian al luptei Kievului pentru suveranitate și integritate națională, distrugînd complet narativul pro democrație si trans atlantic construit de către acesta. Practic în nici una din țările membre ale familiei transatlantice, asemenea metode ileagle de război împotriva propriei populații nu sunt permise. Ucraina nu a fost întrebată de aceste aspecte niciodată.
Este necesar ca vocile autorizate ale Ucrainei să explice lumii de ce islamiștii sunt buni la distrugerea naționalităților rusofone ortodoxe de pe teritoriul ucrainian și cum servesc acești luptători islamiști anti occidentali procesului de integrare civilizațională a Ucrainei în marea familie democratică a lumii. Altfel, orice analist onest poate trage concluzia că eforturile de eradicare a identității rusofone din Ucraina sunt produse de politici statale, ele devenind recurente și creatoare de tensiuni interne extrem de nocive. Pentru a nu fi acuzați de dezinformare, căutați pe Google informațiile despre alianța dintre batalionul Dzhokhar Dudayev și miliția naționalistă și de extremă dreaptă care a participat la fenomenull Maidan, legalizată prin încălcarea oricărui drept internațional de către Nuland și acoliții săi, cunoscută sub numele de Ukraine Azov Battalion. Oricine poate verifica si prezența batalionului de veterani ceceni ai războaielor ruso-cecene sub denumirea de Sheikh Mansur. Alături, tot pe Google veți găsi articole din presa de prestigiu occidentală despre alte trei batalioane islamiste dislocate în Donbass și Luhansk.
Iată un exemplu concret de imposibila lingvistică diplomatică a unei țări care se prezintă victimă, în loc să își asume bărbătește rolul de co-autor al complexului de tensiune național de pe teritoriul său (exportat astăzi regional și internațional). Căci, trebuie să o spunem răspicat, legile folosirii exclusive a limbii ucrainiene, interzicerea folosirii limbilor minorităților naționale, votate de către Rada ucrainiană, au făcut ca toate minoritățile naționale (ruse, române, iudaice, maghiare etc) să își piardă în mod absolut și permanent dreptul la propria lor identitate națională și practic condamnate la aglutinarea forțată într-un nou narativ istoric nimicitor și amoral.
Lipsa de neliniște a aliaților europeni și transatalntici ai României față de un stat care folosește agresiunea externă ca pretext de a integra intern, violent, cu încălcarea fiecărei definiții din dicționarele internaționale ale democrației, a minoritățile care locuiesc pe teritoriul său nu poate fi justificată. Lipsa întrebărilor și solicitărilor ferme adresate Kievului cu privire la acest palier crucial al formării noului stat ucrainian, ca actor responsabil regional și internațional, duce la un export masiv de insecuritate în țările din regiune și la toate nivele de decizie a marilor organizații de securitate care există astăzi. Reacția Ungariei, politic motivată de propriile sale interese regionale (deseori condamnabile și de combătut pentru că neagă acte internaționale fondatoare ale statelor vecine ei) ne dovedește că exportul de insecuritate nu are numai steag rusesc, dar după rezolvarea conflcitului în sine, va avea loc și prin lipsa soluțiilor democratice și de drept ale problemei create de Maidan și naționalismul biologic propus pentru ucrainizarea completă și forțată a locuitorilor din Ucraina.
Una din cărămizile ordinii europene construite după războiul rece este tocmai respectarea cu sființenie a drepturilor minorităților naționale, lingvistice, sexuale, economice etc, prin aplicare strictă, fără compromis, a codurilor europene în materie. Nici un fel de agresiune, simetrică sau asimetrică la adresa unui stat (teologia judiciară post belică a substanțiat deja acest principiu) nu poate fi utilizată ca justificare pentru a reduce sau anihila (cazul politicilor ucrainiene vorbim de anihilare) a drepturilor cetățenilor statului agresat.
Interviul din DefenseRomania ar fi trebuit să cuprindă și astfel de întrebări, cerând răspunsuri clare, mai ales că există o masivă îngrijorare pentru minoritatea română din Ucraina, supusă unor atacuri permanente și eforturilor de deznaționalizare prin politici oficiale sau oficioase în teritoriile pe care le locuiește de sute și sute de ani.
Tot odată, analistul onest trebuie să privească și componenta statului de drept, aplicarea legii și tratamentul cetățenilor în fața legii. Din nefericire în interviul său, diplomatul ucrainian a uita să ne explice măsurile luate de către guvernul de la Kiev împotriva organizațiilor politice sau așa zis civice care duc o permanentă politică de ucrainizare forțată a oricărui aspect al vieții cetățenilor săi .
Alături de celebrul actor non statal de extremă dreapta și profund antisemit Right Sector, care a stat și stă la baza organizatorică a unor partide politice ucrainiene care au astăzi reprezentanți la toate nivele de comandă ucrainiene, reamintesc proiectul ultra naționalist de tip securitar, bine finanțat de către Kiev, Mirotvoreț, pe care presa românească l-a prezentat deseori.
Toate solicitarile OSCE, UE, Germaniei, Franței, chia și SUA (dar cu voce domoală ca să nu îi deranjeze pe noi săi aliați împotriva Rusiei) de fi extirpate aceste tumori canceroase, produse de către masacrul din piața Maidan, evenimentul seminal al acestei ideologii biologice pe care astăzi o observăm in Ucraina, au fost ignorate. Denumită organizație civică, creată de un fost securist ucrainian, Mirotvoreț a creat o listă a dușmanilor Ucrainei. Principala vina a celor oficial declarați dușamani este că au dublă cetățenie, indiferend de țară sau continent. O vină imaginară, de tip Orwellian, care, pentru perimetrala și îngusta ideologie biologică a Kievului nou născut din Maidan, este o crimă de neiertat. Pe această listă a activiștilor ucrainieni care o produc și o publică, se află nu numai agenți ruși, elemente rusofone din Ucraina sau cei cu dublă cetățenie, dar regăsim si un Andrei Năstase din Republica Moldova sau un președinte al Croației. Incredibil pentru un cetățean european de astăzi, pe listă a fost trecut chiar și fondatorului celebrului grup muzical Pink Floyd, pentru o declarație de artist a sa cu privire la Crimeea. Ironia absolută este că o fondatoare a luptei pentru democratizarea Ucrainei, participantă la evenimentele EuroMaidan, laureată a premiului Nobel pentru literatură a fost recent trecută și ea pe listă pentru că și-a permis criticarea militarismului social ucrainian, dezvoltat de Kiev în ultimii ani.
Doar pentru că și-au exercitat dreptul la opinie, pentru greșeli de traducere a textelor sau pentru că au criticat extremismul multor politicieni ucrainieni de astăzi, activiștii fundamentaliști adunați de acest ex securist din timpurile sovietice, au întocmit liste negre, declarând ca dușmani oficiali ai statului Ucraina, a peste 180 000 (da, ați citit bine cifra) de oameni, femei și bărbați. Unii dintre ei, ucrainieni, au fost executați de mințile înfierbântate ale naționalismului tribal care cutremură de ani de zile societatea ucrainiană. De frica represaliilor poliția națională nu a reacționat la crimele acestea, mai mult nu a arestat pe nici unul dintre așa zișii activiști civici care luptă, folosind metodele barbariei naziste sau comuniste, pentru independența Ucrainei.
O întrebare directă ar trebui adresată oricărui oficial ucrainian, de ce Kievul permite existența, la asemenea magnitudine, a fenomenului semi oficial al listelor negre. Căci numai regimurile naziste și comuniste, sau cele dictatoriale din America latină sau Asia de Sud Est au permis întocmirea de liste negre, urmate de execuții și persecuții generale. Cei care consideră, acum doar câteva zile declarat ca atare, că președintele Cehiei este dușman și trebuie executat pentru că refuză să trimită arme milițiilor rusofobe din Ucraina au declanșat un fenomen violent anti democratic, de o amplitudine neîntâlnită în Europa post belică.
Acest exemplu, alături de sute de astfel de conflicte neurotice dezvoltate în ultimii ani în Ucraina pun întrebări serioase privind existența statului de drept la Kiev. Agresiunea rusă nu poate fi sub nici o formă utilizată pentru a promoiva o justiție paralelă, criminală și fără nici un fel de respect al comandamentelor democrației și ale drepturilor omului. Este crucial ca la orice dialog despre Ucraina, aceste întrebări să fie puse apăsat iar răspunsurile să nu fie doar simplă propagandă care să folosească cuvintele lexiconului democratic.
Lipsa totală de reacție a guvernului de la Kiev la aceste manifestări atavice, anti democratice și de distrugere a principiilor legalității și legilor, trebuie să provoace reacții ferme și imediate ale tuturor membrilor comunității internaționale democratice din lume. Trebuie să provoace aceleași procese de reforme structurale, semantice și morale pe care toate statele din Estul Europei le-au cunoscut, dureroase dar benefice pentru modernizarea acestora. În cazul în care Ucraina refuză (așa cum o face astăzi) să introducă reformele dure, imediate și pe intreaga transversală socio-politică și economică, acest lucru înseamnă că evenimentele post Maidan nu au fost decît focuri de artificii produse să înșele vigilența lumii democratice mondiale. Adică, obiectivele naționalismului ucrainian nu sunt democratice și nici civilizate.
Pentru a fi clari, tensiunea de la granița dintre Ucraina și Rusia este reală. Federația Rusă are intenția clară de a bloca orice dezvoltare suverană a Ucrainei. Dar această tensiune concretă este folosită pentru a acoperii marile probleme ucrainiene privind democrația reală, corupția endemică și oligarhizarea violentă, criminală a statului ucrainian. Dezvoltarea la nivel celular a naționalismului etnic militarist, a violenței civile și culturale are loc chiar in momentul când aceste rânduri sunt scrise.
Este clar pentru toată lumea că în acest moment Ucraina este subiect (nu este victimă, doresc să subliniez această nuanță) al unei agresiuni atipice și profund amorale din partea Federației Ruse. Dar definiția trebuie să se oprească aici. Pentru că Ucraina are de răspuns clar și la obiect la întrebări fundamentale. Aceste întrebări au fost obturate, dacă nu de-a dreptul ignorate atunci când Kievul a suprapus până la identificare slăbiciunile sale statale și politice cu o rusofobie fundamentalistă. Ca să fim clari, această rusofobie, uneori cu tentă de batjocură la adresa națiunii și statului rus (vezi declarațiile lui Wendy Sherman și Anthony Blinken) a luat locul unei analize concrete a rolului și destinului ucrainian în arealul european și cel mondial.
Notă DefenseRomania: Articolul este o opinie și reprezintă strict opinia autorului, nu neapărat a redacției DefenseRomania
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Soldați francezi au urcat la bordul unui petrolier în largul coastei de vest a Franței, afiliat așa-numitei flote din umbră a Rusiei. Agenția franceză de știri BFMTV a relatat că două persoane au fost arestate.
'Președintele american respectă suveranitatea altor țări, el m-a întrebat doar care este situația - este o diferență importantă, el nu este' ca europenii, 'care sunt mai agresivi decât americanii', a declarat Viktor Orban.
Programul de pregătire va avea o durată de până la patru luni şi va putea fi urmat de către cei care nu au îndeplinit serviciul militar activ sau în rezervă.
Pentru Donald Trump, recunoașterea publică și titlurile onorifice par să fie o monedă de schimb la fel de valoroasă ca pacea însăși. Pe măsură ce se apropia anunțul laureatului Premiului Nobel pentru Pace în 2025, președintele american și-a exprimat public și fără echivoc convingerea că prestigiosul premiu ar trebui să îi revină.
Liderii Uniunii Europene se întâlnesc miercuri, la Copenhaga, pentru discuţii informale axate pe apărare şi războiul Rusiei împotriva Ucrainei, după ce o serie de încălcări ale spaţiului aerian şi observări de drone au stârnit noi preocupări de securitate.
O zi mai târziu, zeci de lideri europeni sunt aşteptaţi la Copenhaga pentru a participa la summitul Comunităţii Politice Europene, un forum ce îşi propune să promoveze dialogul politic şi cooperarea cu ţări din afara UE.
Un studiu recent al organizației internaționale de mediu Greenpeace arată o discrepanță morală și financiară șocantă în politica externă a unor state membre ale Uniunii Europene. Analiza dezvăluie că patru țări, Franța, Belgia, Spania și Olanda, au plătit Federației Ruse pentru livrările de Gaze Naturale Lichefiate (GNL) o sumă mult mai mare decât ajutorul total oferit Ucrainei de la începutul invaziei la scară largă, în 2022.
Nici procurorii polonezi, nici cei germani nu au comentat încă cu privire la arestare.
Propunerea de a utiliza activele rusești înghețate din Europa pentru a acorda un împrumut Ucrainei nu înseamnă confiscarea acestora, a declarat marți președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Ucraina va rambursa împrumutul, odată ce Rusia o va compensa pentru daunele cauzate de actuala agresiune armată.
Prezent la Conferința de securitate de la Varșovia, reprezentantul Administrației Trump pentru Ucraina, gen. Keith Kellogg, a ținut să precizeze că statele europene au capacitatea să contracareze militar Rusia.
Declarația generalului Kellogg la adresa Europei este doar parțial măgulitoare, întrucât aceasta confirmă în esență orientarea politicii americane către o dezangajare treptată din spațiul european.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat că operațiunea de contraofensivă Dobropilia este în desfășurare. Mai mult, în zona tactică Dobropilia, oraș situat în raionul Pokrovsk, armata rusă pierde zilnic un număr cel puțin dublu de luptători, comparativ cu media anterioară.
Rusia a negat luni orice tentativă de ingerință în alegerile parlamentare de duminică din Republica Moldova, câștigate de Partidul de Acțiune și Solidaritate (PAS), partidul pro-european de guvernământ, relatează agențiile Agerpres și AFP.
Cuvintele lui Merz sunt cu siguranță îngrijorătoare, deoarece marchează că Rusia a ales o abordare și mai agresivă în relația sa cu Europa.
Casa Albă a publicat planul președintelui american Donald Trump de a pune capăt războiului din Gaza. CNN relatează că planul are 20 de puncte. Într-o conferință de presă cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, Trump a declarat că sunt foarte aproape de un acord. Netanyahu a fost de acord cu planul, dar acum acesta trebuie aprobat de mișcarea teroristă Hamas.
Rusia reactivează un nou front de confruntare în Europa și anunță că dorește să își folosească președinția Consiliului de Securitate al ONU pentru a „reevalua” Acordurile de la Dayton, care au pus capăt sângeroaselor războaie balcanice din 1995, după destrămarea Iugoslaviei, când sârbii, croații și bosniacii s-au luptat între ei.
Ucraina continuă să lovească facilități importante de pe teritoriul Rusiei, astfel că o eventuală decizie a SUA de a livra Kievului rachete Tomahawk ar însemna încă o complicație pentru regimul de la Kremlin.
Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS) are majoritate parlamentară, o majoritate pro-europeană, în urma alegerilor parlamentare de duminică, a declarat, luni, într-o conferinţă de presă, liderul acestei formaţiuni politice, Igor Grosu.
Moscova a respins toate propunerile autentice de pace. Decizii cheie sunt așteptate din Europa în această săptămână, în principal adoptarea celui de-al 19-lea pachet de sancțiuni.
De asemenea, NATO analizează un nou plan de doborâre a avioanelor rusești, notează The Times.
”Suntem deja în proces de creare a unui nou tip de forță în cadrul Forțelor Aeriene: sisteme de apărare aeriană fără pilot”, a declarat generalul Oleksandr Sîrkîi, comandantul șef al Forțelor Armate ale Ucrainei.
El a menționat că este vorba în principal despre dronele interceptoare, care au o eficiență de 70% împotriva șahedelor rusești.
Rusia ar fi fost de acord să antreneze și să înarmeze un batalion aeropurtat chinez care se pregătește să invadeze Taiwanul în 2027, conform unei analize făcute de RUSI a documentelor scurse de informații publicate de grupul de hackeri Black Moon.
La ora 21:00 s-au închis urnele în Republica Moldova și în diaspora. Peste 3.3 milioane de cetățeni au fost chemați la vot pe 28.09.2025, într-un scrutin decisiv pentru parcursul pro-european al Moldovei. Nu avem însă exit poll-uri la închiderea urnelor, așa cum suntem obișnuiți în România, astfel că datele oficiale vor apărea treptat.
Zborul BA886 al companiei British Airways a întâmpinat un incident la aterizarea pe Aeroportul Otopeni, când în momentul aterizării piloții au fost anunțați că o dronă se afla pe pistă.
Alegerile din Republica Moldova se desfășoară într-o atmosferă mai tensionată ca niciodată.
În timp ce infrastructura cibernetică a Moldovei e bombardată, elementele pro-ruse acreditează ideea că alegerile din Republica Moldova vor fi anulate.
Astfel, fostul Președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon, una dintre marionetele Moscovei, cheamă cetăţenii moldoveni în stradă la un protest "pentru a apăra victoria" în alegeri.
Într-un comunicat venit pe redacția DefenseRomania, general-locotenent (r) Florian Coldea deplânge decesul generalului de brigadă (r) Dumitru Dumbravă, cel care s-a stins din viață pe 26 septembrie 2025, la doar 53 de ani și care a activat în cadrul Serviciului Român de Informații. Redăm integral comunicatul oficial emis de general-locotenent (r) Florian Coldea.
Teheranul își retrage ambasadorii din Germania, Franța și Regatul Unit, într-o mișcare spectaculoasă care escaladează tensiunile pe fondul amenințării cu reimpunerea sancțiunilor internaționale. Televiziunea de stat iraniană a catalogat decizia ca fiind un răspuns direct la "comportamentul iresponsabil" al celor trei puteri europene (G3/UE3) care încearcă să reactualizeze sancțiunile ONU.
O parte a clerului Mitropoliei Chișinăului și a Întregii Moldove s-a implicat, de-a lungul timpului, în alegerile de orice fel pentru a susține candidați proruși. Această mitropolie se subordonează Bisericii Ortodoxe Ruse. Mitropolitul Vladimir, alături de Sinodul Mitropoliei Chișinăului și a Întregii Moldove, a interzis clerului implicarea în campaniile electorale, indiferent de mesajele candidaților. Totuși sancționarea clerului implicat în campaniile electorale s-a lăsat de multe ori așteptată.
Nu mai e nicio îndoială, Rusia caută să creeze panică și nesiguranță în rândul populației, zborurile dronelor având ca scop să slăbească încrederea cetățenilor în guvernele statelor europene și în UE. Bonus, statele sunt nevoite să consume resurse uriașe pentru a depista aparatele de zbor.
România are în vedere un parteneriat cu Ucraina pentru fabricarea de drone cu ajutorul noului mecanism comunitar SAFE (Security Action for Europe), destinat finanţării prin împrumuturi a unor achiziţii şi investiţii militare, a declarat agenţiei Reuters un oficial român.
Membrii Comisiei Electorale Centrale (CEC) au decis în cadrul ședinței de astăzi, 26 septembrie, că formațiunea condusă de fostul bașcan al Găgăuziei, Irina Vlah, nu poate participa în actualele alegeri parlamentare.
Europa accelerează reindustrializarea apărării, iar statele baltice se află în prim-planul acestei mișcări strategice. După ce Germania, prin gigantul Rheinmetall, a anunțat investiții majore în fabrici de muniție în Letonia și Lituania, Estonia se pregătește să găzduiască, la rândul ei, o unitate de producție pentru muniție de calibru mare.
Anunțul a fost confirmat de ministrul apărării, Hanno Pevkur, și de ministrul economiei și industriei, Erkki Keldo, care au subliniat că negocierile sunt avansate și că primele rezultate vor fi vizibile în săptămânile următoare.
Cetățenilor Republicii Polone care se află pe teritoriul Republicii Belarus li se recomandă să îl părăsească prin mijloacele comerciale și private disponibile, scrie presa poloneză.
Acest anunț a fost făcut în ziua redeschiderii frontierei polono-belaruse, care a fost redeschisă traficului pe 25 septembrie, după ce a fost închisă timp de aproape două săptămâni. Cu toate acestea, reprezentanți ai guvernului polonez, inclusiv prim-ministrul Donald Tusk , au avertizat că frontiera ar putea fi închisă din nou dacă situația se înrăutățește.
În mijlocul unei dezbateri politice intense privind furnizarea de rachete de croazieră Taurus către Ucraina, un parteneriat tehnologic discret între Japonia și Europa adaugă o nouă variabilă, extrem de sensibilă, pe tabla de șah a politicii de apărare internaționale.
Speculaţiile cu privire la o decizie iminentă a președintelui american Donald Trump privind furnizarea de rachete Tomahawk Ucrainei nu trebuie privite ca un simplu act de politică de securitate, ci o mișcare strategică. Articolele din presa occidentală sugerează o interpretare plauzibilă, dar care necesită o analiză mai nuanțată: amenințarea cu Tomahawk-urile este, de fapt, un instrument de presiune conceput pentru a-l forța pe Vladimir Putin să revină la masa negocierilor.
Declarațiile recente ale ministrului suedez al Apărării, Pal Jonson, pe marginea întâlnirilor NATO de la Bruxelles, oferă o grilă de lectură esențială pentru înțelegerea strategiei actuale a Moscovei.
Apărarea antiaeriană rusă a tras în propriul avion militar, în timp ce respingea un atac cu drone asupra Crimeei ocupate în noaptea de 17 octombrie. Aeronava, una de tipul Su-30SM, s-a prăbușit în urma incidentului.
Statele Unite au intensificat schimbul de informații în zona intelligence cu Ucraina, incluzând acum ținte aflate adânc pe teritoriul Federației Ruse, într-o schimbare strategică menită să relanseze negocierile de pace cu Moscova, blocate după eșecul summitului din Alaska dintre președintele american Donald Trump și liderul rus Vladimir Putin.
SAFE, sau Security Action for Europe (Acțiunea de Securitate pentru Europa), este un nou instrument financiar al Comisiei Europene pentru achiziții comune între statele membre. Proiectele comune, între cel puțin două state, trebuie depuse până la finalul lunii noiembrie. Există însă un program aflat în derulare care se pliază perfect pe SAFE și care ar putea fi o gură de oxigen pentru industria de apărare din România: E vorba de transportoarele blindate Piranha 5, produse aici la Uzina Mecanică București, unde în ultimii ani au existat cel puțin două interese majore din partea unor state europene pentru a achiziționa Piranha 5 „made in Romania”, dar de fiecare dată negocierile nu s-au concretizat din cauza lipsei de cadru legislativ în România. A treia oară poate fi cu noroc.
Disensiunile politice și economice dintre SUA și Canada, generate de noua direcție a Administrației Trump, au atins apogeul după ce Canada a amenințat că va renunța la achiziția avioanelor americane generația a 5-a, F-35 Lightning II. E vorba de un contract estimat la peste 25 de miliarde de dolari, în contextul în care vecinii americanilor plănuiau să achiziționeze 88 de avioane F-35.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a sosit joi după-amiază la Washington, unde are programată vineri o întâlnire cu şeful Casei Albe, Donald Trump, a fost surprins de discuţia telefonică purtată de preşedintele american cu liderul rus Vladimir Putin şi reuniunea între cei doi anunţată să aibă loc în curând la Budapesta, relatează portalul RBC.ua și agenția Agerpres, citând publicaţia Axios.
Donald Trump şi Vladimir Putin se vor întâlni în curând la Budapesta, un anunţ surpriză făcut în ajunul unei întâlniri la Casa Albă între preşedintele american şi omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, care speră să obţină rachete Tomahawk, comentează Agerpres și AFP.
Exercițiul de mobilizare desfășurat în București și județul Ilfov a scos la iveală probleme serioase în organizarea și coordonarea procesului de convocare a rezerviștilor. Guvernul spune însă că rolul exercițiului e tocmai de a identifica aceste probleme organizatorice, asta deși exercițiul MOBEX 2025 a fost planificat din timp.
De-a lungul istoriei, războaiele nu se încheie neapărat cu armistiții clare și triumfuri definitive, ci adesea se metamorfozează în stări de tensiune prelungită. Această realitate pare să fie oglindită perfect în discuțiile recente de la Kiev, unde mesajele transmise de figurile-cheie ale statului ucrainean oscilează între prudență și un optimism condiționat de deznodământul confruntării.
Represiunea stalinistă a anilor 1930, numită marea epurare, a creat răni adânci în URSS la vremea respectivă. Numărul mare al celor uciși, cuprins între 700.000 (cei documentați) și 1,2 milioane (estimat), arată un climat de teroare în care populația a trăit timp de aproape 10 ani. O consecință a acestui genocid, desfășurat de conducerea statului împotriva propriei populații, avea să lovească țara la scurt timp, în 1941, când Germania a atacat o URSS profund slăbită. Armata era decimată, populația era suferindă iar această situație a dus la pierderi masive pe front.
Forțele armate americane au lansat un atac aerian care a vizat o nouă navă suspectată de trafic de droguri în Marea Caraibelor, a informat joi presa din SUA, relatează agențiile Agerpres și DPA.
O decizie ce ar putea redefini fundamental dinamica războiului din Ucraina și a relațiilor dintre marile puteri atârnă de un singur nume: Donald Trump. În centrul acestei ecuații fierbinți se află rachetele de croazieră Tomahawk, o armă strategică pe care Kievul o imploră, iar Moscova o consideră o linie roșie.
Declarațiile recente ale procurorului general, Alex Florența, nu sunt simple noutăți judiciare, ci trebuie privite ca o radiografie necruțătoare a fragilității instituționale a statului român în fața războiului hibrid. Afirmația că „toate firele duc (în Rusia)” și detaliile privind infrastructura online masivă - sute de canale canale de mesagerie și zeci de site-uri clonate - confirmă, la nivel de Parchet, ceea ce analiștii de securitate semnalau de mult: România a fost ținta unei campanii de influență bine orchestrate de un actor statal străin.
Reuniunea miniștrilor apărării din statele membre ale Uniunii Europene, desfășurată miercuri sub forma unei cine de lucru, a confirmat o dinamică esențială a momentului geopolitic actual: tranziția lentă, dar ireversibilă, a UE de la un actor preponderent normativ la o entitate cu ambiții concrete în domeniul securității și apărării.
În plin război hibrid și al dronelor care testează estul Europei, dar și în contextul unei reorientări strategice a SUA către Indo-Pacific, o veste reconfigurează ecuația de securitate: drona americană Artemis ALM-20, dezvoltată în cooperare cu un partener ucrainean, intră în producția de serie. Nu vorbim doar despre un nou sistem de armament, ci despre rezultatul clar al modului în care lecțiile dure ale câmpului de luptă din Ucraina remodelează rapid doctrina de apărare a Statelor Unite și a aliaților săi.
Australia e una dintre principalele țări non-NATO care oferă ajutor Ucrainei, furnizează sprijin, muniție și echipamente militare încă din februarie 2022, de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina.
Interviul acordat presei ucrainene de Wolfgang Ischinger, diplomat de carieră și fost președinte al Conferinței de Securitate de la Munchen, subliniază o distincție esențială în analiza conflictului ruso-ucrainean: discuțiile de pace nu sunt în „impas”, ci, pur și simplu, „nu au început cu adevărat”. Această nuanță semantică nu trebuie privită ca un simplu artificiu lingvistic, ci ca o radiografie rece a realității strategice. A vorbi de un impas presupune existența unei negocieri serioase care s-a blocat. Ischinger ne reamintește că regimul de la Kremlin nu a ajuns încă la convingerea că utilizarea forței militare nu îi mai poate aduce câștiguri suplimentare.
Deși programul SAFE e dedicat consolidării industriei europene de apărare prin programe de achiziții în comun, obiectivul, așa cum spune numele programului, sunt revitalizarea industriilor locale. Așadar, ce putem produce în țară cu transfer de tehnologie al unor parteneri e obligatoriu să fie produs aici. Ce nu se poate produce sub nicio formă și nu există expertiză, poate fi achiziționat prin aceste parteneriate comune cu industria de apărare europeană. În rest există cazuri în care achizițiile naționale pot fi mai avantajoase pentru industria de apărare. Să le luăm așadar pe rând.
Ministrul Apărării Naţionale urmează să facă, vineri, mai multe precizări cu privire la exerciţiul de mobilizare a rezerviştilor din Bucureşti şi Ilfov, care se desfăşoară în această perioadă, a precizat Ioana Dogioiu, purtătorul de cuvânt al Guvernului.
Forțele ruse au atacat alte instalații de producție de gaze din estul Ucrainei joi dimineață devreme pentru a crește presiunea asupra rețelei energetice locale înainte de iarnă. Agenția de presă slovacă TASR a scris despre acest lucru, citând o știre de la AFP.
Un proiectil de artilerie ghidat, capabil să lovească ţinte aflate la 120 de kilometri în medii în care semnalul GPS nu este disponibil, a fost testat cu succes la poligonul U.S. Army Yuma Proving Ground din Arizona, anunţă producătorul american. E vorba despre proiectilul Long Range Maneuvering Projectile (LRMP), de calibrul 155 mm.
Președintele american Donald Trump a afirmat miercuri că a autorizat operațiuni secrete ale CIA împotriva Venezuelei și a luat în considerare atacuri asupra teritoriului venezuelean, stârnind furia autorităților de la Caracas care au denunțat 'loviturile de stat puse la cale de CIA', notează agențiile Agerpres și AFP.
Forțele ruse au atacat alte instalații de producție de gaze din estul Ucrainei joi dimineață devreme pentru a crește presiunea asupra rețelei energetice locale înainte de iarnă. Agenția de presă slovacă TASR a scris despre acest lucru, citând o știre de la AFP.
DefenseRomania preia un interviu exclusiv cu Excelența Sa Milton Dick, președintele Camerei Reprezentanților din Parlamentul Australiei.
Preşedintele american Donald Trump a afirmat miercuri că premierul indian Narendra Modi i-a promis că New Delhi va înceta să mai cumpere petrol rusesc, după ce a impus taxe vamale punitive împotriva Indiei, scriu Agerpres și AFP.
Președintele interimar al Siriei, Ahmed al-Sharaa, a sosit astăzi la Moscova pentru prima sa vizită oficială în Rusia de la înlăturarea aliatului de lungă durată al Kremlinului, Bashar al-Assad, la sfârșitul anului trecut. Această deplasare poate fi considerată un moment cheie, marcând începutul negocierilor pentru redefinirea relației strategice dintre Damasc și Moscova.
Vântul s-a întors la Bruxelles, iar ecoul schimbării bate puternic pe holurile sediului NATO. Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a livrat miercuri, 15 octombrie 2025, cel mai clar și mai tranșant mesaj al administrației Trump de până acum: „Dacă nu există o cale către pace pe termen scurt, atunci Statele Unite, împreună cu aliații noștri, vor lua măsurile necesare pentru a impune costuri Rusiei pentru agresiunea sa continuă.”
Avionul A-10 Warthog, considerat depășit de Pentagon, revine în actualitate cu marcaje de „victorie” împotriva dronelor Shahed în Orientul Mijlociu. Deja unii analişti militari se grăbesc să susţină că această reuşită ar putea schimba soarta platformei legendare și o readuc în discuţie ca ,,echipament'' care ar putea oferi Ucrainei o soluție esențială în lupta cu dronele ruseşti.
Cooperarea dintre Rusia și Belarus în domeniul apărării este unul dintre factorii cheie ai stabilității regionale. Acest lucru a fost declarat miercuri de ministrul rus al apărării, Andrei Belousov, la o ședință a Consiliului comun al Ministerelor Apărării din Republica Belarus și Federația Rusă.
Generalul american în rezervă Ben Hodges, fostul comandant al Armatei Statelor Unite în Europa (USAREUR), trage un semnal de alarmă categoric. Într-o analiză fără echivoc, generalul avertizează că, în eventualitatea unui atac rusesc pe teritoriul NATO, exclava strategică Kaliningrad și Sevastopolul, baza-cheie din Crimeea, ar fi „distruse în primele ore” de o ripostă masivă și fulgerătoare a Alianței Nord-Atlantice. Declarațiile vin pe fondul tensiunilor de securitate tot mai mari și al unei noi faze de pregătire a Rusiei pentru un eventual conflict, identificată de analiști. O radiografie a scenariului în care un război direct Rusia-NATO nu ar semăna deloc cu cel din Ucraina.
