Contraofensiva din 2023, lansată în provinciile Zaporijia și Donețk, s-a lovit rapid de o apărare rusă bine pregătită, caracterizată prin câmpuri minate dense și rețele complexe de tranșee. În ciuda eforturilor a 12 brigăzi ucrainene, rușii, deși au suferit pierderi, nu au cedat, reușind să-și mențină liniile cu cele aproximativ 105.000 de trupe desfășurate în sectorul vizat, potrivit Euromaidan Press.com.
Un studiu din 2023 al Royal United Services Institute (RUSI) sublinia că atacurile inițiale au eșuat și tempo-ul a fost pierdut, permițând Rusiei să gestioneze bătălia cu forțele disponibile. La un an și jumătate distanță, contraatacurile rusești au anulat practic toate câștigurile ucrainene obținute atunci.
Pentru unii experți, răspunsul este un „da” categoric. Generalul în retragere al armatei americane, Ben Hodges, fost comandant al forțelor terestre americane în Europa, susține că „victoria pentru Ucraina a însemnat întotdeauna restabilirea suveranității până la granițele sale din 1991”. Orice rezultat inferior ar lăsa „afaceri neterminate” și ar invita la „mai multă agresiune rusească”.
Însă, o marșă ucraineană către granițele din 1991, inclusiv Crimeea, ar implica traversarea unor câmpuri minate extinse, cucerirea unor poziții defensive fortificate și înfrângerea unei forțe ruse estimate la peste jumătate de milion de militari, dispunând de mii de vehicule blindate, artilerie, drone, elicoptere și avioane de luptă.
În ciuda pierderilor semnificative suferite din februarie 2022 – estimate la peste 800.000 de militari morți și răniți și 17.000 de vehicule distruse – armata rusă de ocupație nu doar că supraviețuiește, dar este, potrivit generalului american Christopher Cavoli, mai numeroasă ca oricând. Cavoli a avertizat, în aprilie 2024, Congresul american că Rusia „nu doar că își reface efectivele, dar își înlocuiește și vehiculele de luptă și muniția într-un ritm fără precedent”.
Cu 900.000 de militari, forțele armate ucrainene sunt numeric superioare armatei ruse din Ucraina. Totuși, un număr considerabil de militari ucraineni sunt în curs de instruire, ocupă poziții administrative sau asigură paza orașelor, infrastructurii critice și a graniței internaționale extinse a Ucrainei. De-a lungul liniei frontului de 1100 de kilometri, rușii continuă să dețină un avantaj numeric.
Cu toate acestea, Ucraina deține anumite avantaje cheie, în special în domeniul tehnologiei dronelor. Andrew Perpetua, un analist independent, consideră că tehnologia ucraineană a dronelor este „atât de avansată încât nu cred că Rusia are vreun avantaj realist să recupereze decalajul”.
Atelierele ucrainene produc lunar sute de mii de drone de supraveghere și atac, care nu doar că depășesc numeric dronele rusești, dar sunt și mai fiabile și se îmbunătățesc într-un ritm accelerat datorită unei culturi a inovației tehnologice în Ucraina. Crearea unei forțe separate dedicate sistemelor fără pilot subliniază importanța strategică acordată de Ucraina acestui domeniu.
Perpetua propune o alternativă la ofensiva bazată pe tancuri din 2023: o abordare în care dronele ar prelua conducerea. El imaginează un scenariu cu „straturi de superioritate a dronelor”. Un prim strat, extinzându-se la 10 kilometri de linia de contact către spatele frontului rusesc, ar fi patrulat de drone FPV (first-person view) încărcate cu explozibili.
Straturi adiționale, de până la 100 de kilometri adâncime, ar fi acoperite de drone mai puține, dar mai mari, capabile să lanseze bombe. Această strategie ar implica desfășurarea unui număr critic de operatori de drone în fiecare strat, copleșind operatorii ruși și blocând complet accesul logistic pe o adâncime considerabilă. Infanteria rusă din tranșeele cele mai apropiate ar rămâne fără provizii, muniție, suport de artilerie sau blindate, fiind forțată, în cele din urmă, să se retragă. Perpetua crede că Rusia „nu va avea nicio apărare în fața acestui lucru, iar Ucraina îi poate zdrobi sistematic”.
Joni Askola, un analist estonian, îndeamnă însă la prudență. Deși recunoaște cunoștințele lui Perpetua și este de acord că o ofensivă tradițională ar eșua, Askola subliniază că o contraofensivă de succes ar necesita „nu doar o bună planificare și resurse substanțiale, ci și un salt tehnologic sau un alt avantaj pentru a surprinde Rusia”.
Analistul sugerează că dronele terestre, aflate încă la început în dezvoltare, ar putea reprezenta acest salt. Combinarea unei „zone de anihilare”, a războiului electronic eficient, a apărării aeriene robuste împotriva dronelor rusești de recunoaștere și a manevrelor terestre rapide asistate de vehicule terestre fără pilot ar putea surprinde trupele rusești.
Cu toate acestea, pentru moment, Askola consideră că forțele ucrainene ar trebui să se concentreze pe menținerea liniei frontului, nu pe deplasarea ei. „Nu cred că Ucraina are neapărat nevoie de o contraofensivă”, afirmă el.
O „strategie de apărare activă” – menținerea pozițiilor în majoritatea locurilor și contraatacarea doar acolo unde și când victoria este asigurată – „servește bine Ucrainei”, adaugă Askola. Această abordare pune presiune pe Rusia, care, ca invadator, este obligată să avanseze pentru a-și atinge obiectivele strategice, obiective pe care pare incapabilă să le îndeplinească.
O apărare activă care provoacă pierderi semnificative rușilor fără a costa multe vieți ucrainene ar putea, în cele din urmă, să împingă forțele armate rusești într-o spirală a epuizării resurselor umane, spirală pe care, deocamdată, au reușit să o evite prin recrutări masive și propagandă intensă.
David Kirichenko, analist la Center for European Policy Analysis din Washington, D.C., este sceptic că Rusia se va confrunta curând cu o criză de personal, având în vedere capacitatea sa de a continua mobilizarea. El consideră că Ucraina ar trebui să evite riscurile majore și să lanseze o contraofensivă doar dacă apare o oportunitate semnificativă, cum ar fi un colaps total al efectivelor rusești pe un sector critic.
Deși tentația de a ataca prematur este mare pentru comandanții ucraineni, răbdarea ar putea fi esențială. Rusia pierde constant oameni și echipamente, se confruntă cu o lipsă acută de forță de muncă, sancțiuni și o economie supraîncălzită, factori care fac războiul nesustenabil pe termen lung.
Cu toate acestea, nu ar trebui să se bazeze exclusiv pe epuizarea rapidă a forțelor ruse. În schimb, Ucraina ar trebui să continue cu răbdare apărarea sa activă, demonstrând că Rusia nu își poate atinge obiectivele strategice. Oportunitățile pentru o contraofensivă vor apărea, dar Ucraina ar trebui să acționeze doar dacă un avantaj semnificativ sau tehnologic devine evident.
În concluzie, drumul Ucrainei către victorie rămâne incert și plin de provocări. În timp ce unii experți susțin necesitatea unei noi ofensive pentru a recupera teritoriile ocupate, alții pledează pentru o strategie de apărare activă, bazată pe uzură și așteptarea unor oportunități propice.
Rolul tehnologiei, în special al dronelor și al potențialilor roboți terestri, este considerat crucial în orice plan viitor, fie el ofensiv sau defensiv. Decizia finală va depinde de o evaluare complexă a resurselor disponibile, a capacităților ambelor armate și a evoluțiilor de pe front, într-un conflict care continuă să modeleze peisajul geopolitic al secolului XXI.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Președintele Donald Trump a avut o zi diplomatică intensă luni, vorbind cu liderul rus Vladimir Putin și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în încercarea de a opri „baia de sânge” din Ucraina. Cu toate acestea, rezultatele apelurilor au fost neconcludente, cu puține semne de progres real către o încetare a focului sau o pace durabilă.
Canalul de televiziune de stat Belarus 1 a informat, pe 20.05.2025, citând surse din cadrul Ministerului Apărării al republicii, că exercițiul ruso-belarus Vest-2025 (Zapad-2025), programat pentru luna septembrie, va fi asociat cu exercițiile Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), care se vor desfășura și pe teritoriul Republicii Belarus.
Două legi esențiale pentru consolidarea apărării naționale a României, vizând controlul spațiului aerian și desfășurarea misiunilor militare pe timp de pace, au fost promulgate astăzi. Decizia a fost semnată prin decret de președintele interimar Ilie Bolojan, eliminând obstacole legislative majore în calea acțiunii Armatei României în fața amenințărilor cu drone.
Principalele intenții ale președintelui rus Vladimir Putin privind modul în care vrea să țină sub control negocierile de pace devin tot mai evidente. Acesta este convins că, până la sfârșitul anului, trupele ruse vor putea să depășească apărarea ucraineană și să controleze complet cele patru regiuni ale Ucrainei - Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie.
După eșecul contraofensivei mult-anticipate din vara anului 2023, care nu a reușit să penetreze decisiv liniile rusești puternic fortificate, Ucraina și aliații săi se confruntă cu o întrebare strategică crucială: este o nouă operațiune ofensivă majoră posibilă sau chiar necesară pentru a obține victoria împotriva forțelor de ocupație ruse? Opiniile experților militari și analiștilor politici sunt, așa cum era de așteptat, profund divizate, reflectând mizele uriașe și riscurile asociate unei astfel de decizii.
Eficiența sprijinului european pentru Ucraina se confruntă cu critici dure din partea unor oficiali europeni, fostul ministru lituanian de externe Gabrielius Landsbergis a facut recent o evaluare dură a eforturilor actuale, care vizează în special „Coaliția celor dispusi”. Remarcile sale evidențiază o nerăbdare în rândul unor aliați cu privire la ritmul și conținutul asistenței occidentale.
În contextul în care administrația Trump pare nerăbdătoare să treacă la retragerea trupelor americane din Europa, se ridică tot mai multe semne de întrebare privitoare la implicațiile directe ale unui astfel de proces.
Perspectivele unei soluții pașnice a conflictului din Ucraina rămân sumbre, în condițiile în care ambițiile imperiale ale președintelui rus Vladimir Putin par să fie principalul obstacol. Aceasta este evaluarea tranșantă a fostului Secretar american al Apărării, Robert Gates, exprimată recent într-un interviu acordat CBS. Analiza lui Gates vine pe fondul unor tentative diplomatice eșuate și al presiunilor pentru negocieri directe, inclusiv din partea președintelui american Donald Trump.
Din când în când este bine să ne reamintim de eroii noștri, să le privim faptele cu atenție și să le înțelegem semnificațiile și ecoul în timp. Unii dintre ei au activat în „Careul de Aşi”, porecla dată celei mai renumite unități a Marinei Regale Române din timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Negociatorii ruşi la discuţiile de pace de la Istanbul au cerut Ucrainei să-şi retragă trupele din toate regiunile ucrainene revendicate de Moscova înainte ca Rusia să fie de acord cu o încetare a focului, a declarat sâmbătă pentru Reuters un înalt oficial ucrainean familiarizat cu discuţiile.
În topul succeselor militare realizate de Ucraina în cei peste trei ani de război declanșat de Federația Rusă se numără cu siguranță cel pe mare. Azi, Flota rusă de la Marea Neagră e ținută, la propriu, în șah și împinsă, departe de linia frontului. Fără nicio navă de suprafață sau fără submarine, ucrainenii au reușit să scufunde zeci de nave mai mari sau mai mici ruse, folosindu-se de drone sau rachete. Inclusiv „mândria” Flotei ruse de la Marea Neagră, crucișătorul Moskva, a fost scufundat. Dar în 2022, în primele etape ale invaziei pe scară largă, lucrurile stăteau diferit. Ucrainenii povestesc cum rușii au ajuns în zona României, dar dezvăluie și câte nave ruse de luptă mai sunt azi în Crimeea ocupată.
Statele Unite se confruntă cu o probabilitate tot mai mare a unui conflict militar major cu China în următorii ani, un scenariu care, spre deosebire de angajamentele externe recente, ar putea avea repercusiuni directe și disruptive pe teritoriul american. Aceasta este avertizarea tot mai apăsată transmisă de oficiali militari de rang înalt, pe măsură ce tensiunile legate de Taiwan continuă să escaladeze, iar Beijingul își accelerează pregătirile militare.
Statele Unite ale Americii vor începe discuții cu aliații europeni privind o posibilă reducere a numărului de trupe americane staționate pe continent, a anunțat vineri ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker. Aceste discuții sunt planificate să demareze "mai târziu în acest an", după summitul NATO din iunie de la Haga, a precizat Whitaker.
Rapoarte apărute în luna mai 2025 indică o intensificare semnificativă a desfășurărilor de trupe rusești și o expansiune rapidă a infrastructurii militare de-a lungul graniței cu Finlanda. Această activitate, confirmată de imagini satelitare și surse de informații occidentale, stârnește îngrijorări majore în rândul NATO și al statelor vecine, semnalând o potențială schimbare strategică în regiune ce amintește periculos de mult de preludiul invaziei din Ucraina din 2022.
Boris Johnson, fostul prim-ministru al Marii Britanii, a lansat critici dure la adresa politicienilor occidentali din perioada mandatului președintelui Joe Biden, afirmând că le-a lipsit "curajul" de a sprijini pe deplin Ucraina în timpul războiul de agresiune declanşat de Rusia. Comentariile sale vin într-un moment crucial, marcat de propuneri recente de negocieri de pace și de incertitudini legate de viitorul sprijin occidental.
Ca o dovadă a performanțelor remarcabile obținute în lupta pentru apărarea spațiului aerian național, un sistem de apărare antiaeriană IRIS-T, operat de o unitate a Comandamentului Aerian Vest din cadrul Forțelor Aeriene Ucrainene, poartă acum cu mândrie însemnele cu siluetele țintelor inamice doborâte. Pe lansatorul acestui sistem modern, ucrainenii au pictat 32 de siluete reprezentând rachete de croazieră doborâte și o siluetă distinctă a unei drone de atac, fiecare marcaj simbolizând o "distrugere" confirmată în timpul atacurilor aeriene rusești.
Unități ale Gărzii Naționale Ucrainene primesc acum tancuri Leopard de fabricație germană, parte a unei revizuiri tactice majore în modul în care Ucraina își desfășoară forțele blindate. Această schimbare strategică, raportată de publicația Forbes, vine după ce Ucraina a pierdut peste 1.000 de tancuri în fața atacurilor rusești cu drone, forțând liderii militari să regândească complet războiul cu tancuri pentru un câmp de luptă dominat de aeronave fără pilot.
Când Rusia a anexat Crimeea în 2014, a confiscat o mare parte din marina militară a Ucrainei, paralizând forțele navale ale Kievului. Zece ani mai târziu, din cenușa acestei lovituri strategice a răsărit o inovație remarcabilă: dronele maritime, arme cu un raport cost-eficiență de 200 la 1, care au reușit nu doar să alunge flota lui Putin din apele Peninsula Crimeea, ci s-au îndreptat chiar și împotriva forțelor aeriene rusești.
Franţa este "pregătită să deschidă" o discuţie privind desfăşurarea de avioane franceze înarmate cu "bombe" nucleare în alte ţări europene. Este ceea ce fac americanii fac în ceea ce privește umbrela atomică din perspectiva aviației militare. Dar cât de real este acest scenariu? Amintim că avioanele franceze Mirage 2000N și Rafale în standardul F5, cel mai modern standar al Rafale aflat în dezvoltare, integrează bombe nucleare.
Serviciul de informații al Apărării (GUR) din Ucraina a publicat imagini care confirmă utilizarea inovatoare a sistemelor sale de rachete antiaeriene cu rază lungă de acțiune S-200 pentru atacuri împotriva forțelor rusești. Înregistrarea video, făcută publică azi, prezintă procesul complex de pregătire a acestor rachete pentru lansare, incluzând încărcarea lor pe platforma de lansare, culminând cu secvența de lansare propriu-zisă.
În contextul alegerilor prezidenţiale din România, importanța strategică a țării noastre pentru SUA și NATO devine tot mai evidentă. Experţii subliniază că viitorul mediului de securitate din Marea Neagră se va decide în România, un aliat al SUA aflat în primă linie în fața agresiunii ruse. În ultimii ani, baza aeriană Mihail Kogălniceanu a devenit un hub esențial pentru operațiunile SUA și NATO, protejând libertatea de navigație și infrastructura critică.
NATO trebuie să implementeze schimbări drastice la nivelul capabilităților sale de război electronic (EW) dacă dorește să învingă Rusia într-un viitor posibil conflict, avertizează un reprezentant al Alianței. Acesta a subliniat incertitudinea privind accesul pe viitor la sistemele militare americane. Bas Nieuwenhuijse, președintele departamentului maritim EW al NATO, a declarat în cadrul unei conferințe organizate la Roma că, deși o victorie este posibilă, aceasta necesită o schimbare fundamentală în modul în care NATO operează într-un mediul de luptă bazat pe război electronic și în ceea ce privește capabilitățile EW maritime.
La 6 mai 2025, secretarul Armatei SUA, Daniel Driscoll, a anunțat o schimbare semnificativă în desfășurarea operațională a tancurilor de luptă principale M1 Abrams, recunoscând natura evolutivă a războiului modern. Inspirându-se din lecțiile conflictului din Ucraina, Driscoll a subliniat necesitatea ca tancurile să se adapteze la amenințarea crescândă reprezentată de dronele ieftine. Această pivotare strategică subliniază angajamentul Armatei de a-și păstra capacitățile blindate, abordând în același timp provocările emergente de pe câmpul de luptă.
Cu o lună înainte de summitul de la Haga, Președintele Comitetului Militar al NATO declarat că nu are nicio indicație că Statele Unite își vor retrage forțele dedicate planurilor de apărare ale alianței și le vor muta în zona indo-pacifică.
Fostul comandant suprem al armatei ucrainene, Valeri Zalujnîi, a lansat un avertisment tranșant către aliații occidentali ai Ucrainei: modelul de război al NATO este depășit și necesită o revizuire radicală pentru a se adapta la realitățile dinamice ale câmpului de luptă modern. În cadrul Conferinței de Apărare de la Londra, desfășurată la King's College London, Zalujnîi a subliniat necesitatea unei transformări profunde a tacticilor, organizarii, doctrinelor, instruirii și bugetelor militare ale Alianței Nord-Atlantice.
Un articol recent publicat în revista Spectator, semnat de mai mulţi experţi militari, aduce în prim-plan necesitatea ca Regatul Unit să ia în considerare extinderea arsenalului său nuclear ca răspuns la amenințările emergente din partea Rusiei și Chinei. Autorii subliniază riscul in crestere reprezentat de armele nucleare non-strategice, care pot fi utilizate în scenarii tactice de mică amploare, spre deosebire de loviturile strategice de anvergură.
Imagini din satelit recent realizate au scos la iveală o intensificare semnificativă a activității militare rusești în apropierea graniței de est a Finlandei. Analizele indică o creștere a numărului de cazărmi pentru trupe, desfășurarea de aeronave și construcția de infrastructură în baze militare cheie din regiune. Imaginile, obținute de postul public de televiziune suedez SVT de la compania Planet Labs, surprind activitate rusă în patru locații distincte: Kamenka, situată pe istmul Karelia, Petrozavodsk, Severomorsk-2 și Olenya. Aceste descoperiri sugerează că Rusia își consolidează prezența militară în zonă ca răspuns la aderarea Finlandei și Suediei la NATO.
Apelul Ucrainei și Occidentului pentru un armistițiu de 30 de zile a fost respins de Moscova care propune, în schimb, negocieri fără condiții.
Într-o vizită cu miză uriașă în Orientul Mijlociu, Donald Trump încearcă să obțină promisiuni de investiții în valoare de peste 2 trilioane de dolari din partea liderilor din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar.
Polonia urmează un program de înzestrare bazat pe un plan bine definit care o va propulsa în topul forțelor terestre europene în următorul deceniu. Dar cu suflarea imperialismului rus în ceafă, Polonia are norocul și unor vecini regionali puternici.
DEFENSE ROMANIA SECURITY DIALOGUE 2025 – FIRST EDITION - DC Media Group organizează prima ediție a DSD (2025) cu tema „Apărarea României în al patrulea an de război: Industria de apărare și reafirmarea alianțelor euro-atlantice”. Evenimentul reunește importanți oficiali politici, reprezentanți ai industriei de apărare și experți care vor analiza noile provocări geopolitice, revitalizarea industriei și reafirmarea angajamentelor euro-atlantice ale României.
Aparatele de zbor fără pilot de tip Lancet produse de societatea rusească ZALA au fost adaptate pentru a distruge ținte maritime mici de mare viteză, cum ar fi bărcile fără pilot (BEC). Acest lucru a fost spus, pe 11.06.2025, pentru agenția de presă TASS, de expertul militar Alexander Stepanov de la Institutul de Drept și Securitate Națională și cercetător principal la Institutul Americii Latine din cadrul Academiei Ruse de Științe.
Statele Unite retrag o parte din personalul diplomatic neesențial din țările din Orientul Mijlociu. Departamentul Apărării a permis, de asemenea, plecarea voluntară a membrilor familiilor soldaților americani.
La Chișinău, Moscova a activat un nou instrument în războiul său hibrid purtat împotriva parcursului european al Republicii Moldova, dar mai ales pentru dinamitarea relaţiilor cu România. Aceasta nou instrument nu este o rachetă, nici un tanc, ci ceva mult mai subtil: un partid politic numit „Moldova Mare”. Condus de o politiciană afiliată unui oligarh fugar, sancționat de SUA pentru legăturile sale cu Kremlinul, acest proiect nu este despre istorie. Este o operațiune psihologică menită să submineze Ucraina, să antagonizeze România și să țină Republica Moldova captivă în sfera de influență a Rusiei.
Într-o demonstrație de coordonare tactică ce redefinește regulile jocului în spațiul aerian ucrainean, un pilot de F-16 al Forțelor Aeriene Ucrainene, ghidat de un avion de recunoaștere suedez, a reușit o performanță istorică: doborârea unui avion de superioritate aeriană rusesc, Suhoi Su-35. Incidentul, care ar fi avut loc deasupra regiunii Kursk din Rusia, nu este doar o victorie simbolică, ci dovada materializării unei noi și redutabile capacități aeriene pentru Kiev.
În poligonul militar de la Fort Bragg, în Carolina de Nord, în timpul unei demonstrații militare din 10 iunie 2025, a apărut ceva neașteptat. Lângă parașutiști și elicoptere destinate utilizării în cadrul unor operaţii speciale, stătea un container maritim banal. Dar nu era un container oarecare. Era, de fapt, cel mai nou și poate unul dintre cele mai moderne sisteme de arme ale Armatei SUA: un lansator de rachete complet funcțional, deghizat pentru a fi invizibil în ochii inamicului.
Pentagonul a pus cărțile pe masă. Printr-o alocare de 3,5 miliarde de dolari în bugetul pentru anul fiscal 2026, Departamentul Apărării al SUA a semnalat un angajament ferm pentru F-47, un avion de vânătoare de generația a șasea, proiectat de Boeing pentru a asigura dominația aeriană a SUA pentru următoarele deceniile. Acest avion nu este doar o modernizare; este răspunsul high-tech al Washingtonului la avansul rapid al aviației chineze și la modernizarea continuă a forțelor ruse.
Ieri, Comisia Europeană a debursat a treia plată către România, în valoare totală de 1,3 miliarde EUR sub formă de granturi și împrumuturi (net de prefinanțare) în cadrul NextGenEU, instrument ce cuprinde și fondurile din PNRR.
Pe malul noroios al Nistrului, într-o fâșie de pământ controlată de separatiști pro-ruși, istoria pare ca vrea sa se repete. Dar nu ca farsă, ci ca o amenințare militară deliberată. Trupele ruse și forțele separatiste locale din Transnistria au decis să „reconstruiască” Operațiunea Iași-Chișinău, ofensiva sovietică din 1944 care a zdrobit frontul germano-român și a dus la ocuparea României de către Armata Roșie.
Într-o demonstrație de forță tehnologică ce reverberează de la Stockholm până la Washington, Suedia, cel mai nou stat membru al NATO, a intrat oficial în clubul exclusivist al puterilor aeriene care testează inteligența artificială în carlinga avioanelor de luptă de primă linie. Producătorul suedez Saab, în parteneriat cu startup-ul german de apărare Helsing, a confirmat că un avion de vânătoare Gripen E, echipat cu un "creier" AI, a zburat și a executat manevre de luptă autonomă.
Departamentul de Stat al SUA a comentat propunerea Ucrainei de a achiziționa sisteme de apărare antiaeriană (AA) din SUA.
Președintele României, Nicușor Dan, va participa, miercuri, la al patrulea Summit Ucraina - Europa de Sud-Est, care se desfășoară la Odesa.
Tim Cahill, President, Missiles and Fire Control (MFC) for Lockheed Martin Corporation, într-un editorial semnat pentru DefenseRomania, subliniază importanța proiectelor revoluționare din domeniul sistemelor de rachete, pe care gigantul american le dezvoltă pentru U.S. Army și aliații Americii, cu scopul de a ne păstra avantajul în fața adversarilor care dezvoltă și ei cu rapiditate tehnologii emergente. Redăm integral în cele ce urmează textul semnat de Tim Cahill.
Capitolul ”Relația România–SUA este pregătită să reziste testului timpului într-un context global volatil” din volumul „Statele Unite și viitorul Europei” surprinde parteneriatul unic dintre cele două țări.
Serviciile de informații ungare au încercat să adune informații despre amplasarea sistemelor de apărare aeriană și a unităților militare ucrainene pe teritoriul ucrainean.
Două persoane au fost ucise și peste 50 rănite în noi atacuri rusești asupra orașului Harkov din nord-estul Ucrainei, în noaptea de marți spre miercuri, au declarat oficiali ucraineni.
Thales a obținut un contract, prin intermediul ST Engineering (STE), pentru a furniza Republicii Singapore un sistem de măsuri de contracarare a minelor. Comerțul maritim are o importanță crucială pentru economiile din Asia.
Pe 7 iunie, un avion de vânătoare rusesc Su-35 Flanker-E, unul dintre cele mai avansate din arsenalul Kremlinului, s-a prăbușit în flăcări pe un câmp din regiunea rusă Kursk. Nu a fost un accident și nici un simplu ghinion. A fost rezultatul unei „ambuscade aeriene” atent planificate, o operațiune ce demonstrează o îndrăzneală și o sofisticare tactică în creștere din partea Forțelor Aeriene Ucrainene, care acum duc lupta direct în spațiul aerian al inamicului.
Ceasul ticăie pentru NATO, indicând că nu mai avem timp de pierdut în faţa unei Ruşii tot mai agresive. Conform celor mai sumbre avertismente venite de la vârful alianței și din partea serviciilor de informații europene, Rusia se află pe o traiectorie de coliziune directă cu Occidentul, având intenţia de a lansa un atac militar asupra unui stat membru în mai puțin de cinci ani. Iar prima lovitură, menită să testeze dacă Articolul 5 al NATO mai are vreo valoare, s-ar putea să nu vină sub forma unei invazii clasice, cu armate de tancuri, ci a unei operațiuni hibride, insidioase, în statele baltice.
Polonia este pe cale să semneze un nou acord major, în valoare de 6 miliarde de dolari, pentru încă 180 de tancuri sud-coreene K2 Black Panther. Anunțul, așteptat la sfârșitul lunii iunie, nu face decât să cimenteze o alianță industrial-militară care, deși neașteptată acum câțiva ani, remodelează fundamental peisajul de securitate european și propulsează Coreea de Sud în grupul celor mai mari exportatori de armament din lume.
Northrop Grumman a identificat Marshall ca furnizor cheie în planurile sale de a dezvolta o propunere pentru programul de apărare aeriană terestră (GBAD) de nouă generație al armatei britanice.
Într-o răsturnare de situație spectaculoasă, care subliniază presiunea uriașă sub care se află programele militare derulate de Pentagon, Forțele Aeriene ale SUA (USAF) vor să resusciteze un program de rachete hipersonice pe care, în urmă cu doar un an, îl declaraseră practic ,,mort''. Programul AGM-183A ARRW (Air-launched Rapid Response Weapon), care a cunoscut o serie de eșecuri, este acum din nou pe masa de lucru, de data aceasta cu intenția clară de a trece la faza de achiziție în serie.
The global security landscape is evolving rapidly. Peer adversaries are pushing boundaries — geographically, technologically, and strategically. To stay ahead, America and its allies must respond with swift, scalable, and precise solutions. At Lockheed Martin, we’re ready.
Federația Rusă este hotărâtă să testeze puterea Alianței Nord-Atlantice și ar putea face acest lucru trimițând „omuleți verzi” în Estonia sub pretextul protejării minorității ruse, a declarat șeful Serviciului Federal de Informații (BND), Bruno Kahl, a relatat Reuters.
Primele vehicule blindate 4x4 Cobra II, de fabricație turcească, au atins teritoriul României, un moment ce marchează mult mai mult decât o simplă livrare de echipament militar. Este primul rezultat tangibil al unuia dintre cele mai ambițioase parteneriate industriale din domeniul apărării de pe flancul estic al NATO și un semnal clar al adâncirii legăturilor strategice dintre București și Ankara.
Șeful Statului Major al Forțelor Navale Italiene, amiralul Enrico Credendino, a anunțat că Italia are deja planuri pentru achiziționarea unui portavion cu propulsie nucleară și a unei flote de drone, până în 2040. Acest lucru face din Italia a doua țară europeană care vizează un portavion cu propulsie nucleară, alături de Franța.
Compania Lockheed Martin, gigantul aerospațial care a definit aviația de generația a 5-a, are un plan îndrăzneț pentru a-și menține dominația în era aeronavelor de generația a 6-a, chiar și după ce a pierdut contractul crucial pentru viitorul avion de vânătoare al Forțelor Aeriene ale SUA (USAF). Planul nu este să construiască un avion complet nou, ci să transforme radical platforma sa existentă, F-35 Lightning II, într-un avion de luptă „pilotat opțional” care încorporează tehnologii de ultimă oră la o fracțiune din cost.
Dronele ”low-cost” de tip Shahed și-au dovedit eficiența pe câmpul de luptă.
Armata poloneză, aflată în plin proces de reînarmare, unul dintre cele mai ambițioase din istoria recentă a NATO, apasă pe frână într-o direcție și accelerează puternic în alta. Într-o mișcare ce semnalează o maturizare a strategiei sale de achiziții, Varșovia a decis să înghețe planurile de a cumpăra elicoptere S-70 Black Hawk, de fabricație americană, pentru a se concentra pe trei domenii devenite subit critice: elicopterele de instruire, cele de luptă antisubmarin (ASW) pentru marină și cele de transport greu.
Mark Rutte a declarat că Republica Populară Chineză are deja cea mai mare flotă din lume și se concentrează foarte mult pe dezvoltarea arsenalului nuclear.
Avioane de luptă multirol Typhoon FGR4 de ultimă generație, echipate pentru misiuni de apărare aeriană, interceptare și operațiuni tactice, dislocate în Polonia, au interceptat două avioane ruse de spionaj care s-au apropiat prea mult de spațiul aerian al Alianței.
Toate aeroporturile din Moscova au fost închise temporar din cauza unui atac cu drone ucrainene, marți noaptea, au declarat autoritățile ruse. Ucraina s-a confruntat, de asemenea, cu atacuri aeriene nocturne din partea Rusiei, Kievul și Odessa fiind, de asemenea, vizate, ucigând o persoană.
