Potrivit agendei, în Kosovo șeful NATO se va întâlni cu președintele Vjosa Osmani, prim-ministrul Albin Kurti și cu comandantul misiunii de menținere a păcii a Alianței din Kosovo, KFOR, Ozkan Ulutash.
Vizita lui Stoltenberg în Kosovo vine într-un moment de tensiuni, dar și de avertismente de posibile conflicte. Tensiunile dintre Kosovo și Serbia sunt mari după un atac armat din nordul Kosovo al unui grup de sârbi. De asemenea, Comunitatea internațională a intensificat recent solicitările ca Kosovo să înființeze Asociația municipalităților cu majoritate sârbă și ca Serbia să recunoască independența de facto a Kosovo.
Înainte de vizita lui Stoltenberg în Kosovo, Ucraina a avertizat că Rusia urmărește să instige un conflict în Balcanii de Vest. Uniunea Europeană a fost de acord cu președintele VolodImIr Zelenski, în timp ce Departamentul de Stat al SUA a declarat că influența malignă a Rusiei în regiunea Balcanilor de Vest împiedică drumul țărilor către integrarea euro-atlantică. Departamentul de Stat a spus că tocmai această influență arată urgența muncii pe care Washingtonul o face pentru a lupta împotriva influenței ruse.
Prim-ministrul Kosovo, Albin Kurti, a vorbit pe 19 noiembrie despre intenția Rusiei de a incita conflicte în regiune. El a spus că Moscova vrea să aprindă "o vatră de criză în curtea Uniunii Europene" pentru a "distrage atenția NATO".
Multă vreme, Kosovo a declarat că are două obiective strategice în ceea ce privește integrarea euro-atlantică: apartenența la Uniunea Europeană și NATO. Dar, pentru ultima aspirație, a cerut mai întâi să fie acceptat în Programul de Parteneriat pentru Pace. Cu toate acestea, s-a spus adesea că integrările euro-atlantice ale Kosovo trec prin dialogul de normalizare mediat de UE. În aceste două instituții în care Kosovo dorește să devină membru, există state care încă nu recunosc independența declarată în 2008.
NATO sprijină dialogul dintre Kosovo și Serbia, iar după atacul din 24 septembrie de la Banjska, Zveçan - unde un polițist kosovar și trei atacatori sârbi au fost uciși - Stoltenberg a cerut ambelor părți să se abțină de la incitarea la tensiuni și să revină imediat la dialog.
Din cauza situației tensionate de după atacul de la Banjska, NATO a decis să-și mărească prezența militară în cadrul misiunii KFOR. Această misiune este al treilea răspuns de securitate în Kosovo, după Poliția din Kosovo și misiunea UE pentru statul de drept (EULEX).
Prim-ministrul Kosovo, Albin Kurti, a salutat întărirea prezenței membrilor KFOR, dar a subliniat că nu este nevoie de o angajare mai activă a acestei forțe pe teritoriul Kosovo. "Sunt necesare pentru securitate și protecție... și așa va rămâne. Nu trebuie să facem din KFOR primul răspuns", a declarat Kurti pe 25 octombrie. Totuși, prim-ministrul kosovar a cerut ca trupele suplimentare KFOR "să se concentreze pe menținerea frontierei dintre Kosovo și Serbia".
Tensiunile în nordul Kosovo sunt mari de la sfârşitul lunii mai, din cauza opoziţiei sârbilor locali faţă de noii primari albanezi ieşiţi din alegerile din aprilie, care au fost boicotate de sârbi.
Pe 29 mai, zeci de membri KFOR au fost răniți după o confruntare cu protestatarii din Zveçan. După violențe, Stoltenberg a numit-o inacceptabilă și a spus că violența duce Kosovo și întreaga regiune înapoi și pune în pericol aspirațiile euro-atlantice.
Vizita lui Stoltenberg în Kosovo, dar și în Serbia, vine într-un moment în care ambelor țări li s-au înmânat un proiect de statut pentru înființarea Asociației municipalităților cu majoritate sârbă din Kosovo. Comunitatea internațională, care solicită înființarea Asociației, a susșinut că este un model european modern pentru Asociație. Kurti a spus că este gata să accepte și să semneze acest proiect de statut.
În ceea ce privește aspirațiile euro-atlantice, Kosovo și-a exprimat dorința de a deveni într-o zi membru NATO. Dar, înainte de a se întâmpla acest lucru, Priștina a cerut să se alăture Programului Alianței pentru Parteneriat pentru Pace.
Guvernul Kosovo a format deja un grup de lucru pentru aderarea la acest program. Președintele Osmani a spus adesea că aderarea Kosovo la NATO este o condiție prealabilă pentru pace în regiunea Balcanilor de Vest. Osmani a cerut chiar ajutor Statelor Unite pentru includerea în Parteneriatul pentru Pace și, eventual, în NATO. Washingtonul a promis sprijinul Kosovo pentru integrarea euro-atlantică.
Prim-ministrul Kurti, într-un plan propus de implementare a Acordului spre normalizare - ajuns între Kosovo și Serbia la începutul anului - a menționat Programul de Parteneriat pentru Pace. Kurti a propus să se facă pași pentru aderarea Kosovo la UE, în alte mecanisme europene și "semnarea Parteneriatului pentru Pace cu NATO".
Parteneriatul pentru Pace este un program practic de cooperare bilaterală între statele partenere euro-atlantice și NATO. Acest program, care a fost înființat în 1994, permite țărilor să-și aleagă propriile priorități pentru cooperare.
NATO a spus că acest program urmărește creșterea stabilității, reducerea amenințărilor la adresa păcii și construirea unor relații de securitate mai puternice între parteneri și NATO.
Parteneriatul pentru Pace include multe domenii de activitate ale NATO, precum: lucrări legate de apărare, forumuri de apărare, antrenament, exerciții militare, planificare a răspunsurilor la urgențe civile și alte dezastre, dar și cooperarea în știință și mediu. În general, există aproape 1.600 de activități.
Tocmai, în cadrul acestui program, în 1999 mai multe țări au trimis forțe de menținere a păcii în Kosovo în cadrul misiunii de alianță din Kosovo, KFOR. Aproximativ 50.000 de soldați din 36 de țări ale lumii erau staționați în Kosovo, dintre care 30.000 proveneau din țările NATO.
În general, acest program oferă un cadru politic pentru cooperarea cu NATO. În cadrul programului, fiecare țară parteneră decide propriul ritm, dar și profunzimea cooperării cu alianța.
Alianța are mai multe instrumente și mecanisme de promovare a cooperării cu statele membre, prin mai multe politici și programe, planuri de acțiune și alte forme de cooperare.
În NATO există trei tipuri de documente de parteneriat bilateral: Programul individual de parteneriat și cooperare, Programul de plan individual de acțiune și Programul anual național.
Primul este un document standard, care de obicei este elaborat la fiecare doi ani de către țara parteneră în consultare cu NATO și necesită aprobarea Consiliului Atlantic. Este structurat și adaptat la interesele și obiectivele statului partener și ale NATO.
Al doilea document se concentrează pe reformele interne ale statelor partenere. De asemenea, se ocupă de probleme de securitate și apărare și își propune să coordoneze toate aspectele relațiilor dintre statele partenere și NATO printr-un dialog politic și sistematic cu Alianța.
Între timp, Programul Național Anual este cel mai solicitant document care se concentrează pe reformele democratice, de securitate și apărare, care este elaborat în fiecare an de statele partenere în consultare cu NATO.
Numai țările care fac parte din Planul de acțiune pentru aderare, care este procesul care urmărește progresul pe calea către aderarea la NATO, au acces la acest program.
Țările care nu și-au exprimat aspirațiile de a deveni într-o zi parte a NATO participă și ele la Parteneriatul pentru pace. Aceasta include Serbia, care s-a alăturat programului, dar este și membră a Consiliului de Cooperare Euro-Atlantică (EAPC), care are ca scop cooperarea politică între statele membre NATO și statele Parteneriate.
Politica de aderare a NATO este cu ușile deschise, dar extinderea acestei instituții necesită decizia unanimă a tuturor membrilor.
Spania, Grecia, România și Slovacia sunt membre NATO care nu recunosc independența Kosovo și această lipsă de recunoaștere reprezintă un obstacol în calea progresului Kosovo către integrarea în alianță.
Înainte de Kosovo, Stoltenberg a vizitat Bosnia și Herțegovina unde s-a întâlnit cu membri ai președinției tripartite și alți oficiali de stat și internaționali.
După Kosovo, șeful NATO se va deplasa în Serbia pe 21 noiembrie, unde este programat să se întâlnească cu președintele sârb, Aleksandar Vucic, și cu premierul acestei țări, Ana Barnabic. În aceeași zi, va vizita Macedonia de Nord, stat membru al NATO, unde se va întâlni cu șefii de stat și se va adresa Adunării acestui stat.
Pe 22 noiembrie va încheia turneul balcanic cu o întâlnire cu liderii statelor membre NATO din regiune. El se va întâlni cu prim-ministrul albanez, Edi Rama, cu președintele croat, Zoran Millatovic, cu prim-ministrul Muntenegrului, Millojko Spajic și cu prim-ministrul Sloveniei, Robert Golob.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Intrarea României în programul american de scutire de vize - Visa Waiver - va fi celebrată vineri atât la Washington, cât şi la Bucureşti.
Informațiile recente potrivit cărora Qatarul are în vedere să exporte gaze naturale în Europa prin Siria și Turcia sunt “simple zvonuri”, după cum a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Qatarului, Majed bin Mohammed al-Ansari.
Ministrul Apărării Naţionale, Angel Tîlvăr a declarat că îşi doreşte să crească efectivul Armatei României, care s-a redus în timp şi doreşte să ajungă la 100.000 de cadre, de la 85.000 cât sunt acum împreună cu civilii.
Preşedintele ales american Donald Trump a declarat marţi că înţelege poziţia Rusiei conform căreia Ucraina nu ar trebui să facă parte din NATO, exprimându-şi totodată regretul că nu se va putea întâlni cu preşedintele rus Vladimir Putin înainte de învestirea sa, potrivit Agerpres și Reuters.
Turcia intră în sângerosul conflict din Sudan cu o inițiativă de soluționare a crizei, beneficiind de relația sa strânsă cu comandantul armatei Abdel Fattah al-Burhan, care consideră Ankara unul dintre cei mai importanți aliați ai săi după ce a primit de la aceasta armele ofensive cu care și-a câștigat o poziție importantă în actualul raportul de putere din țară.
Cancelarul social-democrat Olaf Scholz a criticat marţi o propunere de creştere a cheltuielilor de apărare de la 2% la 3,5% din Produsul Intern Brut (PIB), adică peste cerinţele NATO, formulată de vicecancelarul ecologist Robert Habeck în vederea alegerilor legislative din februarie, relatează Agerpres și AFP.
A murit Jean-Marie Le Pen, tatăl Marinei Le Pen, un personaj controversat considerat de francezi cel care a pus bazele extremei drepte, azi divizată în două partide.
Preşedintele ales al SUA, Donald Trump, a afirmat luni, într-un mesaj pe reţeaua sa socială după anunţul demisiei prim-ministrului canadian Justin Trudeau, că este în interesul Canadei să devină 'al 51-lea stat' al Statelor Unite, transmit Agerpres și AFP.
Mai mult de 51.000 de gospodării au rămas fără gaz şi 1.500 de apartamente nu au încălzire în regiunea separatistă Transnistria a Republicii Moldova, au anunţat luni regimul de la Tiraspol, în timp ce Republica Moldova şi Rusia se acuză reciproc de escaladarea crizei energetice în urma încetării transportului de gaz rusesc prin Ucraina, transmit Agerpres și Reuters.
Elbit Systems Ltd. a obținut un contract în valoare de aproximativ 60 de milioane de dolari pentru furnizarea către o țară europeană NATO a sistemelor sale multistrat (multi-layered) de luptă împotriva avioanelor fără pilot (Counter Unmanned Aerial Systems - C-UAS). Contractul va fi implementat pe o perioadă de 3 ani, potrivit celor de la Elbit.
Cetăţenii sirieni care au comis ilegalități în Germania sau sunt recunoscuţi drept islamiști extremiști vor fi deportaţi în ţara lor de origine „de îndată ce situaţia o va permite”, după cum a afirmat ministrului german de Interne Nancy Faeser într-un interviu acordat duminică, 5 ianuarie.
Coreea de Nord a lansat luni în direcţia Mării Japoniei ceea ce se crede a fi o rachetă balistică cu rază intermediară (IRBM), în ceea ce reprezintă primul său test de acest tip în două luni, consemnează Agerpres, care citează agenţiile internaţionale de presă.
Ministrul energiei Sebastian Burduja a trecut în revistă principalele proiecte care ar putea fi date în folosință în acest an.
Etiopia a anunțat vineri, a doua zi după ce a trimis o delegație oficială la Mogadiscio, că dorește să sprijine noua forță a Uniunii Africane, care va fi desfășurată luna aceasta în Somalia pentru a combate rebelii Al-Shabaab, ceea ce reflectă o îmbunătățire a relațiilor între cele două țări după tensiunile severe și o ruptură a relațiilor bilaterale de luni de zile.
Într-o demonstrație puternică a angajamentului său față de NATO, Regatul Unit trimite cel mai mare număr de militari la exercițiul ”Steadfast Dart 25”, un exercițiu la scară largă care va avea loc în România și Bulgaria în ianuarie și februarie 2025.
Poliția daneză a declarat sâmbătă că investighează un raport privind aproximativ 20 de drone peste portul Koege, la sud-vest de Copenhaga.
Președintele Joe Biden urmează să interzică noi dezvoltări de petrol și gaze offshore pe 625 de milioane de acri (250 de milioane de hectare) din teritoriul de coastă al SUA.
Cancelarul austriac în exerciţiu, conservatorul Karl Nehammer, a anunţat sâmbătă că va demisiona în zilele următoare atât din acest post cât şi din cel de preşedinte al Partidului Popular austriac (OeVP), după ce această formaţiune a abandonat negocierile cu Partidul Social-Democrat (SPOe) pentru formarea unei coaliţii în urma alegerilor legislative câştigate în septembrie de formaţiunea de extremă dreapta Partidul Libertăţii (FPOe), relatează agenţiile AFP şi DPA, citate de Agerpres.
De câteva zile, populația Transnistriei a rămas fără încălzire și apă caldă din cauza opririi furnizării gazelor rusești, dar autoritățile de la Tiraspol spun nu au nevoie de ajutorul Occidentului.
Preocupările Serbiei pentru înarmare sunt tot mai mari, țara vecină și prietenă trecând deja la acțiuni concrete și diversificate.
Polonia a decis să nu-l invite pe ambasadorul Ungariei la ceremonia de deschidere de vineri a președinției poloneze a Uniunii Europene la Varșovia. Motivul este o dispută diplomatică între țări.
Ucraina a încetat să mai trimită petrol și gaze rusești către Uniunea Europeană prin conductele sale la sfârșitul anului 2024, deoarece contractul a expirat și nu a mai fost reînnoit.
Anchetatorii sud-coreeni au încercat în zadar vineri să-l aresteze pe preşedintele destituit Yoon Suk Yeol la reşedinţa lui din Seul, pentru tentativa sa ratată de a impune legea marţială pe 3 decembrie, fiind împiedicaţi de gărzile de corp prezidenţiale, informează sâmbătă agenţiile de presă internaţionale.
În ziua de Crăciun, Finlanda a reușit să scape dintr-o situație limită. Petrolierul ”Eagle S” ar fi putut deteriora cablul electric Estlink 1 și gazoductul Balticconnector.
La încheierea summitului statelor membre ale Uniunii Europene Euroasiatice, care s-a desfășurat în stațiunea Igora din regiunea rusă Leningrad, la finalul anului 2024, Alexander Lukașenko a declarat, pe 26.12.2024, că Republica Belarus este gata să desfășoare pe teritoriul său până la zece rachete balistice rusești cu rază medie de acțiune de tip Oreșnik.
Trecem iarna cu gaz românesc, avem suficient, ba mai mult, avem și mici cantități pentru export, cum e cazul Republicii Moldova, a declarat chiar ministrul Energiei, Sebastian Burduja care a subliniat că există multă dezinformare în sistemul energetic.
La finalul lui 2024, gigantul energetic rus Gazprom a anunţat că va suspenda exporturile de gaz spre Republica Moldova. Motivul invocat de Moscova: o datorie neplătită de autorităţile de la Chişinău, de un miliard de dolari (!), care însă nu a fost confirmată de niciun audit internațional ci „umflată din pix” cu scopul de a ține Moldova sub sfera rusă de influență.
Aproximativ două milioane de hondurieni trăiesc în Statele Unite, majoritatea fără acte, iar banii trimişi de aceştia contribuie cu peste 25 la sută la produsul intern brut al Hondurasului.
Preşedinta Hondurasului, Xiomara Castro, a ameninţat miercuri că va închide bazele militare americane din ţara sa dacă preşedintele ales al SUA, Donald Trump, va pune în aplicare ameninţarea de a expulza în masă hondurieni după preluarea mandatului, notează Agerpres și AFP.
Potrivit acestuia, China, Rusia, Coreea de Nord și Iran conlucrează pentru a amenința ordinea internațională.
Armata rusă a lovit cu drone ținte civile și de infrastructură portuară din Ucraina joi dimineață, 30 ianuarie, în apropierea graniței cu România, în județul Tulcea. Sistemele de monitorizare și supraveghere ale Ministerului Apărării Naționale au indicat creșterea numărului de drone în spațiul aerian ucrainean pe traiectorii de zbor din apropierea frontierei cu România, potrivit MApN.
Fundamental pentru modernizarea Black Hawk, noul motor GE Aerospace va crește performanțele și autonomia aeronavei.
Ambasadorul Turciei în Maroc, İlker Klıç, a declarat că delegația s-a întâlnit cu oficiali ai Administrației Naționale de Apărare și Comandamentului Suprem al Forțelor Armate Regale Marocane pentru a identifica oportunități de cooperare în domeniile producției de arme și tehnologiei de apărare.
Poliția română confirmă că trei suspecţi au fost arestați în legătură cu furtul tezaurului de la Coțofenești.
Ritmul progreselor rusești în Ucraina a scăzut la un nivel minim din șase luni, scăzând la niveluri nemaivăzute de înainte de incursiunea forțelor ucrainene în regiunea Kursk a Rusiei, la începutul lunii august a anului trecut.
Ucraina a primit avioane F-16 Fighting Falcon, deși nu într-un număr mare. Și într-o versiune mai veche, Block 15 trecute prin programul MLU (Mid-Life Update), versiune pe care o deține și România. Desigur, mult peste ceea ce zburau ucrainenii, F-16 e un pas mare înainte, chiar și în versiunea Block 15. Dar ar face față într-o confruntare aeriană cu Su-35, cel mai promovat avion de luptă al industriei ruse? Depinde.
Rebelii din miliția M23, susținuți de Rwanda, și-au consolidat controlul asupra celui mai mare oraș din estul Congo-ului, Goma, miercuri, în timp ce coloane de mercenari români angajați să lupte pentru Congo au intrat în Rwanda sub supravegherea strictă a forțelor de securitate ruandeze, scrie Reuters.
Experții a două organizații de analiză susțin că China pare să construiască, în orașul Mianyang din sud-vestul țării, un centru avansat de fuziune nucleară care integrează și tehnologie laser. Proiectul ar putea sprijini atât proiectarea armelor nucleare, cât și cercetarea în domeniul generării de energie, arată un material Reuters.
Prima delegație guvernamentală rusă de la căderea președintelui sirian Bashar Assad a sosit marți la Damasc pentru a discuta situația bazelor rusești din Siria.
Ucraina susține că militarii săi au atacat cu succes o rafinărie de petrol din orașul rusesc Kstovo, la aproximativ 800 de kilometri (500 de mile) de liniile de luptă din estul Ucrainei. Potrivit surselor mass-media ucrainene, patru drone au lovit un depozit al companiei Lukoil, provocând pagube substanțiale. Mai multe materiale video publicate pe rețelele de socializare au arătat un incendiu puternic deasupra unei clădiri industriale.
Săptămâna aceasta, Armata Statelor Unite a transferat aproximativ 90 de rachete antiaeriene Patriot de la un depozit din Israel în Polonia pentru a fi livrate Ucrainei. Această informație a fost relatată de mai multe instituții media internaționale, inclusiv Axios, care a citat trei surse care au cunoștință despre acest subiect, și CNN, care a citat un înalt oficial american din domeniul apărării. Potrivit Axios, acesta este cel mai important transport de arme din Israel către Ucraina de când a început invazia Rusiei în Ucraina, în urmă cu aproape trei ani.
Echipajul unui tanc ucrainean Leopard 2A4 a distrus cu succes o coloană blindată rusă formată din cinci vehicule blindate aflate în apropiere de Pokrovsk, regiunea Donețk, potrivit unei declarații a grupului operativ-strategic de trupe ucrainene (OSUV) Khortytsia.
Profesorul de relații internaționale Valentin Naumescu, fost secretat de stat în Ministerul Afacerilor Externe, într-o analiză publicată recent subliniază că Vladimir Putin, președintele Rusiei, nu a fost niciodată ales corect de poporul rus, ci a fost impus de sistemul și elitele de la Kremlin. Poziționarea profesorului Naumescu vine după ce Putin refuză să se așeze la aceeași masă cu președintele Volodimir Zelenski, pe motiv că acesta din urmă ar fi .... ilegitim (!).
Declarație uluitoare făcută de șeful Dumei de Stat ruse, care susține că fostul președinte american Joe Biden și fostul secretar de stat Anthony Blinken ar trebui executați prin scaun electric.
Finlanda este cunoscută de mult timp pentru conceptul său cultural unic de ,,SISU'' - un termen care înglobează reziliența, curajul și o determinare de nezdruncinat în fața adversității. Acest etos este profund înrădăcinat în societatea finlandeză și a jucat un rol esențial în modelarea culturii militare a țării. Pe măsură ce Finlanda a aderat la NATO și se confruntă cu noi provocări geopolitice în contextul agresiunii militare ruse din Ucraina, spiritul ,,SISU'' continuă să definească abordarea militarilor finlandezi față de apărarea națională.
În dimineața zilei de 29 ianuarie, forțele ruse au început o serie de atacuri cu drone în Ucraina împotriva unor obiective rezidențiale și de infrastructură portuară din apropierea graniței cu România, în județul Tulcea. Sistemele de monitorizare și supraveghere ale Ministerului Apărării Naționale au detectat intensificarea activității dronelor în spațiul aerian ucrainean pe o traiectorie din apropierea frontierei cu România, potrivit MApN.
Ucraina are nevoie de garanții de securitate mai ample, iar președintele rus Vladimir Putin nu se teme de Europa, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski într-un interviu pentru Fox News în care l-a îndemnat pe președintele american Donald Trump să fie de partea Ucrainei, informează Agerpres și Reuters.
Un avion de vânătoare american de generația a V-a, F-35, s-a prăbușit în Alaska pe 28 ianuarie. Pilotul s-a ejectat în siguranță, dar aeronava a fost grav avariată. Acesta este al treilea accident în care este implicat un avion F-35 în decurs de aproximativ un an.
Vladimir Putin a declarat că Rusia este deschisă unor negocieri pentru a pune capăt conflictului din Ucraina, dar a subliniat că nu va purta discuții directe cu Volodimir Zelenski.
Rusia își arată mușchii și patrulează deasupra Oceanului Arctic pe fondul tensiunilor privind regiunea strategică Groenlanda, pe care SUA doresc să o controleze.
După eșecul „înfrângerii Ucrainei în 3 zile” Armata rusă a trecut la doctrina de a distruge, la propriu, înainte de a „cuceri”. Radu Hossu, corespondent de război, a văzut cu ochii lui cum arată în Ucraina „ruskii mir” (n.r. - lumea rusă), cu orașe întregi rase la propriu de pe fața pământului. E ceea ce am văzut cu toții în Siria, doar că la o scară colosală. Ceva pentru care umanitatea nu a fost pregătită.
Rusia a emis un avertisment prin care condamnă presupusele „abuzuri” ale navelor din țările membre NATO în Marea Baltică.
Ministrul de externe Emil Hurezeanu a participat, marți, 28 ianuarie 2025, la reuniunea miniștrilor afacerilor externe din statele UE. Cu acest prilej, șeful diplomației române a avut o întrevedere cu Mark Rutte, Secretarul General al NATO.
Plecând de la ideea că T-14 Armata, un program cu multe probleme va fi finalizat cu succes de Rusia, experții militari au analizat o posibilă confruntare între un T-14 Armata rus, în cea mai modernă versiune, și un AbramsX - viitorul tanc american Abrams pe care industria de apărare din SUA în dezvoltă. Desigur, pe caracteristicile și datele pe care le avem azi oficial despre cele două tancuri.
Evenimentele din România se află în vizorul polonezilor care nu vor să treacă prin haosul politic care a cuprins România.
După câteva zile de lupte intense, rebelii care face parte din gruparea M23, susținuți de trupele ruandeze, au intrat luni dimineaţa în capitala provincială Goma, situată în apropierea graniţei cu Ruanda, într-una din regiunile cele mai bogate în resurse ale RDC.
Brigada 126 de Supraveghere Aeriană și Avertizare din cadrul Forțelor Aeriene ale Serbiei a început antrenamentele cu noile radare de supraveghere cu rază lungă de acțiune GM (Ground Master) - 400 Alfa furnizate de compania franceză Thales. Achiziția are ca scop întărirea și extinderea capacității naționale sârbe de cercetare și supraveghere aeriană cu radare moderne, după ce Belgradul se baza în acest sens pe versiunea de putere mai mică, cu rază medie de acțiune, GM-200, produsă, de asemenea, de Thales.
După ultimul duș rece, primit de Danemarca săptămâna trecută, principalele state ale UE, Germania și Franța, reacționează prudent dar ferm pe tema Groenlandei și spun că vor veghea la respectarea granițelor europene.
Forțelor Aeriene ale SUA fac progrese semnificative în cadrul programului său Next-Generation Air Dominance (NGAD), o inițiativă de ultimă strategica menită să asigure superioritatea aeriană americană într-un mediu global de securitate din ce în ce mai disputat. Pe măsură ce tensiunile geopolitice cresc și competitorii cei mai puternici precum China și Rusia își modernizează rapid forțele aeriene, programul NGAD reprezintă un pas esențial în menținerea avantajului strategic al Statelor Unite. Astfel, Raytheon Technologies, prin divizia sa Pratt & Whitney, a primit o modificare a contractului actual - valoarea a crescut de la 975 de milioane de dolari la 3,5 miliarde de dolari - pentru a pregăti tehnologia de propulsie în cadrul programului NGAP.
Actele de sabotaj întreprinse în ultimii ani împotriva Alianţei Nord-Atlantice au cuprins ameninţări de comploturi privind asasinarea unor şefi de companii, ca în cazul directorului general al producătorului german de armament Rheinmetall, a declarat marţi un înalt responsabil al NATO, potrivit Agerpres și Reuters.
Forțele ruse și-au schimbat tactica în apropiere de Pokrovsk, încercând acum să încercuiască orașul în loc să lanseze atacuri directe, potrivit lui Viktor Trehubov, purtător de cuvânt al Grupului operativ-tactic Khortytsia. Trehubov mentioneaza că intensitatea atacurilor inamice în zona Pokrovsk nu a scăzut; dimpotrivă, a crescut. În prezent, această zona de front reprezintă aproape jumătate din toate ciocnirile de luptă de-a lungul frontului.
Potrivit NBC News, președintele Donald Trump a semnat un ordin executiv pentru a crea o versiune americană a sistemului israelian Iron Dome. Potrivit Casei Albe, noul sistem defensiv ar viza rachete balistice, hipersonice și de croazieră sofisticate, precum și alte tipuri de amenințări aeriene.
