Potrivit agendei, în Kosovo șeful NATO se va întâlni cu președintele Vjosa Osmani, prim-ministrul Albin Kurti și cu comandantul misiunii de menținere a păcii a Alianței din Kosovo, KFOR, Ozkan Ulutash.
Vizita lui Stoltenberg în Kosovo vine într-un moment de tensiuni, dar și de avertismente de posibile conflicte. Tensiunile dintre Kosovo și Serbia sunt mari după un atac armat din nordul Kosovo al unui grup de sârbi. De asemenea, Comunitatea internațională a intensificat recent solicitările ca Kosovo să înființeze Asociația municipalităților cu majoritate sârbă și ca Serbia să recunoască independența de facto a Kosovo.
Înainte de vizita lui Stoltenberg în Kosovo, Ucraina a avertizat că Rusia urmărește să instige un conflict în Balcanii de Vest. Uniunea Europeană a fost de acord cu președintele VolodImIr Zelenski, în timp ce Departamentul de Stat al SUA a declarat că influența malignă a Rusiei în regiunea Balcanilor de Vest împiedică drumul țărilor către integrarea euro-atlantică. Departamentul de Stat a spus că tocmai această influență arată urgența muncii pe care Washingtonul o face pentru a lupta împotriva influenței ruse.
Prim-ministrul Kosovo, Albin Kurti, a vorbit pe 19 noiembrie despre intenția Rusiei de a incita conflicte în regiune. El a spus că Moscova vrea să aprindă "o vatră de criză în curtea Uniunii Europene" pentru a "distrage atenția NATO".
Multă vreme, Kosovo a declarat că are două obiective strategice în ceea ce privește integrarea euro-atlantică: apartenența la Uniunea Europeană și NATO. Dar, pentru ultima aspirație, a cerut mai întâi să fie acceptat în Programul de Parteneriat pentru Pace. Cu toate acestea, s-a spus adesea că integrările euro-atlantice ale Kosovo trec prin dialogul de normalizare mediat de UE. În aceste două instituții în care Kosovo dorește să devină membru, există state care încă nu recunosc independența declarată în 2008.
NATO sprijină dialogul dintre Kosovo și Serbia, iar după atacul din 24 septembrie de la Banjska, Zveçan - unde un polițist kosovar și trei atacatori sârbi au fost uciși - Stoltenberg a cerut ambelor părți să se abțină de la incitarea la tensiuni și să revină imediat la dialog.
Din cauza situației tensionate de după atacul de la Banjska, NATO a decis să-și mărească prezența militară în cadrul misiunii KFOR. Această misiune este al treilea răspuns de securitate în Kosovo, după Poliția din Kosovo și misiunea UE pentru statul de drept (EULEX).
Prim-ministrul Kosovo, Albin Kurti, a salutat întărirea prezenței membrilor KFOR, dar a subliniat că nu este nevoie de o angajare mai activă a acestei forțe pe teritoriul Kosovo. "Sunt necesare pentru securitate și protecție... și așa va rămâne. Nu trebuie să facem din KFOR primul răspuns", a declarat Kurti pe 25 octombrie. Totuși, prim-ministrul kosovar a cerut ca trupele suplimentare KFOR "să se concentreze pe menținerea frontierei dintre Kosovo și Serbia".
Tensiunile în nordul Kosovo sunt mari de la sfârşitul lunii mai, din cauza opoziţiei sârbilor locali faţă de noii primari albanezi ieşiţi din alegerile din aprilie, care au fost boicotate de sârbi.
Pe 29 mai, zeci de membri KFOR au fost răniți după o confruntare cu protestatarii din Zveçan. După violențe, Stoltenberg a numit-o inacceptabilă și a spus că violența duce Kosovo și întreaga regiune înapoi și pune în pericol aspirațiile euro-atlantice.
Vizita lui Stoltenberg în Kosovo, dar și în Serbia, vine într-un moment în care ambelor țări li s-au înmânat un proiect de statut pentru înființarea Asociației municipalităților cu majoritate sârbă din Kosovo. Comunitatea internațională, care solicită înființarea Asociației, a susșinut că este un model european modern pentru Asociație. Kurti a spus că este gata să accepte și să semneze acest proiect de statut.
În ceea ce privește aspirațiile euro-atlantice, Kosovo și-a exprimat dorința de a deveni într-o zi membru NATO. Dar, înainte de a se întâmpla acest lucru, Priștina a cerut să se alăture Programului Alianței pentru Parteneriat pentru Pace.
Guvernul Kosovo a format deja un grup de lucru pentru aderarea la acest program. Președintele Osmani a spus adesea că aderarea Kosovo la NATO este o condiție prealabilă pentru pace în regiunea Balcanilor de Vest. Osmani a cerut chiar ajutor Statelor Unite pentru includerea în Parteneriatul pentru Pace și, eventual, în NATO. Washingtonul a promis sprijinul Kosovo pentru integrarea euro-atlantică.
Prim-ministrul Kurti, într-un plan propus de implementare a Acordului spre normalizare - ajuns între Kosovo și Serbia la începutul anului - a menționat Programul de Parteneriat pentru Pace. Kurti a propus să se facă pași pentru aderarea Kosovo la UE, în alte mecanisme europene și "semnarea Parteneriatului pentru Pace cu NATO".
Parteneriatul pentru Pace este un program practic de cooperare bilaterală între statele partenere euro-atlantice și NATO. Acest program, care a fost înființat în 1994, permite țărilor să-și aleagă propriile priorități pentru cooperare.
NATO a spus că acest program urmărește creșterea stabilității, reducerea amenințărilor la adresa păcii și construirea unor relații de securitate mai puternice între parteneri și NATO.
Parteneriatul pentru Pace include multe domenii de activitate ale NATO, precum: lucrări legate de apărare, forumuri de apărare, antrenament, exerciții militare, planificare a răspunsurilor la urgențe civile și alte dezastre, dar și cooperarea în știință și mediu. În general, există aproape 1.600 de activități.
Tocmai, în cadrul acestui program, în 1999 mai multe țări au trimis forțe de menținere a păcii în Kosovo în cadrul misiunii de alianță din Kosovo, KFOR. Aproximativ 50.000 de soldați din 36 de țări ale lumii erau staționați în Kosovo, dintre care 30.000 proveneau din țările NATO.
În general, acest program oferă un cadru politic pentru cooperarea cu NATO. În cadrul programului, fiecare țară parteneră decide propriul ritm, dar și profunzimea cooperării cu alianța.
Alianța are mai multe instrumente și mecanisme de promovare a cooperării cu statele membre, prin mai multe politici și programe, planuri de acțiune și alte forme de cooperare.
În NATO există trei tipuri de documente de parteneriat bilateral: Programul individual de parteneriat și cooperare, Programul de plan individual de acțiune și Programul anual național.
Primul este un document standard, care de obicei este elaborat la fiecare doi ani de către țara parteneră în consultare cu NATO și necesită aprobarea Consiliului Atlantic. Este structurat și adaptat la interesele și obiectivele statului partener și ale NATO.
Al doilea document se concentrează pe reformele interne ale statelor partenere. De asemenea, se ocupă de probleme de securitate și apărare și își propune să coordoneze toate aspectele relațiilor dintre statele partenere și NATO printr-un dialog politic și sistematic cu Alianța.
Între timp, Programul Național Anual este cel mai solicitant document care se concentrează pe reformele democratice, de securitate și apărare, care este elaborat în fiecare an de statele partenere în consultare cu NATO.
Numai țările care fac parte din Planul de acțiune pentru aderare, care este procesul care urmărește progresul pe calea către aderarea la NATO, au acces la acest program.
Țările care nu și-au exprimat aspirațiile de a deveni într-o zi parte a NATO participă și ele la Parteneriatul pentru pace. Aceasta include Serbia, care s-a alăturat programului, dar este și membră a Consiliului de Cooperare Euro-Atlantică (EAPC), care are ca scop cooperarea politică între statele membre NATO și statele Parteneriate.
Politica de aderare a NATO este cu ușile deschise, dar extinderea acestei instituții necesită decizia unanimă a tuturor membrilor.
Spania, Grecia, România și Slovacia sunt membre NATO care nu recunosc independența Kosovo și această lipsă de recunoaștere reprezintă un obstacol în calea progresului Kosovo către integrarea în alianță.
Înainte de Kosovo, Stoltenberg a vizitat Bosnia și Herțegovina unde s-a întâlnit cu membri ai președinției tripartite și alți oficiali de stat și internaționali.
După Kosovo, șeful NATO se va deplasa în Serbia pe 21 noiembrie, unde este programat să se întâlnească cu președintele sârb, Aleksandar Vucic, și cu premierul acestei țări, Ana Barnabic. În aceeași zi, va vizita Macedonia de Nord, stat membru al NATO, unde se va întâlni cu șefii de stat și se va adresa Adunării acestui stat.
Pe 22 noiembrie va încheia turneul balcanic cu o întâlnire cu liderii statelor membre NATO din regiune. El se va întâlni cu prim-ministrul albanez, Edi Rama, cu președintele croat, Zoran Millatovic, cu prim-ministrul Muntenegrului, Millojko Spajic și cu prim-ministrul Sloveniei, Robert Golob.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Adrian Zuckerman, fost ambasador al Statelor Unite ale Americii în România, consideră că retragerea SUA din Afganistan în august 2021 a fost cel mai rușinos eveniment din istoria militară a Statelor Unite ale Americii.
Ministrul apărării Mariusz Błaszczak a anunțat că astăzi a fost recepționat, în portul polonez Świnoujście, din apropierea graniței polono-germane, un lot important de echipamente militare din Statele Unite.
Potrivit președintelui Comitetului Militar NATO, Rob Bauer, dacă Moscova ar câștiga în conflictul din Ucraina, nu ar fi sfârșitul incertitudinii în Europa, ci începutul unei și mai mari incertitudini.
Partidul Fidesz, condus de premierul ungar Viktor Orbán, a prezentat parlamentului un proiect de lege privind „protecția suveranității naționale”, în scopul apărării împotriva ceea ce denumește ingerința politică inadecvată a unor persoane sau grupuri străine, conform informațiilor Reuters.
Phenianul a primit din partea Rusiei consiliere tehnică în domeniul spațial, în schimbul trimiterii a cel puțin 10 transporturi de arme pentru războiul rusesc din Ucraina, iar asta se poate vedea din rezultatele ultimei lansări a unui satelit nord-coreean.
Germania va sprijini Ucraina cu un alt pachet de ajutor militar în valoare de 1,3 miliarde de euro (1,42 miliarde de dolari), care va include alte patru unități de apărare aeriană IRIS-T, a declarat marți la Kiev ministrul Apărării, Boris Pistorius.
Terorismul internațional continuă să amenințe civilizația noastră și, alături de Rusia, este cea mai importantă amenințare la adresa NATO.
Potrivit acestuia, armata se pregătește pentru un scenariu întunecat care poate apărea. Acesta ar putea fi un război cu un adversar cu arme nucleare. „Țara noastră se va apăra ca parte a NATO”, a adăugat el, adăugând că trebuie să ne pregătim pentru asta.
Rusia a interzis intrarea unui număr de oficiali din Republica Moldova, o măsură care răspunde deciziei luate de autoritățile de la Chișinău, luna trecută.
Autoritățile ruse colaborează cu cele libiene pentru a crea un corp militar rus în Africa. Știrea, cuprinsă într-un anunț apărut pe canalele rusești Telegram semnat de directorul revistei "Apărarea Națională" Igor Korotchenko, urmează vizitei în Libia a ministrului adjunct al Apărării al Federației Ruse, Yunus-Bek Evkurov, la invitația comandantului Armatei Naționale Libiene (LNA), generalul Khalifa Haftar.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, se află în Kosovo pe 20 noiembrie, în cadrul unui turneu în mai multe state din regiune, unde șeful alianței militare occidentale va avea întrevederi cu șefii de stat.
Kremlinul a afirmat luni că regretă profund decizia Finlandei de a închide mai multe puncte de trecere a frontierei cu Rusia, gest care reflectă adoptarea de către Helsinki a unei poziţii anti-ruse, a consemnat Reuters, potrivit Agerpres.
Rusia îşi menţine deschisă "fereastra" spre Europa în pofida "vremurilor dificile", a declarat vineri preşedintele Vladimir Putin, informează Agerpres, care citează DPA.
Comisia de politică externă a Parlamentului turc a amânat joi votul privind aderarea Suediei la NATO, transmite Reuters.
Forțele armate ucrainene susțin că au făcut progrese semnificative în urma unor atacuri efectuate pe malul stâng (de est) al râului Nipru, care era ocupat anterior de ruși.
În total, Statele Unite au în dotarea armatei 60 de sisteme de apărare aeriană Patriot, iar jumătate dintre ele au fost deja angajate, deși America nu a intrat încă în niciun război.
Ministerul rus al Apărării a anunțat, pe 16.11.2023, că bombardiere strategice de tip Tu-160 și bombardiere cu rază lungă de acțiune Tu-22M3 din cadrul Forțelor Aerocosmice ale Federației Ruse au efectuat zboruri deasupra apelor neutre ale Mării Barents, Mării Norvegiei și Mării Negre.
Kremlinul are în vedere un răspuns la decizia Cehiei de a îngheța activele unei companii imobiliare ruse, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov, potrivit agenției de știri ruse TASS. Autoritățile ruse au spus că vor investiga acum ce bunuri are Republica Cehă în Rusia.
Soldaților taiwanezi li se va permite în curând să se antreneze și să participe la pregătiri pe teritoriul american pentru a se pregăti în vederea unui posibil conflict armat cu China, potrivit informațiilor furnizate de The Defense Post.
Șeful partidului de centru israelian Yesh Atid și liderul opoziției, Yair Lapid, i-a cerut public miercuri pe prim-ministrul Benjamin Netanyahu să demisioneze, deoarece luptele continuă pentru prima dată de la începutul războiului Israelului împotriva mișcării teroriste Hamas.
Rusia expediază aproximativ o treime din exporturile sale maritime de petrol prin strâmtorile daneze, astfel încât orice încercare de a opri aceste livrări ar putea duce la creșterea prețurilor petrolului, riscând o coliziune cu Rusia.
Rusia a desfășurat peninsula Crimeea ocupată un centru puternic de resurse militare.
Iranul are suficient uraniu îmbogățit pentru a construi mai multe bombe nucleare, dar neagă că ar căuta să dezvolte astfel de arme.
La San Francisco, în marja summitului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC), a avut loc întrevederea dintre președintele american Joe Biden și liderul chinez Xi Jinping.
Sistemul PATRIOT a fost testat marți cu muniție reală de luptă, exercițiile fiind efectuate în poligonul Capu Midia.
O rachetă a sistemului antiaerian Patriot a ratat o lansare la exercițiul militar cu trageri reale care s-a desfășurat miercuri în poligonul de la Capu Midia, relatează B1 TV.
Judecătorii de anchetă francezi au emis mandate de arestare pentru președintele sirian Bashar al-Assad, fratele său Mahir și doi dintre asociații săi pentru utilizarea armelor chimice interzise împotriva civililor în timpul războiului civil sirian. Emiterea mandatului urmează unei investigații asupra a două atacuri chimice din Ghouta de Est, care au ucis peste o mie de persoane în august 2013.
Guvernul Slovaciei a încetat să furnizeze Ucrainei ajutor militar din depozitele sale, despre care a informat oficial conducerea NATO.
Sprijinul acordat Ucrainei a condus la o creștere calitativă bruscă a capacităților tehnologice ale armatei britanice, datorită observațiilor ucrainene de pe câmpul de luptă și a studierii tehnologiilor rusești capturate, a declarat ministrul britanic al Apărării.
Președintele american Joe Biden se întâlnește miercuri cu liderul chinez Xi Jinping pentru prima dată în ultimul an, pentru discuții care ar putea atenua fricțiunile dintre cele două superputeri în privința conflictelor militare, cotelor de poluare și a inteligenței artificiale.
Muniția nord-coreeană e deja pe frontul din Ucraina, iar militarii Moscovei spun că rachetele Grad primite sunt mai precise și lovesc mai departe decât cele rusești.
Președintele american Joe Biden este dispus să facă un compromis în ceea ce privește politica SUA privind migrația, iar această schimbare este condiționată de republicani din Congres pentru a începe negocierile pentru aprobarea unui ajutor financiar suplimentar pentru Ucraina.
Se strânge lanțul pentru liderii Hamas responsabili la nivel decizional de atrocitățile fără precedent comise de comandourile teroriste ale Hamas în teritoriile israeliene pe 7 octombrie 2023.
Informații recente din mass-media asiatică relevă că experți militari chinezi au descoperit prin simulare că avioanele americane stealth, cum ar fi B-21 Raider, pot fi doborâte de armele lor hipersonice care ar putea comunica cu drone ajutate de inteligența artificială.
Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a cerut parlamentului să aprobe ratificarea intrării Suediei în NATO, în schimbul aprobării din partea Congresului SUA a vânzării avioanelor de luptă F-16 către Turcia, a informat miercuri site-ul Yeni Şafak. Până acum, Turcia justifica blocarea ratificării suedeze prin lupta slabă împotriva organizațiilor teroriste și arderea Coranului în Suedia.
Numărul de dezertări a crescut semnificativ în ultimele luni, scrie The Moscow Times, care citează reprezentanții unui proiect rusesc numit Idita Lesom, ce îi ajută pe ruși să evite luptele în Ucraina.
Potrivit șefului organizației, Grigory Sverdlin, majoritatea soldaților au decis să dezerteze după ce au fost răniți în timpul luptei, au primit tratament în spitalele rusești, și au fost trimiși înapoi pe front.
Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a subliniat importanța unui sprijin continuu pentru Ucraina pentru a învinge agresiunea rusă, avertizând că neaprobarea ajutorului ar "deschide cutia Pandorei a agresiunii în întreaga lume". Blinken a subliniat importanța continuării sprijinului acordat Ucrainei pentru ca Rusia să nu poată continua agresiunea militară.
Încurajată de eşecul contraofensivei ucrainene, Rusia crede mai mult ca oricând că pacea presupune o Ucraină amputată de regiunile sale estice şi sudice, a declarat pentru France Presse purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse, Maria Zaharova.
Washington Post a dezvăluit, într-o investigație amplă publicată în octombrie, modul în care Emiratele Arabe Unite și-au construit armata bazându-se pe militarii americani pensionați și consultanții străini, pe lângă un număr mare de mercenari care să lucreze în armata emirateză ca soldați.
Rusia încearcă să "înghețe" confruntările din Ucraina pe timpul iernii pentru a-și consolida forțele în vederea unui nou atac anul viitor, a declarat miercuri secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Pe parcursul anului în curs, forțele ucrainene au desfăşurat o contraofensivă în care au obținut unele câştiguri în est și sud.
În mijlocul apărării împotriva unui atac rusesc de-a lungul direcției Avdivka, vehiculul de luptă al infanteriei ucrainene M2 Bradley a suferit o lovitură directă de la o rachetă ghidată antitanc (ATGM).
Guvernul de la Roma intenționează să renunțe la colaborarea din cadrul Inițiativei Belt and Road, un proiect economic promovat de China.
Regiunea Kaliningrad, o exclavă a Rusiei, a atras atenția și a stârnit îngrijorări cu privire la militarizarea să. Importanța militară a Kaliningradului este evidențiată de locația sa, care separă Belarusul de partea continentală a Rusiei, fiind în vecinătatea statelor membre NATO. În ultima perioadă, regiunea a cunoscut o intensificare a procesului de militarizare, cu o desfășurare sporită de echipamente și soldați. Polonia a reacționat prin pregătirea unui răspuns militar la militarizarea percepută a Kaliningradului.
Belgia a confirmat livrarea de avioane de luptă F-16 către Ucraina în 2025, primul lot fiind programat pentru acel an. În ciuda anticipării, este puțin probabil ca avioanele F-16 să zboare pe cerul Ucrainei înainte de sfârșitul anului în curs. Mai multe state occidentale pentru a crește numărul de avioane de luptă F-16 furnizate Ucrainei, reflectând un efort comun de sprijinire a țării.
Turcia respinge planurile de a stabili o "zonă tampon" post-război în Gaza, deoarece ar fi lipsită de respect pentru palestinieni, a afirmat miercuri preşedintele Recep Tayyip Erdogan, potrivit Agerpres, care citează de Reuters.
Întrucât urmăreşte să beneficieze de îmbunătăţirea relaţiilor marocano-franceze în contextul deteriorării legăturilor dintre Maroc și Israel, Parisul speră să compenseze una dintre pierderile majore din timpul crizei diplomatice fără precedent cu Rabatul. Este vorba de domeniul industriilor spațiale pierdut în favoarea companiilor israeliene, dintre care una a fost însărcinată să creeze un satelit de supraveghere pentru Regatul din Africa de Nord.
În cadrul unor postări pe rețelele de socializare, Forțele Aeriene ale Ucrainei au anunțat că, pe 05.12.2023, un avion rusesc de tip Su-24M Fencer a fost doborât în vestul Mării Negre, în apropierea Insulei Șerpilor. Potrivit unor informații neconfirmate, aeronava rusească ar fi fost lovită de o rachetă sol-aer lansată cu ajutorul unui sistem de rachete antiaeriene Patriot fabricat în SUA.
Potrivit surselor de monitorizare a aviației de pe rețelele de socializare X (fostă Twitter) și Telegram, în perioada 03-04.12.2023, o dronă americană de cercetare strategică de tip RQ-4B Global Hawk a îndeplinit o misiune complexă de zbor deasupra apelor neutre ale Mării Negre și în spațiul aerian al României, cu o durată de peste 20 de ore.
Concernul american de apărare BAE Systems va relua producția de vehicule de luptă pentru infanterie M2 Bradley și obuziere de artilerie M777.
Ministrul român al apărării, Angel Tîlvăr, aflat în Statele Unite, împreună cu delegația guvernamentală condusă de premierul Ciolacu, a avut întrevederi cu șefii apărării și diplomației americane, Lloyd Austin, respectiv Antony Blinken.
Finlanda intenționează să crească producția de muniție de artilerie în următoarele săptămâni, ceea ce va însemna că Helsinki își respectă cu vârf și-ndesat angajamentele făcute în primăvară, de a înarma Ucraina.
Slovacul Bohuš Garbár a mărturisit că a cooperat cu serviciul secret rus GRU și a fost condamnat la o pedeapsă de trei ani cu suspendare în luna februarie a acestui an.
Spania a comandat nouă sisteme de drone SIRTAP de la compania europeană Airbus, într-o afacere în valoare de aproximativ 495 de milioane de euro (539 de milioane de dolari), ceea ce reprezintă o îmbunătățire majoră a capacităților de informații, supraveghere și recunoaștere ale armatei spaniole.
Președintele rus Vladimir Putin a criticat Letonia pentru tratamentul acordat minorității ruse și a amenințat voalat țara baltică.
An de an, parada militară organizată cu ocazia Zilei Naționale a României aduce premieri militare în ceea ce privește tehnica. În anii precedenți, Armata a defilat în premieră cu sisteme Patriot, sisteme HIMARS și, ducându-ne mai mult în urmă, avioane F-16 Fighting Falcon.
Recent, în estul Ucrainei au fost descoperite resturi ale unei drone ADM-160 MALD, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la utilizarea acestora în conflict. ADM-160 MALD (Miniature Air Launched Decoy) este un vehicul aerian fără pilot (UAV) utilizat ca momeală pentru a proteja propriile aeronave de apărarea aeriană inamică. Forțele Armate Ucrainene par să utilizeze aceste ''misterioase drone momeală'', pentru suprasaturarea sistemului rusesc de apărare aeriană, iar rachetele lansate să-şi poată lovi mai uşor ţintele. Descoperirea acestor resturi și utilizarea de către Ucraina a ADM-160 MALD evidenţiază rolul pe care aceste drone momeală îl au în strategiile militare moderne.
Pe măsură ce războiul din Ucraina se apropie de împlinirea a doi ani, frontul a devenit unul static, pe măsură ce contraofensiva ucraineană se ciocnește de liniile defensive fortificate ale Rusiei. Cu un progres redus și schimburi teritoriale tot mai limitate, conflictul a fost caracterizat de unii ca fiind static. În timp ce progresele pot fi încetinite pe uscat, în Marea Neagră, Ucraina continua să reprezinte o ameninţare destul de serioasă pentru Flota rusa din Marea Neagră. Timothy Snyder, profesor de istorie la Universitatea Yale, a declarat că principalul succes al Ucrainei din ultima jumătate de an a fost ''victoria navală'' din Marea Neagră.
Două companii finlandeze sunt suspectate că furnizează Rusiei produse care ar putea face obiectul sancțiunilor U.E, inclusiv drone, precizează autoritatea vamală din Finlanda.
Statele Unite discută cu alte țări partenere pentru a înființa o forță maritimă care să protejeze navele din Marea Roșie, a declarat luni consilierul pentru securitate națională de la Casa Albă. Posibilitatea creării unui nou grup operativ, în afara Grupului Operativ 51 anti-piraterie, deja înființat, vine în urma atacurilor de duminică asupra a două nave comerciale aflate în Marea Roșie. Consilierul pentru securitate națională, Jake Sullivan, a menționat, luni, despre existență discuțiilor, în timpul unei conferințe de presă la Casa Albă, dar a spus că nu are nimic de anunțat.
Polonia continuă să primească ș sisteme de rachete coreene K239 Chunmoo, cunoscute și sub numele de Homar-K, care au fost achiziționate din Coreea în număr de 288 de unități, montate pe șasiul camionului Jelcz și echipate cu sistemul de control al focului Topaz.
Industria de apărare ucraineană lucrează la o versiune cu rază lungă de acțiune a sistemului de rachete Neptune. Generalul-locotenent Ivan Havriliuk, ministrul adjunct al apărării din Ucraina, a dezvăluit cea mai recentă realizare a industriei ucrainene de apărare: o nouă versiune terestră a renumitei rachete de croazieră anti-navă Neptune. Această dezvoltare marchează un progres semnificativ în ceea ce priveste modificarea sistemului de rachete Neptune, evidențiind eforturile continue ale Ucrainei în materie de inovare în domeniul apărării.
Ucraina urmează să primească bombe de înaltă precizie cu diametru mic (GLSDB - Ground Launched Small Diameter Bomb) din SUA, livrarea fiind prevăzută pentru 2024. GLSDB, o rachetă cu rază lungă de acțiune, va spori capacitățile militare ale Ucrainei, oferind o rază de lovire de 160 km, depășind caracteristicile pe care le au alte tipuri de muniţii utilizare de ucraineni pe front. Boeing și Saab au adaptat GLSDB pentru lovituri sol-sol, oferind Ucrainei un sistem nou de rachete rentabil și eficient din punct de vedere al costurilor împotriva unei varietăți de ținte. În ciuda întârzierilor, această nouă armă este așteptată cu nerăbdare pentru a consolida capacitățile de apărare ale Ucrainei.
În cadrul vizitei de lucru pe care o efectuează în Statele Unite ale Americii, premierul Marcel Ciolacu s-a întâlnit astăzi, la Washington, cu Secretarul american al Apărării, Lloyd J. Austin.
