Poți descărca aplicația:
Get it on App Store Get it on Google Play
Ochii pe Balcanii de Vest. Stoltenberg vizitează inclusiv Kosovo pe fondul temerilor că Rusia intenționează să incite conflictul în regiune
News
Data publicării:
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, se află în Kosovo pe 20 noiembrie, în cadrul unui turneu în mai multe state din regiune, unde șeful alianței militare occidentale va avea întrevederi cu șefii de stat.
Tancuri rusești T-72MS donate Serbiei de către Federația Rusă. Sursă foto: Ministerul Apărării de la Belgrad
Tancuri rusești T-72MS donate Serbiei de către Federația Rusă. Sursă foto: Ministerul Apărării de la Belgrad

Potrivit agendei, în Kosovo șeful NATO se va întâlni cu președintele Vjosa Osmani, prim-ministrul Albin Kurti și cu comandantul misiunii de menținere a păcii a Alianței din Kosovo, KFOR, Ozkan Ulutash.

Vizita lui Stoltenberg în Kosovo vine într-un moment de tensiuni, dar și de avertismente de posibile conflicte. Tensiunile dintre Kosovo și Serbia sunt mari după un atac armat din nordul Kosovo al unui grup de sârbi. De asemenea, Comunitatea internațională a intensificat recent solicitările ca Kosovo să înființeze Asociația municipalităților cu majoritate sârbă și ca Serbia să recunoască independența de facto a Kosovo.

Înainte de vizita lui Stoltenberg în Kosovo, Ucraina a avertizat că Rusia urmărește să instige un conflict în Balcanii de Vest. Uniunea Europeană a fost de acord cu președintele VolodImIr Zelenski, în timp ce Departamentul de Stat al SUA a declarat că influența malignă a Rusiei în regiunea Balcanilor de Vest împiedică drumul țărilor către integrarea euro-atlantică. Departamentul de Stat a spus că tocmai această influență arată urgența muncii pe care Washingtonul o face pentru a lupta împotriva influenței ruse.

Prim-ministrul Kosovo, Albin Kurti, a vorbit pe 19 noiembrie despre intenția Rusiei de a incita conflicte în regiune. El a spus că Moscova vrea să aprindă "o vatră de criză în curtea Uniunii Europene" pentru a "distrage atenția NATO".

Multă vreme, Kosovo a declarat că are două obiective strategice în ceea ce privește integrarea euro-atlantică: apartenența la Uniunea Europeană și NATO. Dar, pentru ultima aspirație, a cerut mai întâi să fie acceptat în Programul de Parteneriat pentru Pace. Cu toate acestea, s-a spus adesea că integrările euro-atlantice ale Kosovo trec prin dialogul de normalizare mediat de UE. În aceste două instituții în care Kosovo dorește să devină membru, există state care încă nu recunosc independența declarată în 2008.

 

Poziția NATO cu privire la Kosovo

 

NATO sprijină dialogul dintre Kosovo și Serbia, iar după atacul din 24 septembrie de la Banjska, Zveçan - unde un polițist kosovar și trei atacatori sârbi au fost uciși - Stoltenberg a cerut ambelor părți să se abțină de la incitarea la tensiuni și să revină imediat la dialog.

Din cauza situației tensionate de după atacul de la Banjska, NATO a decis să-și mărească prezența militară în cadrul misiunii KFOR. Această misiune este al treilea răspuns de securitate în Kosovo, după Poliția din Kosovo și misiunea UE pentru statul de drept (EULEX).

Prim-ministrul Kosovo, Albin Kurti, a salutat întărirea prezenței membrilor KFOR, dar a subliniat că nu este nevoie de o angajare mai activă a acestei forțe pe teritoriul Kosovo. "Sunt necesare pentru securitate și protecție... și așa va rămâne. Nu trebuie să facem din KFOR primul răspuns", a declarat Kurti pe 25 octombrie. Totuși, prim-ministrul kosovar a cerut ca trupele suplimentare KFOR "să se concentreze pe menținerea frontierei dintre Kosovo și Serbia".

Tensiunile în nordul Kosovo sunt mari de la sfârşitul lunii mai, din cauza opoziţiei sârbilor locali faţă de noii primari albanezi ieşiţi din alegerile din aprilie, care au fost boicotate de sârbi.

Pe 29 mai, zeci de membri KFOR au fost răniți după o confruntare cu protestatarii din Zveçan. După violențe, Stoltenberg a numit-o inacceptabilă și a spus că violența duce Kosovo și întreaga regiune înapoi și pune în pericol aspirațiile euro-atlantice.

Vizita lui Stoltenberg în Kosovo, dar și în Serbia, vine într-un moment în care ambelor țări li s-au înmânat un proiect de statut pentru înființarea Asociației municipalităților cu majoritate sârbă din Kosovo. Comunitatea internațională, care solicită înființarea Asociației, a susșinut că este un model european modern pentru Asociație. Kurti a spus că este gata să accepte și să semneze acest proiect de statut.

 

Kosovo este cu ochii pe Parteneriatul pentru Pace

 

În ceea ce privește aspirațiile euro-atlantice, Kosovo și-a exprimat dorința de a deveni într-o zi membru NATO. Dar, înainte de a se întâmpla acest lucru, Priștina a cerut să se alăture Programului Alianței pentru Parteneriat pentru Pace.

Guvernul Kosovo a format deja un grup de lucru pentru aderarea la acest program. Președintele Osmani a spus adesea că aderarea Kosovo la NATO este o condiție prealabilă pentru pace în regiunea Balcanilor de Vest. Osmani a cerut chiar ajutor Statelor Unite pentru includerea în Parteneriatul pentru Pace și, eventual, în NATO. Washingtonul a promis sprijinul Kosovo pentru integrarea euro-atlantică.
   
Prim-ministrul Kurti, într-un plan propus de implementare a Acordului spre normalizare - ajuns între Kosovo și Serbia la începutul anului - a menționat Programul de Parteneriat pentru Pace. Kurti a propus să se facă pași pentru aderarea Kosovo la UE, în alte mecanisme europene și "semnarea Parteneriatului pentru Pace cu NATO".

Parteneriatul pentru Pace este un program practic de cooperare bilaterală între statele partenere euro-atlantice și NATO. Acest program, care a fost înființat în 1994, permite țărilor să-și aleagă propriile priorități pentru cooperare.

NATO a spus că acest program urmărește creșterea stabilității, reducerea amenințărilor la adresa păcii și construirea unor relații de securitate mai puternice între parteneri și NATO.
Parteneriatul pentru Pace include multe domenii de activitate ale NATO, precum: lucrări legate de apărare, forumuri de apărare, antrenament, exerciții militare, planificare a răspunsurilor la urgențe civile și alte dezastre, dar și cooperarea în știință și mediu. În general, există aproape 1.600 de activități.

Tocmai, în cadrul acestui program, în 1999 mai multe țări au trimis forțe de menținere a păcii în Kosovo în cadrul misiunii de alianță din Kosovo, KFOR. Aproximativ 50.000 de soldați din 36 de țări ale lumii erau staționați în Kosovo, dintre care 30.000 proveneau din țările NATO.

În general, acest program oferă un cadru politic pentru cooperarea cu NATO. În cadrul programului, fiecare țară parteneră decide propriul ritm, dar și profunzimea cooperării cu alianța.

Alianța are mai multe instrumente și mecanisme de promovare a cooperării cu statele membre, prin mai multe politici și programe, planuri de acțiune și alte forme de cooperare.

În NATO există trei tipuri de documente de parteneriat bilateral: Programul individual de parteneriat și cooperare, Programul de plan individual de acțiune și Programul anual național.

Primul este un document standard, care de obicei este elaborat la fiecare doi ani de către țara parteneră în consultare cu NATO și necesită aprobarea Consiliului Atlantic. Este structurat și adaptat la interesele și obiectivele statului partener și ale NATO.

Al doilea document se concentrează pe reformele interne ale statelor partenere. De asemenea, se ocupă de probleme de securitate și apărare și își propune să coordoneze toate aspectele relațiilor dintre statele partenere și NATO printr-un dialog politic și sistematic cu Alianța.

Între timp, Programul Național Anual este cel mai solicitant document care se concentrează pe reformele democratice, de securitate și apărare, care este elaborat în fiecare an de statele partenere în consultare cu NATO.

Numai țările care fac parte din Planul de acțiune pentru aderare, care este procesul care urmărește progresul pe calea către aderarea la NATO, au acces la acest program.

Țările care nu și-au exprimat aspirațiile de a deveni într-o zi parte a NATO participă și ele la Parteneriatul pentru pace. Aceasta include Serbia, care s-a alăturat programului, dar este și membră a Consiliului de Cooperare Euro-Atlantică (EAPC), care are ca scop cooperarea politică între statele membre NATO și statele Parteneriate.

Politica de aderare a NATO este cu ușile deschise, dar extinderea acestei instituții necesită decizia unanimă a tuturor membrilor.

Spania, Grecia, România și Slovacia sunt membre NATO care nu recunosc independența Kosovo și această lipsă de recunoaștere reprezintă un obstacol în calea progresului Kosovo către integrarea în alianță.

 

Ce alte țări va vizita Stoltenberg?

 

Înainte de Kosovo, Stoltenberg a vizitat Bosnia și Herțegovina unde s-a întâlnit cu membri ai președinției tripartite și alți oficiali de stat și internaționali.

După Kosovo, șeful NATO se va deplasa în Serbia pe 21 noiembrie, unde este programat să se întâlnească cu președintele sârb, Aleksandar Vucic, și cu premierul acestei țări, Ana Barnabic. În aceeași zi, va vizita Macedonia de Nord, stat membru al NATO, unde se va întâlni cu șefii de stat și se va adresa Adunării acestui stat.

Pe 22 noiembrie va încheia turneul balcanic cu o întâlnire cu liderii statelor membre NATO din regiune. El se va întâlni cu prim-ministrul albanez, Edi Rama, cu președintele croat, Zoran Millatovic, cu prim-ministrul Muntenegrului, Millojko Spajic și cu prim-ministrul Sloveniei, Robert Golob.


Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News

Raportul anulării alegerilor din România. Top 3 cele mai clare dovezi ale implicării unui actor străin, statal
Provocări și pe orbită. Rusia încearcă constant să perturbe în spațiu funcționarea sateliților militari ai Marii Britanii
Belgia, ultima victimă a dronelor rusești care au isterizat Europa
După un zbor de peste 1.700 de kilometri, dronele ucrainene au lovit un gigant chimic rusesc
Putin spune că Rusia nu a provocat niciodată vreun război și de fapt „tigrul de hârtie” e NATO
Rusia și Ucraina au făcut un nou schimb de prizonieri de război
Venezuela condamnă un presupus zbor ilegal al unui avion de vânătoare american în largul coastei sale
Ungaria va cumpăra gaze de la compania franceză Engie, dar nu renunță la gazul rusesc
Sancțiunile nu funcționează? Aviația civilă din Rusia, nevoită să-și ”canibalizeze” opt aeronave Boeing pentru piese de schimb
Zidul se ridică. Președintele Nicușor Dan spune că „în câteva luni” zidul împotriva dronelor rusești ar putea deveni operațional
Militarii francezi au urcat pe unul dintre petrolierele Flotei Fantomă a Rusiei (Video). Boracay, suspectat că era folosit pe post de portavion pentru dronele rusești
Viktor Orban spune că Ungaria nu e pregătită să renunțe la petrolul rusesc, lucru cerut de SUA
Proiectul de lege privind serviciul militar VOLUNTAR, discutat azi în Guvern. Patru luni de pregătire militară, în condiții similare cu cele ale militarilor profesioniști
Premiul Nobel: Miza personală a lui Donald Trump în geopolitică
Liderii UE se întâlnesc la Copenhaga pentru a discuta despre apărare şi Ucraina
Paradoxul GNL: Patru state UE au plătit Rusiei cu 13 miliarde de euro mai mult pentru gaz decât au ajutat Ucraina, dezvăluie Greenpeace
Polonia reține un ucrainean suspectat de sabotajul Nord Stream
Utilizarea activelor rusești înghețate nu e confiscare. Kievul va rambursa împrumutul după ce Rusia va compensa daunele, spune șefa Comisiei
”400 de F-35 mătură cerul”. Gen. Kellogg, mesaj către europeni: Sunteți mai buni decât credeți; raportul față de Rusia e de 4 la 1
Armata rusă începe să piardă teren în direcția Dobropilia, la 30 de km nord de Pokrovsk
Zaharova neagă orice implicare a Rusiei în alegerile din R. Moldova. Practic amenințarea rusă e doar în capul nostru, anunță Rusia în plin război de agresiune asupra Ucrainei
Cancelarul german spune că Europa se află acum într-o zonă gri: „Nu este în război... dar nu mai este în pace” cu Rusia
Planul de pace al lui Trump pentru Gaza: Eliberarea ostaticilor, amnistie și guvern palestinian de tranziție; se renunță la relocarea palestinienilor din Gaza
Rusia minează Balcanii: Preocupat de frații ortodocși, Lavrov cere ”reevaluarea” Acordurilor de pace de la Dayton
”Ajustăm producția fabricilor din rusia”: Uzina militară „Electrodetal B”, lovită de rachete de croazieră Neptune
Moscova nu renunță ușor la R. Moldova: "Diurnă" de 150 de euro pentru participanții la proteste
NATO discută un nou plan de doborâre a avioanelor rusești. Flota fantomă, folosită ca ”portavion” pentru dronele care hărțuiesc Europa
Ucraina creează o nouă structură în cadrul Forțelor Aeriene: Sisteme de apărare aeriană fără pilot
Moscova ajută militar China să pregătească invazia Taiwanului
Bătălia pentru Moldova. Rezultatele alegerilor parlamentare 2025 din R. Moldova: 99% din voturi numărate și game over: PAS majoritate absolută, partida pro-rusă, numărată la podea

Ştiri Recomandate

Îl vom escorta la Haga”. Sikorski spune că avionul lui Putin nu va putea survola Polonia
Tentativă de sabotaj dejucată la București: SRI a oprit un atac la sediul companiei Nova Post, coordonat de serviciile secrete ruse
Lovitură de precizie în Crimeea: Ucrainenii au distrus sistemul radar „Valday”, simbol al defensivei rusești anti-drone (VIDEO)
Noi submuniții permit unei rachete HIMARS să lovească trei ținte simultan. La raza maximă de acțiune se adaugă până la 120 de km
Arma secretă a Ucrainei: Cum a fost transformat un avion ultrauşor într-un mic bombardier strategic cu rază lungă de acţiune
Olanda taie partajarea de informații clasificate cu Statele Unite: De ce serviciile de intelligence nu mai au încredere în administrația Trump
Corespondență DefenseRomania din Coreea: K9, primul mare contract dintre cele două țări. Când ajung obuzierele și ce companii românești sunt prezente la Seul
Lideri internaționali se reunesc la București pentru a dezbate viitorul Europei și al regiunii Mării Negre
,,Războiul maritim al sancțiunilor'': Cum vor statele europene să destructureze rețeaua de petroliere rusești sub pavilion fals
Obuzier autopropulsat 2S1 „Hvozdika” al forțelor de ocupație ale Rusiei, prezente în Donbass.
EXCLUSIV
Davai ceas, davai Donbas: De ce vrea Rusia cu orice preț „fortăreața” ucraineană pe care nu o poate cuceri cu tancurile
Armata Ucrainei. Photo source: Генеральний штаб ЗСУ / General Staff of the Armed Forces of Ukraine
EXCLUSIV
De ce războiul din Ucraina nu se va încheia în următorii patru ani?
Parlamentul României, undă verde pentru achiziția de noi tancuri de luptă
FN SCAR / ©: DefenseRomania
EXCLUSIV
Arme de asalt și mitraliere made în România, propunerea grupului de armament FN Herstal. Fabrica, vizitată și de ministrul Moșteanu
Marea Britanie va avea o lege pentru doborârea dronelor
În lipsă de F-35, rușii zboară cum pot în modul ”stealth”: Poliția aeriană NATO interceptează constant aeronave rusești cu transponderele oprite
Robinetul cu gaze rusești se închide. Doar două state s-au opus
Khamenei îl ironizează pe Trump pentru declarațiile despre distrugerea industriei nucleare a Iranului: Continuă să visezi
Pragmatismul care doare | Mareșalul Richards: Ucraina nu poate câștiga împotriva Rusiei fără o implicare directă a forțelor NATO. Dar, asta nu se va întâmpla!
Zelenski: „Ucraina nu va ceda nimic Rusiei de dragul unui acord cu Putin”. Kievul cere garanții de securitate post-război
Photo source: Генеральний штаб ЗСУ / General Staff of the Armed Forces of Ukraine
EXCLUSIV
Geopolitica unei concesii păcătoase: Propunerea lui Trump de "împărţire" a Donbasului și reconfigurarea relațiilor SUA-Ucraina
Cobra II, photo source: DefenseRomania
EXCLUSIV
Blindatele 4x4 Cobra II produse în România, un model ce va fi copiat? Industria turcă, tot mai dispusă să mute producția în România
Ucraina negociază un contract pe termen lung pentru 25 de sisteme Patriot: Finanțarea, asigurată din activele rusești înghețate
Un submarin, o problemă mai adâncă: Întreținerea deficitară a flotei ruse de submarine Kilo, accelerată de evacuarea forțată din baza Tartus
EXCLUSIV
Diplomația Tomahawk a lui Trump: Cum a forțat președintele SUA dialogul cu Vladimir Putin și ce se joacă la Budapesta
Tehnologia occidentală alimentează în continuare mașina de război a Rusiei: Cum ocolește Moscova sancțiunile economice și cine plătește prețul?
Adio, gândire umană? Generalii americani se consultă cu ChatGPT: Cât de periculoase sunt erorile subtile ale AI-ului in planificarea militara
Lovitură de proporții: Europol a destructurat o rețea uriașă de „ferme de SIM-uri” care coordona 49 de milioane de conturi false la nivel global (FOTO)
Atac cu drone ucrainene asupra unui gigant industrial rusesc: Uzina de procesare a gazelor naturale din Orenburg, lovită la 1.000 de kilometri de graniță
SUA trimit un grup de bombardiere strategice în nordul Japoniei. În august, înainte de întâlnirea Trump - Putin, bombardierele americane au ajuns în Norvegia
Franța dă startul oficial la cel mai mare proiect militar naval al Europei: Portavionul nuclear PA-NG intră în faza de producție fizică
Rușii au stabilit un record în ceea ce privește numărul de bombe de aviație întrebuințate într-o zi: În 109 atacuri aeriene, au fost folosite 268 de bombe dirijate
Fără sprijin real american, Europa nu ține pasul cu cheltuielile uriașe necesare Ucrainei. Programul PURL are deja un deficit de circa două miliarde de dolari
pixel