Potrivit agendei, în Kosovo șeful NATO se va întâlni cu președintele Vjosa Osmani, prim-ministrul Albin Kurti și cu comandantul misiunii de menținere a păcii a Alianței din Kosovo, KFOR, Ozkan Ulutash.
Vizita lui Stoltenberg în Kosovo vine într-un moment de tensiuni, dar și de avertismente de posibile conflicte. Tensiunile dintre Kosovo și Serbia sunt mari după un atac armat din nordul Kosovo al unui grup de sârbi. De asemenea, Comunitatea internațională a intensificat recent solicitările ca Kosovo să înființeze Asociația municipalităților cu majoritate sârbă și ca Serbia să recunoască independența de facto a Kosovo.
Înainte de vizita lui Stoltenberg în Kosovo, Ucraina a avertizat că Rusia urmărește să instige un conflict în Balcanii de Vest. Uniunea Europeană a fost de acord cu președintele VolodImIr Zelenski, în timp ce Departamentul de Stat al SUA a declarat că influența malignă a Rusiei în regiunea Balcanilor de Vest împiedică drumul țărilor către integrarea euro-atlantică. Departamentul de Stat a spus că tocmai această influență arată urgența muncii pe care Washingtonul o face pentru a lupta împotriva influenței ruse.
Prim-ministrul Kosovo, Albin Kurti, a vorbit pe 19 noiembrie despre intenția Rusiei de a incita conflicte în regiune. El a spus că Moscova vrea să aprindă "o vatră de criză în curtea Uniunii Europene" pentru a "distrage atenția NATO".
Multă vreme, Kosovo a declarat că are două obiective strategice în ceea ce privește integrarea euro-atlantică: apartenența la Uniunea Europeană și NATO. Dar, pentru ultima aspirație, a cerut mai întâi să fie acceptat în Programul de Parteneriat pentru Pace. Cu toate acestea, s-a spus adesea că integrările euro-atlantice ale Kosovo trec prin dialogul de normalizare mediat de UE. În aceste două instituții în care Kosovo dorește să devină membru, există state care încă nu recunosc independența declarată în 2008.
NATO sprijină dialogul dintre Kosovo și Serbia, iar după atacul din 24 septembrie de la Banjska, Zveçan - unde un polițist kosovar și trei atacatori sârbi au fost uciși - Stoltenberg a cerut ambelor părți să se abțină de la incitarea la tensiuni și să revină imediat la dialog.
Din cauza situației tensionate de după atacul de la Banjska, NATO a decis să-și mărească prezența militară în cadrul misiunii KFOR. Această misiune este al treilea răspuns de securitate în Kosovo, după Poliția din Kosovo și misiunea UE pentru statul de drept (EULEX).
Prim-ministrul Kosovo, Albin Kurti, a salutat întărirea prezenței membrilor KFOR, dar a subliniat că nu este nevoie de o angajare mai activă a acestei forțe pe teritoriul Kosovo. "Sunt necesare pentru securitate și protecție... și așa va rămâne. Nu trebuie să facem din KFOR primul răspuns", a declarat Kurti pe 25 octombrie. Totuși, prim-ministrul kosovar a cerut ca trupele suplimentare KFOR "să se concentreze pe menținerea frontierei dintre Kosovo și Serbia".
Tensiunile în nordul Kosovo sunt mari de la sfârşitul lunii mai, din cauza opoziţiei sârbilor locali faţă de noii primari albanezi ieşiţi din alegerile din aprilie, care au fost boicotate de sârbi.
Pe 29 mai, zeci de membri KFOR au fost răniți după o confruntare cu protestatarii din Zveçan. După violențe, Stoltenberg a numit-o inacceptabilă și a spus că violența duce Kosovo și întreaga regiune înapoi și pune în pericol aspirațiile euro-atlantice.
Vizita lui Stoltenberg în Kosovo, dar și în Serbia, vine într-un moment în care ambelor țări li s-au înmânat un proiect de statut pentru înființarea Asociației municipalităților cu majoritate sârbă din Kosovo. Comunitatea internațională, care solicită înființarea Asociației, a susșinut că este un model european modern pentru Asociație. Kurti a spus că este gata să accepte și să semneze acest proiect de statut.
În ceea ce privește aspirațiile euro-atlantice, Kosovo și-a exprimat dorința de a deveni într-o zi membru NATO. Dar, înainte de a se întâmpla acest lucru, Priștina a cerut să se alăture Programului Alianței pentru Parteneriat pentru Pace.
Guvernul Kosovo a format deja un grup de lucru pentru aderarea la acest program. Președintele Osmani a spus adesea că aderarea Kosovo la NATO este o condiție prealabilă pentru pace în regiunea Balcanilor de Vest. Osmani a cerut chiar ajutor Statelor Unite pentru includerea în Parteneriatul pentru Pace și, eventual, în NATO. Washingtonul a promis sprijinul Kosovo pentru integrarea euro-atlantică.
Prim-ministrul Kurti, într-un plan propus de implementare a Acordului spre normalizare - ajuns între Kosovo și Serbia la începutul anului - a menționat Programul de Parteneriat pentru Pace. Kurti a propus să se facă pași pentru aderarea Kosovo la UE, în alte mecanisme europene și "semnarea Parteneriatului pentru Pace cu NATO".
Parteneriatul pentru Pace este un program practic de cooperare bilaterală între statele partenere euro-atlantice și NATO. Acest program, care a fost înființat în 1994, permite țărilor să-și aleagă propriile priorități pentru cooperare.
NATO a spus că acest program urmărește creșterea stabilității, reducerea amenințărilor la adresa păcii și construirea unor relații de securitate mai puternice între parteneri și NATO.
Parteneriatul pentru Pace include multe domenii de activitate ale NATO, precum: lucrări legate de apărare, forumuri de apărare, antrenament, exerciții militare, planificare a răspunsurilor la urgențe civile și alte dezastre, dar și cooperarea în știință și mediu. În general, există aproape 1.600 de activități.
Tocmai, în cadrul acestui program, în 1999 mai multe țări au trimis forțe de menținere a păcii în Kosovo în cadrul misiunii de alianță din Kosovo, KFOR. Aproximativ 50.000 de soldați din 36 de țări ale lumii erau staționați în Kosovo, dintre care 30.000 proveneau din țările NATO.
În general, acest program oferă un cadru politic pentru cooperarea cu NATO. În cadrul programului, fiecare țară parteneră decide propriul ritm, dar și profunzimea cooperării cu alianța.
Alianța are mai multe instrumente și mecanisme de promovare a cooperării cu statele membre, prin mai multe politici și programe, planuri de acțiune și alte forme de cooperare.
În NATO există trei tipuri de documente de parteneriat bilateral: Programul individual de parteneriat și cooperare, Programul de plan individual de acțiune și Programul anual național.
Primul este un document standard, care de obicei este elaborat la fiecare doi ani de către țara parteneră în consultare cu NATO și necesită aprobarea Consiliului Atlantic. Este structurat și adaptat la interesele și obiectivele statului partener și ale NATO.
Al doilea document se concentrează pe reformele interne ale statelor partenere. De asemenea, se ocupă de probleme de securitate și apărare și își propune să coordoneze toate aspectele relațiilor dintre statele partenere și NATO printr-un dialog politic și sistematic cu Alianța.
Între timp, Programul Național Anual este cel mai solicitant document care se concentrează pe reformele democratice, de securitate și apărare, care este elaborat în fiecare an de statele partenere în consultare cu NATO.
Numai țările care fac parte din Planul de acțiune pentru aderare, care este procesul care urmărește progresul pe calea către aderarea la NATO, au acces la acest program.
Țările care nu și-au exprimat aspirațiile de a deveni într-o zi parte a NATO participă și ele la Parteneriatul pentru pace. Aceasta include Serbia, care s-a alăturat programului, dar este și membră a Consiliului de Cooperare Euro-Atlantică (EAPC), care are ca scop cooperarea politică între statele membre NATO și statele Parteneriate.
Politica de aderare a NATO este cu ușile deschise, dar extinderea acestei instituții necesită decizia unanimă a tuturor membrilor.
Spania, Grecia, România și Slovacia sunt membre NATO care nu recunosc independența Kosovo și această lipsă de recunoaștere reprezintă un obstacol în calea progresului Kosovo către integrarea în alianță.
Înainte de Kosovo, Stoltenberg a vizitat Bosnia și Herțegovina unde s-a întâlnit cu membri ai președinției tripartite și alți oficiali de stat și internaționali.
După Kosovo, șeful NATO se va deplasa în Serbia pe 21 noiembrie, unde este programat să se întâlnească cu președintele sârb, Aleksandar Vucic, și cu premierul acestei țări, Ana Barnabic. În aceeași zi, va vizita Macedonia de Nord, stat membru al NATO, unde se va întâlni cu șefii de stat și se va adresa Adunării acestui stat.
Pe 22 noiembrie va încheia turneul balcanic cu o întâlnire cu liderii statelor membre NATO din regiune. El se va întâlni cu prim-ministrul albanez, Edi Rama, cu președintele croat, Zoran Millatovic, cu prim-ministrul Muntenegrului, Millojko Spajic și cu prim-ministrul Sloveniei, Robert Golob.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, va vizita Moscova în zilele următoare pentru a discuta, alături de partea rusă, despre negocierile dintre Iran și Statele Unite privind programul nuclear, înaintea noii runde de discuții programate sâmbătă, la Roma.
Administrația președintelui american Donald Trump a suspendat luni granturile federale acordate Universității Harvard de peste 2 miliarde de dolari.
Liderul opoziției maghiare Péter Magyar a promis că va organiza un referendum privind aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană dacă va câștiga alegerile de anul viitor.
Călin Georgescu este fiu de nomenclaturiști. De profesie este inginer pedolog. Înainte de căderea regimului comunist, în decembrie 1989, a lucrat ca inginer. A fost consilier al ministrului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului (1992-1996). După pierderea alegerilor de către Partidul Democrației Sociale din România (predecesorul Partidului Social Democrat) în 1996, și câștigarea lor de către Convenția Democrată Română a ocupat, prin concurs, funcția de secretar general al aceluiași minister. În presa vremii au fost publicate dovezi clare privind măsluirea concursului. Ministrul Afacerilor Străine Mircea Geoană l-a numit, în 2004, director al Direcției de organizații Internaționale din același minister. A fost raportor special al ONU (2011-2013) pe probleme privind protecția mediului, fiind numit de Ministerul Afacerilor Externe.
Inspectorul general al Armatei Germane (Bundeswehr), generalul Carsten Breuer, consideră că Federația Rusă ar putea ataca teritoriul NATO în 2029.
Ministerul chinez al Comerțului a numit decizia președintelui american Donald Trump de a scuti smartphone-urile, computerele, alte produse electronice și semiconductori de la noile tarife mari la importurile din China un „pas mic”.
Delegația Congresului Statelor Unite care vizitează România, luni, va fi formată din mai mulți reprezentanți americani importanți, republicani și democrați deopotrivă.
Alianța Nord-Atlantică se pregătește activ inclusiv pentru un potențial atac rusesc asupra României, unul dintre pilonii sudici ai Flancului Estic al NATO.
”Nu vom lăsa Bruxellesul să ne oblige să acceptăm aderarea Ucrainei la UE. Aceasta este o problemă uriașă, cu implicații pe scară largă pentru securitatea, economia și agricultura noastră”, a declarat astăzi premierul ungar Viktor Orban.
Ambasadorul SUA în Ucraina, Bridget Brink, demisionează din funcția sa în urma unor dezacorduri tot mai mari cu administrația președintelui Donald Trump.
Președintele chinez Xi Jinping a avertizat că țara sa „nu va ceda niciodată unui comportament nerezonabil” și i-a spus premierului spaniol Pedro Sánchez că Uniunea Europeană ar trebui să ajute China să reziste „bullying-ului tarifar unilateral” impus de președintele american Donald Trump.
Comandantul bazei Forțelor Spațiale americane Pituffik din Groenlanda, colonelul Susan Meyers, a fost revocat joi din funcție, la scurt timp după ce vicepreședintele SUA JD Vance a vizitat facilitatea, pe 28 martie.
Președintele Delegației Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a NATO (AP NATO), deputatul Petre-Florin Manole (PSD), a participat, în perioada 5–6 aprilie, la reuniunea Comisiei Permanente, structura de conducere a Adunării.
Aproximativ cincisprezece țări, ca parte a unei coaliții de partide dispuse, doresc să-și trimită soldații în Ucraina pentru a monitoriza respectarea acordului de încetare a luptelor.
Președintele american Donald Trump a anunțat pe platforma Truth Social, o majorare spectaculoasă a tarifelor pentru importurile din China la 125%, în timp ce pentru toate celelalte zeci de alte țări a decis o pauză de 90 de zile. Deși mulți spun că decizia a fost luată după prăbușirea burselor, Casa Albă spune că de fapt acesta a fost de la început planul președintelui.
Uniunea Europeană pregătește o serie de măsuri tarifare dure ca răspuns la decizia președintelui american Donald Trump de a impune tarife „reciprocale” tuturor partenerilor comerciali ai SUA.
Rusia răspunde cu o măsură similară, după ce luna trecută atașatul militar al Rusiei la București și adjunctul acestuia au fost declarați ”persona non-grata” de către MAE român.
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a anunțat chiar din Panama care este planul noii administrații americane: ”Vom recupera Canalul Panama de sub influența Chinei”.
Preşedintele american Donald Trump a cerut din nou marilor companii americane să se întoarcă în SUA pentru a evita impunerea de tarife, în primele sale declaraţii după ce Beijingul a anunţat că va creşte tarifele pentru bunurile din Statele Unite de la 34% la 84%, informează miercuri Agerpres și EFE.
Statele Uniunii Europene au aprobat în Consiliul de Miniștri impunerea de contramăsuri comerciale împotriva Statelor Unite.
Comandantul Forțelor Armate ale Ucrainei, Oleksandr Sîrskîi, a declarat că forțele ruse au lansat o nouă ofensivă în regiunile Sumî și Harkov.
Conservatorii din CDU/CSU au convenit asupra unui acord de coaliție cu social-democrații (SPD). Părțile vor să prezinte documentul miercuri după-amiază.
Administrația Trump crește tarifele pentru importurile din China. Mișcarea a fost anunțată de Casa Albă, concretizând o amenințare anterioară a președintelui Donald Trump. Purtătoarea de cuvânt a spus că Trump nu va renunța la politicile sale actuale. De asemenea, Beijingul a avertizat luni SUA împotriva unor noi creșteri ale tarifelor, spunând că „se vor lupta până la capăt”.
Comandamentul Armatei SUA în Europa a anunțat retragerea contingentului militar american de pe aeroportul Jasienka, un hub cheie în Polonia de unde sosește ajutorul militar pentru Ucraina. Trupele și echipamentele vor fi relocate către alte facilități americane din Polonia.
Președintele Volodimir Zelenski spune că soldații ucraineni au angajat șase soldați chinezi în sectorul Donețk, doi dintre ei au fost capturați.
Președintele interimar Ilie Bolojan a comentat informația apărută pe surse în presa americană cu privire la planul SUA de a retrage 10.000 de soldați de pe Flancul Estic, cu scopul de a reduce cheltuielile.
Statul Major al Forțelor Aeriene lansează, în perioada 7-11 aprilie 2025, o amplă campanie de promovare a carierei militare sub forma unei caravane care va traversa cinci orașe din sud-estul țării: Galați, Brăila, Tulcea, Constanța și Medgidia.
Norvegia intenționează să aloce 4 miliarde NOK (peste 378 milioane USD) inițiativei cehe de a furniza Ucrainei muniție de artilerie.
Aliaţii europeni din NATO ar trebui să aibă o "foaie de parcurs clară" care să explice cum ar funcţiona orice retragere a SUA de pe continent, a declarat ministrul finlandez al apărării, Antti Hakkanen, pentru Politico.
70% din totalul exporturilor UE către SUA sunt supuse unor tarife de 20% sau mai mult.
Ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării a avut pe ordinea de zi fiind mai multe subiecte în domeniul apărării naționale, care au fost discutate și aprobate.
Comisia investește 910 milioane EUR în cadrul ediției din 2024 a Fondului european de apărare (FEA) pentru a crea o industrie de apărare puternică și inovatoare în Europa, se arată în comunicarea Comisiei Europene.
Un distrugător al SUA din clasa Arleigh Burke a sosit în Scoția demonstrând „angajamentul continuu față de NATO”. Adversarii Americii „nu pot spera niciodată să egaleze avantajul asimetric dat de rețeaua sa de aliați și prieteni”.
Avioanele de vânătoare suedeze JAS 39 Gripen au finalizat prima lor operațiune în cadrul misiunii NATO de poliție aeriană. Mai exact, săptămâna trecută, au decolat de la baza Malbork din Polonia pentru a intercepta un avion de recunoaștere rusesc Ilyushin Il-20, după ce, cu câteva zile mai devreme, avioane Typhoon britanice au decolat de aici pentru a intercepta un avion de recunoaștere rusesc și două avioane de vânătoare Sukhoi Su-30MKI.
Așa cum ne-am obișnuit, cea mai mare parte a informațiilor veridice privind prezența și implicarea trupelor nord-coreene în războiul de agresiune dus de Rusia împotriva Ucrainei provin din Coreea de Sud.
Pe 27 aprilie 2025, presa de stat rusă a difuzat imagini cu o rachetă de croazieră pe care prezentat-o ca un „proiect secret”, inspectată de fostul președinte Dmitri Medvedev într-un poligon militar, sugerând integrarea acesteia pe avioanele considerate de ruși de generația a 5-a, Su-57, cele mai avansate avione de vânătoare ale Rusiei.
Mult timp s-a crezut crezut că armele nucleare sunt pentru descurajarea strategică între marile puteri mondiale iar aducerea în discuție a acestui subiect într-o confruntare dintre o putere nucleară și una non-nucleară era ceva tabu și de neconceput.
Rusia și Coreea de Nord au început miercuri construcția unui nou pod rutier între cele două țări, peste râul Tuman.
Ministerul Apărării Naționale a avut o poziție oficială ca urmare a informațiilor confirmate de Washington cu privire la achiziționarea unui sistem antiaerian Patriot de către România. E vorba de înlocuirea sistemului Patriot pe care țara noastră l-a donat Ucrainei.
Mai mulți miniștri din Pakistan vorbesc de o „invazie iminentă” pe care India o va lansa în următoarele 48 de ore. Amintim că cele două state sunt puteri nucleare și s-au confruntat de mai multe ori de-a lungul timpului pe zona montană de graniță. Acum totul a escaladat după un atentat fără precedent comis într-o stațiune montană indiană și revendicat de o grupare teroristă pakistaneză.
Secretarul de stat al SUA Marco Rubio a avertizat marți că Statele Unite vor înceta să medieze dacă Rusia și Ucraina nu fac 'propuneri concrete' pentru a pune capăt războiului, a declarat presei purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, Tammy Bruce, relatează Agerpres și AFP.
Forțele Armate Britanice au utilizat recent sistemul Gladiator pentru a simula modul în care funcționează sistemul lor naţional de apărare aeriană în fața unui atac masiv cu rachete lansat de Rusia. Pentru această simulare, britanicii au decis să recreeze condițiile din prima zi a invaziei la scară largă a Rusiei în Ucraina, la 24 februarie 2022, când țara agresoare a lansat (potrivit unor rapoarte) aproximativ 160 de rachete de diferite tipuri asupra Ucrainei.
China a elaborat o listă de produse americane care vor fi scutite de taxele de 125% și a înștiințat companiile despre acest demers, au declarat pentru Reuters mai multe surse din apropierea acestui dosar, într-un moment în care Beijingul vrea să atenueze impactul războiului său comercial cu Washingtonul.
Cu mai puțin de două milioane de locuitori și un PIB de aproximativ 40 de miliarde de euro, Letonia face eforturi să transfere un nou lot de drone de atac către Ucraina, în cadrul așa-numitei Coaliții internaționale pentru drone.
Liderul nord-coreean Kim Jong Un a ordonat să fie accelerată echiparea cu armament nuclear a navelor militare ale ţării, după ce Phenianul şi-a prezentat cu câteva zile în urmă noul distrugător, relatează Agerpres și AFP, citând agenţia de presă oficială nord-coreeană KCNA.
Surse de monitorizare a navigației au confirmat faptul că, în după-amiaza zilei de 27.04.2025, submarinul B-265 Krasnodar aparținând Forțelor Navale ale Federației Ruse a traversat Strâmtoarea Gibraltar, părăsind Marea Mediterană. Acesta este escortat de remorcherul Evgheni Churov al Flotei ruse din Marea Baltică (FRMB).
Conceptul de „reconstrucție a NATO” presupune o adaptare crucială și continuă a Alianței la un peisaj de securitate aflat într-o continuă schimbare. Acest obiectiv este impulsionat de două forțe principale și interconectate: relația în schimbare dintre statele europene și Statele Unite și amenințările persistente și în creștere la adresa securității reprezentate de Rusia. Un NATO revitalizat și coerent din punct de vedere strategic este esențial nu numai pentru apărarea colectivă a statelor sale membre, ci și pentru menținerea stabilității în zona euro-atlantică.
Tancurile M1A1 Abrams, pe care Australia le-a scos din uz și pe care s-a angajat să le trimită Ucrainei ca parte a ajutorului său militar, nu au părăsit încă Australia, a anunțat în acest sens postul australian ABC. Presa notează că transferul tancurilor Abrams către Ucraina ridică unele probleme logistice. Cu toate acestea, oficialii de la departamentul de apărare al Australiei atribuie întârzierea în parte și Statelor Unite.
Turcia se va alătura Inițiativei celor Trei Mări în calitate de partener strategic, aliniindu-se unei platforme geopolitice și economice ambițioase care cuprinde țări situate între Marea Baltică, Marea Adriatică și Marea Neagră, a anunțat președintele polonez Andrzej Duda.
Industria europeană de apărare a făcut un pas important către viitor prin lansarea proiectului FMBTech, care vizează dezvoltarea unui tanc de generația a cincea.
Rusia a început construcția intensivă de baze militare de-a lungul frontierei cu Finlanda. În același timp, rușii își repară și extind căile ferate care duc spre frontierele cu Finlanda, Norvegia și Estonia.
Conform informațiilor publicate pe 27 aprilie 2025 de Korea JoongAng Daily, un cotidian sud-coreean, Statele Unite ale Americii analizează posibilitatea de a disloca permanent avioane de luptă stealth F-35A Lightning II la Baza Aeriană Kunsan din Coreea de Sud. Această acțiune ar consolida semnificativ capacitățile aeriene ale SUA în Peninsula Coreeană, care în prezent se bazează în mare măsură pe avioane F-16. În timp ce F-35A au fost dislocate temporar doar pentru exerciții militare comune, o prezență militară permanentă ar reprezenta o schimbare într-una dintre cele mai instabile regiuni ale lumii.
Compania canadiană Xanadu Quantum Technologies a încheiat un acord de colaborare în cercetare și dezvoltare cu Laboratorul de Cercetare al Forțelor Aeriene ale SUA (AFRL) pentru a dezvolta tehnologii cuantice fotonice.
Divizia 101 Aeropurtată a ajuns la concluzia că noile blindate M10 Booker, concepute pentru infanterie și care ar fi trebuit să înlocuiască tancurile Sheridan scoase din serviciu, sunt prea grele pentru infrastructura de la Fort Campbell. Un proiect care ar fi trebuit sistat, dar nu s-a întâmplat acest lucru. Presa din State arată cu degetul către eșecul M10 Booker și îl numește un caz elocvent de birocrație a Pentagonului.
Departamentul de Stat al Statelor Unite a aprobat vânzarea către Guvernul României a unui sistem de apărare aeriană PATRIOT și echipamente aferente, pentru un cost estimat la 280 de milioane de dolari.
Berlinul solicită mai mult sprijin UE pentru consolidarea apărării. În acest sens, Germania a solicitat UE să activeze o clauză de urgență care ar permite consolidarea capacităților de apărare din cauza „războiului agresiv continuu al Rusiei împotriva Ucrainei” și a „mediului global de securitate în schimbare”.
Un avion de vânătoare F/A-18 Super Hornet al Marinei SUA a fost pierdut pe mare după ce a căzut peste bord de pe portavionul USS Harry S. Truman în timp ce era remorcat la bord, a anunțat Marina într-un comunicat emis luni.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a denunțat luni o 'tentativă de manipulare' după ce omologul său rus Vladimir Putin a anunțat o încetare a focului în Ucraina între 8 și 10 mai pentru a marca victoria sovietică asupra Germaniei naziste, relatează Agerpres și AFP.
În noaptea de 28 spre 29 aprilie, forțele ruse au executat o serie de atacuri cu drone asupra unor obiective civile și de infrastructură portuară din Ucraina, de lângă frontiera cu România.
Ministrul Apărării din Pakistan a declarat luni că o incursiune militară a Indiei este iminentă, în urma unui atac militant mortal comis săptămâna trecută asupra turiștilor din regiunea disputată Kashmir.
Partidul Liberal, aflat la guvernare și condus de premierul Mark Carney, a câștigat alegerile anticipate din Canada, relatează agențiile de știri, citând previziuni din presa publică canadiană. Totuși, potrivit acestora, nu este încă clar dacă liberalii vor câștiga și ei majoritatea locurilor în parlamentul format din 343 de membri și, astfel, vor putea forma un guvern majoritar unicolor.
Fostul ministru a fost distins cu titlul de Cavaler de Gran Croce al Ordinului Steaua Italiei, într-o ceremonie oficială desfășurată la reședința Ambasadorului Italiei la București.
