Poți descărca aplicația:
Get it on App Store Get it on Google Play
Ochii pe Balcanii de Vest. Stoltenberg vizitează inclusiv Kosovo pe fondul temerilor că Rusia intenționează să incite conflictul în regiune
News
Data publicării:
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, se află în Kosovo pe 20 noiembrie, în cadrul unui turneu în mai multe state din regiune, unde șeful alianței militare occidentale va avea întrevederi cu șefii de stat.
Tancuri rusești T-72MS donate Serbiei de către Federația Rusă. Sursă foto: Ministerul Apărării de la Belgrad
Tancuri rusești T-72MS donate Serbiei de către Federația Rusă. Sursă foto: Ministerul Apărării de la Belgrad

Potrivit agendei, în Kosovo șeful NATO se va întâlni cu președintele Vjosa Osmani, prim-ministrul Albin Kurti și cu comandantul misiunii de menținere a păcii a Alianței din Kosovo, KFOR, Ozkan Ulutash.

Vizita lui Stoltenberg în Kosovo vine într-un moment de tensiuni, dar și de avertismente de posibile conflicte. Tensiunile dintre Kosovo și Serbia sunt mari după un atac armat din nordul Kosovo al unui grup de sârbi. De asemenea, Comunitatea internațională a intensificat recent solicitările ca Kosovo să înființeze Asociația municipalităților cu majoritate sârbă și ca Serbia să recunoască independența de facto a Kosovo.

Înainte de vizita lui Stoltenberg în Kosovo, Ucraina a avertizat că Rusia urmărește să instige un conflict în Balcanii de Vest. Uniunea Europeană a fost de acord cu președintele VolodImIr Zelenski, în timp ce Departamentul de Stat al SUA a declarat că influența malignă a Rusiei în regiunea Balcanilor de Vest împiedică drumul țărilor către integrarea euro-atlantică. Departamentul de Stat a spus că tocmai această influență arată urgența muncii pe care Washingtonul o face pentru a lupta împotriva influenței ruse.

Prim-ministrul Kosovo, Albin Kurti, a vorbit pe 19 noiembrie despre intenția Rusiei de a incita conflicte în regiune. El a spus că Moscova vrea să aprindă "o vatră de criză în curtea Uniunii Europene" pentru a "distrage atenția NATO".

Multă vreme, Kosovo a declarat că are două obiective strategice în ceea ce privește integrarea euro-atlantică: apartenența la Uniunea Europeană și NATO. Dar, pentru ultima aspirație, a cerut mai întâi să fie acceptat în Programul de Parteneriat pentru Pace. Cu toate acestea, s-a spus adesea că integrările euro-atlantice ale Kosovo trec prin dialogul de normalizare mediat de UE. În aceste două instituții în care Kosovo dorește să devină membru, există state care încă nu recunosc independența declarată în 2008.

 

Poziția NATO cu privire la Kosovo

 

NATO sprijină dialogul dintre Kosovo și Serbia, iar după atacul din 24 septembrie de la Banjska, Zveçan - unde un polițist kosovar și trei atacatori sârbi au fost uciși - Stoltenberg a cerut ambelor părți să se abțină de la incitarea la tensiuni și să revină imediat la dialog.

Din cauza situației tensionate de după atacul de la Banjska, NATO a decis să-și mărească prezența militară în cadrul misiunii KFOR. Această misiune este al treilea răspuns de securitate în Kosovo, după Poliția din Kosovo și misiunea UE pentru statul de drept (EULEX).

Prim-ministrul Kosovo, Albin Kurti, a salutat întărirea prezenței membrilor KFOR, dar a subliniat că nu este nevoie de o angajare mai activă a acestei forțe pe teritoriul Kosovo. "Sunt necesare pentru securitate și protecție... și așa va rămâne. Nu trebuie să facem din KFOR primul răspuns", a declarat Kurti pe 25 octombrie. Totuși, prim-ministrul kosovar a cerut ca trupele suplimentare KFOR "să se concentreze pe menținerea frontierei dintre Kosovo și Serbia".

Tensiunile în nordul Kosovo sunt mari de la sfârşitul lunii mai, din cauza opoziţiei sârbilor locali faţă de noii primari albanezi ieşiţi din alegerile din aprilie, care au fost boicotate de sârbi.

Pe 29 mai, zeci de membri KFOR au fost răniți după o confruntare cu protestatarii din Zveçan. După violențe, Stoltenberg a numit-o inacceptabilă și a spus că violența duce Kosovo și întreaga regiune înapoi și pune în pericol aspirațiile euro-atlantice.

Vizita lui Stoltenberg în Kosovo, dar și în Serbia, vine într-un moment în care ambelor țări li s-au înmânat un proiect de statut pentru înființarea Asociației municipalităților cu majoritate sârbă din Kosovo. Comunitatea internațională, care solicită înființarea Asociației, a susșinut că este un model european modern pentru Asociație. Kurti a spus că este gata să accepte și să semneze acest proiect de statut.

 

Kosovo este cu ochii pe Parteneriatul pentru Pace

 

În ceea ce privește aspirațiile euro-atlantice, Kosovo și-a exprimat dorința de a deveni într-o zi membru NATO. Dar, înainte de a se întâmpla acest lucru, Priștina a cerut să se alăture Programului Alianței pentru Parteneriat pentru Pace.

Guvernul Kosovo a format deja un grup de lucru pentru aderarea la acest program. Președintele Osmani a spus adesea că aderarea Kosovo la NATO este o condiție prealabilă pentru pace în regiunea Balcanilor de Vest. Osmani a cerut chiar ajutor Statelor Unite pentru includerea în Parteneriatul pentru Pace și, eventual, în NATO. Washingtonul a promis sprijinul Kosovo pentru integrarea euro-atlantică.
   
Prim-ministrul Kurti, într-un plan propus de implementare a Acordului spre normalizare - ajuns între Kosovo și Serbia la începutul anului - a menționat Programul de Parteneriat pentru Pace. Kurti a propus să se facă pași pentru aderarea Kosovo la UE, în alte mecanisme europene și "semnarea Parteneriatului pentru Pace cu NATO".

Parteneriatul pentru Pace este un program practic de cooperare bilaterală între statele partenere euro-atlantice și NATO. Acest program, care a fost înființat în 1994, permite țărilor să-și aleagă propriile priorități pentru cooperare.

NATO a spus că acest program urmărește creșterea stabilității, reducerea amenințărilor la adresa păcii și construirea unor relații de securitate mai puternice între parteneri și NATO.
Parteneriatul pentru Pace include multe domenii de activitate ale NATO, precum: lucrări legate de apărare, forumuri de apărare, antrenament, exerciții militare, planificare a răspunsurilor la urgențe civile și alte dezastre, dar și cooperarea în știință și mediu. În general, există aproape 1.600 de activități.

Tocmai, în cadrul acestui program, în 1999 mai multe țări au trimis forțe de menținere a păcii în Kosovo în cadrul misiunii de alianță din Kosovo, KFOR. Aproximativ 50.000 de soldați din 36 de țări ale lumii erau staționați în Kosovo, dintre care 30.000 proveneau din țările NATO.

În general, acest program oferă un cadru politic pentru cooperarea cu NATO. În cadrul programului, fiecare țară parteneră decide propriul ritm, dar și profunzimea cooperării cu alianța.

Alianța are mai multe instrumente și mecanisme de promovare a cooperării cu statele membre, prin mai multe politici și programe, planuri de acțiune și alte forme de cooperare.

În NATO există trei tipuri de documente de parteneriat bilateral: Programul individual de parteneriat și cooperare, Programul de plan individual de acțiune și Programul anual național.

Primul este un document standard, care de obicei este elaborat la fiecare doi ani de către țara parteneră în consultare cu NATO și necesită aprobarea Consiliului Atlantic. Este structurat și adaptat la interesele și obiectivele statului partener și ale NATO.

Al doilea document se concentrează pe reformele interne ale statelor partenere. De asemenea, se ocupă de probleme de securitate și apărare și își propune să coordoneze toate aspectele relațiilor dintre statele partenere și NATO printr-un dialog politic și sistematic cu Alianța.

Între timp, Programul Național Anual este cel mai solicitant document care se concentrează pe reformele democratice, de securitate și apărare, care este elaborat în fiecare an de statele partenere în consultare cu NATO.

Numai țările care fac parte din Planul de acțiune pentru aderare, care este procesul care urmărește progresul pe calea către aderarea la NATO, au acces la acest program.

Țările care nu și-au exprimat aspirațiile de a deveni într-o zi parte a NATO participă și ele la Parteneriatul pentru pace. Aceasta include Serbia, care s-a alăturat programului, dar este și membră a Consiliului de Cooperare Euro-Atlantică (EAPC), care are ca scop cooperarea politică între statele membre NATO și statele Parteneriate.

Politica de aderare a NATO este cu ușile deschise, dar extinderea acestei instituții necesită decizia unanimă a tuturor membrilor.

Spania, Grecia, România și Slovacia sunt membre NATO care nu recunosc independența Kosovo și această lipsă de recunoaștere reprezintă un obstacol în calea progresului Kosovo către integrarea în alianță.

 

Ce alte țări va vizita Stoltenberg?

 

Înainte de Kosovo, Stoltenberg a vizitat Bosnia și Herțegovina unde s-a întâlnit cu membri ai președinției tripartite și alți oficiali de stat și internaționali.

După Kosovo, șeful NATO se va deplasa în Serbia pe 21 noiembrie, unde este programat să se întâlnească cu președintele sârb, Aleksandar Vucic, și cu premierul acestei țări, Ana Barnabic. În aceeași zi, va vizita Macedonia de Nord, stat membru al NATO, unde se va întâlni cu șefii de stat și se va adresa Adunării acestui stat.

Pe 22 noiembrie va încheia turneul balcanic cu o întâlnire cu liderii statelor membre NATO din regiune. El se va întâlni cu prim-ministrul albanez, Edi Rama, cu președintele croat, Zoran Millatovic, cu prim-ministrul Muntenegrului, Millojko Spajic și cu prim-ministrul Sloveniei, Robert Golob.


Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News

Sondajul din Iowa îi dă lui Harris un avantaj surpriză chiar în fieful republicanilor. Cele șapte statele cheie care vor decide alegerile din SUA
Alegeri în Moldova | S-a încheiat votul în Republica Moldova și România. Peste 310.000 de moldoveni din Diaspora au votat până la ora 21.00
Mai ieftine decât ținta? Ucraina va lovi dronele rusești cu rachete de 30.000 de euro, produse în comun cu Thales
”Scutul estic” chiar se întâmplă: Polonia începe lucrările la cele mai mari fortificații din Europa ultimelor decenii
Pentru a-și astupa găurile din ”șvaițerul” informațional, UE intenționează să înființeze o Agenție de spionaj
Orban acuză UE de conspirație pentru răsturnarea guvernul ungar
Deși ține la ordin toată presa din Federație, Kremlinul acuză Washingtonul de încălcarea libertății presei: ”Jurnaliştii Izvestia au fost interogați 10 ore”
Încă un ”patriot” care rupe rândurile europene: Robert Fico a apărut pe canalul Rossiya 1 la o emisiune de propagandă. ”Voi negocia cu Putin fără ezitare”
După Ungaria și Slovacia, blocul pro-rus din cadrul UE ar putea include și Cehia, în urma alegerilor de anul viitor
Universitatea Forțelor Speciale din Cecenia atacată cu drone: Un mesaj pentru Ramzan Kadîrov de la ''pretenii'' din Daghestan și Ingușetia
Renumărare de fațadă a voturilor în Georgia. Cum discursul ”Pro-european” promovat de Visul Georgian ar putea hipnotiza și R. Moldova
Relația Rusia - Sudan. Sau cum extinde Moscova războiul pe orizontală
F-urile noastre, liber la doborât drone rusești. România a făcut azi un pas mare în schimbarea legislației după provocările Rusiei din ultimele zile
Polonia merge înainte cu fortificațiile de la granița cu Rusia și Belarus. “Scutul de Est” va costa 2,5 miliarde de dolari
Vot în Europa: Conservatorii din Bulgaria și socialiștii din Lituania câștigă alegerile / ”Visul Georgian” îndreaptă țara spre orbita Moscovei
Georgia, încotro? Președinta pro-europeană cere oamenilor să iasă în stradă și acuză o „operațiune specială rusă” și fraudă masivă a partidului Visul Georgian
România, parte a „Triunghiului de la Weimar”? Geoană: Ar fi un echilibru natural alături de Franța, Germania și Polonia
Rusia pregătește o ofensivă majoră în regiunea Kursk. Trupele ruse verifică acum punctele slabe ale apărării ucrainene
SUA își va înarma navele cu rachete Patriot. Interceptoarele PAC-3 MSE ar urma să contracareze rachetele hipersonice ale Chinei
Liderul ucis al Hamas lucra pentru agenția ONU pentru refugiații palestinieni. Israelul cere o anchetă
Rusia le-a furnizat rebelilor Houthi date satelitare pentru atacurile din Marea Roșie. Informațiile au fost transmise prin intermediul Iranului
Șeful SpaceX, Elon Musk, a negociat în secret cu Putin încă din 2022, scrie WSJ. Produsele SpaceX sunt folosite inclusiv de Armata SUA
Tranziția către energia verde este inevitabilă. Cu cât acționăm rapid, cu atât costurile vor fi mai reduse | Aspen – GMF Bucharest Forum 2024
Invadarea Ucrainei de către Rusia a aruncat Europa pe un teritoriu energetic necunoscut. Christina Verchere, CEO OMV - Petrom: Europa trebuie să facă tranziția energetică
Balansul Serbiei între banii UE și BRICS-ul Rusiei. ”Vor să împace capra cu varza”
Sisteme rusești Pantsir-S1M, lângă THAAD americane? Rusia convinge un important aliat al SUA în Orient să-i achiziționeze sistemele
Iranul are planuri mari pentru anul viitor și crește masiv investițiile în mașina de război
Provocări și Oportunități în Piețele de Capital din Europa Centrală și de Est. Conferința Aspen – GMF Bucharest Forum 2024

Ştiri Recomandate

Moment delicat pentru Ucraina: Nevoită să renunțe la 40% din teritoriile cucerite în regiunea rusă Kursk, Armata Kievului încearcă să oprească ofensiva rusă din Donbas
Cu un ochi la vecinul său mai mare, Grecia vrea să aibă propriul „Iron Dome”, cu ajutorul Israelului
Putin plusează: Occidentul nu are tehnologie împotriva Oreshnik / Ucraina negociază un sistem capabil să intercepteze rachete balistice cu rază medie
Trump s-a întâlnit cu secretarul general al NATO
Victorii-record ”la hectar”: Comandanții ruși inventează succese pe front. Minciuna a ieșit la iveală atunci când superiorii au vrut să viziteze teritoriul cucerit
Navă chineză cu căpitan rus. Coincidență sau nu, cargoul ”YI PENG 3” a trecut fix prin zona unde au fost secționate cablurile din Marea Baltică
Rachete Neptun, drone și alte tipuri de muniție? Ucraina face un apel inclusiv către România pentru investiții comune în industria de apărare
SUA pregătesc schimbări importante în strategia nucleară și se concentrează pe descurajarea simultană a mai multor adversari
Americanii simulează apărarea României cu sisteme cu rază scurtă de acțiune (Foto/Video). Col. Ruff: Le spunem ferm românilor: SUA sunt aici pentru a apăra România
F-35 va fi de neoprit. SUA livrează prima rachetă SiAW aer-sol de ultimă generație. Detalii și datele tehnice ale SiAW, ce vor fi integrate pe F-35
Rușii au lovit de fapt cu o rachetă balistică Kedr nu cu una hipersonică. Ucrainenii confirmă că racheta a atins viteza de 11 Mach și a lovit ținta la 15 minute de la lansare
Polonia spune că riscul unui război mondial generat de agresiunea Rusiei este real și „simte cum întunericul se apropie”
F-20 primește titlul de „cel mai performant avion de luptă care nu a mai fost construit vreodată”. Cine și de ce au pus cruce în SUA pe F-20 Tigershark
Medierea din Golf pentru reconcilierea dintre Maroc și Iran irită Algeria
”Expansiune nucleară fără precedent”. China va deține peste 1.000 de focoase nucleare până în 2030 (Oficial al Pentagonului)
Austria a ridicat veto-ul. Guvernul confirmă: România va adera deplin la Spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie 2025
România în Schengen. Mesajul Președintei von der Leyen: Rezultat pozitiv astăzi, la Budapesta, urmează votul oficial în Consiliul de miniștri UE
Rusia a folosit o rachetă IRBM în Ucraina, confirmă și Pentagonul. ”Oreshnik” este bazată pe RS-26 Rubizh, iar costul unei unități este de zeci de milioane de dolari
Războiul din umbră. China, Japonia și cele două Corei se războiesc de la distanță în conflictul din Ucraina
Efectul Storm Shadow: Un ofițer superior nord-coreean a fost rănit într-un atac de zilele trecute, efectuat pe teritoriul Rusiei
Nu există asemănare între Israel și Hamas, Biden a respins mandatul de arestare al CPI pentru Netanyahu
Grecia ar putea alege sistemul franco-italian SAMP/T de apărare aeriană
Vladimir Putin: Războiul din Ucraina a devenit un conflict global
Marea Britanie este pregătită să lupte împotriva Rusiei dacă aceasta invadează o țară est-europeană membră NATO
Ucraina transmite un mesaj puternic de la tribuna Congresului SUA: Niciun acord cu Rusia în schimbul cedării unor teritorii
„Basarabia, bază militară”. Rusia „vede” avioane F-16 și în Moldova și amenință susținând că are informații despre dislocări de armament peste Prut
Zelenski nu cedează teritorii, dar în privința Crimeei admite că nu poate fi recuperată doar cu forță militară: Ucraina nu-și permite să piardă zeci de mii de oameni în Crimeea
Avioanele F-16 ale României vor executa zboruri la înălţimi mici pe întreg teritoriul țării. Apel către populație pentru a evita îngrijorările
Câte rachete arată estimările că are Rusia azi în stoc? De la Iskander la Kalibr sau hipersonice Kinjal se anunță o iarnă grea pentru Ucraina
Curtea Penală Internațională a emis mandate de arestare pentru Netanyahu și Yoav Gallant, fostul ministru al Apărării. SUA reacționează imediat
Ungaria își va desfășura sistemele antiaeriene (probabil NASAMS) lângă granița cu Ucraina, a anunțat ministrul apărării
Rusia a simulat astăzi un atac nuclear asupra Ucrainei. Ce rachetă ar fi putut folosi Armata rusă
pixel