Poți descărca aplicația:
Get it on App Store Get it on Google Play
Ochii pe Balcanii de Vest. Stoltenberg vizitează inclusiv Kosovo pe fondul temerilor că Rusia intenționează să incite conflictul în regiune
News
Data publicării:
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, se află în Kosovo pe 20 noiembrie, în cadrul unui turneu în mai multe state din regiune, unde șeful alianței militare occidentale va avea întrevederi cu șefii de stat.
Tancuri rusești T-72MS donate Serbiei de către Federația Rusă. Sursă foto: Ministerul Apărării de la Belgrad
Tancuri rusești T-72MS donate Serbiei de către Federația Rusă. Sursă foto: Ministerul Apărării de la Belgrad

Potrivit agendei, în Kosovo șeful NATO se va întâlni cu președintele Vjosa Osmani, prim-ministrul Albin Kurti și cu comandantul misiunii de menținere a păcii a Alianței din Kosovo, KFOR, Ozkan Ulutash.

Vizita lui Stoltenberg în Kosovo vine într-un moment de tensiuni, dar și de avertismente de posibile conflicte. Tensiunile dintre Kosovo și Serbia sunt mari după un atac armat din nordul Kosovo al unui grup de sârbi. De asemenea, Comunitatea internațională a intensificat recent solicitările ca Kosovo să înființeze Asociația municipalităților cu majoritate sârbă și ca Serbia să recunoască independența de facto a Kosovo.

Înainte de vizita lui Stoltenberg în Kosovo, Ucraina a avertizat că Rusia urmărește să instige un conflict în Balcanii de Vest. Uniunea Europeană a fost de acord cu președintele VolodImIr Zelenski, în timp ce Departamentul de Stat al SUA a declarat că influența malignă a Rusiei în regiunea Balcanilor de Vest împiedică drumul țărilor către integrarea euro-atlantică. Departamentul de Stat a spus că tocmai această influență arată urgența muncii pe care Washingtonul o face pentru a lupta împotriva influenței ruse.

Prim-ministrul Kosovo, Albin Kurti, a vorbit pe 19 noiembrie despre intenția Rusiei de a incita conflicte în regiune. El a spus că Moscova vrea să aprindă "o vatră de criză în curtea Uniunii Europene" pentru a "distrage atenția NATO".

Multă vreme, Kosovo a declarat că are două obiective strategice în ceea ce privește integrarea euro-atlantică: apartenența la Uniunea Europeană și NATO. Dar, pentru ultima aspirație, a cerut mai întâi să fie acceptat în Programul de Parteneriat pentru Pace. Cu toate acestea, s-a spus adesea că integrările euro-atlantice ale Kosovo trec prin dialogul de normalizare mediat de UE. În aceste două instituții în care Kosovo dorește să devină membru, există state care încă nu recunosc independența declarată în 2008.

 

Poziția NATO cu privire la Kosovo

 

NATO sprijină dialogul dintre Kosovo și Serbia, iar după atacul din 24 septembrie de la Banjska, Zveçan - unde un polițist kosovar și trei atacatori sârbi au fost uciși - Stoltenberg a cerut ambelor părți să se abțină de la incitarea la tensiuni și să revină imediat la dialog.

Din cauza situației tensionate de după atacul de la Banjska, NATO a decis să-și mărească prezența militară în cadrul misiunii KFOR. Această misiune este al treilea răspuns de securitate în Kosovo, după Poliția din Kosovo și misiunea UE pentru statul de drept (EULEX).

Prim-ministrul Kosovo, Albin Kurti, a salutat întărirea prezenței membrilor KFOR, dar a subliniat că nu este nevoie de o angajare mai activă a acestei forțe pe teritoriul Kosovo. "Sunt necesare pentru securitate și protecție... și așa va rămâne. Nu trebuie să facem din KFOR primul răspuns", a declarat Kurti pe 25 octombrie. Totuși, prim-ministrul kosovar a cerut ca trupele suplimentare KFOR "să se concentreze pe menținerea frontierei dintre Kosovo și Serbia".

Tensiunile în nordul Kosovo sunt mari de la sfârşitul lunii mai, din cauza opoziţiei sârbilor locali faţă de noii primari albanezi ieşiţi din alegerile din aprilie, care au fost boicotate de sârbi.

Pe 29 mai, zeci de membri KFOR au fost răniți după o confruntare cu protestatarii din Zveçan. După violențe, Stoltenberg a numit-o inacceptabilă și a spus că violența duce Kosovo și întreaga regiune înapoi și pune în pericol aspirațiile euro-atlantice.

Vizita lui Stoltenberg în Kosovo, dar și în Serbia, vine într-un moment în care ambelor țări li s-au înmânat un proiect de statut pentru înființarea Asociației municipalităților cu majoritate sârbă din Kosovo. Comunitatea internațională, care solicită înființarea Asociației, a susșinut că este un model european modern pentru Asociație. Kurti a spus că este gata să accepte și să semneze acest proiect de statut.

 

Kosovo este cu ochii pe Parteneriatul pentru Pace

 

În ceea ce privește aspirațiile euro-atlantice, Kosovo și-a exprimat dorința de a deveni într-o zi membru NATO. Dar, înainte de a se întâmpla acest lucru, Priștina a cerut să se alăture Programului Alianței pentru Parteneriat pentru Pace.

Guvernul Kosovo a format deja un grup de lucru pentru aderarea la acest program. Președintele Osmani a spus adesea că aderarea Kosovo la NATO este o condiție prealabilă pentru pace în regiunea Balcanilor de Vest. Osmani a cerut chiar ajutor Statelor Unite pentru includerea în Parteneriatul pentru Pace și, eventual, în NATO. Washingtonul a promis sprijinul Kosovo pentru integrarea euro-atlantică.
   
Prim-ministrul Kurti, într-un plan propus de implementare a Acordului spre normalizare - ajuns între Kosovo și Serbia la începutul anului - a menționat Programul de Parteneriat pentru Pace. Kurti a propus să se facă pași pentru aderarea Kosovo la UE, în alte mecanisme europene și "semnarea Parteneriatului pentru Pace cu NATO".

Parteneriatul pentru Pace este un program practic de cooperare bilaterală între statele partenere euro-atlantice și NATO. Acest program, care a fost înființat în 1994, permite țărilor să-și aleagă propriile priorități pentru cooperare.

NATO a spus că acest program urmărește creșterea stabilității, reducerea amenințărilor la adresa păcii și construirea unor relații de securitate mai puternice între parteneri și NATO.
Parteneriatul pentru Pace include multe domenii de activitate ale NATO, precum: lucrări legate de apărare, forumuri de apărare, antrenament, exerciții militare, planificare a răspunsurilor la urgențe civile și alte dezastre, dar și cooperarea în știință și mediu. În general, există aproape 1.600 de activități.

Tocmai, în cadrul acestui program, în 1999 mai multe țări au trimis forțe de menținere a păcii în Kosovo în cadrul misiunii de alianță din Kosovo, KFOR. Aproximativ 50.000 de soldați din 36 de țări ale lumii erau staționați în Kosovo, dintre care 30.000 proveneau din țările NATO.

În general, acest program oferă un cadru politic pentru cooperarea cu NATO. În cadrul programului, fiecare țară parteneră decide propriul ritm, dar și profunzimea cooperării cu alianța.

Alianța are mai multe instrumente și mecanisme de promovare a cooperării cu statele membre, prin mai multe politici și programe, planuri de acțiune și alte forme de cooperare.

În NATO există trei tipuri de documente de parteneriat bilateral: Programul individual de parteneriat și cooperare, Programul de plan individual de acțiune și Programul anual național.

Primul este un document standard, care de obicei este elaborat la fiecare doi ani de către țara parteneră în consultare cu NATO și necesită aprobarea Consiliului Atlantic. Este structurat și adaptat la interesele și obiectivele statului partener și ale NATO.

Al doilea document se concentrează pe reformele interne ale statelor partenere. De asemenea, se ocupă de probleme de securitate și apărare și își propune să coordoneze toate aspectele relațiilor dintre statele partenere și NATO printr-un dialog politic și sistematic cu Alianța.

Între timp, Programul Național Anual este cel mai solicitant document care se concentrează pe reformele democratice, de securitate și apărare, care este elaborat în fiecare an de statele partenere în consultare cu NATO.

Numai țările care fac parte din Planul de acțiune pentru aderare, care este procesul care urmărește progresul pe calea către aderarea la NATO, au acces la acest program.

Țările care nu și-au exprimat aspirațiile de a deveni într-o zi parte a NATO participă și ele la Parteneriatul pentru pace. Aceasta include Serbia, care s-a alăturat programului, dar este și membră a Consiliului de Cooperare Euro-Atlantică (EAPC), care are ca scop cooperarea politică între statele membre NATO și statele Parteneriate.

Politica de aderare a NATO este cu ușile deschise, dar extinderea acestei instituții necesită decizia unanimă a tuturor membrilor.

Spania, Grecia, România și Slovacia sunt membre NATO care nu recunosc independența Kosovo și această lipsă de recunoaștere reprezintă un obstacol în calea progresului Kosovo către integrarea în alianță.

 

Ce alte țări va vizita Stoltenberg?

 

Înainte de Kosovo, Stoltenberg a vizitat Bosnia și Herțegovina unde s-a întâlnit cu membri ai președinției tripartite și alți oficiali de stat și internaționali.

După Kosovo, șeful NATO se va deplasa în Serbia pe 21 noiembrie, unde este programat să se întâlnească cu președintele sârb, Aleksandar Vucic, și cu premierul acestei țări, Ana Barnabic. În aceeași zi, va vizita Macedonia de Nord, stat membru al NATO, unde se va întâlni cu șefii de stat și se va adresa Adunării acestui stat.

Pe 22 noiembrie va încheia turneul balcanic cu o întâlnire cu liderii statelor membre NATO din regiune. El se va întâlni cu prim-ministrul albanez, Edi Rama, cu președintele croat, Zoran Millatovic, cu prim-ministrul Muntenegrului, Millojko Spajic și cu prim-ministrul Sloveniei, Robert Golob.


Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News

DC Media Group Audience
Ambasadorul Zuckerman: Retragerea din Afganistan, cea mai mare umilință din istoria militară a SUA. Rusia a fost încurajată de imaginile de atunci
Zi încărcată pentru Armata Poloniei: Au sosit din SUA 26 de tancuri M1A1 Abrams și 11 lansatoare Himars
Președintele Comitetului militar al NATO: Un conflict poate apărea în orice moment în Europa. Rusia nu trebuie să câștige în conflictul din Ucraina
Modelul ”agenților străini” îi face cu ochiul lui Orban: Fidesz depune un proiect de lege privind „protecția suveranității naționale”
Satelitul nord-coreean a ajuns pe orbită și a transmis deja primele fotografii cu facilitățile militare ale SUA
"Locomotiva" germană s-a urnit mai târziu, dar acum duce greul: Berlinul anunță încă 4 sisteme IRIS-T pentru Ucraina, într-o nouă tranșă de 1,3 miliarde de euro
Cehia: Trebuie să fim pregătiți de un război cu un adversar cu arme nucleare. "Într-o confruntare NATO-Rusia, am fi combatant din prima secundă"
Moscova interzice accesul în țară pentru 11 deputați PAS. Chișinăul: Menținem poziția împotriva dezinformării / Maia Sandu ajunge în Ucraina
Rusia lucrează cu Libia pentru crearea unui corp militar în Africa
Ochii pe Balcanii de Vest. Stoltenberg vizitează inclusiv Kosovo pe fondul temerilor că Rusia intenționează să incite conflictul în regiune
Rusia „regretă profund” decizia Finlandei de a închide mai multe puncte de trecere a frontierei
Putin spune că Rusia nu e într-un conflict cu Europa și menține „fereastra deschisă” către Europa
Se face jumătate de an de la promisiunile lui Erdogan, iar aderarea Suediei în NATO e încă blocată în parlamentul turc
Situația se complică pentru ruși: Pușcașii marini ucraineni fac progrese de-a lungul malului estic al Niprului
Nevoite să își împartă sistemele Patriot pe mai multe fronturi, SUA realizează că au desfășurat deja jumătate din cele 60 de sisteme antiaeriene
Demonstrație de forță: Bombardiere strategice rusești Tu-160 și Tu-22M3 au patrulat simultan în Marea Barents, Marea Norvegiei și Marea Neagră
”Profund anti-rus”. Kremlinul pregătește un răspuns după înghețarea activelor rusești din Cehia: Acum este necesar să analizăm ce au cehii la noi
Militarii taiwanezi s-ar putea antrena în viitor pe teritoriul SUA
Netanyahu trebuie să demisioneze imediat, insistă liderul opoziției israeliene, Yair Lapid
Blocarea petrolierelor rusești care trec prin strâmtorile Danemarcei din Marea Baltică. Rusia: Încalcă dreptul internațional. Știți cât de periculos este acest lucru
Rusia a stocat peste 800 de rachete în Crimeea. Cât de pregătită este Ucraina pentru viitoarele atacuri
Iranul și-a mărit stocul de uraniu îmbogățit; este suficient pentru trei bombe nucleare
Întâlnire istorică Biden - Xi Jinping, semnal că ne reîntoarcem la o lume cu doi poli de putere. Ce mesaje au transmis cei doi lideri
MApN lămurește cât de serioasă a fost problema rachetei Patriot. De ce eroarea de la lansare nu ar fi avut niciun impact asupra acțiunii de luptă
Primele trageri reale cu sistemul Patriot al Armatei Române. O rachetă PAC-2 a ratat lansarea la exercițiul Patriot Spark 23, de la Capu Midia
Franța a emis un mandat de arestare pentru Bashar al-Assad. Președintele Siriei a autorizat atacuri cu arme chimice
După ce a spart gheața anul trecut - cu livrarea sistemelor S-300 - Slovacia face un pas în spate și notifică NATO că oprește ajutorul militar pentru Ucraina, acordat din stocurile Armatei
Creștere bruscă și nesperată a calității tehnologiilor militare occidentale, generată de războiul din Ucraina
Biden încearcă să repare relația americano-chineză. Care sunt subiectele fierbinți dintre cele două superputeri
În timp ce Europa ratează ținta, Rusia primește milionul de proiectile nord-coreene. Rachetele au rezultatele neașteptate pe front: ”Sunt mai precise decât cele rusești”

Ştiri Recomandate

Biden e dispus să facă compromisuri pe migrație pentru a obține finanțare suplimentară pentru Ucraina. Pentagonul mai are la dispoziție doar 1,8 miliarde pentru Kiev
Israelul a încercuit în Gaza casa lui Yahya Sinwar, liderul Hamas. David Maxim: Nu ar trebui să doarmă cu ochii închiși nici liderii din Qatar sau Turcia. Dar nu îi va ajuta nici asta
China a „descoperit” că poate doborî noul bombardier B-21 de generația a 6-a al SUA cu arme hipersonice și AI. Războiul real nu e însă simulare
Erdogan aplică metoda ”schimbului de prizonieri” și cere pe șleau aprobarea vânzării de F-16 la schimb cu votul Turciei pentru acceptarea Suediei în NATO
”Nu își mai fac iluzii. De la spital, direct în prima linie”. Numărul militarilor ruși care încearcă să dezerteze crește semnificativ
Secretarul de stat al SUA: Senatul ar deschide cutia Pandorei şi ar facilita continuarea agresiunii ruse dacă nu aprobă ajutorul pentru Ucraina
Zaharova reiterează obiectivul invadatorului rus și condițiile păcii: O Ucraină neutră și amputată
Emiratele Arabe Unite a angajat sute de veterani americani pentru a-și moderniza armata, inclusiv generali cu 4 stele din Armata SUA
Rusia încearcă să "înghețe" războiul din Ucraina înainte de efectuarea unui nou atac în primăvară
M2 Bradley a supraviețuit pe frontul din Ucraina după o lovitură directă de rachetă antitanc (video)
Italia se va retrage din Inițiativa Belt and Road a Chinei
Polonia pregătește un răspuns militar la militarizarea enclavei ruse Kaliningrad: Atenţia este îndreptată către coridorul Suwalki
Forțele Aeriene Ucrainene au anunțat când vor apărea primele avioane F-16 pe cerul Ucrainei: Piloții ucraineni nu sunt încă instruiți în România
Turcia a respins planul Israelului privind o zonă tampon pentru Gaza după război. Israelul a transmis planul mai multor state musulmane
Franța încearcă să convingă Marocul să îi construiască satelitul de spionaj atribuit inițial Israelului. Macron intervine oportun în sprijinul companiilor franceze
Forțele Aeriene Ucrainene anunță doborârea unui bombardier rusesc Su-24M în partea de vest a Mării Negre, în apropierea Insulei Șerpilor
Misiune complexă a unei drone americane RQ-4B în zona Mării Negre. Deși a început cu o serie de probleme tehnice, zborul a fost finalizat, inclusiv în spațiul aerian românesc
SUA vor redeschide liniile de producție pentru blindatele M2 Bradley și obuzierele M777. ”Avem comenzi pentru sute de unități noi”
Ministrul Tîlvăr: Ne așteptăm să primim la timp tehnica militară din SUA. Ce arme ar trebui să primească România în următoarea perioadă
Când UE dă rateuri, Finlanda ia problema pe cont propriu și crește producția de muniție pentru Ucraina
Cum pedepsește Bratislava trădarea: Un slovac, colaborator al spionajului militar rus, a primit o amendă de 15.000 de euro
Spania comandă sisteme de drone SIRTAP de la Airbus în valoare de peste o jumătate de miliard de dolari
Putin îi ia în vizor pe baltici, din cauza minorității ruse. Dacă Letonia „îi tratează pe rușii locali ca pe niște porci”, se va confrunta cu același „porc”
Cu ce armament militar nou a defilat Armata României: De la blindate JLTV, la radare GSR. În premieră, a fost prezentat și avionul Bombardier 75 al MAI
Noi dovezi că Ucraina a primit în secret ''drone momeală'' ADM-160 MALD de la SUA: Scopul utilizării, suprasaturarea sistemului rusesc de apărare aeriană
Principalul succes al Ucrainei este victoria pe plan maritim în Marea Neagră: Controlul Rusiei asupra Sevastopolului este tot mai slab
Două companii din Finlanda sunt suspectate că au livrat aproape 3500 de drone către Rusia
SUA în discuții pentru a forma un grup operativ de protecție a navelor comerciale în Marea Roșie
Polonia primește primele noi sisteme de rachete cu lansare multiplă HOMAR-K. Nu este exclusă achiziţia de rachete balistice KTSSM-II
Ucraina dezvoltă o nouă versiune a rachetei de croazieră anti-navă Neptune: Se lucrează activ la consolidarea capacităților de apărare aeriană
Livrarea de bombe de înaltă precizie GLSDB către Ucraina, amânată până în 2024. Ce schimbări pot apărea pe front?
România caută în SUA revitalizarea industriei de apărare naționale. Producția de muniție și investiții comune, discutate la Washington