Poți descărca aplicația:
Get it on App Store Get it on Google Play
'Operațiunea Qassem Soleimani': Viceregele persan din Orientul Mijlociu a murit. Ce urmează
Strategica
Data publicării:
Generalul iranian Qassem Soleimani, comandantul Forței AlQuds și al Gărzilor Revoluționare Iraniene, a fost ucis într-un raid cu rachete, lângă aeroportul internațional din Bagdad.
EXCLUSIV

Soleimani era escortat de un miniconvoi paramilitar, alături de liderul milițiilor șiite din Irak Abu al-Mahdi Muhandis, de asemenea, ucis și el în timpul atacului.

Soleimani, în vârstă de 62 de ani, nu numai că a coordonat operațiunile extrateritoriale iraniene, în special în Irak, Siria, Liban și Yemen, Venezuela dar a contribuit în special la sprijinirea și supraviețuirea regimului președintelui sirian Assad. În plus, în timpul războiului din Irak, Soleimani folosind cu îndemânare Forțele de Mobilizare Populare, unitățile paramilitare șiite susținute de Iran, a avut o contribuție militară foarte importantă în stoparea și apoi distrugerea pe teren a unităților par-militare ISIS din Irak și Siria. Desigur pe terenul lăsat liber de dispariția fizică a zeloților DAESH, viceregele persan și-a trimis propriile sale unități, care pregăteau atent slăbirea guvernului de la Damasc și libanizarea teritorului sirian.

 

Obiectivul Iranului, culoar direct spre Mediterană și apropierea de Israel

 

Dintr-o perspectivă strict politico-strategică, operațiunea militară s-a desfășurat în scop preventiv - pentru a zădărnici operațiunile iraniene ofensive împotriva prezenței SUA în Irak și regiune. Atacul asupra ambasadei SUA din Bagdad, cu ajutorul tocmai al forțelor speciale irakiene care erau plătite să oprească orice penetrare a celebrului cartier diplomatic, reprezenta primul semnal formal al declanșării operațiunilor iraniene în Irak și al renunțării de către generalul Soleimani la retorica sa ambiguă cu privire la expansiunea iraniană în această țară. Cum ISIS nu mai există, Al Qaida este practic divizată și demoralizată după moartea fiului lui Bin Laden, iranienii au înțeles că este momentul lor de a ocupa efectiv spațiul tactic și să comande efectiv în regiune. Scopul principal strategic era și este acela de crearea unui culoar direct spre Mediterană, care să împartă în mai multe felii teritoriile arabe și să le țină sub control persan. Soleimani, inteligent până la a deveni genial, a înțeles ca prin Siria se poate apropia de Israel (milițiile finanțate de Teheran sunt practic la o provincie distanță de granița cu Israel) iar prin Irak se poate apropia de centrul politcilor energetice ale lumii. Intenția lui aceasta a fost și de peste 20 de ani își urma obiectivul cu o precizie absolută.

Specialiștii de profil politic au considerat fără greșeală că Soleimani a fost viceregele persan din Orientul Mijlociu. Venerat de șiiții din regiune - și de mulți sunniți - ca erou al războiului împotriva imperialismului american, genialitatea lui s-a transformat în aură de profet atunci când, înțelegând pericolul pe care îl presupunea expansiunea grupării ISIS în lumea arabă, s-a situat pe poziție opusă. Prin această mișcare strategică excepțională, persanul a reușit să își mai cumpere ani buni de viață și să reducă la tăcere majoritatea vocilor arabe islamice critice la adresa regimului ayatolahilor. Profilul acestui general ne spune că a fost dirijor al milițiilor irakiene, arhitectul strategiei persane între Tigru și Eufrat și conducătorul de facto al Hezbollah. Aceasta a întruchipat proiecția externă a Teheranului, nevoia iraniană de își construi o sferă de influență până la Mediterană. Dacă ne uităm însă la influneța Garzilor Revoluționare în America Latină, în special pe culoarul venezuelean, putem realiza că Soleimani extrapola un imperialism istoric persan, devenind de-a lungul timpului practic puterea reală de la Teheran.

 

SUA și-au arătat ”colții de oțel și au mușcat fatal” 

 

În ultimile zile ale lui 2019 am asistat la o escaladare a atacurilor și provocărilor. Pe 27 decembrie, grupul paramilitar Kataib Hizbullah a atacat o bază militară din Kirkuk ucigând un antreprenor civil și rănind patru militari americani. Washingtonul a răspuns două zile mai târziu bombardând milițiile pro-iraniene și ucidând 25 dintre membrii lor. Atacul asupra ambasadei americane la Bagdad a fost organizat între 31 decembrie și 1 ianuarie, fiind punctul culminant al încercărilor repetate ale actorilor irakieni finanțați de Iran de a pătrunde în celebra Zona Verde. Episodul s-a rezolvat fără nici o victimă în rândul personalului diplomatic american și cu o amenințare clară din partea lui Trump. Conducătorul suprem al Iranului a răspuns, râzând de Trump.

Cu toate că nimeni nu credea că povestea va avea un asemenea sfârșit, toți analiștii crezând că Donald Trump va mai arunca o bombă într-un depozit gol de muniție, iată că amenințarea a fost reală iar rezultatul absolut nimicitor. SUA si-au arătat colții de oțel, dintr-o mușcatura fatală decimând practic conducerea paramilitară iraniană și transmițând un semnal imposibil de ignorat celorlalți apropiați ai Teheranului. Practic Washington spune regiunii că jocul geo-strategic nu este deloc țintar și că liniile roșii au fost de mult trecute. Desore generalul Soleimani, pentru prima dată se poate spune că a greșit fiind găsit la locul crimei. O aroganță tactică severă căci drona americană l-a găsit fără greș.

 

Operațiunea Soleimani, cel mai ostil act militar al SUA împotriva Iranului, în patru decenii

 

Din punct de vedere kinetic, putem considera că executarea lui Soleimani este cel mai ostil act militar al Statelor Unite împotriva Iranului în patru decenii de conflict, de la revoluția islamistă din 1979. Un conflict care își are rădăcinile în elemente strategice geo-globale (ambiția ambelor state  de a exercita exclusiv și nepartajat hegemonia în Orientul Mijlociu) și care este alimentat periodic de episoade cu puternic impact imagologic și politic, precum răpirea și menținerea în detenție a personalului diplomatic al ambasadei americane la Teheran în 1979. Din punct de vedere al strategiei politice internașionale a președintelui Trump, uciderea numărului doi iranian marchează punctul culminant, deocamdată, al campaniei de „presiune maximă” lansată împotriva puterii de la Teheran.

 Adevărata ofensivă americană împotriva Iranului a început în primăvara anului 2018 odată cu denunțarea acordului privind programul nuclear și cu restabilirea sancțiunilor economice. Obiectivul este însă superior ipotezelor specialiștilor. De ce Washingtonul dorește să rupă coridorul cu care Teheranul țintește Marea Mediterană? Scopul iranian este considerat incompatibil cu intenția americană de a împiedica orice putere din Orientul Mijlociu să ajungă la o poziție hegemonică în regiune.

Administrația SUA consideră că generalul Soleimani au lucrat, în ultimii ani, nu numai la distrugerea Israelului (mesajul fiind mai mult ideologic și care să răspundă așteptărilor zeloților din lumea arabă deloc prieteni regimului șiit de la Teheran), ci și la înconjurarea și izolarea aliaților americani din regiune pentru a îi învinge mai usor. Iranul nu are dușman mai implacabil decât Pakistanul în regiune, iar Mediterana și accesul la ea presupune în primul rând o punte de reașezare a jocului strategic cu marele său rival islamist și nu cu puterile regionale pro-americane. Teheranul și-a consolidat pozițiile din Irak și Siria profitând de războiul împotriva Statului Islamic, dus tocmai de către SUA.

De aceea nu este deloc o coincidență că Irakul este epicentrul tensiunilor din acest moment. Țara celor două fluvii joacă un rol critic și existențial în strategia iraniană de supraviețuire. Mai ales joacă rolul seminal al menținerii la putere a teocrației iraniene, singurul reper național cu intarsii internaționale. Pe lângă faptul că este un punct de neocolit în culoarul șiiit, Irakul este esențial pentru apărarea Persiei, ca teritoriu și ca națiune. Pentru Teheran, pierderea controlului asupra Irakului și Siriei implică riscul de a fi complet descoperit în fața oricărui inamic. Cu tehnologia actuală traversarea deșertului irakian se face în doar zile, astfel că dușmanul putea ajunge la porțile ayatolahilor mai repede decât se crede. Tocmai de aceea Soleimani a avut o asemenea priză la publicul iranian și a reușit performanța rară de a crea o forță para-militară extrem de puternică și de eficientă. Rolul lui era de a lovi inamicul în spatele frontului și tocmai acest lucru l-a făcut până în ziua în care a murit. Din 2003, anul în care Statele Unite au deschis porțile Bagdadului iranienilor prin răsturnarea regimului lui Saddam Hussein, Washingtonul și Teheran au concurat pentru influența în Mesopotamia într-un război de intensitate scăzută, încălzit brusc de uciderea lui Soleimani. Iar dacă înțelegem exact importanța acestui moment vom înțelege corect viitoarele mișcări ale fiecărui actor implicat.

Decizia de suprimare a viceregelui persian nu a fost luată la un moment de furie. Tehnic a fost o exploatare a unui moment de arognață a unui general mesianic, dar politic procesul începuse cu ceva timp în urmă. SUA sunt convinse că au acum, ani de la dezastrul obamian din Orientul Mijlociu destulă forță să elimine un factor perturbator major din zona de re-echilibrare strategică, distrusă de către fosta administrația democrată.

 

Ce urmează după executarea lui Soleimani

 

Executarea lui Soleimani tocmai acest fapt anunță, că SUA au acum elementul de forță care să reducă intențiile oricui de a își declara hegemonia în regiune. Că este Iran, Rusia sau Turcia, moartea ui Soleimani produce în primul rând un șoc atipic la nivelul forțelor pe care le conducea. Acestea, aflate din Liban până în Yemen se vor regrupa cu greu, dar fără să mai aibă măreția profetică a generalului legendar. La nivel local, este foarte clar că scopul operațiunii este de a impresiona iranienii, de a le induce starea de nesiguranță istorică pe care de secole această națiune o cunoaște. Fără un general mitic, fără un rege provenit din marile linii islamice, Iranul are  problemă cu sine însuși. De răspunsul leaderilor săi depinde soarta întregului regim de la Teheran. Practic, Trump a scos dosarul nuclear iranian de pe masa de negocieri. Fara Soleimani, proiectul nuclear iranian va intra în comă, dacă nu cumva va fi distrus bucată cu bucată de către Israel, într-o tăcere complice a vecinilor săi arabi.

Va exista o reacție din partea Iranului? Trebuie să existe. Dar, în ciuda reacției bombastice a liderului suprem Ali Khamenei și a liderilor Republicii Islamice, Teheran nu este în măsură să ridice în continuare bariera confruntării. SUA au implementată o infrastructură militară în 14 țări, și anume în Egipt, Israel, Liban, Siria, Turcia, Iordania, Irak, Kuweit, Arabia Saudită, Yemen, Oman, Emiratele Arabe Unite, Qatar și Bahrain. Dacă ne uităm pe hartă, Iran, pe lângă  suprafața sa de 1.684.000 kilometrii pătrați, este o fortăreață naturală. Tocmai de aceea izolarea economică și politică a Iranului este ușoară dacă SUA știu unde să taie legăturile economice. Puțină lume își imaginează o replică persană de magnitutdinea închiderii strâmtoarei Hormuz sau la represalii militare directe prin începerea unei campanii teroriste masive și coordonate împotriva Israelului și a pozițiilor SUA în Orientul Mijlociu. Pentru Iran, riscul de a fi atacat în propriile frontiere ar fi extrem de ridicat și în plus, într-un moment de slăbiciune pentru regim. Nu mai vorbim că un război cu Iran, în an electoral, ar fi argument suprem pentru un al doilea mandat Trump.

Astfel, răspunsul Republicii Islamice ar putea fi limitat la Bagdad și împrejurimile sale. Pentru moment aliații iranieni din Irak au lansat apeluri pentru a elimina prezența militară americană (5.500 de soldați în creștere), propagandistic se are în vedere reactivarea faimoasei armate Mahdi de către liderul șiit Moqtada al-Sadr (considerat a fi din punct de vedere al riscului kinetic o non valoare militară și fără pregătirea tactică a lui Soleimani). Aceste răspunsuri localizate nu exclud însă, posibilitatea unor evenimente dramatice pe alte continente. Dar sugerează că niciun rival al SUA , fie el la Teheran fie de aiurea, nu intenționează să lărgească conflictul pentru a oferi, din nou, administrației Trump posibilitatea de a lovi năpraznic.

SUA au reușit revenirea în regiune, chiar și dacă soldații săi și-au rărit rândurile pe teren. Iranul nu are în acest moment instrumente de contraatac la nivelul dramatic al dispariției lui Soleimani. Dosarul nuclear practic s-a prăbușit ca element de șantaj iar Franța și Rusia discută doar ca să își apere pozițiilor lor regionale serios zdruncinate de eliminarea persanului. Cu un Irak profund divizat, Rusia nu are cum să stabilizeze Siria iar Franța nu are cum să joace în Libia. Turcia, deși vrea să dea o replică neo-otomană și panarabă, prin eliminarea bazei americane de la Icirlik nu va putea să prelungească prea mult expansiunea sa teritorială în regiune. Resursele turce sunt prea puține și prea ușor de neutralizat.

Moartea lui Soleimani, viceregele persan a distrus echilibrul terorii și ambițiile imperiale persane. Cu Soleimani, mor însă și planurile multor actori vedetă din ultimii ani. SUA și-au reafirmat rolul de hegemon în regiune. Israel se poate simți acum mai bine și poate decide mult mai clar cine va fi noul prim ministru.


Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News

Rachete din ce în ce mai puține: Zelenski avertizează asupra lipsei de Patriot în contextul discuțiilor privind securitatea şi cere aprobare pentru producţia acestora
Propunerea europenilor pentru a calma administraţia Trump: 30 000 de militari din state europene în Ucraina pentru a asigura încetarea focului
Cine leagă de mâini piloții români de F-16 care vor să apere România. Dar mesajul transmis Rusiei este că „pe aici nu se trece”
Rusia vrea România afară din NATO? Cristian Diaconescu: Rușii le-au cerut americanilor împărțire sferelor de influență şi retragerea trupelor americane din Europa de Est
Ilie Bolojan, după întâlnirea cu Emmanuel Macron: Prezența militară franceză va fi consolidată în perioada următoare
Europa reacționează la declarațiile lui Trump potrivit cărora Zelenski „nu ar fi trebuit să înceapă” războiul: Nimeni în afară de Putin nu a început sau nu a dorit acest război în inima Europei
Trupele ucrainene din regiunea Kursk sunt în pericol: Putin susţine că militarii ruși au pătruns în regiunea Sumy, încercând probabil să taie aprovizionarea forțelor din direcția Sudzha
Polonia susține că statele vecine Rusiei nu ar trebui să trimită forțe de menținere a păcii în Ucraina: Ar putea duce cu ușurință la declanşarea de provocări
Legea care permite doborârea dronelor care intră în spațiul aerian național, adoptată de Camera Deputaților
România, cap de pod al Europei către Asia Centrală. Coridorul Asia Centrală-Caucaz-Europa poate spori securitatea economică și energetică a regiunii
Cum putem preveni o nouă agresiune militară rusă? Ministrul de externe lituanian: „Sute de mii” de trupe străine ar trebui să fie desfășurate în Ucraina
Imprimatur: Cui îi este frică de JD Vance?
Franța a convocat pentru miercuri un nou summit, la care este invitată și România
Garanții de securitate pentru Ucraina | Rutte: Europa este pregătită și dispusă să-și asume un rol de lider
Nu există plan B în relația cu SUA. Naumescu: La Paris, Europa și-a arătat din nou limitele. Divergențe inclusiv privind trupe de menținere a păcii în Ucraina
Administrația Trump și europenii pică primul lor examen privind reacția la escaladarea nucleară? Atacul dronei ruse de la Cernobîl, testare pentru aliați
Poziția Beijingului faţă de războiul ruso-ucrainean. Zelenski: „Pentru prima dată vedem interesul Chinei”
Statele europene vor o pace în Ucraina, dar şovăie în luarea unor decizii concrete: Liderii europeni au atitudini diferite față de trimiterea forțelor de menținere a păcii în Ucraina
Reprezentanții NATO au atras atenția Ucrainei privind utilizarea ineficientă a armamentului primit 
Mesajul congresmanului american Crenshaw pentru Europa: Ar trebui să fie mai agresivă și să-și „dubleze sau să-și tripleze eforturile” pentru a ajuta Ucraina
„Pacea” din Ucraina și de ce Rusia va avea nevoie de un nou război în epoca post-Trump. Moldova, un „candidat” pentru Putin
Nu atât de uşor pe cât părea! Marco Rubio: Este nevoie de mai mult de o întâlnire pentru a pune capăt războiului din Ucraina
Putin desface șampania: Șeful conferinței de la Munchen, copleșit de evenimente, izbucnește în plâns. E capabilă Europa să treacă la următorul nivel de integrare?
Avioanele chineze, invitate de ruși până în Alaska, îngrijorează Washingtonul. Parteneriatul ruso-chinez din Arctica, una din marile provocări pentru NORAD
Coridoare de Mobilitate Militară, parteneriatele cu Lockheed și Rheinmetall, întrevederi cu oficiali europeni și americani. Ce au discutat oficialii români la Conferința de la Munchen
Rusia a produs anul trecut 4.300 de blindate, dar tot e pe minus. Expansiunea industriei militare rusești e frânată doar de Războiul din Ucraina
Pacea care face Rusia mai mare și mai măreață. Experimentul 1938 ne arată că pofta de teritorii nu se potolește prin cedări
Câtă dreptate are JD Vance privind alegerile din România și cum răspundem celor două Românii care îl susțin pe candidatul Georgescu
Ce programe pentru înzestrarea Armatei încep în 2025 și cum putem implica industria de apărare | Viorel Manole, directorul Patromil, la Obiectiv EuroAtlantic
Photo source: Генеральний штаб ЗСУ / General Staff of the Armed Forces of Ukraine
EXCLUSIV
Cu 31 de Abrams nu poți rupe frontul rus. Hossu: Ucraina a împins frontul la 9 km de Rusia, dar a fost obligată să se oprească. Războiul putea arăta complet diferit azi

Ştiri Recomandate

SIPRI: Europenii din NATO și-au dublat importurile de tehincă militară în ultimii 5 ani. Peste 60% din arme vin din SUA
Trump destabilizează și “micul NATO”. Australia este foarte aproape să rămână fără submarinele nucleare americane, deși a fost forțată să refuze și să umilească Parisul
Sfârșitul superiorității aeriene? Cât de mult mai mizează Statele Unite pe dezvoltarea unui avion de vânătoare de generația a VI-a
Industria germană de apărare este invitată să producă în Ucraina: Acord cu compania Diehl Defenсe pentru creșterea livrărilor de sisteme IRIS-T
Ucraina „s-ar putea să nu supraviețuiască” invaziei pe scară largă a Rusiei, cu sau fără sprijinul american. Trump: Indiferent de rezultatul războiului, SUA își vor banii înapoi
Pentru ce scenariu militar se pregătesc Statele Unite? Compania Boeing extinde cu 50% sistemul american de apărare antirachetă din Alaska
Sistemul CA-95 românesc a fost integrat în apărarea antiaeriană a Ucrainei: Chiar dacă este depășit din punct de vedere tehnologic, rămâne eficient în combaterea dronelor
Prezidenţiale 2025. Candidatura lui Călin Georgescu a fost respinsă de BEC. Georgescu nu mai poate depune completări, subliniază Tudorel Toader
SUA cresc presiunea: Sistemele de război electronic de pe F-16-urile ucrainene nu vor mai primi actualizări. Musk spune că oprirea Starlink ar prăbuși apărarea ucraineană
Migrația, folosită ca armă: Kremlinul a amplificat fluxul de refugiați din Siria către Europa
China, Iranul și Rusia vor începe luni exerciții militare comune în apropierea Iranului
Aproximativ 10% din pierderea forței de luptă a Rusiei în războiul din Ucraina se datorează dezertărilor
Germania, planuri mari pentru Armată: Serviciu militar obligatoriu și creșterea masivă a cheltuielilor pentru apărare
Ungaria şi SUA pregătesc un pachet de cooperare economică, care să compenseze potențialul război comercial între UE și Statele Unite
Militari ai Armatei SUA, acuzați că au transmis Chinei informații secrete. Date „super greu de obținut” despre HIMARS, vândute pe câteva mii de dolari
Bombardierele strategice americane rămân în Europa: Două B-52H Stratofortress și aeronave Eurofighter italiene au simulat misiuni de bombardament
Australia are în vedere trimiterea de trupe de menținere a păcii în Ucraina
Șeful serviciului german de informații sugerează că Kremlinul va testa eficacitatea articolului 5 NATO
Surse suedeze: SUA nu vor mai participa la planificarea viitoarelor exerciții NATO din Europa
Istoria se repetă, cu Putler în rol principal: Face Occidentul aceleași greșeli ca la Munchen, în 1938?
În Rusia sprijinirea Ucrainei provoacă frisoane. Rușii spun că România se pregătește să intre în „efectul Concorde” în Ucraina
Trupele ruse au spart apărarea armatei ucrainene în regiunea Kursk. Aproape 10.000 de militari ucraineni sunt în pericol de încercuire
Rutte: Bugetele militare mai mari sunt primul pas, este nevoie de o producție mai rapidă
Trump vrea să mute trupele din Germania pe Flancul Estic. Europa trebuie să-și dubleze forțele militare: Minim 300 de avioane de luptă, zeci de nave și minim 100 de arme nucleare
Rușii au schimbat tactica: Roiuri de drone kamikaze Shahed-2, folosite în atacurile nocturne asupra Ucrainei
Niciodată gubernie rusă! Polonia vrea arma nucleară și o armată de jumătate de milion de oameni
Harta Europei / pexels, aliaksei lepik
EXCLUSIV
Mai valorează ceva tratatele internaționale, în ziua de astăzi?
Cea mai valoroasă armă din Ucraina ar putea fi în pericol. Patriot, mai ușor de lovit de rachete și dronele ruse, după suspendarea ajutorului SUA
Trump nu poate asigura pacea în Ucraina fără Europa. Altfel riscăm să ne trezim cu Rusia la Gurile Dunării și cu un război major în Europa în următorii ani
Patru avioane F-16 ale României, în coasta Rusiei. Militarii români care vor apăra o regiune fierbinte a Europei au fost evaluați (Foto)
Obuze de artilerie, vehicule Rosomak sau tancuri K2 Black Panther. Polonia atrage Slovacia în proiecte de producție comună de tehnică militară
Trump spune că dacă Rusia nu va înceta să „strivească Ucraina pe câmpul de luptă” ia în calcul noi sancțiuni
pixel