Poți descărca aplicația:
Get it on App Store Get it on Google Play
'Operațiunea Qassem Soleimani': Viceregele persan din Orientul Mijlociu a murit. Ce urmează
Strategica
Data publicării:
Generalul iranian Qassem Soleimani, comandantul Forței AlQuds și al Gărzilor Revoluționare Iraniene, a fost ucis într-un raid cu rachete, lângă aeroportul internațional din Bagdad.
EXCLUSIV

Soleimani era escortat de un miniconvoi paramilitar, alături de liderul milițiilor șiite din Irak Abu al-Mahdi Muhandis, de asemenea, ucis și el în timpul atacului.

Soleimani, în vârstă de 62 de ani, nu numai că a coordonat operațiunile extrateritoriale iraniene, în special în Irak, Siria, Liban și Yemen, Venezuela dar a contribuit în special la sprijinirea și supraviețuirea regimului președintelui sirian Assad. În plus, în timpul războiului din Irak, Soleimani folosind cu îndemânare Forțele de Mobilizare Populare, unitățile paramilitare șiite susținute de Iran, a avut o contribuție militară foarte importantă în stoparea și apoi distrugerea pe teren a unităților par-militare ISIS din Irak și Siria. Desigur pe terenul lăsat liber de dispariția fizică a zeloților DAESH, viceregele persan și-a trimis propriile sale unități, care pregăteau atent slăbirea guvernului de la Damasc și libanizarea teritorului sirian.

 

Obiectivul Iranului, culoar direct spre Mediterană și apropierea de Israel

 

Dintr-o perspectivă strict politico-strategică, operațiunea militară s-a desfășurat în scop preventiv - pentru a zădărnici operațiunile iraniene ofensive împotriva prezenței SUA în Irak și regiune. Atacul asupra ambasadei SUA din Bagdad, cu ajutorul tocmai al forțelor speciale irakiene care erau plătite să oprească orice penetrare a celebrului cartier diplomatic, reprezenta primul semnal formal al declanșării operațiunilor iraniene în Irak și al renunțării de către generalul Soleimani la retorica sa ambiguă cu privire la expansiunea iraniană în această țară. Cum ISIS nu mai există, Al Qaida este practic divizată și demoralizată după moartea fiului lui Bin Laden, iranienii au înțeles că este momentul lor de a ocupa efectiv spațiul tactic și să comande efectiv în regiune. Scopul principal strategic era și este acela de crearea unui culoar direct spre Mediterană, care să împartă în mai multe felii teritoriile arabe și să le țină sub control persan. Soleimani, inteligent până la a deveni genial, a înțeles ca prin Siria se poate apropia de Israel (milițiile finanțate de Teheran sunt practic la o provincie distanță de granița cu Israel) iar prin Irak se poate apropia de centrul politcilor energetice ale lumii. Intenția lui aceasta a fost și de peste 20 de ani își urma obiectivul cu o precizie absolută.

Specialiștii de profil politic au considerat fără greșeală că Soleimani a fost viceregele persan din Orientul Mijlociu. Venerat de șiiții din regiune - și de mulți sunniți - ca erou al războiului împotriva imperialismului american, genialitatea lui s-a transformat în aură de profet atunci când, înțelegând pericolul pe care îl presupunea expansiunea grupării ISIS în lumea arabă, s-a situat pe poziție opusă. Prin această mișcare strategică excepțională, persanul a reușit să își mai cumpere ani buni de viață și să reducă la tăcere majoritatea vocilor arabe islamice critice la adresa regimului ayatolahilor. Profilul acestui general ne spune că a fost dirijor al milițiilor irakiene, arhitectul strategiei persane între Tigru și Eufrat și conducătorul de facto al Hezbollah. Aceasta a întruchipat proiecția externă a Teheranului, nevoia iraniană de își construi o sferă de influență până la Mediterană. Dacă ne uităm însă la influneța Garzilor Revoluționare în America Latină, în special pe culoarul venezuelean, putem realiza că Soleimani extrapola un imperialism istoric persan, devenind de-a lungul timpului practic puterea reală de la Teheran.

 

SUA și-au arătat ”colții de oțel și au mușcat fatal” 

 

În ultimile zile ale lui 2019 am asistat la o escaladare a atacurilor și provocărilor. Pe 27 decembrie, grupul paramilitar Kataib Hizbullah a atacat o bază militară din Kirkuk ucigând un antreprenor civil și rănind patru militari americani. Washingtonul a răspuns două zile mai târziu bombardând milițiile pro-iraniene și ucidând 25 dintre membrii lor. Atacul asupra ambasadei americane la Bagdad a fost organizat între 31 decembrie și 1 ianuarie, fiind punctul culminant al încercărilor repetate ale actorilor irakieni finanțați de Iran de a pătrunde în celebra Zona Verde. Episodul s-a rezolvat fără nici o victimă în rândul personalului diplomatic american și cu o amenințare clară din partea lui Trump. Conducătorul suprem al Iranului a răspuns, râzând de Trump.

Cu toate că nimeni nu credea că povestea va avea un asemenea sfârșit, toți analiștii crezând că Donald Trump va mai arunca o bombă într-un depozit gol de muniție, iată că amenințarea a fost reală iar rezultatul absolut nimicitor. SUA si-au arătat colții de oțel, dintr-o mușcatura fatală decimând practic conducerea paramilitară iraniană și transmițând un semnal imposibil de ignorat celorlalți apropiați ai Teheranului. Practic Washington spune regiunii că jocul geo-strategic nu este deloc țintar și că liniile roșii au fost de mult trecute. Desore generalul Soleimani, pentru prima dată se poate spune că a greșit fiind găsit la locul crimei. O aroganță tactică severă căci drona americană l-a găsit fără greș.

 

Operațiunea Soleimani, cel mai ostil act militar al SUA împotriva Iranului, în patru decenii

 

Din punct de vedere kinetic, putem considera că executarea lui Soleimani este cel mai ostil act militar al Statelor Unite împotriva Iranului în patru decenii de conflict, de la revoluția islamistă din 1979. Un conflict care își are rădăcinile în elemente strategice geo-globale (ambiția ambelor state  de a exercita exclusiv și nepartajat hegemonia în Orientul Mijlociu) și care este alimentat periodic de episoade cu puternic impact imagologic și politic, precum răpirea și menținerea în detenție a personalului diplomatic al ambasadei americane la Teheran în 1979. Din punct de vedere al strategiei politice internașionale a președintelui Trump, uciderea numărului doi iranian marchează punctul culminant, deocamdată, al campaniei de „presiune maximă” lansată împotriva puterii de la Teheran.

 Adevărata ofensivă americană împotriva Iranului a început în primăvara anului 2018 odată cu denunțarea acordului privind programul nuclear și cu restabilirea sancțiunilor economice. Obiectivul este însă superior ipotezelor specialiștilor. De ce Washingtonul dorește să rupă coridorul cu care Teheranul țintește Marea Mediterană? Scopul iranian este considerat incompatibil cu intenția americană de a împiedica orice putere din Orientul Mijlociu să ajungă la o poziție hegemonică în regiune.

Administrația SUA consideră că generalul Soleimani au lucrat, în ultimii ani, nu numai la distrugerea Israelului (mesajul fiind mai mult ideologic și care să răspundă așteptărilor zeloților din lumea arabă deloc prieteni regimului șiit de la Teheran), ci și la înconjurarea și izolarea aliaților americani din regiune pentru a îi învinge mai usor. Iranul nu are dușman mai implacabil decât Pakistanul în regiune, iar Mediterana și accesul la ea presupune în primul rând o punte de reașezare a jocului strategic cu marele său rival islamist și nu cu puterile regionale pro-americane. Teheranul și-a consolidat pozițiile din Irak și Siria profitând de războiul împotriva Statului Islamic, dus tocmai de către SUA.

De aceea nu este deloc o coincidență că Irakul este epicentrul tensiunilor din acest moment. Țara celor două fluvii joacă un rol critic și existențial în strategia iraniană de supraviețuire. Mai ales joacă rolul seminal al menținerii la putere a teocrației iraniene, singurul reper național cu intarsii internaționale. Pe lângă faptul că este un punct de neocolit în culoarul șiiit, Irakul este esențial pentru apărarea Persiei, ca teritoriu și ca națiune. Pentru Teheran, pierderea controlului asupra Irakului și Siriei implică riscul de a fi complet descoperit în fața oricărui inamic. Cu tehnologia actuală traversarea deșertului irakian se face în doar zile, astfel că dușmanul putea ajunge la porțile ayatolahilor mai repede decât se crede. Tocmai de aceea Soleimani a avut o asemenea priză la publicul iranian și a reușit performanța rară de a crea o forță para-militară extrem de puternică și de eficientă. Rolul lui era de a lovi inamicul în spatele frontului și tocmai acest lucru l-a făcut până în ziua în care a murit. Din 2003, anul în care Statele Unite au deschis porțile Bagdadului iranienilor prin răsturnarea regimului lui Saddam Hussein, Washingtonul și Teheran au concurat pentru influența în Mesopotamia într-un război de intensitate scăzută, încălzit brusc de uciderea lui Soleimani. Iar dacă înțelegem exact importanța acestui moment vom înțelege corect viitoarele mișcări ale fiecărui actor implicat.

Decizia de suprimare a viceregelui persian nu a fost luată la un moment de furie. Tehnic a fost o exploatare a unui moment de arognață a unui general mesianic, dar politic procesul începuse cu ceva timp în urmă. SUA sunt convinse că au acum, ani de la dezastrul obamian din Orientul Mijlociu destulă forță să elimine un factor perturbator major din zona de re-echilibrare strategică, distrusă de către fosta administrația democrată.

 

Ce urmează după executarea lui Soleimani

 

Executarea lui Soleimani tocmai acest fapt anunță, că SUA au acum elementul de forță care să reducă intențiile oricui de a își declara hegemonia în regiune. Că este Iran, Rusia sau Turcia, moartea ui Soleimani produce în primul rând un șoc atipic la nivelul forțelor pe care le conducea. Acestea, aflate din Liban până în Yemen se vor regrupa cu greu, dar fără să mai aibă măreția profetică a generalului legendar. La nivel local, este foarte clar că scopul operațiunii este de a impresiona iranienii, de a le induce starea de nesiguranță istorică pe care de secole această națiune o cunoaște. Fără un general mitic, fără un rege provenit din marile linii islamice, Iranul are  problemă cu sine însuși. De răspunsul leaderilor săi depinde soarta întregului regim de la Teheran. Practic, Trump a scos dosarul nuclear iranian de pe masa de negocieri. Fara Soleimani, proiectul nuclear iranian va intra în comă, dacă nu cumva va fi distrus bucată cu bucată de către Israel, într-o tăcere complice a vecinilor săi arabi.

Va exista o reacție din partea Iranului? Trebuie să existe. Dar, în ciuda reacției bombastice a liderului suprem Ali Khamenei și a liderilor Republicii Islamice, Teheran nu este în măsură să ridice în continuare bariera confruntării. SUA au implementată o infrastructură militară în 14 țări, și anume în Egipt, Israel, Liban, Siria, Turcia, Iordania, Irak, Kuweit, Arabia Saudită, Yemen, Oman, Emiratele Arabe Unite, Qatar și Bahrain. Dacă ne uităm pe hartă, Iran, pe lângă  suprafața sa de 1.684.000 kilometrii pătrați, este o fortăreață naturală. Tocmai de aceea izolarea economică și politică a Iranului este ușoară dacă SUA știu unde să taie legăturile economice. Puțină lume își imaginează o replică persană de magnitutdinea închiderii strâmtoarei Hormuz sau la represalii militare directe prin începerea unei campanii teroriste masive și coordonate împotriva Israelului și a pozițiilor SUA în Orientul Mijlociu. Pentru Iran, riscul de a fi atacat în propriile frontiere ar fi extrem de ridicat și în plus, într-un moment de slăbiciune pentru regim. Nu mai vorbim că un război cu Iran, în an electoral, ar fi argument suprem pentru un al doilea mandat Trump.

Astfel, răspunsul Republicii Islamice ar putea fi limitat la Bagdad și împrejurimile sale. Pentru moment aliații iranieni din Irak au lansat apeluri pentru a elimina prezența militară americană (5.500 de soldați în creștere), propagandistic se are în vedere reactivarea faimoasei armate Mahdi de către liderul șiit Moqtada al-Sadr (considerat a fi din punct de vedere al riscului kinetic o non valoare militară și fără pregătirea tactică a lui Soleimani). Aceste răspunsuri localizate nu exclud însă, posibilitatea unor evenimente dramatice pe alte continente. Dar sugerează că niciun rival al SUA , fie el la Teheran fie de aiurea, nu intenționează să lărgească conflictul pentru a oferi, din nou, administrației Trump posibilitatea de a lovi năpraznic.

SUA au reușit revenirea în regiune, chiar și dacă soldații săi și-au rărit rândurile pe teren. Iranul nu are în acest moment instrumente de contraatac la nivelul dramatic al dispariției lui Soleimani. Dosarul nuclear practic s-a prăbușit ca element de șantaj iar Franța și Rusia discută doar ca să își apere pozițiilor lor regionale serios zdruncinate de eliminarea persanului. Cu un Irak profund divizat, Rusia nu are cum să stabilizeze Siria iar Franța nu are cum să joace în Libia. Turcia, deși vrea să dea o replică neo-otomană și panarabă, prin eliminarea bazei americane de la Icirlik nu va putea să prelungească prea mult expansiunea sa teritorială în regiune. Resursele turce sunt prea puține și prea ușor de neutralizat.

Moartea lui Soleimani, viceregele persan a distrus echilibrul terorii și ambițiile imperiale persane. Cu Soleimani, mor însă și planurile multor actori vedetă din ultimii ani. SUA și-au reafirmat rolul de hegemon în regiune. Israel se poate simți acum mai bine și poate decide mult mai clar cine va fi noul prim ministru.


Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News

DC Media Group Audience
Militar rus, în timpul unor exerciții efectuate înainte de startul invaziei din Ucraina / Armata Rusă, facebook, ministerul apărării
EXCLUSIV
Chifu estimează că Rusia va fi obligată să anunțe mobilizarea generală curând: O situație imposibilă pentru Ucraina, chiar și cu cei 500.000 de noi recrutați
Sursă foto: MApN
EXCLUSIV
Europa revine la recrutare. Să depășim vechile stereotipuri „armata obligatorie” și să explicăm „modelul scandinav” care ar putea fi soluția
Tudor Curtifan: Condiția ca Rusia să intre pe un culoar de coliziune cu NATO e să-și atingă cele 3 mari obiective. Am intrat într-o capcană din care trebuie să ieșim rapid
Steadfast Defender 24: Cum se va desfăşura cel mai mare exerciţiu militar al NATO în Europa?
Dronele vor înlocui treptat artileria pe câmpul de luptă. Conflictul din Ucraina poate accelera apariția unor unități adaptate la acest proces
Avioane de luptă multi-rol de tip Tornado ale Forțelor Aeriene din Germania. Foto:Bundeswehr
EXCLUSIV
Rusia a trezit colosul militar german. Chifu: Germania preia postura de lider militar și își asumă rolul de apărător al Europei
Rusia se înconjoară de ”pitici” nucleari: Belarusul anunță o nouă doctrină nucleară
"Era păcii s-a încheiat. Trecerea de la o lume postbelică la o lume antebelică." Discurs istoric al ministrului britanic al apărării
Armata Ucrainei. Photo source: Генеральний штаб ЗСУ / General Staff of the Armed Forces of Ukraine
EXCLUSIV
Războiul Rusiei împotriva Ucrainei: Victorie, înfrângere și consecințe. Încotro se îndreaptă lumea? Iulian Chifu vine la Obiectiv EuroAtlantic
Industria bulgară de apărare lucrează aproape non-stop: Are ca obiective furnizarea de muniţie către Ucraina şi atragerea de fonduri europene pentru noi proiecte
Rusia colapsează în fața Ucrainei | Generalul Ben Hodges a comentat planurile lui Putin de a purta un război timp de 5 ani: Să se facă Peninsula Crimeea inutilizabilă pentru trupele ruse
Fabrică de armament, sursă foto: Romarm
EXCLUSIV
Ce cumpără Armata României în 2024 și cum revitalizăm industria pentru a juca din nou pe piața de export | Constantin Bucuroiu, la Obiectiv EuroAtlantic
Italia dă tonul pentru ”a treia cale” în Europa? Guvernul Meloni ar putea lega ajutorul militar acordat Ucrainei de discuțiile de pace
”Așa au crezut și ucrainenii înainte de invazie”. Avertismentul guvernului suedez: „Pregătiți-vă, ar putea fi un război în Suedia. Scopul Rusiei rămâne același”
După 35 de ani Putin dă cu piciorul la tot ce a construit Gorbaciov și readuce Rusia pe un culoar de coliziune cu Israelul
Mass-media ucraineană aduce acuze grave la adresa Poloniei: Trebuie să recunoască faptul că duce un "război" împotriva viitorului european al Ucrainei
China: Un nou ministru al Apărării, o nouă șansă la dialog deschis cu SUA
Are Rusia un plan de atacare a Europei? Un serviciu european răspunde afirmativ. De ce România ar putea fi punctul slab al NATO
Ultimul atac american din Irak a umplut paharul: Oficialii de la Bagdad anunță primii pași pentru încetarea prezenței coaliției internaționale pe teritoriul irakian
Ucraina ar trebui să primească toate armele de care are nevoie: Kievul refuză ideea unui "plan B" în ceea ce priveşte soluţionarea conflictului
Marea Britanie se pregătește să atace ținte militare ale rebelilor houthi ca răspuns la amenințările din Marea Roșie
Vestul se confruntă cu o penurie severă de arme, Rusia și China sunt înainte: Capacitatea Occidentului de a produce arme, subminată de reducerile bugetului pentru apărare
România răspunde amenințărilor directe ale Rusiei privind lovirea aeroporturilor militare românești, amintind Moscovei că „suntem pe partea bună a istoriei”
Ministrul israelian al Securității Naționale: Nu suntem o altă stea pe steagul american
Ministrul polonez de externe: Ar trebui să răspundem la ultimul atac asupra Ucrainei într-un limbaj pe care Putin să-l înțeleagă
Este sau nu afectată de sancţiuni industria rusă de apărare? Kievul a fost atacat cu rachete ruseşti X-101 fabricate la sfârşitul lui 2023
Noi detalii despre racheta rusească care a intrat în spaţiul aerian al Poloniei: A fost o altă "demonstrație de forță" din partea Rusiei?
Atacul efetuat de ucraineni asupra portului Novorossiisk a fost important din punct de vedere strategic, deși partenerii occidentali ai Ucrainei nu au fost încântați
Se tem SUA de Iran deși beneficiază de o forță militară net superioară? O politică mai agresivă ar putea preveni un război inevitabil

Ştiri Recomandate

Turelele UT30 MK2 de pe Piranha 5 ale Armatei României vor fi produse în România, dar același model va echipa și mașina de luptă Redback
Ministrul francez de externe clarifică propunerea lui Macron de a "trimite trupe în Ucraina": Trebuie să luăm în considerare noi acțiuni
Kirby: În cazul în care ucrainenii nu primesc sprijinul SUA într-o lună sau două, rușii vor câștiga mai mult teritoriu
Acord, în premieră, între România şi Maroc cu privire la cooperarea în domeniul militar
După Avdiivka, ucrainenii au confirmat că s-au retras din mai multe sate. Rușii schimbă tactica și au început să atace în grupuri mai mari
Deși va avea a doua armată terestră din Europa, Polonia nu crede că ar rezista fără NATO în fața agresiunii Federației Ruse
Fabricile nord-coreene de armament produc la capacitate maximă pentru Rusia: Phenianul a trimis deja 6.700 de containere cu muniție
Reuniunea Vișegrad a arătat un V4 ”în viață”, dar divizat de cel mai mare zid de după 89: Atitudinea față de Rusia
Un al doilea Su-34, lovit de ucraineni în doar câteva ore. Aviația Rusiei a înregistrat în aceste zile cel mai cumplit bilanț din istoria ei
SUA admit că pierderea Avdiivkăi și avansul rus au legătură directă cu blocajul din Congres. Muniția pentru Ucraina se confruntă cu birocrație
EXCLUSIV
Cum s-a ales Rusia cu încă 2.600 de km graniță cu NATO și controversa prezenței NATO în Ucraina | Ana Cătăuță, la Obiectiv EuroAtlantic
Emmanuel Macron a creat o situaţie tensionată la nivelul Alianţei Nord-Atlantice | Stoltenberg: NATO nu intenționează să trimită trupe în Ucraina
Rusia recunoaște indirect că este cu 20 de ani în urma SUA și că nu are nici măcar un concept pentru un avion de vânătoare de generația a VI-a
Think tank-ul românesc New Strategy Center a participat la Kiev la o conferință dedicată celor 2 ani de la invazia declanșată de Rusia
Prima reacție a Rusiei după ce Franța a tatonat trimiterea de trupe NATO în Ucraina: „Al treilea război mondial. Punct”
Ambasadorul R. Moldova la București: România a devenit primul partener comercial al Moldovei devansând cu mult Rusia
Scholz răspunde că nu vor exista militari ”europeni sau NATO” în Ucraina. Reacția, după ce Macron ”nu excludea posibilitatea” de a trimite trupe
Mașina de luptă Redback, care va lua parte și în competiția României, va fi dotată cu sisteme protecție și senzori de ultimă generație
Ucraina susține că a doborât un alt avion de luptă rusesc: Minus încă un Su-34 pe frontul de est
Germania refuză din nou să livreze Ucrainei rachete Taurus de teamă să nu fie târâtă într-un război contra Rusiei. Nemții rămân lideri în Europa în sprijin militar
Demonstrație de forță a SUA în Europa. După ce au lovit ținte pro-iraniene, bombardierele strategice B-1B au fost dislocate în Europa
Iniţiativa lui Macron nu s-a concretizat: Președintele Poloniei confirmă că nu a existat un consens la Paris privind trimiterea de trupe în Ucraina
A-50 AWACS sunt imposibil de înlocuit, dar rușii încearcă. După ce deține recordul de 2 avioane pierdute, Rusia apelează la zeci de drone
ISIS dă semne de revigorare în Siria. Aproximativ 10.000 de luptători ar fi pregătiți pentru noi atacuri teroriste
Se pare că avem prima pierdere a unui Abrams în Ucraina (Foto/Video). Rusia susține că tancul M1 Abrams a fost distrus pe câmpul de luptă
Zi istorică, Suedia e membră NATO după ce Ungaria a ratificat în cele din urmă aderarea cu o majoritate copleșitoare
Rusia pregătește revendicări teritoriale împotriva SUA în zona Alaskăi. Rușii vor să acționeze atent, așteptându-se ca americanii să nu stea cu mâinile încrucișate
Șeful CIA a vizitat Ucraina în secret. Sprijinul agenției americane a fost unul major și rămâne vital pentru Kiev
Obuziere de ultimă generație pentru Armata României via Coreea de Sud. Contractul pentru K9 Thunder va fi semnat în următoarele zile
O nouă împărțire admnistrativ-teritorială a Rusiei: Regiunile anexate ale Ucrainei pe care Rusia nu le controlează, incluse în Districtul Militar Sud
David Cameron: Statele occidentale nu au făcut tot ce au putut pentru ca Ucraina să facă față invaziei ruse
pixel