Diplomatul american Victor Jackovich va fi prezent la interviurile DefenseRomania.
Ambasadorul Victor Jackovich, la interviurile DefenseRomania
Poți descărca aplicația:
Soleimani era escortat de un miniconvoi paramilitar, alături de liderul milițiilor șiite din Irak Abu al-Mahdi Muhandis, de asemenea, ucis și el în timpul atacului.
Soleimani, în vârstă de 62 de ani, nu numai că a coordonat operațiunile extrateritoriale iraniene, în special în Irak, Siria, Liban și Yemen, Venezuela dar a contribuit în special la sprijinirea și supraviețuirea regimului președintelui sirian Assad. În plus, în timpul războiului din Irak, Soleimani folosind cu îndemânare Forțele de Mobilizare Populare, unitățile paramilitare șiite susținute de Iran, a avut o contribuție militară foarte importantă în stoparea și apoi distrugerea pe teren a unităților par-militare ISIS din Irak și Siria. Desigur pe terenul lăsat liber de dispariția fizică a zeloților DAESH, viceregele persan și-a trimis propriile sale unități, care pregăteau atent slăbirea guvernului de la Damasc și libanizarea teritorului sirian.
Dintr-o perspectivă strict politico-strategică, operațiunea militară s-a desfășurat în scop preventiv - pentru a zădărnici operațiunile iraniene ofensive împotriva prezenței SUA în Irak și regiune. Atacul asupra ambasadei SUA din Bagdad, cu ajutorul tocmai al forțelor speciale irakiene care erau plătite să oprească orice penetrare a celebrului cartier diplomatic, reprezenta primul semnal formal al declanșării operațiunilor iraniene în Irak și al renunțării de către generalul Soleimani la retorica sa ambiguă cu privire la expansiunea iraniană în această țară. Cum ISIS nu mai există, Al Qaida este practic divizată și demoralizată după moartea fiului lui Bin Laden, iranienii au înțeles că este momentul lor de a ocupa efectiv spațiul tactic și să comande efectiv în regiune. Scopul principal strategic era și este acela de crearea unui culoar direct spre Mediterană, care să împartă în mai multe felii teritoriile arabe și să le țină sub control persan. Soleimani, inteligent până la a deveni genial, a înțeles ca prin Siria se poate apropia de Israel (milițiile finanțate de Teheran sunt practic la o provincie distanță de granița cu Israel) iar prin Irak se poate apropia de centrul politcilor energetice ale lumii. Intenția lui aceasta a fost și de peste 20 de ani își urma obiectivul cu o precizie absolută.
Specialiștii de profil politic au considerat fără greșeală că Soleimani a fost viceregele persan din Orientul Mijlociu. Venerat de șiiții din regiune - și de mulți sunniți - ca erou al războiului împotriva imperialismului american, genialitatea lui s-a transformat în aură de profet atunci când, înțelegând pericolul pe care îl presupunea expansiunea grupării ISIS în lumea arabă, s-a situat pe poziție opusă. Prin această mișcare strategică excepțională, persanul a reușit să își mai cumpere ani buni de viață și să reducă la tăcere majoritatea vocilor arabe islamice critice la adresa regimului ayatolahilor. Profilul acestui general ne spune că a fost dirijor al milițiilor irakiene, arhitectul strategiei persane între Tigru și Eufrat și conducătorul de facto al Hezbollah. Aceasta a întruchipat proiecția externă a Teheranului, nevoia iraniană de își construi o sferă de influență până la Mediterană. Dacă ne uităm însă la influneța Garzilor Revoluționare în America Latină, în special pe culoarul venezuelean, putem realiza că Soleimani extrapola un imperialism istoric persan, devenind de-a lungul timpului practic puterea reală de la Teheran.
În ultimile zile ale lui 2019 am asistat la o escaladare a atacurilor și provocărilor. Pe 27 decembrie, grupul paramilitar Kataib Hizbullah a atacat o bază militară din Kirkuk ucigând un antreprenor civil și rănind patru militari americani. Washingtonul a răspuns două zile mai târziu bombardând milițiile pro-iraniene și ucidând 25 dintre membrii lor. Atacul asupra ambasadei americane la Bagdad a fost organizat între 31 decembrie și 1 ianuarie, fiind punctul culminant al încercărilor repetate ale actorilor irakieni finanțați de Iran de a pătrunde în celebra Zona Verde. Episodul s-a rezolvat fără nici o victimă în rândul personalului diplomatic american și cu o amenințare clară din partea lui Trump. Conducătorul suprem al Iranului a răspuns, râzând de Trump.
Cu toate că nimeni nu credea că povestea va avea un asemenea sfârșit, toți analiștii crezând că Donald Trump va mai arunca o bombă într-un depozit gol de muniție, iată că amenințarea a fost reală iar rezultatul absolut nimicitor. SUA si-au arătat colții de oțel, dintr-o mușcatura fatală decimând practic conducerea paramilitară iraniană și transmițând un semnal imposibil de ignorat celorlalți apropiați ai Teheranului. Practic Washington spune regiunii că jocul geo-strategic nu este deloc țintar și că liniile roșii au fost de mult trecute. Desore generalul Soleimani, pentru prima dată se poate spune că a greșit fiind găsit la locul crimei. O aroganță tactică severă căci drona americană l-a găsit fără greș.
Din punct de vedere kinetic, putem considera că executarea lui Soleimani este cel mai ostil act militar al Statelor Unite împotriva Iranului în patru decenii de conflict, de la revoluția islamistă din 1979. Un conflict care își are rădăcinile în elemente strategice geo-globale (ambiția ambelor state de a exercita exclusiv și nepartajat hegemonia în Orientul Mijlociu) și care este alimentat periodic de episoade cu puternic impact imagologic și politic, precum răpirea și menținerea în detenție a personalului diplomatic al ambasadei americane la Teheran în 1979. Din punct de vedere al strategiei politice internașionale a președintelui Trump, uciderea numărului doi iranian marchează punctul culminant, deocamdată, al campaniei de „presiune maximă” lansată împotriva puterii de la Teheran.
Adevărata ofensivă americană împotriva Iranului a început în primăvara anului 2018 odată cu denunțarea acordului privind programul nuclear și cu restabilirea sancțiunilor economice. Obiectivul este însă superior ipotezelor specialiștilor. De ce Washingtonul dorește să rupă coridorul cu care Teheranul țintește Marea Mediterană? Scopul iranian este considerat incompatibil cu intenția americană de a împiedica orice putere din Orientul Mijlociu să ajungă la o poziție hegemonică în regiune.
Administrația SUA consideră că generalul Soleimani au lucrat, în ultimii ani, nu numai la distrugerea Israelului (mesajul fiind mai mult ideologic și care să răspundă așteptărilor zeloților din lumea arabă deloc prieteni regimului șiit de la Teheran), ci și la înconjurarea și izolarea aliaților americani din regiune pentru a îi învinge mai usor. Iranul nu are dușman mai implacabil decât Pakistanul în regiune, iar Mediterana și accesul la ea presupune în primul rând o punte de reașezare a jocului strategic cu marele său rival islamist și nu cu puterile regionale pro-americane. Teheranul și-a consolidat pozițiile din Irak și Siria profitând de războiul împotriva Statului Islamic, dus tocmai de către SUA.
De aceea nu este deloc o coincidență că Irakul este epicentrul tensiunilor din acest moment. Țara celor două fluvii joacă un rol critic și existențial în strategia iraniană de supraviețuire. Mai ales joacă rolul seminal al menținerii la putere a teocrației iraniene, singurul reper național cu intarsii internaționale. Pe lângă faptul că este un punct de neocolit în culoarul șiiit, Irakul este esențial pentru apărarea Persiei, ca teritoriu și ca națiune. Pentru Teheran, pierderea controlului asupra Irakului și Siriei implică riscul de a fi complet descoperit în fața oricărui inamic. Cu tehnologia actuală traversarea deșertului irakian se face în doar zile, astfel că dușmanul putea ajunge la porțile ayatolahilor mai repede decât se crede. Tocmai de aceea Soleimani a avut o asemenea priză la publicul iranian și a reușit performanța rară de a crea o forță para-militară extrem de puternică și de eficientă. Rolul lui era de a lovi inamicul în spatele frontului și tocmai acest lucru l-a făcut până în ziua în care a murit. Din 2003, anul în care Statele Unite au deschis porțile Bagdadului iranienilor prin răsturnarea regimului lui Saddam Hussein, Washingtonul și Teheran au concurat pentru influența în Mesopotamia într-un război de intensitate scăzută, încălzit brusc de uciderea lui Soleimani. Iar dacă înțelegem exact importanța acestui moment vom înțelege corect viitoarele mișcări ale fiecărui actor implicat.
Decizia de suprimare a viceregelui persian nu a fost luată la un moment de furie. Tehnic a fost o exploatare a unui moment de arognață a unui general mesianic, dar politic procesul începuse cu ceva timp în urmă. SUA sunt convinse că au acum, ani de la dezastrul obamian din Orientul Mijlociu destulă forță să elimine un factor perturbator major din zona de re-echilibrare strategică, distrusă de către fosta administrația democrată.
Executarea lui Soleimani tocmai acest fapt anunță, că SUA au acum elementul de forță care să reducă intențiile oricui de a își declara hegemonia în regiune. Că este Iran, Rusia sau Turcia, moartea ui Soleimani produce în primul rând un șoc atipic la nivelul forțelor pe care le conducea. Acestea, aflate din Liban până în Yemen se vor regrupa cu greu, dar fără să mai aibă măreția profetică a generalului legendar. La nivel local, este foarte clar că scopul operațiunii este de a impresiona iranienii, de a le induce starea de nesiguranță istorică pe care de secole această națiune o cunoaște. Fără un general mitic, fără un rege provenit din marile linii islamice, Iranul are problemă cu sine însuși. De răspunsul leaderilor săi depinde soarta întregului regim de la Teheran. Practic, Trump a scos dosarul nuclear iranian de pe masa de negocieri. Fara Soleimani, proiectul nuclear iranian va intra în comă, dacă nu cumva va fi distrus bucată cu bucată de către Israel, într-o tăcere complice a vecinilor săi arabi.
Va exista o reacție din partea Iranului? Trebuie să existe. Dar, în ciuda reacției bombastice a liderului suprem Ali Khamenei și a liderilor Republicii Islamice, Teheran nu este în măsură să ridice în continuare bariera confruntării. SUA au implementată o infrastructură militară în 14 țări, și anume în Egipt, Israel, Liban, Siria, Turcia, Iordania, Irak, Kuweit, Arabia Saudită, Yemen, Oman, Emiratele Arabe Unite, Qatar și Bahrain. Dacă ne uităm pe hartă, Iran, pe lângă suprafața sa de 1.684.000 kilometrii pătrați, este o fortăreață naturală. Tocmai de aceea izolarea economică și politică a Iranului este ușoară dacă SUA știu unde să taie legăturile economice. Puțină lume își imaginează o replică persană de magnitutdinea închiderii strâmtoarei Hormuz sau la represalii militare directe prin începerea unei campanii teroriste masive și coordonate împotriva Israelului și a pozițiilor SUA în Orientul Mijlociu. Pentru Iran, riscul de a fi atacat în propriile frontiere ar fi extrem de ridicat și în plus, într-un moment de slăbiciune pentru regim. Nu mai vorbim că un război cu Iran, în an electoral, ar fi argument suprem pentru un al doilea mandat Trump.
Astfel, răspunsul Republicii Islamice ar putea fi limitat la Bagdad și împrejurimile sale. Pentru moment aliații iranieni din Irak au lansat apeluri pentru a elimina prezența militară americană (5.500 de soldați în creștere), propagandistic se are în vedere reactivarea faimoasei armate Mahdi de către liderul șiit Moqtada al-Sadr (considerat a fi din punct de vedere al riscului kinetic o non valoare militară și fără pregătirea tactică a lui Soleimani). Aceste răspunsuri localizate nu exclud însă, posibilitatea unor evenimente dramatice pe alte continente. Dar sugerează că niciun rival al SUA , fie el la Teheran fie de aiurea, nu intenționează să lărgească conflictul pentru a oferi, din nou, administrației Trump posibilitatea de a lovi năpraznic.
SUA au reușit revenirea în regiune, chiar și dacă soldații săi și-au rărit rândurile pe teren. Iranul nu are în acest moment instrumente de contraatac la nivelul dramatic al dispariției lui Soleimani. Dosarul nuclear practic s-a prăbușit ca element de șantaj iar Franța și Rusia discută doar ca să își apere pozițiilor lor regionale serios zdruncinate de eliminarea persanului. Cu un Irak profund divizat, Rusia nu are cum să stabilizeze Siria iar Franța nu are cum să joace în Libia. Turcia, deși vrea să dea o replică neo-otomană și panarabă, prin eliminarea bazei americane de la Icirlik nu va putea să prelungească prea mult expansiunea sa teritorială în regiune. Resursele turce sunt prea puține și prea ușor de neutralizat.
Moartea lui Soleimani, viceregele persan a distrus echilibrul terorii și ambițiile imperiale persane. Cu Soleimani, mor însă și planurile multor actori vedetă din ultimii ani. SUA și-au reafirmat rolul de hegemon în regiune. Israel se poate simți acum mai bine și poate decide mult mai clar cine va fi noul prim ministru.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Diplomatul american Victor Jackovich va fi prezent la interviurile DefenseRomania.
Rezultatele unui amplu studiu la care au contribuit nu mai puțin de 56 de experți pe probleme de securitate din 23 de țări arată că, deși mulți oameni cred că doar un eveniment dramatic, precum moartea președintelui rus Vladimir Putin, va pune capăt războiului din Ucraina, realitatea ar putea fi diferită.
Ministrul Apărării Naţionale, Vasile Dîncu, prezent la vineri la cea de-a VI-a ediţie a Black Sea and Balkans Security Forum, a fost întrebat cum vede acuzațiile Rusiei conform cărora România ar furniza armament Ucrainei. Potrivit ministrului, toate aceste declaraţii sunt elemente ale războiului hibrid pe care Rusia îl poartă împotriva Ucrainei şi României.
Oficialilor români le-a fost greu să argumenteze că Marea Neagră este pe harta ameninţărilor pentru NATO, a declarat ministrul Apărării, Vasile Dîncu, vineri, la Black Sea and Balkans Security Forum.
În cadrul unei reuniuni desfășurate pe 02.09.2022, în localitatea Visby de pe Insula Gotland din Marea Baltică, miniștrii apărării din statele baltice și o serie de țări din nordul Europei au convenit asupra extinderii cooperării regionale, după aderarea Finlandei și Suediei la NATO.
Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, prezent la vineri la cea de-a VI-a ediţie a Black Sea and Balkans Security Forum, a precizat că preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, şi-a calculat "foarte greşit" planurile în privinţa războiului din Ucraina şi, în loc să despartă membrii NATO şi UE, "a contribuit la o unitate fără precedent".
Premierul Nicolae Ciucă, prezent vineri la cea de-a VI-a ediţie a Black Sea and Balkans Security Forum, a precizat că statele Parteneriatului Estic, "pe care agresiunea rusă le-a pus în faţa unor ameninţări existenţiale", trebuie sprijinite şi mai intens în parcursul european, dând ca exemplu acţiunea României în susţinerea Republicii Moldova.
Regiunea Mării Negre devine "o miză mai mare ca oricând" din perspectivă geopolitică, a declarat prim-ministrul Nicolae Ciucă, prezent vineri la cea de-a VI-a ediţie a Black Sea and Balkans Security Forum.
Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO, a discutat despre contraofensiva ucraineană în Herson și despre ofensiva ocupantului rus în Donbas.
În cursul acestei zile MApN a înaintat Parlamentului o solicitare privind acordul pentru achiziționarea dronelor turcești Bayraktar TB2. Anunțul a surprins pe toată lumea.
New Strategy Center lansează joi, 1 septembrie, volumul Viitorul război și apărarea Europei, scris de reputații experți americani în securitate și relații internaționale, Generalul (rez.) John R. Allen și Generalul-locotenent (rez.) Ben Hodges, precum și de profesorul britanic Julian Lindley-French.
New Strategy Center organizează, în perioada 2-3 septembrie, a șasea ediție a conferinței internaționale Black Sea and Balkans Security Forum, în parteneriat cu Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București.
Ideea privind constituirea unui sistem unificat de apărare antiaeriană pentru zona baltică - în special, a fost lansată, ieri, de cancelarul german Olaf Scholz, în cadrul vizitei din Cehia.
În pofida faptului că se încearcă recuperarea anilor în care Armata a fost subfinanțată și achiziționarea cât mai rapidă a unor sisteme de ultimă generație precum Patriot, HIMARS sau de generația a IV-a cum e cazul avioanelor de luptă, se trece cu vederea importanța infrastructurii fără de care această tehnică nu poate fi utilizată. Același lucru e valabil și cu soldații aliați care sunt dislocați în țara noastră cu tehnica din dotare.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 26 august 2022, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Generalul (r.) Mircea Mîndrescu consideră că România ar fi trebuit să dezvolte un sistem de tup A2AD și să devină un arici la Marea Neagră, încă din 2014 de cât Federația Rusă a anexat ilegal Crimeea și a dezvoltat un asemenea sistem.
Într-un interviu acordat cotidianului Rzeczpospolita, ministrul polonez al Apărării, Mariusz Blaszczak, a declarat miercuri că "războiul de dincolo de granița estică a Poloniei a arătat tuturor cât de importanți sunt cetățenii obișnuiți, pregătiți pentru armată, pentru apărarea unei țări'', iar Varşovia intenţionează să aloce circa 120 de miliarde de euro până în 2035 pentru programul de modernizare şi extindere a armatei, adoptat anul trecut.
Forțele Aeriene ucrainene au informat că duminică, 21 august, o subunitate de apărare antiaeriană din cadrul Comandamentului Aerian „Centru” a distrus o dronă rusească de recunoaștere, pe direcția sud-est. Pentru a distruge ținta, militarii ucraineni au folosit sistemul de apărare antiaeriană 9K37M1 „Buk-M1”.
Generalul (r.) Mircea Mîndrescu consideră că Federația Rusă nu va face vreun gest necugetat prin atacarea unui stat membru NATO, în ciuda amenințărilor Moscovei, inclusiv împotriva statelor baltice.
Relațiile egipteano-americane sunt amenințate cu un regres, după o îmbunătățire în perioada recentă reprezentată de întâlnirea dintre președintele Abdel Fattah El-Sisi și Joe Biden în marja summit-ului Jeddah din Arabia Saudită (16 iulie), urmată de un apel telefonic în care Biden a mulțumit Egiptului pentru rolul său în medierea ce a condus la acordul de încetare a focului în urma agresiunii israeliene asupra Fâșiei Gaza, la începutul acestei luni.
În prezent, Turcia desfășoară o campanie limitată de lovire a milițiilor kurde din Siria, dar escaladarea fricțiunilor poate conduce ușor către o operație de amploare care va complica relațiile dintre Ankara și Moscova și ar putea împinge milițiile kurde să se apropie de Damasc și să pună capăt alianței lor cu SUA.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 19 august 2022, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
La o simplă privire asupra evoluției luptelor din Ucraina se poate spune că războiul a rămas blocat de luni bune într-o fază în care preocuparea principală a ambelor părți, dar în special a Rusiei, este utilizarea intensivă și diversificată a sistemelor de artilerie și rachete. În ultimele zile, însă, au apărut tot mai multe indicii că armata rusă va face o schimbare majoră în concepția de desfășurare a operațiilor militare, cel puțin în estul Ucrainei.
În Fâșia Gaza, controlată de gruparea teroristă palestineană Hamas, activează și Jihadul Islamic, cealaltă grupare teroristă importantă din Gaza, care s-a aflat în această lună în centrul unor confruntări de amploare cu forțele armate israeliene (IDF), după ce Jihadul Islamic a lansat din Gaza spre Israel peste 1.000 de rachete.
Un contingent de aproximativ treizeci de militari germani a sosit în Bosnia și Herțegovina pe 16 august, ca parte a misiunii de menținere a păcii a Uniunii Europene în agitatul stat balcanic, mișcare care a fost imediat criticată de ambasada Rusiei.
Războiul din Ucraina stagnează de câteva luni în faza actuală în care cele mai importante tipuri de arme implicate sunt sistemele de artilerie și rachete, responsabile pentru majoritatea pierderilor suferite de ambele părți.
Franța încearcă să construiască o nouă strategie în regiunea Sahel din Africa de Vest, alegându-și ca bază Nigerul, pentru a preveni extinderea terorismului și a înfrunta influența rusă, încercând astfel să evite "greșelile" pe care le-a făcut în Mali.
După ocuparea şi anexarea Peninsulei Crimeea în 2014, Federația Rusă a transformat acest loc, când o zonă turistică destul de frecventată, într-o bază militară, adăugând la portul principal al Flotei Mării Negre din Sevastopol, o rețea de baze aeriene şi multe sisteme de de apărare aeriană și apărare costieră.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 12 august 2022, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Fostul șef al Statului Major General al Forțelor Armate ale Federației Ruse din perioada 2004-2008, general de armată Yuri Baluyevsky, apreciază că dronele comerciale simple de tip quadrocopter de producție chinezească au făcut o adevărată revoluție în întrebuințarea artileriei tradiționale.
Nouă state europene membre ale NATO au emis duminică o declarație comună în care cer tuturor celor 30 de națiuni să intensifice ajutorul militar pentru Kiev și susțin aderarea Ucrainei la alianța de securitate conform deciziei adoptate la Summitul NATO de la București din 2008.
O aeronavă de luptă F-16C Fighting Falcon din Escadrila 13 Vânătoare a Forțelor Aeriene americane (USAF) a atins la finalul lunii septembrie un reper major de anduranță la Baza Aeriană Misawa din Japonia.
La exercițiul Pitch Black 2022 au participat 17 țări cu aproape 100 de aeronave și 2.500 de militari. Germania și Coreea de Sud au fost cele două țări debutante dintre cele 17 țări participante. Forțele Aeriene ale Republicii Coreea (ROKAF) au trimis avioane de luptă KF-16U, iar Germania a trimis pentru prima dată avioane de luptă Eurofighter Typhoon. Alte aeronave care au luat parte la exercițiu au fost avioanele de vânătoare Rafale ale Forţelor Aeriene Franceze, avioanele de vânătoare Su-30MKI ale Forţelor Aeriene Indiene și avioanele de vânătoare F-16AM/BM și F-16-52ID din Indonezia.
Virgil Bălăceanu a discutat despre rolul esențial pe care îl are resursa umană chiar și într-un război în care se folosește tehnologie de ultimă generație.
Ce va face Turcia în fața reticenței Statelor Unite de a-i oferi avioane de luptă F-16 și care sunt alternativele așteptate în lumina asigurărilor Ankarei că are soluții? Ar putea acest lucru să afecteze eficiența Forțelor Aeriene Turce, care se confruntă cu provocări regionale și internaționale serioase?
Forțele Aeriene ale SUA au decis să consemneze la sol avioanelor de transport C-130H din cauza unor fisuri descoperite la nivelul elicelor. Este vorba despre 116 din cele 128 de aeronave C-130H care folosesc în prezent modelul de elice 54H60, iar aeronavele care pot fi operate în regim normal sunt cele echipate cu noile modele de elice NP2000 cu opt pale.
Recent, au apărut informaţii că Forțele Armate Ucrainene ar putea primi mai multe obuziere franceze autopropulsate CAESAR - acest lucru a fost menţionat de ministrul ucrainean al afacerilor externe , Dmitro Kuleba, după o întâlnire cu omologul său francez Catherine Colonna. În același timp, la acel moment nu a fost menţionată perioada de timp când aceste obuziere ar urma să ajungă la Forțele Armate Ucrainene.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat duminică oraşul strategic Liman din estul ţării "complet eliberat" de sub controlul forţelor ruse, la o zi după ce Moscova a anunţat că trupele sale au decis să se retragă din bastionul lor din nordul regiunii Doneţk, transmite Reuters.
O dronă Bayraktar Akinci, cel mai nou UAV dezvoltat de industria turcă de apărare, a fost observată deasupra Siriei. O fotografie cu imaginea acestuia a fost publicată, pe 22 septembrie, pe contul de Twitter Clash Report. Putem susţine că sursa care a publicat aceste informaţii este una de încredere, deoarece Clash Report este un portal de informaţii din Turcia care a devenit cunoscut după ce în anul 2020 a prezentat imagini şi materiale video cu momentul în care dronele Bayraktar TB2 distrugeau în Libia mai multe sisteme antiaeriene Pantsir-S1.
Preşedintele Klaus Iohannis, alături de alţi preşedinţi ai unor state membre NATO din Europa Centrală şi de Est, a semnat o declaraţie comună prin care îşi reiterează sprijinul pentru suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei, informează duminică Administraţia Prezidenţială.
Prefectura maritimă a regiunii atlantice a informat că Marina militară franceză a escortat un submarin și un remorcher aparținând Forțelor Navale ale Federației Ruse, care se deplasau în zona Golfului Biscaya.
Compania poloneză de apărare Huta Stalowa Wola (HSW) a prezentat prototipul final al sistemului Baobab-K, care poate transporta până la 600 de mine antitanc programabile MN-123.1 și MN-123.2. Recent, HSW a finalizat întregul proces de testare al sistemului Baobab-K, care era în lucru de aproape patru ani. Acest eveniment deschide calea pentru începerea producției în serie a sistemului Baobab-K.
Think tank-ul românesc New Strategy Center a prezentat în SUA, unei delegații a Congresului american, studiul „The Strategic Importance of Snake Island”.
Armata rusă a anunţat că s-a retras din oraşul Liman, un important nod feroviar din estul Ucrainei, recunoscându-și astfel indirect înfrângerea.
Turcia nu va ratifica cererile Suediei şi Finlandei de aderare la NATO 'atât timp cât promisiunile' făcute de cele două ţări nu vor fi respectate, a declarat sâmbătă preşedintele Recep Tayyip Erdogan, transmite AFP.
Reprezentanții comandamentului militar ucrainean au declarat că militarii ucraineni au reuşit încercuirea unui număr mare de trupe ruse în orașul Liman, regiunea Donețk - pentru care în ultimele zile au avut loc bătălii grele. Canalele de telegrame rusești pro-Kremlin care publica informaţii despre războiul din Ucraina susțin că trupele ruse au părăsit deja orașul și nu sunt încercuite, dar realitatea este cu totul alta.
În ultimele zile au apărut noi discuții cu privire la tehnica militară grea de către dispun Forţele Terestre Romane, mai ales în contextul în care un prim lot de tancuri T-55 urmează să fie vândute pentru a fi dezmembrate.
Militarii ucraineni au început să folosească transportoarele blindate VAB de fabricație franceză, a precizat Comandamentul Forțelor de Asalt Aerian al Forțelor Armate Ucrainene. Militarii ucraineni au publicat o înregistrare video în care au relatat despre cât de mulţumiţi sunt de caracteristicile transportoarelor blindate VAB.
Armata ucraineană ar putea începe să elibereze Peninsula Crimeea, ocupată de Rusia, în primăvara anului viitor, a declarat șeful Direcției Principale de Informații Militare a Ucrainei (GUR) Kirilo Budanov, la televiziunea națională ucraineană.
Ministrul de interne al Ucrainei, Denis Monastirski, a informat sâmbătă că atacul rus împotriva unui convoi umanitar din oraşul Zaporojie, soldat cu cel puţin 30 de morţi şi aproape 90 de răniţi, a fost comis cu rachete S-300 modernizate, cu o rază mult mai mare de acţiune decât modelele mai vechi, transmite EFE.
Companiile Lockheed Martin și Verizon au experimentat, în misiuni ISR, sisteme militare de comunicații 5G instalate la bordul dronelor.
Forțele armate ale Ucrainei au dat publicității iamgini rare cu lansatoarele de rachete multiple de tip HIMARS care au reușit să stopeze ofensiva rusă și să ofere posibilitatea forțelor de apărare ucrianene să preia inițiativa.
Armata rusă ar fi desfășurat în Ucraina un lot de noi vehicule militare de luptă, ne mai folosit până acum. Se pare că mai multe vehicule blindate rusești K-4386 Typhoon-VDV au fost folosite pentru prima dată în luptă, în teritoriile pe care armata rusă le ocupă acum în Ucraina.
Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a semnat, pe 30.09.2022, un decret privind încorporarea, în perioada noiembrie-decembrie, a cetățenilor ruși pentru executarea serviciului militar obligatoriu și trecerea în rezervă a celor care au îndeplinit acest serviciu.
Statele Unite şi Canada s-au declarat vineri favorabile unei eventuale aderări a Ucrainei la NATO, fără însă a sprijini o procedură accelerată, notează AFP.
Surse de monitorizare a aviației de pe conturi de Twitter și Telegram au semnalat, pe 30.09.2022, că SUA au intensificat atât de mult misiunile de cercetare executate cu drone de tip RQ-4B Global Hawk deasupra apelor neutre ale Mării Negre, încât acestea au devenit permanente.
Bombardere capabile să transporte rachete de croazieră și arme nucleare strategice, au fost active în războiul ucrainean de când Moscova a invadat în februarie.
Ucraina a declarat vineri că toate căile de aprovizionare care duc spre bastionul forţelor ruse din Liman se află în colimatorul artileriei sale în est şi a transmis Moscovei că va trebui să se adreseze Kievului dacă doreşte ca forţele sale să fie lăsate să iasă din încercuire, scrie Agerpres, care citează Reuters.
Șeful statului ucrainean a subliniat că actualul președinte al Rusiei, Vladimir Putin, „nu știe ce sunt demnitatea și onestitatea”.
General-locotenent (r.) Virgil Bălăceanu a analizat situația de pe frontul ucrainean, dar și modul în care mobilizarea parțială decretată de Vladimir Putin va ridica și problema tehnicii militare moderne aflată în stocul de rezervă.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că statele membre ale Alianței nu vor recunoaște niciodată niciunul dintre teritoriile ucrainene anexate de Rusia ca parte a Federației Ruse.
Preşedintele rus Vladimir Putin a susţinut vineri că Rusia va obţine ''victoria'' în conflictul din Ucraina, adresându-se în Piaţa Roşie din Moscova participanţilor adunaţi acolo la un concert pop, după ce mai devreme el a oficializat anexarea la Rusia a patru regiuni ucrainene - Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie, transmit agenţiile AFP şi EFE, citate de Agerpres.
