Orban, împins tot mai mult în colț: SUA plănuiesc o „acțiune de convingere” a Ungariei și ar putea forța Europa să i se alăture
Ungaria s-a aflat într-o poziție dificilă care o izolează din ce în ce mai mult de UE și NATO.
Viktor Orban, premierul Ungariei. Sursă foto: Viktor Orban @OfficialFacebook
Un grup bipartizan din Congresul SUA pregătește sancțiuni pentru persoanele din cercul apropiat al lui Orbán, despre care se speculează că ar include înalți oficiali guvernamentali și partidul conservator de dreapta Fidesz.
Potrivit The Guardian, proiectul ar putea fi prezentat în Congres în următoarele săptămâni și se crede că nu va fi nicio problemă cu trecerea acestuia.
Până una alta, Orban poate spune că a scăpat ieftin în urma primei runde de sancțiuni a SUA, din 12 aprilie. SUA au impus sancțiuni pentru IIB, o organizație financiară creată de Rusia, care funcționa, cu permisiunea și participarea guvernului ungar, la Budapesta. A fost sancționat și un diplomat maghiar „detașat” la această bancă din Ungaria.
Chiar a doua zi după impunerea sancțiunilor, guvernul a anunțat că Ungaria s-a retras din Banca Internațională de Investiții, ca și cum ar urma un sfat prietenesc de la Washington.
O poziție duplicitară: Budapesta țipă cu drepturile minorității ungare din statele vecine, dar are probleme acasă cu legea minorităților sexuale
Ungaria s-a aflat astfel într-o poziție dificilă, care o izolează din ce în ce mai mult de UE și NATO. Este cota cea mai de jos a relațiilor americano-ungare, iar acest lucru e cauzat în mare parte de atitudinea conciliantă a lui Orban față de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei.
Așa cum relata presa maghiară zilele trecute, SUA pregătesc sancțiuni împotriva „persoanelor influente” din Ungaria. În orice caz, aceasta va fi o lovitură serioasă pentru Ungaria, care are deja relații tensionate în cadrul UE.
Întrebarea este dacă Bruxelles-ul va urma și propunerea americană, având în vedere că legile discriminatorii ungare privind drepturile comunității LGBTIQ+ au provocat deja o scindare în țările UE (15 membri UE sunt împotriva reglementărilor introduse de Ungaria, iar 11 nu se exprimă).
Desigur, ar putea exista o scindare între reprezentanții Partidului Republican pe această temă, pentru că susținătorii lui Donald Trump probabil vor fi împotrivă.
Să reamintim că în ziua în care fostul președinte american Donald Trump a trebuit să se prezinte în instanța de la New York, Viktor Orbán i-a transmis un mesaj de susținere: „Suntem cu tine, președinte Trump”.
Introducerea sancțiunilor
Sancțiunile pentru oficialii maghiari nu sunt ceva nou pentru că, să ne amintim, încă în 2014, SUA au refuzat să-l „primească” pe șeful Administrației Fiscale din Ungaria din cauza suspiciunilor de corupție.
Viktor Orbán este oricum numit „Trump european”, dar și calul troian al lui Putin în UE și NATO.
Deși Ungaria a acceptat și a introdus sancțiuni împotriva Rusiei, a votat în ONU pentru a condamna agresiunea rusă și chiar a fost de acord cu pregătirea soldaților ucraineni, nu exportă arme și nu vrea să fie o țară de tranzit pentru livrarea de arme către Ucraina.
Mai mult, Budapesta continuă să mențină legături și contacte mari cu Moscova și roade la temelia solidarității euro-atlantice în fața Rusiei, vizita ministrului de externe ungar la Moscova fiind încă o dovadă în acest sens. Péter Szijjártó s-a aflat la Moscova pentru a prelungi acordul cu Gazprom privind achiziționarea de cantități suplimentare de gaz la prețuri preferențiale, într-un moment în care practic întreaga UE a reușit să obțină scăpa de dependența sa de sursele de energie rusești.
Orbán a mai spus recent că Ungaria va respecta sancțiunile, deși nu le susține. „Nu am fost niciodată de acord cu sancțiunile împotriva Rusiei, dar nu contestăm dreptul altora, inclusiv al SUA, de a impune sancțiuni”, a spus premierul ungar.
Ungaria rămâne ultima țară care ratifica aderarea Suediei?
Viktor Orbán are opțiunea de a răspunde eventual la introducerea de sancțiuni prin refuzul de a ratifica intrarea Suediei în NATO, ceea ce nu ar face decât să-i complice și mai mult poziția.
Să ne amintim că Ungaria a solicitat amânarea ratificării admiterii Suediei și Finlandei, dar nu a reușit. Deputatul Fidesz Csaba Hende a declarat în parlament că Suedia „va trebui să muncească mai mult pentru a răspunde preocupărilor pe care le au unii dintre colegii săi parlamentari”.
Ungaria a amânat procesul de admitere a celor două state scandinave încă din iulie 2022, iar în februarie 2023, Orbán a acuzat Finlanda și Suedia că răspândesc „minciuni despre democrație și statul de drept în Ungaria”. Până la urmă, Ungaria nu a dat undă verde pentru intrarea Suediei în NATO, iar în calitate de ultim membru al NATO a ratificat intrarea Finlandei, deși sub presiune (după ce și Turcia a fost de acord).
Trebuie spus aici că Turcia are obiecții și solicitări specifice pentru Suedia și este de așteptat ca în mai, înainte de summitul NATO de la Vilnius, să aprobe și aderarea Suediei, care a fost deja invitată la acea întâlnire. Prin urmare, se poate aștepta ca parlamentul ungar să facă același lucru, fără tragere de inimă, dar după acordul Ankarei.
IIB - Banca internațională de Investiții, un fel de „club al spionilor ruși”, își mutase sediul de la Moscova la Budapesta
După ce SUA au introdus sancțiuni împotriva a trei oficiali ai Băncii Internaționale de Investiții (IIB), un fel de versiune rusă a Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) - rușii Nikolay Kosova și Georgi Potapov, dar și pentru Imre Laszlóczki, un diplomat maghiar „detașat” la această bancă - Ungaria a decis să se retragă din instituția financiară.
Laszlóczki este un diplomat maghiar de rang înalt, și chiar a lucrat ca ambasador în Azerbaidjan și Kazahstan, iar apoi a fost numit vicepreședinte al Băncii Internaționale de Investiții.
„De la izbucnirea războiului din Ucraina, era clar că posibilitățile IIB se îngustau, iar acum că SUA i-au impus sancțiuni, chiar l-au distrus”, a spus Orbán.
La Washington, IIB e văzut ca un „club al spionilor ruși”. Washingtonul a dat vina pe Budapesta pentru că a ignorat avertismentele lor despre IIB ca fiind o „platformă netransparentă a Kremlinului”.
Ambasadorul SUA în Ungaria, David Pressman, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la prezența băncii în Ungaria, dar guvernul ungar a respins aceste comentarii, insistând să găzduiască IIB.
Rusia deține 45,44% din acțiuni la bancă, iar Ungaria mai mult de 25%. Cehia și Slovacia au părăsit deja banca, iar Bulgaria și România vor face acest lucru la vară. Reamintim că banca a fost înființată în 1970 ca parte a țărilor membre ale Pactului de la Varșovia. A supraviețuit prăbușirii URSS și căderii Zidului Berlinului, dar în 2019 și-a mutat sediul de la Moscova la Budapesta.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News