Poți descărca aplicația:
Get it on App Store Get it on Google Play
Pacea care face Rusia mai mare și mai măreață. Experimentul 1938 ne arată că pofta de teritorii nu se potolește prin cedări
Strategica
Data actualizării:
Data publicării:
Au trecut aproape trei ani de la momentul în care Rusia a început invadarea pe scară largă și total neprovocată a Ucrainei. De atunci, pentru Ucraina, războiul a avut atât coborâșuri cât urcușuri, iar acum pare că se îndreaptă către final. Potrivit administrației de la Casa Albă, după discuții cu Kievul și Moscova, inclusiv o convorbire telefonică între președinții Trump și Putin, soluția opririi războiului ruso-ucrainean începe să se întrevadă.
Putin vizitează o școală militară de aviație din Krasnodar / Sursă: Reuters
Putin vizitează o școală militară de aviație din Krasnodar / Sursă: Reuters

Europa nu este așteptată la masa negocierilor, a declarat reprezentantul special al președintelui american Donald Trump, Keith Kellogg, în cadrul Conferinței de la Munchen.

Deocamdată, planul de pace american, pentru că la originea lui se află administrația Trump, este învăluit oarecum mister, dar potrivit mai multor declarații ale oficialilor de la Washington, ambele părți trebuie să facă unele concesii, care nu le convin, pentru a se ajunge la un consens.

Prima linie roșie a Rusiei este niciun metru înapoi din ceea ce câștigă pe terenul de luptă în Ucraina la momentul semnării acordului de pace sau de încetare a focului. Acest lucru ar  însemna faptul că Moscova exclude schimbul de teritorii pentru zona din regiunea Kursk ocupată în prezent de trupele ucrainene.

Cea de-a doua linie roșie pusă de Rusia este ca Ucraina să nu acceadă vreodată în NATO.

O a treia condiție de bază pusă de Rusia este organizarea de alegeri prezidențiale în Ucraina, Moscova sperând că poporul ucrainean, obosit de război și căutând să dea vina pe cineva pentru pierderile de teritoriu și de vieți omenești, îl va schimba pe Zelenski cu altcineva care să fie mai receptiv față de Rusia.

Administrația SUA dă semnale că ar fi de acord cu cererile de bază ale Rusiei, deși nu este încă o certitudine modalitatea în care se va proceda cu teritoriul controlat de ucraineni în regiunea Kursk.

Poziția Ucrainei față de prima condiție pusă de Rusia este, momentan, neclară dar prin relansarea ofensivei în Kursk transmite un mesaj că ar fi dispusă să accepte realitatea de pe front cu condiția să-și primească înapoi din propriul teritoriu, echivalentul cu ceea ce controlează în regiunea rusească Kursk. În ceea ce privește desfășurarea alegerilor prezidențiale în Ucraina, conducerea de la Kiev ar fi, în principiu, de acord dar, trebuie să se respecte prevederile constituționale care spun că pe timp de război nu se organizează alegeri. Privind admiterea Ucrainei în NATO, aceasta este o solicitare la care Ucraina nu ar vrea să renunțe deoarece în absența protecției NATO, Ucraina va fi absorbită cu siguranță de Rusia.

În ceea ce privește admiterea Ucrainei în NATO, administrația americană, a fost de acord cu cererea Rusiei și a transmis clar prin Secretarul Apărării, Pete Hegseth, că acesta „este un obiectiv nerealist” pentru Ucraina.

Deși Rusia iese clar în avantaj chiar dacă va ceda un anumit teritoriu din Ucraina în schimbul celui din Kursk, conducerea de la Moscova nu rezolvă cauzele care, în opinia ei, au dus la acest război și anume extinderea NATO către est.

De aceea, Moscova solicită, foarte probabil, inclusiv recunoașterea internațională a noilor sale granițe, însă aceasta ar putea fi o linie roșie atât de mare pentru Ucraina încât se pune în pericol orice demers negociat de pace.

După patru ani, administrația americană se poate schimba iar Rusia, care nu ar avea recunoașterea internațională a ceea ce a ocupat în Ucraina, ar putea să treacă din nou printr-un proces de contestare internațională a noilor sale granițe.

Însă, administrația SUA, surprinzător, pare să fie de acord și cu această cerere a Moscovei și anume de a recunoaște ca aparținând Rusiei teritoriul ocupat din Ucraina. Aparent, este singura modalitate de a se obține obține o pace durabilă, cel puțin așa ar considera administrația americană.

Cu toate acestea, mai este de depășit un obstacol și anume opoziția majorității țărilor europene față de această recunoaștere a posesiei Rusiei asupra teritoriilor ucrainene ocupate. Chiar și în absența sprijinului militar american pentru Ucraina, ajutorul pe care-l trimit țările europene ar permite Ucrainei să reziste suficient timp pe front pentru ca regimul autoritar din Rusia să sucombe din interior iar Ucraina să-și recâștige întregul teritoriu.

În principiu, Ucraina, după ce a fost vulnerabilizată militar prin întreruperea ajutorului american timp de aproape șase luni între octombrie 2023 și martie-aprilie 2024 și i s-a demonstrat că poate înceta să existe ca țară, este aproape pusă cu spatele la zid pentru a accepta pretențiile Rusiei, singura ei speranță rămânând țările europene.

Pentru a convinge Europa să fie de acord cu planul său, administrația americană este dispusă inclusiv să distrugă Uniunea Europeană. Principalele mesaje transmise de administrația Trump pentru Europa, începând cu Elon Musk iar mai recent chiar de vicepreședintele JD Vance, sunt de susținere a euroscepticilor.

Care ar fi motivele reale din spatele acestei abordări extreme a administrației americane se pot face doar presupuneri, însă accentul pus de vicepreședintele Vance, pe ceea ce el crede că sunt probleme europene interne de democrație în detrimentul amenințării generate de războiului Rusiei împotriva Ucrainei, nu a convins pe nimeni, desigur cu excepția euroscepticilor.

Dar, să presupunem că planul Washingtonului va funcționa, cu sau fără distrugerea Uniunii Europene, iar Rusiei îi vor fi recunoscute internațional ca aparținându-i teritoriile ocupate în Ucraina sau/și că Ucrainei îi va fi interzis pentru cel puțin următorii 20 – 30 de ani să adere la NATO. Această finalitate a planului american va face Rusia mai mare și mai măreață și nu Statele Unite, indiferent de pierderile umane și economice înregistrate de Rusia în război.

La nivel internațional, SUA vor fi percepute ca suferind o mare înfrângere atât pentru că au cedat cererilor Rusiei cât și pentru că au indus divizarea în rândul aliaților lor. Aderarea altor țări la organizația BRICS, controlată de Rusia și China, se va transforma într-o avalanșă, în timp ce SUA vor pierde pârghii economice internaționale devenind în timp nerelevantă strategic, indiferent de puterea ei militară. Desigur, poate ocupa canalul Panama și Groenlanda pentru a deține anumite resurse geoeconomice strategice și pentru a face o demonstrație de forță, dar pierderea de reputație ar fi atât de mare încât ar putea duce la rupturi interne atât de mari încât Statele Unite să intre într-un declin definitiv.

Nu se poate aprecia dacă un nucleu european occidental supraviețuitor distrugerii Uniunii Europene, constituit în jurul Franței și Germaniei, posibil și a Marii Britanii, va fi capabil să aducă gura de oxigen necesară SUA să depășească criza în care vor intra. Iar cât privește recuperarea rețelei de influență și implicit a prestigiului internațional de care s-a bucurat cândva America se va dovedi un efort atât de mare comparativ cu minimul pe care-l poate face astăzi pentru a păstra poziția de necontestat pe care o are. Nu trebuie ca totul să se desfășoare în timpul celor patru ani de administrație Trump, care desigur se poate făli cu un acord de pace. Dar, după ce a fost declanșată îndepărtarea Europei și a altor aliați de SUA, cu greu va fi inversat acest proces.

Administrația de la Casa Albă nu pare să creadă că ar putea exista aceste consecințe dacă merge pe acest drum. Spune că are probleme în Pacific dar este atât de absorbită în problemele interne încât pierde imaginea globală. Ea însăși, America, pare să nu fi înțeles că dacă ea are probleme în Pacific, atunci toată lumea liberă are probleme în Pacific nu doar ea, deși Europa a înțeles perfect acest lucru. America măreață este prezentă în toate teatrele de operații și își inspiră aliații, nu potențează divizarea în rândul lor. America nu devine mai măreață dacă face pace prin cedare, prin presiuni asupra celui mai slab, care este evident Ucraina, și asupra aliaților săi. Pace prin cedare sunt destul de mulți care pot s-o facă. S-a făcut foarte repede acest gen de pace în 1938 la Munchen. Atunci nu s-a putut potoli pofta lui Hitler.

Dar dacă SUA vor face această pace în condițiile Rusiei, vor reuși să valideze că șantajul nuclear al Rusiei a funcționat, pentru că nu poate fi imaginat un alt motiv rezonabil pentru care atunci când SUA au toate atuurile, să cedeze pretențiilor Rusiei. Ce va împiedica Rusia să continue cu acest șantaj după ce administrația Trump nu va mai fi? Ce anume va putea potoli pofta de mai târziu a Kremlinului?

Președintele Trump, cu inegalabila lui carismă și putere de convingere, nu este etern. În schimb, administrația americană este obligată să fie cât mai prospectivă, să recunoască adevărata amenințare și să depășească rapid provocările interne, inclusiv pe cele din cadrul NATO. Pentru a descuraja credibil amenințarea chineză (care încă nu s-a manifestat), SUA au nevoie de o Americă întreagă, inclusiv de cei care nu l-au votat pe președintele Trump. Pentru a câștiga contra Chinei și Rusiei, America va avea nevoie chiar și de migranții pe care vrea să-i dea afară.


Acest articol reprezintă o opinie.


Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News

De la scut anti-rachetă la „partajare nucleară”: Cum își schimbă Polonia strategia de apărare și de ce se uită spre Franța, nu spre SUA
Secretele dronelor ruseşti „Rubicon”, expuse la liber pe internet: Un propagandist rus a dezvăluit din greșeală o importantă facilitate militară (FOTO)
Pakistanul extinde frăția strategică din zona Orientului Mijlociu: Acord de "apărare reciprocă", semnat cu Arabia Saudită
Ucraina va primi rachete pentru sistemele Patriot și HIMARS în cadrul a două pachete de ajutorare PURL
Analiza sondajului INSCOP: De ce 74% dintre români vor să facă stagiu militar voluntar, în contexul unui peisaj geopolitic tensionat?
Harta Europei / pexels, aliaksei lepik
EXCLUSIV
Poate Occidentul să facă o schimbare de ritm suficient de puternică pentru a pune capăt războiului ruso-ucrainean?
Rolul vital al României, explicat de un general NATO: „Ramstein-ul Estului” va asigura stabilitatea Ucrainei
Scutul nevăzut al NATO: Cum este apărat spaţiul aerian aliat în cele mai dificile momente, cum ar fi incursiunea unor aeronave şi drone ruseşti (VIDEO)
Lovitură de stat sub masca naționalismului: Rețeaua Georgescu-Potra, un instrument al războiul hibrid purtat de Rusia împotriva României
Lukașenko: Rusia și Belarus au simulat lansări de arme nucleare tactice în timpul manevrelor “Vest-2025”
Micul vânător german, sistemul Gepard, care a schimbat regulile jocului pe frontul din Ucraina: O lecţie despre ingeniozitate, adaptare și cooperare pe care o putem învăţa de la ucraineni
EXCLUSIV
„Țara arde și baba se piaptănă” - China ignoră războiul adevărat din Ucraina și cere implicarea UE în războiul tarifar cu SUA
Evitarea interpretării de către Rusia a unui declaraţii de război? De ce România nu vrea să susţină instituirea unei zone de interdicție aeriană deasupra Ucrainei
În timp ce dronele rusești testează "liniile roșii" ale NATO, Ucraina solicită o poziție clară din partea Statelor Unite privind sancțiunile și garanțiile de securitate
Noi incidente de securitate în Polonia: Dronă neutralizată deasupra clădirilor guvernamentale, doi cetățeni belaruși reținuți
România permite cu bună știință folosirea spațiului ei național pentru atacarea Ucrainei
Amenințarea de la graniță: De ce vrea Uniunea Europeană să replice modelul de apărare al Ucrainei cu un „Zid de Drone”
Tensiunile dintre Rusia și NATO cresc în mod periculos: Oficiali ruși de nivel înalt afirmă că alianța se află “de facto” în război cu Moscova
Franţa este gata să joace rolul de garant al securității Poloniei: Ce mesaj transmite Rusiei desfăşurarea avioanelor Rafale în sprijinul polonezilor?
Zid anti-drone în stil asiatic: Japonia dezvoltă sistemul de apărare costieră SHIELD
Rusia simulează un atac cu Iskander și noile rachete balistice Oreshnik asupra Europei. Cele șase state luate în vizor de rachetele „imposibil de interceptat”
J-20S este o nouă generație de avioane de luptă stealth cu două locuri, dezvoltate de Aviation Industry Corporation of China. Sursa foto: X.
EXCLUSIV
”Chinezii i-au prins din urmă pe americani”; cât e propagandă, cât adevăr. De la noul portavion ”Fujian”, la F-35 care depinde de pământuri rare din China
Franța și Germania au dezvoltat un nou concept al viitorului tanc de luptă principal, denumit EMBT Enhanced Main Battle Tank.
EXCLUSIV
Miliardele din SAFE, pe înțelesul tuturor: României i se deschide ușa spre tancul european sau drone MALE. Dar adio contractelor cu SUA, Israel sau Coreea?
Rusia construiește o bază de rachete în Belarus, la doar 245 de kilometri de Polonia
Războiul dronelor ieftine: Când sistemele de miliarde de dolari ale NATO se luptă cu drone de 10.000 de dolari
Ministrul ucrainean al Apărării: Războiul trebuie terminat, Rusia nu trebuie lăsată să atace din nou
Lovitură dată de ucraineni în inima exporturilor rusești: Atac cu peste 200 de drone la cel mai mare terminal petrolier din Marea Baltică
Rusia și Belarus au început exercițiul strategic “Vest-2025”. La manevre participă și grupe operative și contingente militare din state ale OTSC și SCO
Cele 8 ținte strategice pe care dacă Ucraina le-ar putea lovi ar paraliza mașinăria de război rus. Rachete și drone din Transnistria până Vladivostok
F-35 și F-16 / captură video: Forțele Armate Poloneze, facebook
EXCLUSIV
Adevăratul cost al apărării: Cum a folosit NATO rachete AIM-120C-7 pentru a doborî drone rusești „Gerbera” în spaţiul aerian al Poloniei

Ştiri Recomandate

O nouă livrare în Europa de F-16 Block 70, cea mai modernă versiune a F-16. Jumătate din numărul de avioane comandate de Slovacia a fost bifat
US Army, prezentă la o paradă militară în Polonia. Sursă foto: Ministerul Apărării de la Varșovia
EXCLUSIV
Asul din mânecă și norocul României? Trei motive cruciale pentru care SUA nu se vor retrage din România
Sursă foto: Cybercommand.ro
EXCLUSIV
Un raport oficial dezvăluite o mare problemă de securitate națională în România: Digitalizarea, tratată ca anexă tehnică și birocratică, nu ca prioritate de securitate națională
Belgia, ultima victimă a dronelor rusești care au isterizat Europa
După un zbor de peste 1.700 de kilometri, dronele ucrainene au lovit un gigant chimic rusesc
Provocări și pe orbită. Rusia încearcă constant să perturbe în spațiu funcționarea sateliților militari ai Marii Britanii
Germania vrea armată obligatorie / Abordarea României: Serviciu militar voluntar; proiectul, trimis deja în Parlament
Aflat la putere de un sfert de secol, Putin e îngrijorat de alegerile din România / MAE român: Rusia nu poate da lecții de democrație; acolo, opozitia e asasinată la doi pași de Kremlin
Putin spune că Rusia nu a provocat niciodată vreun război și de fapt „tigrul de hârtie” e NATO
Venezuela condamnă un presupus zbor ilegal al unui avion de vânătoare american în largul coastei sale
Rusia și Ucraina au făcut un nou schimb de prizonieri de război
„Dormiți liniștiți, nu ne provocați”: Strategia lui Vladimir Putin de descurajare a statelor europene se rezumă la ameninţări cu atacuri iminente
Tomahawk vs. ,,tigrul de hârtie'': De ce aleg acum Statele Unite să încurajeze Ucraina să lovească în inima sistemului rusesc de rafinării
Un general eston explică de ce doborârea avioanelor rusești MiG-31 ar fi fost o greşeală strategică: Analiza incursiunilor Rusiei și riscul de escaladare
Sistemele Patriot ar avea o rată de succes în scădere în Ucraina. Rușii au reprogramat rachetele Iskander și lovesc prin surprindere
,,Fantoma din cer'': De ce s-a întors F-117A Nighthawk, avionul de vânătoare retras de U.S. Air Force, și ce caută el lângă Mexic?
Aici este dovada că drone ruseşti au fost doborâte în spațiul aerian al NATO: Un F-35 olandez se mândrește cu reușita sa (FOTO)
Tancurile României se „bat” cu achiziția de F-35. Ce știm despre program și cum tancurile intră fulgerător în topul celor mai mari achiziții din istoria României
Ce mai aruncă Rusia în luptă pe frontul din Ucraina? Un lot nou de vehicule blindate BMPT „Terminator” trimis la sacrificiu în faţa dronelor (VIDEO)
Ungaria va cumpăra gaze de la compania franceză Engie, dar nu renunță la gazul rusesc
Zidul se ridică. Președintele Nicușor Dan spune că „în câteva luni” zidul împotriva dronelor rusești ar putea deveni operațional
Sancțiunile nu funcționează? Aviația civilă din Rusia, nevoită să-și ”canibalizeze” opt aeronave Boeing pentru piese de schimb
Cum a ajuns Turcia să detoneze o dronă ucraineană Magura, cunoscută și drept „coșmarul Rusiei” pe mare
Proiectul de lege privind serviciul militar VOLUNTAR, discutat azi în Guvern. Patru luni de pregătire militară, în condiții similare cu cele ale militarilor profesioniști
SUA vor furniza Ucrainei informații pentru atacuri în interiorul Rusiei, scrie presa americană
Militarii francezi au urcat pe unul dintre petrolierele Flotei Fantomă a Rusiei (Video). Boracay, suspectat că era folosit pe post de portavion pentru dronele rusești
Punctul de cotitură al noului război hibrid. Cum ,,flota din umbră'' a Rusiei a forțat NATO să iasă ,,la vânătoare'' în Marea Baltică
Rușii discută despre reacordarea gradului de mareșal în armată. Deocamdată însă, le lipsește eroul care ar putea să-l poarte
Centrala nucleară de la Cernobîl a rămas fără electricitate după un bombardament rusesc
Viktor Orban spune că Ungaria nu e pregătită să renunțe la petrolul rusesc, lucru cerut de SUA
Trupele ruse și-au intensificat atacurile aeriene în luna septembrie: Peste 5.600 de drone și 185 de rachete au vizat ținte de pe teritoriul Ucrainei
Premiul Nobel: Miza personală a lui Donald Trump în geopolitică
pixel