Pacea care face Rusia mai mare și mai măreață. Experimentul 1938 ne arată că pofta de teritorii nu se potolește prin cedări
Europa nu este așteptată la masa negocierilor, a declarat reprezentantul special al președintelui american Donald Trump, Keith Kellogg, în cadrul Conferinței de la Munchen.
Deocamdată, planul de pace american, pentru că la originea lui se află administrația Trump, este învăluit oarecum mister, dar potrivit mai multor declarații ale oficialilor de la Washington, ambele părți trebuie să facă unele concesii, care nu le convin, pentru a se ajunge la un consens.
Prima linie roșie a Rusiei este niciun metru înapoi din ceea ce câștigă pe terenul de luptă în Ucraina la momentul semnării acordului de pace sau de încetare a focului. Acest lucru ar însemna faptul că Moscova exclude schimbul de teritorii pentru zona din regiunea Kursk ocupată în prezent de trupele ucrainene.
Cea de-a doua linie roșie pusă de Rusia este ca Ucraina să nu acceadă vreodată în NATO.
O a treia condiție de bază pusă de Rusia este organizarea de alegeri prezidențiale în Ucraina, Moscova sperând că poporul ucrainean, obosit de război și căutând să dea vina pe cineva pentru pierderile de teritoriu și de vieți omenești, îl va schimba pe Zelenski cu altcineva care să fie mai receptiv față de Rusia.
Administrația SUA dă semnale că ar fi de acord cu cererile de bază ale Rusiei, deși nu este încă o certitudine modalitatea în care se va proceda cu teritoriul controlat de ucraineni în regiunea Kursk.
Poziția Ucrainei față de prima condiție pusă de Rusia este, momentan, neclară dar prin relansarea ofensivei în Kursk transmite un mesaj că ar fi dispusă să accepte realitatea de pe front cu condiția să-și primească înapoi din propriul teritoriu, echivalentul cu ceea ce controlează în regiunea rusească Kursk. În ceea ce privește desfășurarea alegerilor prezidențiale în Ucraina, conducerea de la Kiev ar fi, în principiu, de acord dar, trebuie să se respecte prevederile constituționale care spun că pe timp de război nu se organizează alegeri. Privind admiterea Ucrainei în NATO, aceasta este o solicitare la care Ucraina nu ar vrea să renunțe deoarece în absența protecției NATO, Ucraina va fi absorbită cu siguranță de Rusia.
În ceea ce privește admiterea Ucrainei în NATO, administrația americană, a fost de acord cu cererea Rusiei și a transmis clar prin Secretarul Apărării, Pete Hegseth, că acesta „este un obiectiv nerealist” pentru Ucraina.
Deși Rusia iese clar în avantaj chiar dacă va ceda un anumit teritoriu din Ucraina în schimbul celui din Kursk, conducerea de la Moscova nu rezolvă cauzele care, în opinia ei, au dus la acest război și anume extinderea NATO către est.
De aceea, Moscova solicită, foarte probabil, inclusiv recunoașterea internațională a noilor sale granițe, însă aceasta ar putea fi o linie roșie atât de mare pentru Ucraina încât se pune în pericol orice demers negociat de pace.
După patru ani, administrația americană se poate schimba iar Rusia, care nu ar avea recunoașterea internațională a ceea ce a ocupat în Ucraina, ar putea să treacă din nou printr-un proces de contestare internațională a noilor sale granițe.
Însă, administrația SUA, surprinzător, pare să fie de acord și cu această cerere a Moscovei și anume de a recunoaște ca aparținând Rusiei teritoriul ocupat din Ucraina. Aparent, este singura modalitate de a se obține obține o pace durabilă, cel puțin așa ar considera administrația americană.
Cu toate acestea, mai este de depășit un obstacol și anume opoziția majorității țărilor europene față de această recunoaștere a posesiei Rusiei asupra teritoriilor ucrainene ocupate. Chiar și în absența sprijinului militar american pentru Ucraina, ajutorul pe care-l trimit țările europene ar permite Ucrainei să reziste suficient timp pe front pentru ca regimul autoritar din Rusia să sucombe din interior iar Ucraina să-și recâștige întregul teritoriu.
În principiu, Ucraina, după ce a fost vulnerabilizată militar prin întreruperea ajutorului american timp de aproape șase luni între octombrie 2023 și martie-aprilie 2024 și i s-a demonstrat că poate înceta să existe ca țară, este aproape pusă cu spatele la zid pentru a accepta pretențiile Rusiei, singura ei speranță rămânând țările europene.
Pentru a convinge Europa să fie de acord cu planul său, administrația americană este dispusă inclusiv să distrugă Uniunea Europeană. Principalele mesaje transmise de administrația Trump pentru Europa, începând cu Elon Musk iar mai recent chiar de vicepreședintele JD Vance, sunt de susținere a euroscepticilor.
Care ar fi motivele reale din spatele acestei abordări extreme a administrației americane se pot face doar presupuneri, însă accentul pus de vicepreședintele Vance, pe ceea ce el crede că sunt probleme europene interne de democrație în detrimentul amenințării generate de războiului Rusiei împotriva Ucrainei, nu a convins pe nimeni, desigur cu excepția euroscepticilor.
Dar, să presupunem că planul Washingtonului va funcționa, cu sau fără distrugerea Uniunii Europene, iar Rusiei îi vor fi recunoscute internațional ca aparținându-i teritoriile ocupate în Ucraina sau/și că Ucrainei îi va fi interzis pentru cel puțin următorii 20 – 30 de ani să adere la NATO. Această finalitate a planului american va face Rusia mai mare și mai măreață și nu Statele Unite, indiferent de pierderile umane și economice înregistrate de Rusia în război.
La nivel internațional, SUA vor fi percepute ca suferind o mare înfrângere atât pentru că au cedat cererilor Rusiei cât și pentru că au indus divizarea în rândul aliaților lor. Aderarea altor țări la organizația BRICS, controlată de Rusia și China, se va transforma într-o avalanșă, în timp ce SUA vor pierde pârghii economice internaționale devenind în timp nerelevantă strategic, indiferent de puterea ei militară. Desigur, poate ocupa canalul Panama și Groenlanda pentru a deține anumite resurse geoeconomice strategice și pentru a face o demonstrație de forță, dar pierderea de reputație ar fi atât de mare încât ar putea duce la rupturi interne atât de mari încât Statele Unite să intre într-un declin definitiv.
Nu se poate aprecia dacă un nucleu european occidental supraviețuitor distrugerii Uniunii Europene, constituit în jurul Franței și Germaniei, posibil și a Marii Britanii, va fi capabil să aducă gura de oxigen necesară SUA să depășească criza în care vor intra. Iar cât privește recuperarea rețelei de influență și implicit a prestigiului internațional de care s-a bucurat cândva America se va dovedi un efort atât de mare comparativ cu minimul pe care-l poate face astăzi pentru a păstra poziția de necontestat pe care o are. Nu trebuie ca totul să se desfășoare în timpul celor patru ani de administrație Trump, care desigur se poate făli cu un acord de pace. Dar, după ce a fost declanșată îndepărtarea Europei și a altor aliați de SUA, cu greu va fi inversat acest proces.
Administrația de la Casa Albă nu pare să creadă că ar putea exista aceste consecințe dacă merge pe acest drum. Spune că are probleme în Pacific dar este atât de absorbită în problemele interne încât pierde imaginea globală. Ea însăși, America, pare să nu fi înțeles că dacă ea are probleme în Pacific, atunci toată lumea liberă are probleme în Pacific nu doar ea, deși Europa a înțeles perfect acest lucru. America măreață este prezentă în toate teatrele de operații și își inspiră aliații, nu potențează divizarea în rândul lor. America nu devine mai măreață dacă face pace prin cedare, prin presiuni asupra celui mai slab, care este evident Ucraina, și asupra aliaților săi. Pace prin cedare sunt destul de mulți care pot s-o facă. S-a făcut foarte repede acest gen de pace în 1938 la Munchen. Atunci nu s-a putut potoli pofta lui Hitler.
Dar dacă SUA vor face această pace în condițiile Rusiei, vor reuși să valideze că șantajul nuclear al Rusiei a funcționat, pentru că nu poate fi imaginat un alt motiv rezonabil pentru care atunci când SUA au toate atuurile, să cedeze pretențiilor Rusiei. Ce va împiedica Rusia să continue cu acest șantaj după ce administrația Trump nu va mai fi? Ce anume va putea potoli pofta de mai târziu a Kremlinului?
Președintele Trump, cu inegalabila lui carismă și putere de convingere, nu este etern. În schimb, administrația americană este obligată să fie cât mai prospectivă, să recunoască adevărata amenințare și să depășească rapid provocările interne, inclusiv pe cele din cadrul NATO. Pentru a descuraja credibil amenințarea chineză (care încă nu s-a manifestat), SUA au nevoie de o Americă întreagă, inclusiv de cei care nu l-au votat pe președintele Trump. Pentru a câștiga contra Chinei și Rusiei, America va avea nevoie chiar și de migranții pe care vrea să-i dea afară.
Acest articol reprezintă o opinie.Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 31 ianuarie 2025, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic.
Excelența Sa Ovidiu Raețchi, ambasadorul României la Tokio a avut o întrevedere cu viceministrul Afacerilor Externe japonez, Matsumoto Hisashi. Cei doi diplomați au discutat despre parcurgerea unor pași concreți în implementarea Parteneriatului Strategic dintre România și Japonia.
Ucraina are o nouă armă pe care o aruncă în luptă pe front împotriva forţelor ruse: o aşa-zisă ,,armată fantomă'' de tancuri Leopard. De la începutul agresiunii militare ruse, forţele armate ucrainene au utilizat o gamă largă de imitații şi machete ale mai multor sisteme de arme, inclusiv obuziere, sisteme de artilerie HIMARS, avioane şi mai nou tancuri Leopard, în încercarea de a forţa trupele ruse să utilizeze inutil cât mai multă muniţie.
Serviciul britanic de informații din domeniul apărării a analizat atacurile efectuate de Forțele Armate Ucrainene asupra depozitului de petrol al bazei aeriene ruse Engels-2 din regiunea Saratov, din perioada 8 și 14 ianuarie. Analiștii britanici afirmă că atacul din 8 ianuarie a provocat incendii de amploare la un depozit de combustibil și lubrifianți, care ar fi necesitat mai multe zile pentru a fi lichidate.
Departamentul Apărării al SUA va „întrerupe temporar” asistența financiară pentru a determina ce programe, proiecte și activități sunt vizate de rafala de ordine executive a președintelui Donald Trump lansată imediat după intrarea la Casa Albă.
Drone ucrainene operate de Serviciul de Securitate al Ucrainei și de Forțele pentru Operații Speciale au vizat și au bombardat cel de-al 23-lea arsenal de rachete al Ministerului rus al Apărării din regiunea Tver, provocând aproximativ 20 de explozii. Dronele au atacat direct instalația de depozitare și trei clădiri ale bazei militare. Localnicii au apelat la rețelele de socializare pentru a raporta cel puțin douăzeci de explozii și a solicita evacuarea civililor.
Săptămâna aceasta, Armata Statelor Unite a transferat aproximativ 90 de rachete antiaeriene Patriot de la un depozit din Israel în Polonia pentru a fi livrate Ucrainei. Această informație a fost relatată de mai multe instituții media internaționale, inclusiv Axios, care a citat trei surse care au cunoștință despre acest subiect, și CNN, care a citat un înalt oficial american din domeniul apărării. Potrivit Axios, acesta este cel mai important transport de arme din Israel către Ucraina de când a început invazia Rusiei în Ucraina, în urmă cu aproape trei ani.
După eșecul „înfrângerii Ucrainei în 3 zile” Armata rusă a trecut la doctrina de a distruge, la propriu, înainte de a „cuceri”. Radu Hossu, corespondent de război, a văzut cu ochii lui cum arată în Ucraina „ruskii mir” (n.r. - lumea rusă), cu orașe întregi rase la propriu de pe fața pământului. E ceea ce am văzut cu toții în Siria, doar că la o scară colosală. Ceva pentru care umanitatea nu a fost pregătită.
Finlanda este cunoscută de mult timp pentru conceptul său cultural unic de ,,SISU'' - un termen care înglobează reziliența, curajul și o determinare de nezdruncinat în fața adversității. Acest etos este profund înrădăcinat în societatea finlandeză și a jucat un rol esențial în modelarea culturii militare a țării. Pe măsură ce Finlanda a aderat la NATO și se confruntă cu noi provocări geopolitice în contextul agresiunii militare ruse din Ucraina, spiritul ,,SISU'' continuă să definească abordarea militarilor finlandezi față de apărarea națională.
Potrivit NBC News, președintele Donald Trump a semnat un ordin executiv pentru a crea o versiune americană a sistemului israelian Iron Dome. Potrivit Casei Albe, noul sistem defensiv ar viza rachete balistice, hipersonice și de croazieră sofisticate, precum și alte tipuri de amenințări aeriene.
Forțele ruse și-au schimbat tactica în apropiere de Pokrovsk, încercând acum să încercuiască orașul în loc să lanseze atacuri directe, potrivit lui Viktor Trehubov, purtător de cuvânt al Grupului operativ-tactic Khortytsia. Trehubov mentioneaza că intensitatea atacurilor inamice în zona Pokrovsk nu a scăzut; dimpotrivă, a crescut. În prezent, această zona de front reprezintă aproape jumătate din toate ciocnirile de luptă de-a lungul frontului.
Ministrul de externe al Arabiei Saudite, Prințul Faisal bin Farhan, a vizitat recent Libanul și Siria, unde a purtat discuții cu cei mai înalți oficiali ai țării. Joi, Bin Farhan s-a întâlnit cu șeful statului libanez Joseph Aoun, președintele Parlamentului Nabih Berri, prim-ministrul în funcție Najib Miqati, prim-ministrul desemnat Nawaf Salam și ministrul de externe Abdallah Bou Habib.
Forța Spațială americană a declasificat o parte a activităților desfășurate de unitățile sale pe timpul celor două atacuri masive cu rachete și drone lansate anul trecut de Iran împotriva Israelului.
Potrivit surselor media ucrainene, este foarte posibil ca Israelul să fi început deja acțiunile pentru furnizarea către Ucraina a armelor sovietice și rusești capturate în timpul operațiilor militare din Liban. Acest lucru a fost inițial descoperit de analiștii de la OSINTdefender, care au observat și analizat zborurile aeronavelor de transport C-17 Globemaster III ale Forțelor Aeriene ale SUA pe ruta dintre Israel și Polonia.
Statele Unite avansează în dezvoltarea unui sistem hibrid de rachete-bombă de ultimă generație în cadrul programului Extended Range Air-launched Munition (ERAM), conceput pentru a consolida capacitățile de apărare ale Ucrainei. Potrivit Defense Express, această inițiativă, care face parte din sprijinul militar continuu al SUA pentru Ucraina, a atras recent atenția pentru potențiala sa integrare cu tehnologii avansate de ghidare, în special sistemul Quicksink, care ar putea permite lovituri de precizie asupra țintelor maritime.
Trei avioane de transport Boeing 747 ale USTRANSCOM au aterizat pe aeroportul Rzeszów-Jasionka din Polonia în acest weekend. Potrivit unor postări pe X ale analistilor OSINT, care oferă detalii despre cele trei zboruri, avioanele sunt încărcate cu arme americane destinate Ucrainei.
După câștigarea alegerilor din SUA de către Donald Trump, în noiembrie 2024, și după anunțul său că va găsi rapid o cale prin care să încheie războiul ruso-ucrainean, a început jocul scenariilor despre cum va arăta Ucraina dacă se va ajunge la pace.
Corespondentul de război Radu Hossu, prezent mult timp în zonele cele mai fierbinți ale frontului ucrainean, a declarat în cadrul podcastului Obiectiv EuroAtlantic realizat la DefenseRomania de Tudor Curtifan că dacă ritmul actual al războiului se va menține, la finalul anului 2025 Rusia riscă să devină o putere regională în ceea ce privește armata convențională. Rămâne însă o mare putere nucleară.
Forța Spațială americană a declasificat o parte a activităților desfășurate de unitățile sale pe timpul celor două atacuri masive cu rachete și drone lansate anul trecut de Iran împotriva Israelului.
Compania americană de apărare Lockheed Martin a anunțat, pe 22 ianuarie 2025, livrarea a șase sisteme de rachete M142 HIMARS către Estonia, marcând un nou pas în îmbunătățirea capacităților de apărare ale țării, ca răspuns la provocările de securitate regionale.
Aeronave din cadrul Forțelor Aeriene ale Franței au îndeplinit o misiune complexă de cercetare în zona Mării Negre.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 24 ianuarie 2025, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic.
Armata rusă se pregătește pentru o mare bătălie prin care urmărește să preia controlul inimii Donbasului (ce cuprinde provinciile ucrainene Donețk și Lugansk), înainte de începerea negocierilor dintre președintele rus Vladimir Putin și noul președinte american Donald Trump, care a amenințat că ar putea impune noi sancțiuni Rusiei dacă nu încheie rapid un acord de pace cu Ucraina, scriu agențiile Agerpres și EFE.
Președintele polonez Andrzej Duda a declarat joi, 23 ianuarie, că liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, trebuie să fie obligat „să implore Ucraina și pe aliații ei să se așeze la masă și să discute”.
Rusia nu are în prezent potențialul militar pentru o ofensivă rapidă în Ucraina, deoarece se confruntă cu probleme privind personalul. „Nu este o viziune politică, ci militară”, potrivit celui mai înalt militar al NATO din Europa.
În discursul său de la Forumul Economic Mondial de la Davos, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a făcut apel la Europa să crească cheltuielile pentru producția de armament și să dea dovadă de unitate în politica de securitate. În ceea ce privește procesul de pace din Ucraina, acesta a menționat că una dintre componentele garanțiilor de securitate pentru Kiev ar trebui să fie desfășurarea a cel puțin 200 000 de militari europeni pentru misiuni de menținere a păcii.
Într-un demers neobișnuit, președintele Franței, Emmanuel Macron, a cerut noi propuneri pentru acțiunile de îmbunătățire substanțială a apărării naționale. Deși au trecut sub trei ani de la ultima revizuire a strategiei de apărare, conducerea Franței intenționează să actualizeze din nou documentele în acest sens, inclusiv cel de bază și anume Evaluarea Strategică Națională (în franceză, Revue nationale stratégique).
Principalii lideri europeni și-au declarat disponibilitatea și voința de a dezvolta cooperarea transatlantică cu noua administrație prezidențială a SUA, dar există și avertismente venite din Europa. La 21 ianuarie, principalul purtător de cuvânt al Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, comisarul pentru economie și productivitate, a subliniat că UE și SUA sunt parteneri strategici și a afirmat că cooperarea este importantă „mai ales într-un moment în care regimurile autocratice sfidează din ce în ce mai mult ordinea internațională bazată pe reguli”.
Donald Trump a blocat ajutorul acordat de SUA altor țări pentru o perioadă de 90 de zile și a ordonat un audit al programelor. Unul dintre primele sale decrete după preluarea mandatului, președintele american Donald Trump a suspendat ajutorul pentru orice alt stat sau organizație. Aceasta măsură ridică întrebarea dacă acest lucru amenință situația din Ucraina, care a primit 66,5 miliarde de dolari sub formă de ajutor pentru armament din partea SUA începând din 2022.
Noul președinte american Donald Trump a spus că dorește să se întâlnească cu președintele rus Vladimir Putin. El nu a menționat o dată, dar a spus că ar putea fi „foarte curând”.
Președintele american Donald Trump a declarat, marți seară, la o conferință de presă la stațiunea sa Mar-a-Lago din Florida, că dacă Ucraina dorește să stea la masa negocierilor, ar trebui să organizeze alegeri prezidențiale.
Potrivit Reuters, Franța a invitat națiunile europene și Canada, care au fost absente de la summitul de luni de la Paris, la o a doua conferință privind Ucraina și securitatea europeană, care va avea loc miercuri. Norvegia, Canada, Lituania, Estonia, Letonia, Republica Cehă, Finlanda, Grecia, România, Suedia și Belgia se numără printre națiunile invitate, potrivit a două surse diplomatice.
Candidatul la funcția de cancelar al Germaniei, Friedrich Merz, și-a anunțat intenția de a schimba, după alegeri, politica Berlinului de a furniza Ucrainei rachete Taurus. Merz a asigurat că nu va abandona poziția pe care a susținut-o înainte de începerea campaniei electorale.
Europa este pregătită și dispusă să își asume un rol de lider în furnizarea de garanții de securitate Ucrainei, a scris secretarul general al NATO, Mark Rutte, pe 17 februarie pe X. Remarcile lui Rutte au fost făcute după ce președintele francez Emmanuel Macron a găzduit la Paris un summit al puterilor europene. Summitul a avut loc înainte de începerea discuțiilor dintre SUA și Rusia privind încetarea războiului din Ucraina.
La 16 februarie 2025, un lansator de rachete termobarice rusesc TOS-2 Tosochka a fost distrus în Ucraina, marcând prima pierdere confirmată vizual a acestui sistem în luptă. Rapoarte din surse multiple, inclusiv imagini din satelit, indică faptul că vehiculul a fost distrus în apropiere de Petrovka, Donețk.
Negocierile dintre delegațiile SUA și cele ruse au început în Arabia Saudită. Potrivit presei ruse de propagandă, în timpul acestora părțile vor discuta despre cooperarea economică și „problema reglementării ucrainene”.
Armata SUA efectuează teste în condiții de frig extrem pe vehiculul de luptă M10 Booker la Fort Greely, Alaska. Aceste teste ar putea fi considerate ca parte a strategiei arctice a Departamentului Apărării al SUA pentru evaluarea gradului de eficacitate operațională în condiții sub zero grade. Rezultatele vor sta la baza deciziilor privind producția și desfășurarea la capacitate maximă, asigurând performanța vehiculului în medii dificile în care temperaturile pot coborî sub -50°C.
Profesorul de relații internaționale Valentin Naumescu, fost secretat de stat în Ministerul Afacerilor Externe, într-o analiză postată public a tras câteva concluzii după întrevederea liderilor europeni care a avut loc la Paris și la care România nu a participat.
Viceprim-ministrul Ucrainei Olga Stefanișina a relatat că Ucraina „nu a respins” acordul privind mineralele de pământuri rare propus de Statele Unite și rămâne în stadiul de discuție.
Armata ucraineană a anunțat distrugerea noului sistem rusesc de apărare antiaeriană S-350 Vityaz.
La expoziția militară Idex 2025 din Abu Dhabi, T-90MS, un tanc principal de luptă modernizat al companiei rusești Uralvagonzavod și-a făcut apariția la standul companiei Rosoboronexport.
Generalul de flotilă aeriană Nicolae Crețu, Comandantul Bazei 57 Aeriene “Mihail Kogălniceanu” a explicat cum va fi formată noua Escadrilă de Vânătoare.
Statele Unite ale Americii, puterea pacificatoare în care omenirea și-a pus speranța după cel de-al Doilea Război Mondial că o va proteja de o nouă catastrofă, și-a făcut foarte bine treaba și a menținut planeta sigură.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a deplâns că SUA, care vor să înceapă discuţii cu Rusia, vor "să-i facă pe plac lui Putin" şi a estimat drept "slabă" capacitatea de apărare europeană, într-un interviu difuzat luni de canalul public german ARD, informează Agerpres și AFP.
Armata israeliană (IDF) va rămâne temporar pe teritoriul libanez, în doar cinci posturi strategice în apropierea graniței. Acest lucru a fost declarat de un purtător de cuvânt al IDF.
Federația Rusă a creat în 2023 o unitate specială care se concentrează pe atacurile împotriva țărilor occidentale: asasinate, sabotaj sau comploturi de a instala dispozitive explozive pe avioane.
SUA vor să disloce în Ucraina Forțe de menținere a păcii din afara Europei, iar China și Brazilia ar putea fi printre statele participante.
Liderii politici din Europa au atitudini diferite față de posibilitatea de a trimite forțe de menținere a păcii în Ucraina, ca parte a unui posibil acord de pace în războiul cu Rusia. În timp ce Regatul Unit și Suedia au fost, în general, favorabile ideii, alții, inclusiv Spania și Germania, consideră că astfel de discuții sunt premature, iar Polonia a respins trimiterea forțelor de menținere a păcii, deși și-a exprimat dorința de a sprijini o astfel de misiune. Suedia ar putea fi pregătită să își trimită propriul contingent de menținere a păcii în Ucraina în cadrul unui „mandat foarte clar”.
Este important să implicăm China în exercitarea de presiuni asupra președintelui rus Vladimir Putin, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski pe 17 februarie. „Vedem, cred, pentru prima dată, interesul Chinei. Cred că acest lucru se datorează în principal faptului că toate procesele se accelerează acum”, a spus Zelenski.
Reprezentanții NATO au atras atenția Kievului că forțele ucrainene utilizează în mod ineficient armamentul și echipamentele furnizate de țările alianței, în principal pentru că încearcă să combine aceste arme cu tacticile și deprinderile sovietice.
Agenția Poloneză pentru Armament (Agencja Uzbrojenia) a primit pentru primul lot de vehicule de luptă pentru infanterie de serie Borsuk o „ofertă interesantă”, potrivit purtătorului de cuvânt al agenției, Grzegorz Polak. Această informație este relatată de publicația poloneză Defence24.pl, care a vorbit cu Polak despre mult așteptatul contract pentru vehiculele de luptă ale infanteriei Borsuk.
Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei va fi dificilă și că procesul va necesita mai mult decât o singură întâlnire. Potrivit acestuia, președintele SUA dorește să pună capăt războiului într-un mod care să stabilească o pace durabilă și să protejeze suveranitatea Ucrainei, „astfel încât să fie o pace durabilă, nu ca peste trei sau patru ani să avem o nouă invazie”. Rubio a făcut această afirmație în cadrul emisiunii Face the Nation realizată de CBS News pe 16 februarie.
Există și europeni bucuroși, după evenimentele de săptămâna trecută, prin care eram anunțați de echipa Trump că America are treabă în Asia, că a vorbit el cu Putin și că noi cam încurcăm cu principii gen integritatea teritorială a Ucrainei.
Compania turcă Otokar a câștigat anul trecut un program major de înzestrare pentru Armată. E vorba de „Autovehicul tactic blindat de tip ușor (ATBTU)”, sau, popular, blindate 4x4 în diferite configurații și derivate. Contractul a fost câștigat de turci în baza unei licitații.
Europa trebuie să fie mai agresivă și „să-și dubleze sau să-și tripleze eforturile” pentru a ajuta Ucraina și pentru a oferi garanții de securitate, deoarece este continentul său, a declarat congresmanul republican Dan Crenshaw la 16 februarie în cadrul emisiunii Face the Nation de la CBS News.
Ministrul polonez de externe, Radosław Sikorski, spune că este optimist după ce trimisul special al președintelui american Donald Trump, Keith Kellogg, l-a informat despre tacticile SUA cu privire la negocierile pentru încheierea războiului din Ucraina.
Constantin Uzdriș, Expert afiliat EUROPULS pe probleme de securitate și spațiul ex-sovietic și realizator la TVR Moldova, semnează o analiză cu privire la cele mai recente evoluții ale scenei internaționale.
În reputatul clasament al experților de la Global FirePower, unde sunt desemnate cele mai puternice armate ale lumii, clasament realizat pe un cumul majori de factori, România a căzut abrupt 4 poziții. Asta în ciuda investițiilor din 2024 și a contractelor semnate pentru înzestrarea armatei, în timp ce vecinii noștri au rămas constanți s-au chiar și-au îmbunătățit pozițiile.
Trimisul special al preşedintelui american Donald Trump pentru Ucraina, Keith Kellogg, se va deplasa marţi în Polonia pentru discuţii cu preşedintele polonez Andrzej Duda, a anunţat luni un consilier de stat, informează Agerpres și AFP.
Șeful Conferinței de Securitate de la München, Christoph Heusgen, trebuia să dea siguranță europenilor în fața evenimentelor care s-u prăbușit peste Europa. În schimb, Heusgen, a izbucnit în lacrimi în timpul discursului său de închidere de duminică.
O declarație atribuită ideologului rus Alexander Dughin a stârnit controverse și îngrijorări la nivel internațional.
Peste 46.000 de soldați ucraineni au murit pe câmpul de luptă de la începutul invaziei ruse din februarie 2022, a declarat președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, într-un interviu acordat rețelei americane NBC News, transmit Agerpres și EFE.
