Poți descărca aplicația:
Get it on App Store Get it on Google Play
Paradă 1 decembrie 2021 (Live video) / Armata României defilează pe sub Arcul de Triumf cu tehnica din dotare
News
Data actualizării:
Data publicării:
Parada militară din București, care va avea loc cu prilejul Zilei Naționale, începe la ora 11:00. Militari din toate structurile de forțe vor defila pe sub Arcul de Triumf cu prilejul zilei de 1 Decembrie.
Sursă foto: Guvernul României
Sursă foto: Guvernul României

Publicitate

Aproximativ 1.500 de militari şi specialişti din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor, la care se alătură militari străini, cu aproximativ 100 de mijloace tehnice vor participa, miercuri, începând cu ora 11,00, la Parada Militară Naţională organizată cu ocazia Zilei Naţionale a României, în Piaţa Arcului de Triumf din Bucureşti.

În zona Arcului de Triumf va fi organizată o expoziţie de tehnică militară, care va putea fi vizitată după încheierea ceremoniei oficiale, până la ora 14:00.

CITEȘTE ȘI: Premieră la paradă: Armata României va prezenta sistemele ultramoderne Patriot și HIMARS pe care le are în dotare

Evenimente similare vor avea loc și în Alba Iulia, dar și în cele mai mari orașe din țară.

PARADA MILITARĂ - 1 DECEMBRIE 2021 transmisă de TVR via MApN:

Youtube video image

 

1 DECEMBRIE 1918 - Marea Unire

 

La data de 1 Decembrie, începând din 1990, este sărbătorită Ziua Naţională a României. În 1918, Adunarea Naţională de la Alba Iulia adopta rezoluţia Unirii Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România.

Parlamentul României a hotărât, prin Legea nr. 10 din 31 iulie 1990, proclamarea zilei de 1 Decembrie ca Zi Naţională a României. Legea a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 95 din 1 august 1990, potrivit Agerpres, care citează www.cdep.ro.

La 1 Decembrie 1990, Ziua Naţională a României a fost sărbătorită atât la Alba Iulia, unde la ceremoniile organizate au participat numeroase oficialităţi române, cât şi la Arcul de Triumf din Bucureşti unde a fost organizată parada militară. De atunci, în fiecare an, atât în Bucureşti, cât şi în majoritatea oraşelor din întreaga ţară au loc parade militare şi sunt organizate numeroase ceremonii ce cuprind depuneri de coroane, dar şi manifestări culturale.

Ziua Naţională a României a fost sărbătorită între anii 1866 şi 1947, la data de 10 Mai, dată care are o triplă semnificaţie. La 10 mai 1866, principele Carol de Hohenzollern-Sigmaringen sosea la Bucureşti şi depunea, în faţa Parlamentului, jurământul de credinţă, fiind proclamat Domnitor al României, sub numele de Carol I. La aceeaşi dată, în 1877, Carol I promulga Legea pentru desfiinţarea tributului către Înalta Poartă, în urma proclamării Independenţei de Stat a României care avusese loc la 9 mai 1877, în cadrul sesiunii extraordinare a Adunării Deputaţilor. La 10 mai 1881, era proclamat Regatul României. În 1947, la 30 decembrie, regele Mihai I (1927-1930; 1940-1947) abdica, în urma presiunilor regimului comunist, şi părăsea ţara, în ianuarie 1948, împreună cu familia.

Începând cu anul 1948 şi până în 1989, anul prăbuşirii regimului comunist în România, data de 23 august a fost Ziua Naţională a României. La 23 august 1944, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, România ieşea din alianţa cu Puterile Axei (Germania, Italia şi Japonia), declara încetarea unilaterală a războiului împotriva Aliaţilor (Franţa, URSS, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii) şi declara război Germaniei naziste şi Ungariei horthyste.

***

La 29 septembrie/12 octombrie 1918, Comitetul Executiv al Partidului Naţional Român întrunit la Oradea a adoptat, în unanimitate, o declaraţie privind hotărârea naţiunii române din Transilvania de a se aşeza "printre naţiunile libere" (în baza dreptului naţional ca fiecare naţiune să dispună liber de soarta sa), consemnează "Istoria României în date" (Editura Enciclopedică, 2003). În declaraţia redactată de Vasile Goldiş se sublinia, astfel, necesitatea convocării unei adunări naţionale, care să delege organele abilitate "să trateze şi să hotărască în treburi care se referă la situaţia politică a naţiunii române". Totodată, se cerea "afirmarea şi valorificarea drepturilor ei, nestrămutate şi inalienabile, la deplina viaţă naţională". Documentul a fost citit de Alexandru Vaida-Voievod în Parlamentul de la Budapesta, în şedinţa din 5/18 octombrie 1918.

În acest sens, a fost constituit Consiliul Naţional Român Central de la Budapesta (mutat, apoi, la Arad), unicul for de conducere al românilor transilvăneni, precum şi principiile sale de acţiune. Acesta era format din şase reprezentanţi ai Partidului Naţional Român (Vasile Goldiş, Aurel Lazăr, Teodor Mihali, Ştefan Cicio-Pop, Alexandru Vaida-Voevod şi Aurel Vlad) şi şase social-democraţi (Tiron Albani, Ioan Flueraş, Enea Grapini, Iosif Jumanca, Iosif Renoiu şi Baziliu Surdu), notează sursa de mai sus.

O Notă Ultimativă a fost adoptată de Consiliul Naţional Român Central, la 9/22 noiembrie 1918, prin care cerea guvernului maghiar "puterea de guvernare asupra teritoriilor locuite de români în Ardeal şi Ţara Ungurească". Tratativele între delegaţia Consiliului Naţional Român Central, compusă din Ştefan Cicio-Pop, Vasile Goldiş, Aurel Lazăr, Gheorghe Crişan, cărora li s-a adăugat şi Iuliu Maniu, şi delegaţia Consiliului Naţional Maghiar, condusă de Oszkár Jászi, ministrul naţionalităţilor în guvernul condus de Mihaly Karoly, au avut loc la Arad, între 13 şi 15 noiembrie. Acestea s-au soldat cu un eşec, deoarece partea maghiară a propus ca Transilvania să rămână în continuare în cadrul Ungariei, sub forma unui guvernământ românesc autonom, reprezentat în guvernul maghiar.

În acest context, Consiliul Naţional Român Central, prin Vasile Goldiş, a declarat că "naţiunea română pretinde cu tot dreptul deplina sa independenţă de stat şi nu admite ca acest drept să fie întinat prin rezolvări provizorii". Consiliul Naţional Român Central a stabilit legături cu forurile politice de la Iaşi, unde se refugiaseră guvernul român şi familia regală, şi a trecut la organizarea adunării care să confirme voinţa de unire a românilor din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş.

La 18 noiembrie/1 decembrie 1918, pe lângă cei 680 de delegaţi aleşi în cele 130 de circumscripţii electorale ale Transilvaniei, Banatului, Crişanei, Maramureşului şi Sătmarului, în sala Casinei din Alba Iulia, se aflau şi reprezentanţi ai diferitelor instituţii şi organizaţii politice, culturale, profesionale, de învăţământ, religioase, militare, de femei, de sindicat, delegaţi ai Partidului Social Democrat Român, gărzilor naţionale şi ai societăţilor studenţeşti, în total 1.228 de delegaţi. Alţi participanţi "peste 100.000 de ţărani, muncitori şi orăşeni veniţi din toate părţile unde se vorbea româneşte, de la Iza maramureşeană până la Dunărea bănăţeană, din ţara Bârsei până la Crişuri" erau adunaţi pe Câmpul lui Horea, aşteptând Rezoluţia Adunării, arată lucrările "Istoria României în date" (Editura Enciclopedică, 2003) şi "Scurtă istorie a românilor" (Constantin C. Giurescu, Dinu C. Giurescu, 1977).

Manifestări organizate la Mormântul Ostaşului Necunoscut din Parcul Carol I, cu ocazia zilei de 1 Decembrie - Ziua Naţională a României (2018).

În discursul său, Gheorghe Pop de Băseşti, ultimul dintre memorandişti, desemnat preşedinte al Adunării Naţionale, a amintit marile momente ale luptei naţionale a românilor, subliniind: "Vrem să zdrobim lanţurile robiei noastre sufleteşti prin realizarea marelui vis al lui Mihai Viteazul: Unirea tuturor celor de o limbă şi de o lege, într-un singur şi nedespărţit stat românesc". A urmat la cuvânt Vasile Goldiş, care a spus: "Naţiunile trebuiesc eliberate. Între aceste naţiuni se află şi naţiunea română din Ungaria, Banat, Transilvania. Dreptul naţiunii române de a fi eliberată îl recunoaşte lumea întreagă, îl recunosc acum şi duşmanii noştri de veacuri. Dar odată scăpată din robie, ea aleargă în braţele dulcei sale mame. Nimic mai firesc în lumea aceasta. Libertatea acestei naţiuni înseamnă: Unirea ei cu Ţara Românească".

În continuare, Vasile Goldiş, în finalul discursului său, a dat citire textului Rezoluţiei Marii Adunări Naţionale, care în primul articol decreta unirea tuturor românilor într-un singur stat: "I. Adunarea Naţională a tuturor românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba Iulia în ziua de 18 noiembrie/1 decembrie 1918, decretează unirea acestor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România. Adunarea Naţională proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al naţiunii române la întreg Banatul, cuprins între râurile Mureş, Tisa şi Dunăre." ("Unirea Transilvaniei cu România 1918", Editura Politică, 1978).

Totodată, la propunerea lui Alexandru Vaida-Voevod, Adunarea a aprobat componenţa Marelui Sfat Naţional, organism cu caracter legislativ, format din reprezentanţi ai diferitelor profesii şi categorii sociale. Votată într-o atmosferă de un entuziasm de nedescris în cuvinte, Rezoluţia a devenit, astfel, documentul istoric prin care se înfăptuia visul de veacuri al poporului român: România Mare. Prin Decretul-lege nr. 3631 din 11/24 decembrie, publicat în "Monitorul Oficial" nr. 212 din 13/26 decembrie, se consfinţea pe plan intern unirea.

După doi ani de refugiu la Iaşi, la 1 decembrie 1918, regele Ferdinand şi regina Maria intrau în Bucureşti, oraşul redevenind capitala României întregite. Câteva luni mai târziu, în mai 1919, regele Ferdinand şi regina Maria efectuau pentru prima dată, un lung turneu în Transilvania, în care au fost însoţiţi de Iuliu Maniu, preşedintele Consiliului Dirigent şi de alte oficialităţi. S-au oprit la Braşov, Făgăraş, Sibiu, Blaj, Alba Iulia, Brad, Ţebea, Câmpeni, Turda, Cluj, Bistriţa, Careii Mari, Baia Mare, Oradea, bucurându-se de o primire călduroasă, adesea entuziastă, se arată în volumul "Istoria Românilor în timpul celor patru regi (1866-1947) Ferdinand I" (vol. II, Editura Enciclopedică, 2004).

La patru ani de la realizarea Actului Unirii, tot la Alba Iulia, avea loc la 15 octombrie 1922, la Catedrala Reîntregirii, solemnitatea încoronării regelui Ferdinand I şi a reginei Maria. Însemnele Basarabiei, Bucovinei şi Transilvaniei au fost adăugate coroanei regale de oţel a regelui Carol I, care amintea de Plevna, fapt ce a simbolizat actul unirii tuturor provinciilor istorice româneşti sub sceptrul aceluiaşi monarh.

Unirea Transilvaniei cu România a încheiat procesul de făurire a statului naţional unitar român, proces început la 24 ianuarie 1859, prin Unirea Moldovei cu Ţara Românească, sub domnitorul Alexandru Ioan Cuza (1859-1866), continuat prin unirea Dobrogei la 14 noiembrie 1878, după încheierea Războiului ruso-româno-turc de la 1877-1878, care a marcat cucerirea pe câmpul de luptă a independenţei de stat a României, în timpul domniei lui Carol I (domnitor 1866-1881; rege 1881-1914), a Basarabiei în 27 martie 1918 şi a Bucovinei în 28 noiembrie 1918, sub regele Ferdinand (1914-1927). 


Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News

Doi lideri ai opoziției pro-europene au fost arestați în Georgia fiind acuzați de legături cu protestele pentru Europa
Iranul e și mai aproape de arma nucleară. Teheranul a crescut drastic la 60% cantitatea de uraniu îmbogățit, apropiindu-se de pragul necesar de 90%
Comisia Europeană somează TikTok să trimită, în 24 de ore, clarificari despre sprijinul acordat lui Călin Georgescu
Curtea Constituțională a anulat alegerile prezidențiale din România. Ciolacu: Singura soluție corectă / Lasconi: Statul român a eșuat să apere democrația
Iranul a plasat pe orbită un satelit militar
Antony Blinken acuză Rusia că a influențat alegerile din România printr-un efort ”de amploare și bine finanțat”
Convorbire telefonică Gherasimov-Brown: Șeful Armatei ruse susține că Moscova plănuia lansarea Oreshnik cu mult timp înainte de decizia SUA de a permite lovituri cu rachete ATACMS
”Mașină de scris automată la penețeu”. Autoritățile georgiene - declarații pro-UE, fapte pro-Moscova. Pe scenariul mineriadelor, perchezițiile la sediile opoziției găsesc ”echipament pentru revolte”
Pashinyan spune că Armenia refuză să mai revină în OTSC: “Punctul de la care mai este posibilă întoarcerea a fost depășit”
Așa arată o demonstrație de forță de generația a 5-a: Avioane F-35 completate de bombardiere B-52 au arătat Rusiei ce înseamnă puterea aviației aliate
Nordul Flancului Estic a ieșit din sală în timpul discursului lui Lavrov de la OSCE
Războiul sancțiunilor: China ripostează la măsurile SUA și vizează 13 companii americane din industria de apărare
Guvernul premierului francez Barnier a fost demis de Adunarea Naţională
Rutte: Nu trebuie să fim naivi, tehnologiile nucleare rusești care ajung în RPDC pot amenința Europa și SUA
Fără precedent: Iohannis desecretizează rapoartele SRI și SIE: România, percepută de Rusia ca inamic. Operațiunea de creștere a lui Călin Georgescu
Trump are pe masă trei planuri pentru conflictul din Ucraina. Fiecare implică mai multe arme pentru Kiev, dar niciunul nu include aderarea la NATO
Moscova devine tot mai agresivă: O navă rusă a tras o rachetă de semnalizare asupra unui elicopter german
E.S. Adrian Zuckerman, live, înainte de un moment crucial pentru România. Ce urmează?
România, la răscruce. Mesajul diplomației române: Neutralitatea este o vorbă în vânt. Toate ororile războiului se întâmplă în state fără umbrela NATO
Rubla scade, un scenariu negru amenință Rusia, dar Kremlinul răspunde: ”Uite ce se întâmplă cu dolarul, e clar cine eșuează”
Situație ciudată în Coreea de Sud: A fost ridicată legea marțială după ce Parlamentul a blocat decretul președintelui de instituire a legii
Salome Zurabişvili, președinta Georgiei: „Înainte de România au fost Moldova și Georgia”. Rusia bate la porți
Mark Rutte: ”Două procente din PIB pentru apărare nu vor fi suficiente”. Șeful NATO preconizează o iarnă crucială pentru Ucraina
Germania vrea încă patru submarine. Flancul Nordic al NATO trebuie întărit în fața Flotei ruse, spune ministrul apărării
CCR validează primul tur al alegerilor prezidențiale; turul II, pe 8 decembrie între Călin Georgescu și Elena Lasconi
SUA vor să încetinească avântul Chinei în dezvoltarea AI pentru domeniul militar: Restricții pentru 140 de producători chinezi de cipuri
Alegeri parlamentare 2024, rezultate finale
Scenariul Germaniei de Vest? „Articolul 5 nu se va aplica pe întreg teritoriul Ucrainei”. Zelenski face primul pas în direcția negocierilor și solicită garanţii de la NATO
Putin aprobă cheltuieli militare record. Cel mai secret buget de la prăbușirea Uniunii Sovietice

Ştiri Recomandate

Ucraina a atacat Rusia cu aproape o escadrilă de avioane de luptă. Rușii se laudă că ar fi doborât un F-16 care a participat la atac, dar nu e confirmată informația
„Prea mulți oameni din Occident au devenit indiferenți la crimele de război ale Rusiei” - Generalul Hodges
Pe măsură ce NATO caută să își consolideze flancul estic, ambițiile militare ale Poloniei sunt inconfundabile: Program militar pentru o rachetă balistică
China a testat un prototip al unei aeronave necunoscute (Foto/Video): Noul avion de luptă va dispune de o serie de tehnologii de ultimă generație
Forțele Aeriene Ucrainene atacă cu precizie o facilitate militar-industrială rusească destinată rachetelor balistice
Misterioasa prăbușire a avionului azer ERJ-190 stârnește o teorie referitoare la utilizarea unui sistem rusesc de rachete
De ce au fost coreenii eliminați din licitația României privind achiziția de sisteme SHORAD/VSHORAD și cine se mai află în competiție
Un al doilea F/A-18 Super Hornet american a fost aproape lovit de ,,focul prieten'': Crucișătorul USS Gettysburg ar fi lansat dintr-o eroare două rachete
Câte avioane F-35 au fabricat deja americanii pentru Polonia și de ce ele au fost transferate la baza aeriană a Gărzii Naționale a SUA
Rusia acuză că NATO vrea să transforme Moldova în hub militar pentru Ucraina, uitând de fapt că Armata rusă de ocupație e prezentă ilegal în Moldova
Poate fi interceptată din România noua rachetă rusă Oreșnik? Pe val, rușii analizează interceptoarele americane SM-3 din România și dau verdictul
Marea Baltică este o zonă vitală atât pentru Suedia, iar apropierea de Rusia îi determină pe suedezi să-şi modernizeze apărarea de coastă
Rusia sfidează întreaga regiune: Racheta rusă a survolat spațiul aerian al R. Moldova în drum spre Ucraina, confirmă Chișinăul
Cine are dreptate? Ucraina susține că o rachetă rusă a intrat în spațiul României timp de 2 minute. MApN transmite că radarele Armatei și ale statelor NATO nu confirmă incidentul
Raport al serviciilor americane de informații: Bombardierul chinez stealth H-20 va transforma proiecția puterii strategice a Chinei până în anii 2030
Zelenski: Putin a ales deliberat să atace masiv infrastructură civilă în ziua Crăciunului. Poate fi ceva mai inuman?
Crăciun Fericit și Sărbători Luminate din partea echipei DefenseRomania!
Prioritatea de dreapta pe Frontul de Est. Un Su-25 s-a ciocnit în aer cu o dronă în Ucraina, dar povestea e cu final fericit pentru ruși (Foto)
În loc de un armistițiu de Crăciun: Armata rusă a executat un nou atac masiv cu rachete și drone asupra instalațiilor militare și energetice ale Ucrainei
Putere de foc uriașă cu sute de obuziere. Polonia se străduiește să devină cea mai mare forță militară din Europa prin achiziționarea obuzierelor Krab și K9A1
Ucraina lovește aerodromul rusesc Millerovo (Foto/Video): Aici îşi avea ,,casa'' un important regiment de aviație de luptă cu avioane Su-35
Tancul modern Arjun Mk II, „made in” Africa de Nord? Propunere interesantă făcută de India unui stat african pentru producția de Arjun Mk II
Accident ori sabotaj: Cargoul rusesc Ursa Major n-a mai ajuns la Tartus, scufundându-se în vestul Mării Mediterane
La limita unui dezastru ecologic major în Marea Neagră: Petrolierele rusești reprezintă o amenințare pentru mediu - Rusia folosește nave cu o vechime de peste 50 de ani
Armata britanică testează cu succes o armă cu unde radio capabilă să neutralizeze roiurile de drone
Ucraina dezvoltă o nouă rachetă de croazieră avansată, capabilă să ajungă la Moscova: Versiunea de baza zboară cu 400 km/h și are o rază de acțiune de 140 km
Faceți cunoștință cu noul obuzier autopropulsat al SUA care poate doborî și rachete de croazieră sau avioane: Poate lansa obuze la viteze de peste 9.000 km/h
Oreshnik, cea mai nouă rachetă rusească nu este chiar atât de nouă: Prima analiză a epavei rachetei arată că piesele datează din 2017
Procesul lui Nicolae și Elenei Ceaușescu, din 25.12.1989, foto: Agerpres
EXCLUSIV
Pierderea puterii și procesul. Mărturisiri din plutonul de execuție și ordinul ca toată lumea să treagă în toată lumea dacă Ceaușescu era achitat | Interviu Dan Voinea
Lista completă a noului Guvern Ciolacu 2.0. Continuitate la Apărare cu Angel Tîlvăr, nume nou la Externe cu reputatul ambasador Emil Hurezeanu
Un nou lot de Su-57 și un „bonus” de Su-34 au fost livrate Rusiei. Câte Su-57 de „generația a 5-a” deține azi Rusia, după căderea primului avion fabricat
Pachet militar important acordat Ucrainei de către Germania: Printre altele, tancuri Leopard 1A5, obuziere PzH 2000 sau sisteme Iris-T
pixel