Președintele american Donald Trump a apreciat joi că reducerea desfășurării de trupe americane în România ”nu este foarte importantă”, transmite Agerpres.
Trump: Reducerea prezenței militare americane în România nu este foarte importantă
Documentul arată că violența de-a lungul graniței de sud a Ungariei crește, cu riscul ca rețelele teroriste să preia controlul asupra rutelor de migrație ilegală.
Raportul a fost desecretizat la inițiativa liderului grupului parlamentar al partidului de guvernare (FIDESZ) și membru al comisiei de securitate națională, Máté Kocsis, pe motiv că și opinia publică trebuie să fie conștientă de problemele legate de imigrație și terorism.
În document se precizează că protecția Ungariei și a Europei împotriva imigrației ilegale este asigurată de legislație, de personalul de serviciu la frontiera de sud și de bariera de securitate. Tendințele și informațiile recente de la agențiile naționale de aplicare a legii și de securitate arată că toate cele trei elemente de securitate sunt supuse unei presiuni din ce în ce mai mari, în timp ce, din perspectivă politică și juridică, raportul evidențiază modul în care Pactul UE privind migrația constituie un risc.
În ceea ce privește securitatea internă, amenințarea tot mai mare a terorismului, ca o consecință a conflictului dintre Israel și Hamas, reprezintă un risc în creștere în paralel cu întărirea presiunii migratorii demonstrată și de creșterea imigranților ilegali respinși la granițele de-a lungulul "Rutei Balcanice", existând riscul ca rutele de migrație ilegală să poată fi folosite de rețelele teroriste.
Raportul dezvăluie, de asemenea, că există o competiție violentă tot mai mare între bandele de traficanți afgani în Serbia, dezvăluind că serviciile de informații talibane au preluat controlul direct asupra activităților grupurilor de traficanți de persoane de origine afgană care operează în regiunea Voivodina.
Aproximativ 1.000-1.200 de treceri ilegale de frontieră sunt detectate în fiecare noapte la granița sârbo-maghiară. În august, 293 de imigranți ilegali au fost identificați într-un singur punct de la graniță într-o oră. Potrivit comandamentului Poliției Naționale Maghiare, numărul migranților ilegali opriți și aduși înapoi sub pază în Serbia a doborât toate recordurile în a 40-a săptămână a anului, cu 5.606 de respingeri.
Raportul evaluează că afacerea traficului de persoane, adesea însoțită de traficul de arme, poate finanța și facilita activitățile teroriste și subliniază că "vulnerabilitățile în schimbarea constantă a politicilor de migrație internaționale și de stat sunt ușor identificate și exploatate de organizațiile criminale", dar consideră că, "pe termen scurt, Ungaria nu este amenințată de apariția unor grupuri sociale închise", care sunt în schimb prezente în multe țări UE.
Pe termen lung, însă, subliniază raportul, "saturația țărilor de destinație ar putea avea un impact asupra țărilor periferice, ceea ce ar putea schimba radical situația securității publice din Ungaria".
Documentul evidențiază faptul că violența crește în zonele de frontieră, punând o presiune asupra personalului în serviciu, în timp ce utilizarea forțelor armate pentru a răspunde acestor provocări ar duce probabil și la o creștere a violenței din partea crimei organizate. Ritmul mișcărilor migratorii se află în prezent într-un "avans de sfârșit de sezon", cauzat, pe de o parte, de "un număr tot mai mare de persoane care încearcă să ajungă la destinație înainte de sosirea iernii", iar pe de altă parte, "de către autoritățile statelor de tranzit balcanic dornice să rețină cel mai mic număr posibil de migranți pe teritoriile lor".
Cele mai eficiente confirmări ale evaluărilor exprimate de raportul ungar vin din Serbia unde sunt interceptați din ce în ce mai mulți migranți ilegali, în mare parte de origine afgană, pakistaneză și siriană, care în mai multe cazuri poartă arme (inclusiv kalașnikov) și muniție.
Rezultatele operațiunii desfășurate timp de o săptămână la sfârșitul lunii octombrie de diferite unități ale Ministerului de Interne sârb în zonele Subotica, Kikinda, Sombor și Pirot au făcut posibilă blocarea a 3.400 de migranți ilegali cu confiscarea a 5 puști automate, 1.550 de cartușe și 5 pistoale.
A fost destructurat un grup de kosovari care a furnizat migranților arme de foc și muniție, în timp ce 362 de documente de călătorie și o cantitate mică de droguri au fost ridicate în cadrul verificărilor a 16 mii de vehicule.
La operațiune au participat 800 de ofițeri din următoarele direcții: unitate specială antiterorism, jandarmerie, unități de elicoptere, unități mobile de poliție, poliție de frontieră și comandamente regionale.
"Ruta Balcanilor" ridică îngrijorări și în Italia. "Analizele efectuate au clarificat faptul că riscul de infiltrare teroristă a fluxurilor migratorii ilegale pe mare și pe uscat rămâne ridicat, în special peste granița cu Slovenia, ruta pe care trec majoritatea migranților care sosesc de pe ruta balcanică. Din aceste motive, măsura adoptată de Guvern începând cu 21 octombrie și până la 30 octombrie 2023 a fost prelungită cu încă 20 de zile până la 19 noiembrie 2023", a declarat ministrul de interne, Matteo Piantedosi, într-o audiere la Comisia parlamentară de control asupra implementării Acordului Schengen.
"Cu referire la activitatea de supraveghere la frontiera cu Slovenia – a continuat el -, la 5 noiembrie au fost verificate 28.573 de persoane care intrau pe teritoriul național și peste 15 mii de vehicule. Activitatea desfășurată până în prezent a permis depistarea a 438 de cetățeni străini aflați în situație neregulamentară și să dea naștere la 240 de respingeri și 15 arestări, dintre care 12 pentru sprijinirea imigrației ilegale și 65 de sesizări la autoritățile judiciare".
"Ruta Balcanilor" include un ansamblu de teritorii care traversează diverse state din zona afectată istoric de o puternică prezență islamistă, întărită de un număr notabil de reveniți din teatrele de război din Orientul Mijlociu. Din aceste teritorii iradiază spre Europa Centrală, afectând și Italia, o diasporă caracterizată adesea prin prezența unor indivizi care constituie o amenințare la adresa securității".
"De câțiva ani încoace – a subliniat Matteo Piantedosi – mai mulți luptători străini balcanici și familiile lor s-au întors în țările lor de origine. Cei peste 1.000 de luptători, de origine și/sau proveniență balcanică, plecați în teatrele sirian și irakian și cei aproximativ 400 care s-au întors deja pe teritoriile balcanice reprezintă vectori clari de risc pentru securitatea europeană și națională, mai ales având în vedere experiența militară dobândită. iar legăturile, uneori puternice, stabilite cu diaspora din Europa".
Informațiile disponibile – a continuat Piandedosi – evidențiază că aproape toți migranții care trec granița italo-slovenă au intrat anterior în Croația pe uscat. În acest sens, trebuie subliniat un aspect important: de la 1 ianuarie 2023 Croația a intrat în spațiul Schengen, ceea ce a presupus o extindere a liniei de frontieră a Uniunii și, mai ales, mutarea controalelor de la granița sloveno-croată la frontiera croato-bosniacă.. Această schimbare a dus, la rândul său, la slăbirea activității de supraveghere și control la granița sloveno-croată de către autoritățile din Ljubljana, cu repercusiuni negative evidente asupra fluxului migrator care afectează Slovenia și, în consecință, Italia.
Situația este agravată de continuarea restabilirii controalelor la frontierele interne dintre Austria și Slovenia. Datele furnizate în acest sens de către Departamentul de Informații arată că, în fața contracției rutei tradiționale din estul Mediteranei, care a fost redusă cu peste 50%, s-a înregistrat o creștere de peste 25% a tranzitelor pe ruta terestră balcanică. În plus, acest flux crescut s-a modificat și el pe parcurs, cu o schimbare semnificativă către Italia.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Președintele american Donald Trump a apreciat joi că reducerea desfășurării de trupe americane în România ”nu este foarte importantă”, transmite Agerpres.
Avionul experimental X-59 QueSST al NASA a efectuat primul său zbor marți. Avionul supersonic, dar silențios, construit pentru NASA de Lockheed Martin, a efectuat primul său zbor de testare deasupra deșertului din sudul Californiei.
Președintele american Donald Trump a ordonat Departamentului Apărării să reia imediat testarea armelor nucleare americane, în conformitate cu acțiunile altor puteri nucleare, a scris șeful Casei Albe pe propria rețea de socializare Truth joi dimineață, cu puțin timp înainte de a se întâlni cu omologul său chinez Xi Jinping în Coreea de Sud.
O investigație The Guardian relevă că mai multe persoane din anturajul Kremlinului încearcă să determine autoritățile din Emirate să nu-l extrădeze pe Horațiu Potra în România.
Avioane de vânătoare poloneze au fost trimise marți pentru a intercepta un avion rusesc Ilyushin Il-20 care efectua o misiune de recunoaștere în spațiul aerian internațional deasupra Mării Baltice.
Reducerea prezenței militare americane în Europa, anunțată miercuri de România, este o ajustare, a declarat un oficial NATO.
România și Ucraina doresc să colaboreze în domeniul producției militare, în special în cadrul mecanismului de finanțare europeană SAFE.
Ucraina a propus României implementarea unor proiecte comune.
Bulgaria și gigantul european al apărării Rheinmetall au semnat un acord în valoare de peste 1 miliard de euro pentru construirea unei fabrici în țară care va produce praf de pușcă și obuze de artilerie de 155 mm.
Ministrul Ionuț Moșteanu a declarat într-o conferință de presă că reducerea trupelor americane din România nu înseamnă o retragere a prezenței americane, iar „prezența aliaților e considerabilă în România”, fie că vorbim de SUA sau statele europene. Ionuț Moșteanu a subliniat că principala forță care apără țara e Armata României.
Administrația Trump pare să își regândească echilibrul prezenței sale militare în Europa de Est, iar România se află în centrul acestei recalibrări. Iar surse neoficiale arată că Polonia e garantată, România nu.
Rușii au vorbit despre versatilitatea lansatoarelor de rachete: “Cu modificări minime, rachetele Iskander, Oreshnik și Burevestnik pot fi lansate de pe aceeași platformă”.
Una dintre lecțiile învățate în urma războiului din Ucraina este necesitatea unei forțe europene credibile de rachete de artilerie cu rază lungă și foarte lungă de acțiune.
Practic, în cazul unui conflict de mare intensitate, întreaga capacitate de lovire la distanță lungă depinde de rachetele americane; nu există încă o muniţie europeană pe scară largă care să înlocuiască rachetele GMLRS și ATACMS. Dar situația e pe cale să se schimbe.
Germania intenționează să achiziționeze arme pentru sectoarele terestru, aerian, maritim, spațial și cibernetic în valoare de 377 de miliarde de euro.
Președintele american Donald Trump, în cadrul turneului său în țările asiatice, s-a întâlnit marți, 28 octombrie, cu noul prim-ministru al Japoniei, Sanae Takaichi.
Compania petrolieră rusă Lukoil intenționează să își vândă activele externe ca răspuns la sancțiunile impuse acesteia și filialelor sale de către Statele Unite săptămâna trecută.
Serviciile secrete americane suspectează că rachetele aer-aer chinezești au fost îmbunătățite cu tehnologie americană. Datele ar fi fost trimise la Beijing de compania G42, cu sediul în Emiratele Arabe Unite, și de Huawei.
Forțele Aeriene ale SUA au început să utilizeze avioane de atac A-10 cu rachete ghidate APKWS de 70 mm pentru a combate dronele Shahed iraniene.
Ministrul norvegian al Apărării, Tore Sandvik, a avertizat că Moscova acumulează arme nucleare și submarine de atac în apropierea Cercului Arctic, în pregătirea unui război cu NATO, potrivit publicației The Telegraph. El a declarat că au fost detectate activități de construcție în Peninsula Kola din Rusia, unde rușii își au Flota Nordică și au desfășurat o parte din arsenalul lor nuclear.
Compania petrolieră și gazieră de stat chineză Sinopec a anunțat descoperirea unui nou zăcământ petrolier de șist în bazinul Sichuan.
Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a anunțat duminică că mai multe drone au atacat capitala Rusiei și a menționat că toate au fost doborâte. Cu toate acestea, imagini de pe rețelele de socializare au surprins mai multe explozii.
Startup-ul din domeniul apărării, compania americană Castelion, a anunțat vineri că a câștigat contracte pentru integrarea armei sale hipersonice Blackbeard cu sistemele actuale ale Armatei SUA, un pas esențial pentru a permite armatei să-și păstreze întâietatea.
Lituania închide din nou aeroportul din Vilnius din cauza baloanelor. De asemenea, ambele puncte de trecere a frontierei cu Belarus au fost închise sâmbătă noapte, după ce baloane umplute cu heliu au survolat teritoriul național pentru a doua zi consecutiv.
Statele Unite aduc în apropiere de Venezuela tot mai multe nave de război. Cu doar 11 portavioane în serviciu activ, decizia SUA de a trimite cel mai nou și puternic dintre ele într-o zonă sensibilă indică o schimbare de priorități și o dorință clară de proiecție a forței americane.
Pe fondul disputelor privind livrarea de rachete Tomahawk către armata ucraineană, rușii anunță finalizarea testelor rachetei de croazieră cu propulsie nucleară Burevestnik.
După trei ani de creștere rapidă, sectorul rus de apărare începe să piardă din avânt. Datele agenției ruse de statistică Rosstat indică faptul că producția de apărare a scăzut în septembrie pentru prima dată din 2022.
În timpul summitului Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN) de la Kuala Lumpur, Thailanda și Cambodgia au semnat un „acord de pace” în prezența lui Donald Trump. Președintele SUA se consideră „nașul” acestui acord. Conflictul transfrontalier dintre cele două țări durează de peste un secol.
Donald Trump a declarat că nu se va întâlni cu liderul Kremlinului, Vladimir Putin, până când nu se va ajunge la un acord de pace între Rusia și Ucraina.
Serviciile de securitate georgiene din capitala Tbilisi au arestat trei cetățeni chinezi care încercau să achiziționeze ilegal uraniu în valoare de 400.000 de dolari. Aceștia plănuiau să transporte materialul nuclear prin Rusia în China, a declarat serviciul de securitate georgian.
Ziua Armatei României, 25 octombrie, este sărbătorită azi printr-o serie de manifestări organizate în principalele garnizoane din țară, în bazele militare în care sunt dislocați militarii români și în teatrele de operații, precum și în statele în care România are acreditați atașați ai apărării și în capitalele statelor unde țara noastră are reprezentanțe permanente.
După Tu-22M3 în Marea Baltică, bombardiere Tu-95MS sunt trimise în Marea Japoniei: Aviația strategică rusă își intensifică activitățile de patrulare atât în partea europeană, cât și în Extremul Orient.
Considerat odată coloana vertebrală a proiecției de putere globală a Rusiei, giganticul complex militar-industrial al Kremlinului se află în cea mai severă criză de la prăbușirea Uniunii Sovietice. Presiunea susținerii războiului prelungit împotriva Ucrainei, combinată cu greutatea sancțiunilor occidentale și o disfuncționalitate internă cronică, expune defecțiuni sistemice care amenință însăși capacitatea Moscovei de a purta un război de uzură.
Frontul din estul regiunii Zaporojie nu s-a prăbușit, însă presiunea rusă este reală. Retragerile tactice ucrainene și pătrunderile ruse de câțiva kilometri sunt rezultatul combinat al condițiilor meteo, deficitului de efective al ucrainenilor, precum și a adaptării tactice a rușilor.
Vizita președintelui Volodimir Zelenski la Paris, pentru a semna ceea ce a numit un „acord istoric”, seamănă mai mult a pariu strategic pe termen lung decât a soluție de urgență pentru front. Pe hârtie, miza este uriașă: o scrisoare de intenție pentru achiziția a „până la 100” de avioane de luptă Dassault Rafale, sisteme de apărare antiaeriană SAMP/T de nouă generație și drone.
Ca parte a unei operațiuni coordonată care expune vulnerabilități critice ale Rusiei, forțele ucrainene au lovit simultan infrastructura economică și militară din Novorossiysk. Imaginile din satelit, publicate pe 15 noiembrie, confirmă un succes strategic dublu: terminalul petrolier Sheskharis, unul dintre cele mai mari hub-uri rusești la Marea Neagră, și-a suspendat complet exporturile, în timp ce o baterie de apărare antiaeriană S-400 Triumf a fost scoasă din luptă.
Războiul din Marea Neagră a intrat într-o nouă fază, mult mai sofisticată, în care Ucraina nu se mai bazează doar pe drone kamikaze de suprafață pentru a hărțui flota rusă. O operațiune complexă, desfășurată pe 21 septembrie și dezvăluită de The Times, demonstrează un salt tehnologic și tactic remarcabil: folosirea unor drone-torpilă submersibile, lansate de pe drone de suprafață care acționează ca niște „portavioane” în miniatură.
Populația din nordul județului Tulcea a fost trezită din nou de un mesaj RO-Alert, în noaptea de duminică spre luni. Un nou atac rusesc viza infrastructura ucraineană din zona Ismail, la câțiva pași de România. De data aceasta, MApN ne asigură că „nu au fost detectate pătrunderi neautorizate”.
Având în vedere faptul că noua coaliție guvernamentală din Cehia va prelua conducerea țării în săptămânile următoare, întrebarea privind continuarea inițiativei de referință a țării privind muniția pentru Kiev rămâne fără răspuns.
În cursul nopții de 17.11.2025, trupele ruse au executat noi lovituri masive cu drone kamikaze Geran-2 (Shahed) și rachete balistice asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei. Ținta principală a atacului a fost reprezentată de obiective din localitatea Izmail din regiunea Odesa, de la frontiera cu România, unde rușii susțin că sunt transbordate mărfuri militare care vin în Ucraina din străinătate.
Pe 15 noiembrie, Saab a semnat un contract cu guvernul columbian și a primit o comandă pentru 17 avioane de vânătoare Gripen E/F. Valoarea comenzii este de 3,1 miliarde de euro, iar livrările vor avea loc între 2026 și 2032.
Ziarul rusesc de propagandă "Vzgljad" a întocmit și publicat săptămâna aceasta un material intitulat „Evaluare a guvernelor inamice” pentru a arăta diferența dintre țările care se opun în mod conștient Rusiei și cele care au fost „forțate împotriva voinței lor de circumstanțe politice externe”.
România este este "retrogradată în urna" țărilor obligate să sprijine Ucraina.
Ucraina şi Grecia au semnat duminică la Atena un acord pentru livrarea de gaze naturale lichefiate (GNL) americane către Kiev în perioada decembrie 2025 - martie 2026, înţelegere menită să satisfacă nevoile Ucrainei pe timpul iernii, în timp ce Rusia continuă bombardarea infrastructurilor energetice ucrainene, transmite Agerpres.
Președintele Venezuelei, Nicolas Maduro, a oferit administrației americane controlul asupra majorității rezervelor de petrol ale țării sale, a aflat The New York Times.
Degradarea mediului strategic european și dispariția constrângerilor tratatului INF (Intermediate-Range Nuclear Forces Treaty), care interzicea rachetele terestre cu raze între 500 și 5.500 km, au redeschis competiția pentru capabilități de lovire la mare distanță se arată într-o analiză a Institutului Internațional pentru Studii Strategice (IISS).
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat, duminică, că se aşteaptă la un "acord istoric cu Franţa", menționând că se lucrează la consolidarea aviației și apărării aeriene ucrainene.
Suedia va construi încă două submarine moderne (clasa A26) pentru a consolida securitatea în zona Baltică. Flota suedeză va crește la 5 submarine.
Serviciul de informații militare al Ucrainei (GUR) a făcut publică recent intenția Moscovei de a importa 12.000 de muncitori nord-coreeni până la sfârșitul anului pentru producția internă de drone de atac de tip Shahed (cunoscute în Rusia sub numele de "Gheran" sau "Gerbera").
Emisarul preşedintelui american pentru Africa, Massad Boulos, a declarat sâmbătă, într-o discuţie cu AFP, că războiul din Sudan a provocat 'cea mai mare criză umanitară din lume', el denunţând "atrocităţi inacceptabile", potrivit Agerpres.
Oficialii ucraineni au menționat că Rusia lansează zilnic 200-250 de bombe aeriene deasupra teritoriului Ucrainei și va ajunge probabil la 120 de mii de unități produse până la sfârșitul lui 2025.
De asemenea, Moscova vrea să crească la 400 de km raza de acțiune pentru unele bombe cu planare.
Soluțiile la această problemă pot fi dronele interceptoare.
Serviciile secrete ucrainene au anunțat că au atacat calea ferată transsiberiană a Rusiei. Conform unui mesaj al serviciilor de informații HUR, scopul era de a bloca livrările de muniție către Rusia pe această rută.
Vehiculele blindate moderne au devenit o provocare economică uriașă, programele de înarmare cu astfel de echipamente rivalizând ca amploare cu cele pentru avioanele de vânătoare, o schimbare radicală care redesenează harta cheltuielilor globale pentru apărare.
Este legitim, din perspectiva siguranței naționale, ca un contract strategic pentru gaz din Marea Neagră semnat cu o companie rusă precum Lukoil să rămână fără probleme în picioare?
În acest timp, americanii de la Exxon Mobile au decis să părăsească România, și să vândă participația la Neptune Deep, după ce autoritățile de la București au vrut redevențe mai mari, pe principiul "nu ne vindem țara".
Pe fondul continuării conflictului din Ucraina, care în ultima perioadă a generat dispute din ce în ce mai intense între Federația Rusă pe de parte și SUA, respectiv NATO, pe de altă parte, mijloace aliate de lovire și cercetare au desfășurat o serie de operațiuni complexe în proximitatea frontierelor rusești de la Marea Neagră și Marea Baltică.
Coreea de Nord și-a redus cu peste jumătate aprovizionarea cu obuze de artilerie către Rusia în acest an, au declarat serviciile de informații ucrainene, a declarat pentru Reuters Vadym Skibitsky, șef adjunct al serviciului de informații militare HUR din Ucraina.
Franța a publicat pentru prima dată imagini cu racheta sa cu focos nuclear, ASMPA-R, așa cum se numește varianta recent modernizată a rachetei ASMP.
Site-ul de știri israelian Walla a dezvăluit un acord istoric de apărare între Grecia și Israel. Acest acord este cel mai mare de acest fel dintre cele două țări și își propune să acopere lacunele cruciale din apărarea aeriană a Greciei, care a demonstrat vulnerabilități împotriva rachetelor balistice și a dronelor.
SUA au anunțat azi operațiunea "Southern Spear" și lovirea țintelor narcotice de pe teritoriul Venezuelei. În tot acest context în care tensiunile dintre SUA și Venezuela escaladează, administrația Trump a intensificat prezența militară în Caraibe. Ca răspuns, Venezuela a anunțat o mobilizare militară la scară națională, acuzând Washingtonul că pregătește o intervenție pentru înlăturarea președintelui Nicolas Maduro.
În timpul atacului masiv efectuat în noaptea de 14.11.2025, Rusia a lovit regiunea Sumî din Ucraina cu cea mai avansată rachetă anti-navă Zircon, care a fost inițial concepută pentru a viza Marina SUA.
Republica Moldova are în dotare obuziere israeliene ATMOS 2000 de 155 mm montate pe camioane, ceea ce înseamnă trecerea Chișinăului de la sistemele sovietice la cele NATO.
Flota de elicoptere Black Hawk a României zboară intens iar această utilizare aduce și provocări privind mentenanța, provocări la care răspunde Aerostar Bacău, unde compania face mentenanța atât pentru Black Hawk, cât și pentru avioane F-16 Fighting Falcon. În cazul Black Hawk e vorba de elicopterele S-70M care sunt utilizate nu de Armată ci de MAI prin Ministerul Afacerilor Interne.
Industria de armament a Ucrainei începe să tureze, dronele, obuzierele sau rachetele de croazieră fiind principalele direcți pe care se concentrează oficialii și companiile ucrainene.
Miniștrii apărării din Germania, Franța, Italia, Polonia și Marea Britanie, reuniți vineri la Berlin, s-au angajat să coopereze mai strâns împotriva ''amenințărilor hibride'' din partea Rusiei, cum ar fi atacurile informatice, incursiunile de drone și dezinformarea, transmit agențiile Agerpres și AFP.
Vizita de la sfârșitul săptămânii trecute, anunțată discret de premierul ungar Viktor Orbán, a fost însoțită de numeroase speculații politice și economice. Dincolo de declarațiile diplomatice și comunicatele oficiale, natura acordurilor semnate și reacțiile interne au stârnit dezbateri aprinse la nivel intern, opoziția acuzând o posibilă „îndatorare masivă” a țării.
