Programul bombardierului strategic american de generația a șasea a făcut un nou pas major mai rapid decât se estima.
Compania Northrop Grumman a primit contractul pentru producția primelor bombardiere stealth B-21 (low-rate initial production), la scurt timp după ce avionul de test a efectuat primele zboruri, potrivit subsecretarul apărării pentru achiziții și sprijin, William LaPlante.
„Toamna trecută, pe baza rezultatelor testelor la sol și în zbor și a planurilor mature ale echipei de producție, am dat aprobarea pentru a începe producția B-21, într-un număr limitat”, a declarat LaPlante pentru revista americană Air & Space Forces (22 ianuarie).
„Producția bombardierului stealth B-21 „Raider” avansează”. Unul dintre atributele cheie ale acestui program a fost proiectarea pentru producție de la început – și la scară mare – pentru a trimite un mesaj de descurajare credibil adversarilor. Dacă nu produci și nu furnizezi avioane de luptă la scară mare, capacitatea nu contează cu adevărat”, a spus LaPlante.
Pentagonul nu a precizat valoarea contractului, numărul de aeronave comandate sau data exactă la care a fost atribuit, dar potrivit declarației oficialului american, contractul a fost semnat înainte de sfârșitul anului 2023.
Northrop a confirmat declarația lui LaPlante: „Echipa noastră a primit contractul după ce B-21 a intrat în testele de zbor.” Aeronava de testare a arătat că B-21 este „pregătit să intre în producție, îndeplinind toate cerințele de performanță a zborului și de date.”
Compania a descris B-21 ca fiind „primul avion de generația a șasea din lume”, care oferă „o nouă eră de capabilități și flexibilitate prin integrarea avansată a datelor, senzorilor și armelor, fiind rapid actualizat pentru a depăși amenințările în evoluție”.
Una dintre condițiile cheie necesare pentru ca Northrop să primească contractul a fost un prim zbor, care a fost realizat pe 10 noiembrie 2023.
B-21 este „așteptat să intre în serviciu la mijlocul anilor 2020, cu un obiectiv de producție de minim 100 de avioane”, a declarat un purtător de cuvânt al lui LaPlante care a mai menționat că aeronava va înlocui bombardierele strategice B-1, dar și bombardierele B-2 Spirit, care sunt și ele în categoria stealth, dar au cele mai mari costuri de operare.
În schimb, vechile bombardiere B-52, care servesc în principal ca purtători de rachete și au cea mai mare sarcină utilă, vor rămâne în dotarea Forțelor Aeriene.
„Cerberus” a mai efectuat cel puțin un zbor după cel din 10 noiembrie 2023. Programul de testare este secret.
Bombardierul nuclear B-21, aflat în dezvoltare de compania Northrop Grumman pentru US Air Force.
Până săptămâna trecută, Forțele Aeriene americane (USAF) au refuzat să spună dacă contractul a fost atribuit sau chiar dacă bombardierul a zburat a doua oară. Cu toate acestea, USAF au recunoscut că primul B-21, poreclit „Cerberus”, a zburat pe 17 ianuarie, dar au ascuns orice alte detalii.
„Pot confirma” că B-21 a zburat pe 17 ianuarie, a declarat un purtător de cuvânt al USAF. „Din motive operaționale, nu oferim detalii suplimentare legate de programul de testare, care să includă numărul de zboruri pe care le-a efectuat aeronava.”
Oficialii Pentagonului spun că lipsa de informații privind progresul programului B-21 vine la îndrumarea secretarului Apărării, Lloyd Austin, care a cerut, în mod deosebit, Forțelor Aeriene și Comandamentului Loviturii Globale (Global Strike Command) să organizeze un eveniment media doar la primul zbor al B-21. Unii oficiali au spus că Austin este îngrijorat de dezvăluirea detaliilor din care China ar putea culege informații despre avion, în timp ce alții au spus că dorește pur și simplu ca programul să păstreze un profil scăzut, probabil din cauza costului ridicat.
USAF speră să scurteze programul de testare al B-21 prin eliminarea unor activități de confirmare a cerințelor dacă anumite teste de referință se potrivesc îndeaproape cu predicțiile. Această abordare a mai fost luată înainte – în special pe F-35, unde s-a dovedit a nu avea succes – dar experții din industrie spun că metodele digitale moderne sunt mult mai avansate și oferă predicții cu fidelitate extrem de ridicată despre performanța aeronavei.
Forțele Aeriene americane nu au spus cât timp va fi B-21 în teste de zbor sau când se așteaptă să atingă capacitatea operațională inițială, în afară de expresia „la mijlocul anilor 2020”. Cu toate acestea, USAF a recunoscut că alte cinci aeronave sunt în diferite stadii de construcție la Uzina 42 Palmdale (California) și că cel puțin cinci dintre cele șase B-21 vor fi dedicate activităților de testare.
După ce testele de dezvoltare și operaționale sunt finalizate, instrumentele de testare ale acelor aeronave vor fi îndepărtate și vor fi transformate în bombardiere operaționale - proiectarea pentru producție de la început.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Un avion de patrulare antisubmarin de tip P-8A Poseidon aparținând Forțelor Navale ale SUA a efectuat, pe 11.11.2025, o nouă misiune de cercetare deasupra Mării Negre.
EDGE, principalul grup de apărare și tehnologie avansată din Emiratele Arabe Unite, este aproape de a încheia un acord important cu Ministerul de Interne din Angola pentru implementarea unui program național cuprinzător de securizare a frontierelor, bazat pe cele mai recente tehnologii fabricate în bogatul stat arab.
Cehia rămâne unul dintre marii susținători ai luptei Ucrainei pentru supraviețuire. Chiar dacă noua conducere politică de la Praga are o orientare mai apropiată de cea a Slovaciei, sprijinul societății civile cehe rămâne unul extrem de puternic.
Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) lansează o nouă dezinformare cu scopul de a provoca neîncrederea NATO față de Ucraina. Însă, după multitudinea de falsuri și probleme grave create de Rusia la nivel mondial, nimeni nu mai crede poveștile inventate de serviciile rusești de informații sau de conducerea de la Kremlin.
Polonia, România și Danemarca implementează noul sistem Merops, fabricat în SUA, pentru a-și consolida apărarea împotriva dronelor rusești de pe flancul estic al NATO.
Această desfășurare a SUA abordează recentele incursiuni ale dronelor rusești în spațiul aerian NATO, care au expus vulnerabilități și costul ridicat al metodelor tradiționale de interceptare cu avioane de vânătoare.
Ucraina reia discuțiile despre utilitatea aeronavelor turbopropulsate de atac EMB 314 Super Tucano ca soluție pragmatică în lupta împotriva dronelor kamikaze Shahed, o nevoie resimțită tot mai acut pe măsură ce aceste drone devin tot mai numeroase.
Comandamentul Forțelor Aeriene ale SUA din Europa și Africa (USAFE-AFAFRICA) a anunțat că, pe 08.11.2025, bombardiere strategice de tip B-52H Stratofortress aparținând Bazei Aeriene Barksdale din Louisiana au sosit la Baza Aeriană Morón din Spania. Aeronavele vor desfășura operațiuni de antrenament multilateral alături de Finlanda, Lituania și Suedia, precum și de alți aliați și parteneri, ca parte a misiunii “Bomber Task Force Europe 26-1”.
Nu e niciun secret că nici Avioane Craiova, precum nici ROMAERO - două companii de stat -, nu traversează de decenii cea mai bună perioadă. Avioane Craiova spre exemplu e responsabilă de modernizarea ultimelor avioane de antrenament IAR-99 la standardul Șoim, un program care înregistrează întârzieri record. În tot acest context, întrebarea logică e dacă nu cumva aceste companii ar trebui privatizate? Poate statul retehnologiza cu adevărat industria aeronautică românească?
Guvernul elen analizează extinderea flotei sale de avioane de luptă franceze Rafale, într-un moment în care Turcia își consolidează capacitățile aeriene printr-un acord istoric cu Marea Britanie pentru achiziția a 20 de aparate Eurofighter Typhoon, dotate cu rachete de ultimă generație cu rază lungă Meteor. Concomitent turcii vor achiziționa și 24 de avioane Eurofighter Typhon în uz din Golf.
Corporația de stat Rostec din Federația Rusă a anunțat, pe 06.11.2025, că UAC (Corporația întrunită producătoare de avioane) a livrat Ministerului rus al Apărării un nou lot de avioane de vânătoare-bombardament de tip Su-34.
Forțele Aeriene Ruse, potrivit unor surse ucrainene, au modificat bombele sovietice cunoscute sub numele de KAB, care anterior aterizau la doar 70-90 km de linia frontului, pentru a le permite să lovească ținte aflate mai adânc în teritoriul Ucrainei. Conform serviciilor secrete ucrainene, raza de acțiune a acestor bombe a fost mărită până la 200 de kilometri.
Spania a parafat unul dintre cele mai mari acorduri de apărare semnate vreodată de Turcia cu un stat membru al Uniunii Europene. Cabinetul spaniol a aprobat un contract uriaș, în valoare de 3,12 miliarde de euro, pentru achiziționarea a 45 de avioane de antrenament și de atac ușor HÜRJET, dezvoltate de Turkish Aerospace Industries (TAI).
Belgia ia primele măsuri. Armata belgiană a primit ordin să doboare dronele neidentificate care zboară deasupra bazelor sale, a anunțat luni șeful Apărării belgiene, Frederik Vansina.
Ministerul ucrainean al Apărării a anunțat, pe 04 noiembrie, că Rusia a lansat un număr record de bombe de aviație dirijate asupra Ucrainei în luna octombrie.
Europa încearcă febril să își recâștige autonomia în domeniul apărării, conștientă brusc de cât de periculos de mult s-a bazat pe Statele Unite, inclusiv în zona vitală a informațiilor. Războiul brutal al Rusiei în Ucraina a acționat ca un duș rece, iar acum Germania face o mișcare strategică majoră: Berlinul își va suplimenta semnificativ flota de avioane de spionaj, o decizie cu implicații directe și pentru Kiev.
Ministerul Apărării de la Varșovia a confirmat o veste care, deși pare tehnică, are o rezonanță strategică majoră: încă două avioane F-35A Lightning II destinate Poloniei au efectuat primele zboruri de test. În total, șapte aparate au ieșit de pe linia de asamblaj a Lockheed Martin.
Rusia continuă să terorizeze porturile ucrainene de la Dunăre, la doar câteva sute de metri de teritoriul României. În noaptea de duminică spre luni (3-4 noiembrie), două valuri de atacuri rusești au vizat din nou infrastructura portuară, provocând explozii puternice pe malul ucrainean și punând în alertă maximă forțele NATO dislocate în țara noastră.
România a semnat azi oficial contractul prin care Olanda donează, la prețul simbolic de un euro, o escadrilă de avioane F-16 Fighting Falcon. E vorba de escadrila aflată la Baza 86 Aeriană Borcea și care va continua să fie utilizată în cadrul Centrului de pregătire de aici, unde piloți români și ucraineni fac trecerea pe F-16. Această donație a fost anunțată în exclusivitate, pe surse, de publicația noastră încă din primăvara acestui an și ulterior confirmată de MApN la summitul NATO din această vară.
Corporația întrunită constructoare de avioane din Rusia (UAC) a efectuat o nouă livrare de avioane de luptă multirol de tip Su-35S către Forțele Aerocosmice Ruse (VKS). Acest lucru a fost anunțat sâmbătă (01.10.2025) pe canalul oficial de Telegram al UAC.
Guvernul Taiwanului ia în calcul măsuri legale împotriva companiilor americane care produc avioanele de luptă F-16V - cea mai modernă versiune a F-16 Block 70 -, după ce livrarea celor 66 de avioane noi, achiziționate din Statele Unite ale Americii, a suferit întârzieri semnificative.
Pentru prima dată, un soldat american - nu un pilot calificat - a planificat și executat misiuni reale în cadrul unor exerciții militare, utilizând elicopterul Black Hawk pilotat opțional (OPV).Un militar american cu zero experiență de pilotaj a controlat un elicopter Black Hawk
Flota aeriană a Ucrainei ar putea deveni una dintre cele mai importante din Europa.
Planurile oficialilor ucraineni conturează o flotă completă de 250 de avioane de luptă noi va deveni baza modernizării aviației militare și o garanție a securității Ucrainei pentru anii următori. Asta înseamnă că aeronavele ar urma să se adauge F-urilor 16 aflate în uz, care au fost deja promise de Danemarca, Belgia sau Norvegia.
Presa franceză s-a amuzat copios în ultimele zile pe seama Belgiei, resuscitând vechea rivalitate printr-o clasică "blague belge" (glumă belgiană). Subiectul? O achiziție de 5,6 miliarde de euro pentru 34 de avioane de luptă F-35, fabricate în SUA. Ironia, potrivit publicațiilor franceze, este că Belgia, o țară mică, și-a cumpărat avioane de ultimă generație pe care nu ar avea unde să le antreneze, spațiul său aerian fiind prea aglomerat și prea mic pentru a nu paraliza aviația civilă.
Contractul semnat de Turcia pentru avioane Eurofighter dă un imbold industriei aeronautice europene care pregătește o ofertă de cooperare industrială în speranța ca va reuși să ia fața F-35 Lightning II în celălalt capăt al Europei.
Avionul experimental X-59 QueSST al NASA a efectuat primul său zbor marți. Avionul supersonic, dar silențios, construit pentru NASA de Lockheed Martin, a efectuat primul său zbor de testare deasupra deșertului din sudul Californiei.
Exclusă din programul F-35 Lightning II după ce a continuat achiziția de sisteme S-400, Turcia s-a văzut în situația ingrată de a căuta soluții pentru modernizarea forțelor aeriene în contextul în care flota sa de F-16 este îmbătrânită. După ani de negocieri și blocaje, Turcia a ales varianta europeană Eurofighter Typhoon. Detaliile achiziției, inclusiv cele tehnice, sunt cel puțin interesante.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat prima utilizare în luptă a rachetelor Flamingo și Ruta. El a informat apoi că Ucraina planifică mai multe teste cu aceste arme în acest an.
Rușii au vorbit despre versatilitatea lansatoarelor de rachete: “Cu modificări minime, rachetele Iskander, Oreshnik și Burevestnik pot fi lansate de pe aceeași platformă”.
Una dintre lecțiile învățate în urma războiului din Ucraina este necesitatea unei forțe europene credibile de rachete de artilerie cu rază lungă și foarte lungă de acțiune.
Practic, în cazul unui conflict de mare intensitate, întreaga capacitate de lovire la distanță lungă depinde de rachetele americane; nu există încă o muniţie europeană pe scară largă care să înlocuiască rachetele GMLRS și ATACMS. Dar situația e pe cale să se schimbe.
Serviciile secrete americane suspectează că rachetele aer-aer chinezești au fost îmbunătățite cu tehnologie americană. Datele ar fi fost trimise la Beijing de compania G42, cu sediul în Emiratele Arabe Unite, și de Huawei.
SBU Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a dat publicității imagini spectaculoase cu lovirea unui submarin rus din clasa Kilor în portul rus Novorosiisk. Se pare că e vorba de submarinul Varshavyanka.
Guvernul Viktor Orban ar pregăti o „inginerie constituțională”, un set de măsuri menite să crească exponențial puterile Președintelui, în raport cu celelalte instituții ale statului, notează Bloomberg.
După investiții masive în sectorul cibernetic, Israelul a reușit să folosească acestă componentă ca o structură de apărare. IDF a interceptat rachete iraniene în spațiu și, aceeași componentă cyber a fost folosită cu succes și în celebra poveste a pagerelor care au explodat și au neutralizat conducerea militară a grupării teroriste Hezbollah din Liban, în timpul războiului.
Președintele și CEO-ul Hanwha Aerospace, Son Jae-il, în exclusivitate pentru DefenseRomania, a dezvăluit oferta „fără precedent” pe care gigantul coreean a înaintat-o, care nu se limitează doar la producția de mașini de luptă Redback sau obuziere K9 Tunetul, produse aici, ci vizează și alte sectoare, precum și investiții de 180 de milioane de euro.
Potrivit unui sondaj realizat de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev, 75% dintre ucraineni se declară împotriva unui plan de pace care ar include retragerea trupelor ucrainene din Donbas (regiunile Donețk și Luhansk), o reducere a dimensiunii forțelor armate ucrainene și nicio garanție specifică de securitate.
Rusia susține Venezuela în fața 'presiunilor politice și șantajului militar' din partea SUA, a declarat Aleksandr Șcetinin, directorul Departamentului Latino-American din cadrul Ministerului de Externe al Rusiei, în cadrul unui forum de tineret ruso-venezuelan desfășurat la Moscova, informează Agerpres și EFE.
Cehia este unul dintre cei mai eficienți susținători ai Ucrainei, inițiativa privind muniția fiind cel mai cunoscut exemplu. Dar nici măcar țara care avea încă din perioada Războiului Rece o bază industrială și tehnologică puternică, și care are o companie în TOP 100 mondial al industriei de apărare - nu poate rezolva unele provocări tehnologice.
Într-un discurs istoric, Blaise Metreweli, prima femeie la conducerea serviciului secret britanic, va redefini natura conflictului modern, avertizând că distincția dintre pace și război a dispărut sub presiunea tehnologiei și a „exportului de haos” orchestrat de agenda geopolitică a Rusiei.
În fața valurilor interminabile de infanterie rusă, Ucraina a realizat că nu poate câștiga un război al numerelor. Singura soluție pentru a nu rămâne fără oameni este să-i înlocuiască cu drone si sisteme terestre robotizate. Matematica războiului din Ucraina a devenit o ecuație sumbră și simplă. Rusia își permite să piardă 1.200 de soldați pe zi, uneori chiar 2.000, aruncându-i în luptă prost echipați și prost instruiți, doar pentru a detecta pozițiile de tragere ale ucrainenilor.
Forțele ruse și-au echipat o parte din dronele Shahed cu rachete aer-aer, încercând să valorifice stocuri de muniții vechi, racheta R-60 fiind una dintre acestea.
Armata Statelor Unite a oferit cele mai clare indicii de până acum privind capacitățile reale ale sistemului său hipersonic cu rază lungă de acțiune (LRHW), cunoscut sub numele de „Dark Eagle”. Dezvăluirile, făcute în timpul vizitei Secretarului Apărării, Pete Hegseth, la arsenalul Redstone, sugerează o rază de acțiune extinsă și o abordare neconvențională în ceea ce privește încărcătura explozivă.
În timp ce cancelariile europene și emisarii lui Trump caută o ieșire rapidă din război, Volodimir Zelenski refuză să semneze o pace care ar putea lăsa armata rusă la porțile unei Ucraine dezarmate.
Într-un moment în care multe națiuni NATO se luptă cu termene de livrare depășite și bugete scăpate de sub control, Ungaria a oferit săptămâna aceasta un exemplu rar de program militar dus la capăt fără scuze și fără întârzieri. Armata Ungară a marcat, printr-o ceremonie a Brigăzii 1 Blindate, recepția ultimului tanc Leopard 2A7HU dintr-un contract semnat în 2018.
Un raport al Royal United Services Institute (RUSI) confirmă ceea ce strategii militari bănuiau de mult: industria de apărare a Moscovei nu poate ține pasul cu ritmul în care armata sa irosește rachete sofisticate pe ținte de doi bani.
În lumea achizițiilor militare americane, unde programele durează de obicei decenii și costurile se dublează de la o lună la alta, știrea venită săptămâna aceasta de la Washington este o anomalie. Generalul Randy George, șeful Statului Major al Armatei SUA, a confirmat că primul prototip al noului tanc M1E3 Abrams a fost deja livrat de General Dynamics, cu ani buni înainte de termenul pe care scepticii îl considerau realist.
Italia, Bulgaria și Malta s-au alăturat Belgiei în apelurile adresate Comisiei Europene și Consiliului UE de a identifica soluții alternative față de planul propus de Bruxelles privind utilizarea activelor rusești înghețate pentru a finanța un împrumut masiv în valoare de aproximativ 210 miliarde de euro destinat Ucrainei.
În timp ce în România unii se mai ceartă pe Facebook și în social media cu privire la existența sau inexistența pericolului rus, în celălalt capăt al Flancului lucrurile sunt cât se poate de clare: Rusia reprezintă o amenințare militară la adresa Europei iar doar o Armată puternică și structuri defensive puternice pot descuraja o aventură militară în viitorul apropiat a noii Armate Roșii.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a mutat și a declarat că Ucraina e pregătită să renunțe la cererile privind aderarea la NATO, în schimbul garanțiilor de securitate din partea SUA și a Europei.
Potrivit presei occidentale, Forțele Armate ale Ucrainei desfășoară activ radare IRIS proiectate pentru detectarea dronelor. Aceasta este o dezvoltare a companiei olandeze Robin Radar, a cărei conducere speră că, datorită celei mai recente modernizări a produsului lor, “trupele vor putea detecta și distruge și mai multe UAV-uri”.
Președintele țării Nicușor Dan - Comandantul Suprem al Armatei României, potrivit Constituției - a declarat că „vom vedea drone ruse doborâte în România”, dar a nuanțat declarația precizând că țara noastră nu e singura care nu angajează aceste UAV-uri, iar astfel de angajări se vor face doar în anumite condiții. Poziția președintelui țării vine în contextul deselor incidente în care spațiul aerian românesc a fost încălcat de drone ruse, în timp ce fostul președinte Traian Băsescu a numit situația „ridicolă” și spațiul aerian românesc „un bulevard pentru drone ruse”.
Vineri, 12 noiembrie, a fost o zi importantă pentru industria de apărarea românească, odată cu lansarea oficială a VLAH" (Vehicul de luptă autonom hidramat) - primul prototip al unui vehicul blindat 4X4 dezvoltat în România, în ultimii 35 de ani.
Pentru prima dată în ultimii 15 ani de când exercită puterea, Viktor Orban se confruntă cu o fisură uriașă în regimul său și o amenințare reală pentru partidul Fidesz, condus cu mână de fier de Orban.
Cancelarul german Friedrich Merz a susţinut sâmbătă că preşedintele rus Vladimir Putin "nu se va opri" şi că, dacă Ucraina cade, armata rusă nu se va opri la graniţele acesteia, la fel cum nici Hitler nu s-a oprit după acordul de la Munchen din anul 1938 prin care a obţinut regiunea germanofonă sudetă care aparţinea Cehoslovaciei, relatează agenţiile Agepres, EFE şi DPA.
Ucraina a acuzat Rusia că a lovit sâmbătă cu o dronă în Marea Neagră o navă comercială a Turciei, la o zi după ce un atac aerian rusesc a avariat încă o navă turcă în apropierea portului Odesa, regiunea omonimă din jurul acestui oraş ucrainean fiind în noaptea de vineri spre sâmbătă ţinta unui atac masiv cu drone şi rachete în care Rusia a ţintit inclusiv infrastructuri energetice, relatează Agerpres și AFP.
În cursul nopții de 13.11.2025, trupele ruse au executat un nou atac masiv cu rachete și drone asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei, vizând, îndeosebi, obiective energetice din regiunile sudice ale țării.
G7 întărește paradigma sprijinului energetic pentru Ucraina. Promite o apărare antiaeriană mai puternică pentru a se evita tiparul „noi reparăm, ei distrug”.
Răsturnare de situație și lovitură grea pentru industria aeronautică din China, care e pe punctul să piardă o bătălie comercială istorică în fața Eurofighter, deși victoria avioanelor chineze J-10 părea sigură.
Trupele ucrainene au recucerit părți din orașul Kupiansk, în provincia nord-estică Harkov, și mai multe sate din jurul acestuia, într-o operațiune care a încercuit unități ruse, a anunțat un comandant al armatei ucrainene, potrivit agențiilor Agerpres și Reuters. Orașul a fost revendicat de Rusia în urmă cu trei săptămâni, Moscova anunțând ocuparea sa completă.
România se află în fața unei decizii care va defini nu doar viitorul armatei sale, ci și al economiei pentru multi ani de acum in colo. Programul de achiziție a noilor Vehicule de Luptă ale Infanteriei (IFV) a devenit un câmp de bătălie între gigantul german Rheinmetall și competitorul sud-coreean Hanwha Aerospace. Iar dacă privim dincolo de broșurile frumos colorate, oferta venită de la Seul este surprinzător de incomodă pentru competitorii europeni consacrați.
Liderul de la Phenian, Kim Jong Un, a participat la o ceremonie publică organizată în capitala nord-coreeană pentru a marca revenirea unui detașament de geniști militari care a acționat în regiunea Kursk, unde ar fi participat la operațiuni de deminare și sprijin logistic pentru forțele ruse. Potrivit agenției de presă de stat KCNA, Kim a lăudat „eroismul colectiv” al soldaților și le-a conferit distincții, inclusiv post-mortem pentru militarii căzuți în timpul misiunii.
Un exercițiu militar recent cu avioane F-16 trimise la Câmpia Turzii și F-35 în Țările Baltice confirmă noua doctrină americană: în cazul unui conflict cu Rusia, U.S. Air Force nu va mai opera exclusiv de pe aerodromurile mari din Vest, ci din puncte de realimentare rapidă de pe flancul estic.
Olanda comandă sistemele Skyranger 30 de la compania Rheinmetall, recunoscând indirect că rachetele scumpe sunt inutile împotriva roiurilor de drone ieftine. Astfel, Haga a înțeles o lecție rezultată în urma conflictului din Ucraina: nu poți doborî la infinit drone de 500 de dolari cu rachete care costa milioane. Soluția este revenirea la sisteme de apărare ceva mai ieftine, dar adaptate nevoilor actuale.
