Polonia va doborî rachete rusești pe teritoriul Ucrainei și ridică României ștacheta. Paradoxal, România e și ea capabilă, dar nu a rezolvat nici măcar problema dronelor
Polonia și Ucraina au semnat ieri un acord istoric de securitate care are o clauză fără precedent: Polonia ar putea folosi sisteme antiaeriene poloneze de pe teritoriul național pentru a doborî rachete și drone rusești pe teritoriul ucrainean care amenință spațiul aerian polonez. O ștachetă ridicată foarte sus României care încă se confruntă cu problema cadrului legislativ în chestiunea dronelor rusești ce a căror componente cad pe teritoriul nostru.
Încă de la finalul lunii trecut un deputat ucrainean a solicitat Poloniei și României să stabilească o zonă de excludere aeriană în vestul și sudul teritoriului său, folosind sisteme antiaeriene desfășurate în Polonia și România.
O decizie despre care s-a mai tot discutat în contextul summitului NATO de la Washington din aceste zile.
Și se pare că fum fără foc nu iese. În cursul zilei de ieri Ucraina a semnat un acord de securitate cu Polonia. Acest eveniment a avut loc în timpul vizitei președintelui Volodimir Zelenski la Varșovia. Acordul a fost semnat de prim-ministrul Donald Tusk în numele Poloniei.
Acordul, analizat și de DefenseRomania, prevede inclusiv o clauză fără precedent, anume Polonia poate doborî rachete și drone rusești care îi invadează spațiul aerian sau îi pun spațiul aerian în pericol. Cu alte cuvinte sisteme Patriot poloneze - sau orice alt tip de sistem - ar putea doborî rachete rusești direct în spațiul aerian al Ucrainei.
O decizie curajoasă pe care o ia Varșovia.
Alte decizii importante ale acordului se referă și la posibilitatea Poloniei de a transfera Ucrainei o escadrilă de avioane de luptă MiG-29, cu condiția ca acest lucru să nu submineze securitatea statului polon.
Polonia a ridicat mult ștacheta. România are capacitatea de a doborî rachete rusești, dar noi nu am rezolvat legislativ nici problema dronelor
România a luat și ea decizii lăudabile, după doi ani în care a ținut, greșit din perspectiva mai multor experți, la secret ajutorul militar pe care l-a acordat Ucrainei.
În ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) din data de 20 iunie s-a decis oficial donarea către Ucraina a unui sistem Patriot românesc.
România a achiziționat 7 sisteme de apărare antiaeriană de tip Patriot. Din acestea 4 au fost livrate, urmând să fie contractate următoarele 3. Din cele 4 livrate, 2 sunt operaționalizate.
Teoretic, România ar avea capacitatea să stabilească o zonă de excludere aeriană inclusiv în spațiul aerian ucrainean vecin.
Birocratic însă până la Dumnezeu te mănâncă sfinții.
Profesorul Radu Carp, profesor universitar la Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea din Bucureşti și director al Departamentului de Politici Publice, Relaţii Internaţionale şi Studii de Securitate, Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea din Bucureşti, a reamintit ironic că până în prezent nu există nicio clarificare oficială cu privire la reglementarea legislativă a posibilității în care Armata poate doborî drone rusești ce îi amenință sau încalcă teritoriul.
Profesorul Carp face referire, într-o postare publică pe o rețea de socializare, la numeroasele incidente despre drone sau componente de drone care au căzut pe teritoriul României și la controversa din spațiul mediatic cu privire la cadrul legislativ pentru a le doborî.
„Tusk si Zelenski au semnat la Varșovia Acordul de Securitate.
Da, exact acel Acord pe care România îl negociază/tergiversează de la începutul acestui an. Acordul prevede că anti-aeriana poloneză poate ținti drone și rachete ruse care se îndreaptă spre Polonia chiar și pe teritoriul ucrainean.
România nici măcar NU POATE VISA să aibă asemenea prevederi. România nu poate sa distrugă dronele/rachetele care au intrat pe teritoriul național. Nu avem (deocamdată) lege”, arată profesorul Carp.
Desigur, o asemenea decizie cu privire la doborârea rachetelor și dronelor rusești de către România, în spațiul aerian ucrainean, nu ar însemna doar redislocarea sistemelor românești și regândirea apărării naționale - lucru care ar putea fi primit cu iritare de către Armată -, dar e și o chestiune de decizie politică pe care decidenții noștri în contextul anului electoral major, cu siguranță nu se vor grăbi să o ia.
CITEȘTE ȘI: Ar trebui România să doboare rachete rusești deasupra Poloniei? Zuckerman: E complicat. Dar orice avion rus trebuie doborât dacă intră în spațiul României
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
