De la 1 ianuarie, Rusia a oprit furnizarea de gaze către Moldova și regiunea transnistreană.
Sute de mii de oameni din Transnistria nu au încălzire, după ce conducerea locală susținută de Kremlin a refuzat ofertele de a-și asigura alternative la gazul rusesc după întreruperea bruscă a aprovizionării la începutul anului, dezvăluie documentele obținute de Politico.
În prezent, Transnistria nu primește gaz nici de la Rusia, nici de la Moldova, iar oficialii guvernului moldovenesc spun că conducerea separatistă a refuzat, de asemenea, să accepte ajutor umanitar, inclusiv generatoare.
Politico arată că, probabil, refuzul nu a fost inițiativa proprie a separatiștilor, ci un ordin de la Moscova.
Publicaţia se referă la corespondenţa dintre Chişinău şi compania controlată de separatişti Tiraspoltransgaz.
Rusia a încetat livrările de gaz, susținând că Moldova are datorii de 680 de milioane de euro pentru facturile de gaz neplătite. Guvernul Republicii Moldova contestă suma și insistă că auditurile independente au stabilit cifra reală la doar aproximativ 8 milioane de euro.
Practic, Gazprom furniza gaze Transnistriei pentru care Tiraspolul nu plătea nimic, iar toate datoriile erau trecute în contul Republicii Moldova. Mai mult, cu gazul rusesc, Transnistria producea electricitate la centrala Cuciurgan, pe care o vindea în Republica Moldova.
Potrivit oficialilor moldoveni, singurul interes al Rusiei este declanșarea unei crize umanitare pe care o poate folosi pentru a afirma că calea pro-UE a Moldovei a adus un dezastru economic.
În timp ce sute de mii de oameni din Transnistria rămân fără încălzire și apă caldă în propriile apartamente, „autoritatea” locală a respins propunerile de aprovizionare cu gaze alternative – nu pe cele din Rusia.
După cum se vede din documentele obţinute de jurnalişti, compania „Moldovagaz” le-a oferit separatiştilor ajutor în „cumpărarea de gaze din platformele europene de gaze” pentru a răspunde nevoilor locale.
Cu toate acestea, Tiraspolul a răspuns că aceasta „înseamnă de fapt o tranziție de la aprovizionarea stabilă de la Gazprom, la achiziții în condiții speculative la prețuri semnificativ mai mari și instabile”.
O sursă din guvernul Republicii Moldova a confirmat autenticitatea acestor documente și a adăugat că Moscova, și nu liderii locali, se află probabil în spatele poziției categorice a separatiștilor.
„Mi se pare extraordinar că, având în vedere gravitatea crizei, cu școlile și grădinițele închise și oamenii înghețați în casele lor, autoritățile de la Tiraspol refuză să accepte ajutorul moldovenesc. În loc să colaboreze cu autoritățile moldovenești pentru a găsi cea mai bună soluție pentru protejarea populației. în această perioadă foarte dificilă, ei preferă să aștepte ajutor rusesc, care poate veni sau nu”, a declarat Aura Sabadus, un coleg senior la think tank-ul Center for European Policy Analysis - CEPA.
Ea a adăugat că conform calculelor companiei moldovenești de gaze, gazul european i-ar costa pe transnistreni este de 20-45 de milioane de euro pentru acest sezon de încălzire.
Publicația moldovenească Newsmaker, i-a întrebat pe transnistreni cum reușesc să facă față la criza energetică pe care Rusia a generat-o. Iată câteva răspunsuri:
”Deocamdată este cald afară. Ne încălzim cu aer condiționat și cu un tun de căldură timp de câteva ore, apoi le oprim și le pornim din nou. Dacă nu facem așa, se supraîncarcă rețeaua electrică. Dacă va fi frig afară, vom muta părinții într-o anexă unde avem o sobă, dar anexa e foarte mică. Noi ne vom muta la rude în Chișinău”.
În prezent, electricitatea, apa și chiar gazul (în blocurile de locuințe) sunt disponibile fără întreruperi. (...) Dacă vor apărea scurte pene de curent din cauza supraîncărcării rețelei, va fi incomod, dar suportabil. În cazul unor pene prelungite, ne vom muta la Chișinău.”
”Ne încălzim cu șemineul. Moldova oferă gaz, ar fi timpul să ne mobilizăm și să-l cumpărăm. Era evident că o astfel de situație va apărea mai devreme sau mai târziu, iar guvernul nostru caută vinovați.”
”Mult stres și incertitudine – ce va fi dacă gazul din conductă se va termina în 10-20 de zile? Acum suntem fără căldură, dar cu un radiator electric reușim cumva, deși factura pentru electricitate va fi de zece ori mai mare. Folosim boilerul pentru apă caldă”.
”Învățăm să ne încălzim cu aer condiționat. Deocamdată este cald. Am făcut o plimbare ieri prin oraș și nimeni nu economisește electricitate - ghirlandele sunt aprinse, troleibuzele circulă.”
”Speranța moare ultima. În apartamente nu există încălzire, dar deocamdată este gaz pentru gătit. Ne încălzim cu radiatorul electric și cu aerul condiționat. Totuși, sperăm să nu ajungem acolo. Soluția (din punctul meu de vedere) este achiziționarea de gaze din România prin intermediul Moldovei (chiar dacă e mai scump)”.
”Incertitudine... În fiecare zi numărăm până la ziua a 51-a, așteptând fără să știm ce va aduce ziua a 52-a (când Centrala Cuciurgan rămâne fără cărbune - n.r.)”.
”Folosim radiatorul cu ulei, aer condiționat pentru a ne încălzi și boiler pentru apă caldă. În general, temperatura în apartament este similară cu cea de pe timpul încălzirii centralizate. Totuși, dacă se va opri și electricitatea peste 50 de zile (când se va termina cărbunele de la centrala MGRES), va trebui să plecăm. Fără electricitate va fi cu adevărat insuportabil”.
”Mă uimește optimismul autorităților locale care se laudă că electricitatea va dura 50 de zile. Dar ce va fi în ziua a 51-a? Nimeni nu spune. Aproape fiecare buletin de știri începe cu fraza: „Moldova a provocat criza gazelor în Transnistria...”. Esența este că Rusia spera ca, după oprirea gazului, Europa să sufere. Totuși, Europa s-a adaptat, iar suferința a rămas doar în regiunea transnistreană, care, aparent, iubește Rusia”.
”Gazul a fost oprit pe 1 ianuarie, mai devreme pentru unii, mai târziu pentru alții. În sat, timp de trei zile am tăiat lemne pentru bunicul. Soba nu fusese folosită de 10 ani, de când avem gaz. Din fericire, totul e în regulă, ne putem descurca. Lemnele pentru zile negre fuseseră pregătite cu mult timp în urmă. Plita electrică, ceainicul electric și soba ne ajută să supraviețuim.
În oraș, oamenii folosesc radiatoare electrice, ceainice, plite și multicooker. Deocamdată, curentul este disponibil 24/7. Ce va fi mai târziu, nimeni nu știe. Autoritățile nu au niciun plan sau vreo prognoză. Gazul a fost oprit, iar autoritățile locale au transmis că „nu depinde de noi, trăiți fără încălzire”. Se spune că nici electricitatea nu va mai fi mult timp, maxim până la mijlocul lunii februarie. Nu există alte planuri, acțiuni sau prognoze. Stau și așteaptă ceva.
Toți cei de peste 60 de ani dau vina pe Ucraina și Moldova. Îi înjură pe Maia Sandu, susținând că ea vrea să declanșeze un război”.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Tot mai multe țări se alătură forțelor NATO desfășurate în Laponia finlandeză. Marea Britanie s-a alăturat forțelor suedeze și finlandeze, iar Franța are în vedere și ea trimiterea de militari.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, urmează să solicite luni, într-o conferinţă desfăşurată la Londra, o creştere cu 400% a capacităţilor de apărare antiaeriană şi antirachetă ale Alianţei, în special pentru a contracara o Rusie care "seamănă teroarea din cer", informează Agerpres și AFP.
Franța și Ucraina au imaginat un parteneriat pentru producția de drone, un ”parteneriat fără precedent” în care va fi implicată și compania Renault.
Garda Națională va fi desfășurată în statul american California, dacă protestele față de raidurile antiimigrație din Los Angeles vor continua, a anunțat Casa Albă sâmbătă, informează Agerpres, DPA, Reuters, AFP și EFE.
Pentru prima dată în România, Institutul American de Diplomație și Drepturile Omului (USIDHR) aduce la București unul dintre cele mai apreciate programe de certificare diplomatică.
Un schimb de replici fără precedent a izbucnit joi seară între președintele american Donald Trump și miliardarul Elon Musk.
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a anunțat pe 5 iunie că președintele Donald Trump l-a nominalizat pe generalul-locotenent al Forțelor Aeriene Alexus G. Grynkewich pentru funcția de Comandant Suprem al Forțelor Aliate (SACEUR) ale NATO în Europa, după cum informează site-ul oficial al Departamentului Apărării din SUA. Ocupantul acestui post asigură simultan și funcția de comandant al Comandamentului European (EUCOM) al SUA.
SUA cer ca membrii NATO să investească 5% din PIB-ul lor în apărare.
Țările Uniunii Europene au dificultăți în a produce cantitatea necesară de muniție atât pentru propriile nevoi, cât și pentru aprovizionarea Ucrainei.
De la începutul războiului din Ucraina, până la 1,4 milioane de soldați atât de partea rusă, cât și de cea ucraineană au fost uciși sau răniți, potrivit think tank-ului de la Washington Center for Strategic and International Studies (CSIS).
Marea Britanie s-a angajat să mărească de zece ori numărul de drone pe care le furnizează Ucrainei, urmând ca țara să livreze 100.000 până la sfârșitul anului fiscal, în aprilie 2026, a relatat Reuters.
România continuă să se confrunte cu dezechilibre excesive, pe măsură ce deficitele fiscale și de cont curent s-au adâncit, iar competitivitatea costurilor s-a deteriorat în 2024, notează ultimul raport al Comisiei Europene privind stimularea competitivității UE.
Pe 2 iunie, Ambasada Italiei la București a organizat o recepție cu ocazia Zilei Naționale a Italiei, la care au participat numeroși invitați din partea autorităților române, ai corpului diplomatic acreditat la București, precum și reprezentanți ai comunității de afaceri româno-italiene.
Preşedintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, şi omologul său polonez, Andrzej Duda, au reiterat marţi că la următorul summit NATO de la Haga (24-26 iunie) vor susţine împreună ca toţi membrii Alianţei Nord-Atlantice să aloce pentru apărare 5% din PIB, transmit Agerpres și EFE.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, i-a mulțumit luni omologului său român Nicușor Dan, în cadrul unei întâlniri la Vilnius, pentru 'asigurarea că Ucraina poate conta pe sprijinul continuu al României', se arată într-o postare de pe Facebook a liderului de la Kiev.
Preşedintele Nicuşor Dan a declarat luni că există "o îngrijorare privind securitatea pe termen lung în Regiunea Mării Negre, inclusiv în Republica Moldova".
ROMTEHNICA compania din domeniul apărării, care funcționează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, a plasat o comandă pentru încă un lot de vehicule blindate 4X4 VAMTAC ST5, fabricate de către firma spaniolă UROVESA, care sunt asemănătoare cu vehiculul american Humvee (HMMWV).
„Prea multe dintre forțele sale au blindajul slab și sunt insuficient înarmate”, precizează un fost director pentru Europa și Rusia în cadrul Consiliului de Securitate Națională al SUA, cu referire la tehnica de luptă folosită de forțele ameicane.
Guvernul britanic dorește să achiziționeze 12 noi submarine nucleare care vor transporta arme convenționale la bord, potrivit unui anunț făcut de Cabinetul prim-ministrului Keir Starmer, duminică seară.
A fost o noapte foarte lungă în Polonia. Candidatul naţionalist Karol Nawrocki a câştigat alegerile prezidenţiale din Polonia, un eşec major pentru guvernul pro-UE al ţării, scrie Agerpres și AFP și presa poloneză. Mai multe publicații poloneze ajung și ele la acest verdict după numărarea a peste 99% din voturi. Nawrocki are, potrivit numărătorii oficiale, 51% în timp ce primarul Varșoviei Rafal Trzaskowski 49%. Un prim exit poll la închiderea urnelor l-a dat victorios pe Rafal Trzaskowski. Ulterior, peste noapte, în momentul în care au venit rezultatele oficiale, aproape de dimineață, Nawrocki a trecut în fața lui Trzaskowski.
Prezența la vot în al doilea tur al alegerilor prezidențiale, la ora 17:00, a fost de 54,91% - a informat Comisia Electorală Națională.
Pe 1 iunie, o operațiune a Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) a lovit „peste 40” de bombardiere rusești la baze aeriene situate mult în spatele frontului, pe teritoriul Federației Ruse, a declarat o sursă SBU pentru media ucraineană.
În regiunea rusească Kursk din apropierea graniței cu Ucraina, un pod feroviar s-a prăbușit duminică noaptea, în momentul în care o locomotivă trecea peste el. Evenimentul a avut loc la scurt timp după un incident similar care a dus la moartea a şapte persoane şi rănirea altor 66 în regiunea învecinată Briansk, conform autorităţilor ruse.
Alegătorii polonezi vor decide în al doilea tur al alegerilor prezidențiale de duminică dacă actualul șef de stat conservator, Andrzej Duda, va fi înlocuit de primarul Varșoviei, Rafal Trzaskowski, considerat un liberal pro-european, sau de candidatul PiS, Karol Nawrocki, descris ca un eurosceptic, naționalist de dreapta, cu orientări anti-Rusia.
Distrugătorul rus cu rachete ghidate, Viceamiralul Kulakov, a urmărit fregata germană ”Bayern”, din Atlanticul de Nord până când nava militară germană a intrat în portul Rostock de la Marea Baltică.
Iranul își mărește în continuare stocul de uraniu îmbogățit și a ajuns la un nivel apropiat de cel de cel necesar pentru producerea de arme nucleare, se arată în raportul AIEA.
Președintele francez Emmanuel Macron a avertizat China că NATO s-ar putea implica mai mult în Asia dacă Beijingul nu face mai mult pentru a împiedica Coreea de Nord să ia parte la războiul Rusiei împotriva Ucrainei.
Industria sârbă de armament încearcă să tragă Rusia pe la spate – așa a intitulat Serviciul de Informații Externe al Rusiei (SVR) un comunicat în care a mustrat Serbia pentru exportul de muniție către Ucraina „contrar neutralității sale declarate”.
Golful Finlandei, din partea estică a Mării Baltice, devine un fel de „Triunghi al Bermudelor”. Navele dispar de pe radarele navelor ca și cum ar fi devenit fantome, iar avioanele de vânătoare rusești „rătăcesc” prin spațiul aerian NATO, scrie portalul danez Danwatch.
La nivel global, de la începutul războiului, Rusia a primit de trei ori mai mulți bani din vânzarea de petrol, gaze și cărbune decât ar fi destinați ajutorului pentru Ucraina.
Cinci membri ai Organizației Tratatului Atlanticului de Nord construiesc o Cortină de Fier modernă la granițele lor cu Rusia pentru a descuraja o posibilă invazie rusească. Măsurile, care erau de neconceput acum câțiva ani, ar putea include milioane de mine antipersonal.
Proiectul de buget pentru anul fiscal 2026 aduce o serie de schimbări importante. Noua administrație de la Casa Albă pare că va pune în aplicare declarațiile făcute în lunile precedente, când Trump și Musk anunțau că e nevoie de mai multe drone și de mai puține F-35.
Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat pentru Politico că Rusia nu are nicio dorință de a continua în mod realist discuțiile de pace, deoarece dorește să obțină progrese pe teren. El a avertizat că acest lucru va fi mai dificil decât crede Moscova, deoarece are pierderi mari. Dar nu a susținut impunerea mai multor sancțiuni.
Preşedintele Nicuşor Dan a declarat, joi, la Bruxelles, că interesele României la Consiliul European vizează Republica Moldova, regiunea Mării Negre şi Ucraina.
Experții citați de CNN subliniază că atacul american asupra Iranului va avea un impact direct asupra direcției politicii Coreei de Nord. Regimul lui Kim Jong-un are un program nuclear mult mai avansat, iar acum se spune că este și mai hotărât să accelereze dezvoltarea acestuia.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski și omologul său francez Emmanuel Macron au avut o întâlnire în marja summitului NATO de la Haga, întâlnire în cadrul căreia au fost discutate noi măsuri pentru consolidarea cooperării dintre țările lor în domeniul apărării, în contextul invaziei ruse asupra Ucrainei. Cei doi lideri au discutat despre posibilitatea ca Franța să livreze un nou lot de avioane Mirage 2000 către Ucraina, după ce un prim astfel de lot a ajuns sub comanda Ucrainei în februarie anul curent.
Președintele american Donald Trump a precizat în cadrul summitui NATO de la Haga că va lua în considerare furnizarea mai multor rachete Patriot de care Ucraina are nevoie pentru a se apăra împotriva atacurilor rusești tot mai numeroase. Trump a mai adăugat că Vladimir Putin trebuie să pună capăt războiului și, pentru prima dată, a admis indirect că există posibilitatea ca Putin să aibă „ambiții mai mari decât Ucraina”. Trump însă a mai precizat că Putin își dorește să iasă din încurcătura din Ucraina.
Răspunsul Poloniei la manevrele ruso-belaruse Vest-2025 (Zapad-2025), care vor avea loc în septembrie, va consta în organizarea de exerciții militare NATO de amploare, pe teritoriul polonez.
Șefa guvernului italian, Giorgia Meloni, a declarat miercuri, în marginea summitului NATO de la Haga, că i-a transmis președintelui american Donald Trump că hotărârea arătată de SUA față de Iran ar trebui aplicată și pentru a pune capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei, relatează agenția Agerpres, care citează publicația The Kyiv Independent.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, a semnat miercuri un acord cu Consiliul Europei pentru înfiinţarea unui tribunal special care să îi urmărească şi să îi judece pe cei responsabili de "crima de agresiune împotriva Ucrainei", relatează agențiile Agerpres și AFP.
Președintele român Nicușor Dan și cel turc Recep Tayyip Erdogan au avut o discuție bilaterală în marja summitului NATO de la Haga.
Liderii ţărilor membre ale NATO, reuniţi la Haga, s-au angajat să investească 5% din produsul intern brut (PIB) al statelor lor pentru apărare şi securitate în 2035, indică declaraţia finală a summitului Alianţei Nord-Atlantice.
Uniunea Europeană se transformă într-un pact militar anti-rus, iar aderarea Ucrainei la UE ar reprezenta un pericol direct pentru Rusia, a declarat astăzi (miercuri, 25.06.2025) fostul președinte și prim-ministru rus Dmitri Medvedev, care este în prezent vicepreședinte al Consiliului de Securitate, un organism consultativ al președintelui Vladimir Putin.
Serviciul de presă al Corporației întrunite constructoare de avioane (UAC) a anunțat, pe 25.06.2025, că un nou lot de avioane de luptă multifuncționale de tip Su-35S a intrat în dotarea trupelor ruse. Livrarea a fost efectuată în cadrul comenzilor de stat pentru apărare pe anul 2025.
Ambasada Franței a venit cu precizări privind Programul sistemelor antiaeriene Mistral.
Țările NATO au convenit miercuri, 25 iunie, asupra comunicatului final al summitului de două zile care are loc în orașul olandez Haga. Documentul reafirmă angajamentul față de articolul 5 și precizează că membrii Alianței se angajează să-și crească contribuțiile în domeniul apărării, dar și să sprijine Ucraina prin contribuții directe la apărarea țării.
Comunitatea ucraineană din București organizează un eveniment de solidaritate intitulat „Întoarce-te viu”, cu ocazia Zilei Internaționale de Susținere a Victimelor Torturii. Evenimentul va avea loc pe 28 iunie 2025, în fața Teatrului Odeon, pe Calea Victoriei 40–42, București, începând cu ora 17:00. Această acțiune are scopul de a atrage atenția asupra încălcărilor grave ale drepturilor omului și a tratamentului inuman la care sunt supuși prizonierii de război și civilii ucraineni în Federația Rusă.
Marea Britanie va cumpăra 12 avioane de luptă F-35A noi, capabile să transporte arme nucleare tactice - și se va alătura misiunii nucleare aeriene a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), a anunțat biroul premierului Keir Starmer, adăugând că acesta va anunța această mișcare la summitul NATO de la Haga.
Excelența Sa Roberto Musneci, Ambasadorul Ordinului Suveran de Malta, a deschis evenimentul dedicat zilei Sfântului Ioan Baptistul cu un discurs plin de semnificație istorică și de recunoștință. El a exprimat bucuria de a celebra această zi importantă, care nu doar că onorează patronul Ordinului, ci și istoria de aproape 1000 de ani a acestuia, începută în Ierusalim. "Noi nu doar că am construit, la acea vreme, o unitate medicală, dar am intrat într-un acord corect între entități suverane," a subliniat el, evidențiind astfel legătura strânsă dintre Ordin și comunitățile în care activează.
Răzvan Munteanu, analist de politicã externã, preşedintele think tank-ului Chamber of Excellence in International Affairs, într-un editorial semnat pentru DefenseRomania, analizează actuala arhitectură de securitate într-un climat tensionat marcat de agresiunea rusă asupra Ucrainei.
În luna aprilie anunțam că Olanda va transfera definitiv României avioanele din Centrul de Pregătire F-16. Potrivit informațiilor analistului Radu Tudor, noul ministru român al apărării, Ionuț Moșteanu, va semna documentul care oficializează acest transfer.
În cadrul conferinței DefenseRomania Security Dialogue 2025 (DSD 25), care a fost organizată în această lună de DefenseRomania, Sorin Encuțescu, coordonatorul strategiei industriei de apărare din România, a subliniat nevoia urgentă de adaptare a industriei de apărare la noile realități ale războiului modern, evidențiind transformările rapide și profunde în desfășurarea acțiunilor de luptă. Cu alte cuvinte, „toți ochii pe drone”. Expertul a dat exemplul strategiei britanice, așa-numita doctrină „20.40.40”.
Cristian Diaconescu a fost numit în funcția de consilier prezidențial pentru apărare și siguranță națională. Decretul a fost semnat de președintele Nicușor Dan.
Ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu, a reafirmat angajamentul ferm al României faţă de apărarea colectivă şi coeziunea transatlantică, la un eveniment organizat în marja Summitului NATO de la Haga.
Prim-ministrul britanic Keir Starmer s-a angajat să majoreze cheltuielile totale pentru apărare și securitate la 5% din producția economică până în 2035, pentru a îndeplini un obiectiv stabilit de NATO.
Sapsan este o rachetă promițătoare, eficientă, ieftină și cu potențial de a înlocui sau completa livrările occidentale scumpe, chiar dacă rămân încă unele necunoscute legate de precizie.
În marja Summitului NATO de la Haga, miniștrii de externe ai statelor membre au participat marți, 24 iunie 2025, la reuniunea Consiliului NATO-Ucraina (NUC).
Putin a anunțat că triada nucleară rusă, afectată de recentele atacuri ale dronelor ucrainene, va fi completată în acest an cu complexe de rachete Yars și bombardiere Tu-160M.
Atacul SUA asupra Iranului dezvăluie slăbiciuni majore ale sistemelor rusești S-300, în condițiile în care Moscova reușește cu greu să-și asigure securitatea propriului spațiu aerian împotriva dronelor ucrainene.
Președintele american Donald Trump a criticat aspru atât Iranul, cât și Israelul pentru încălcarea armistițiului la scurt timp după începerea acestuia. „Cred că ambele l-au încălcat”, a declarat Trump reporterilor înainte de a zbura la summitul NATO de la Haga, Olanda.
Zelenski avertizează: Putin ar putea ataca NATO în termen de 5 ani, Ucraina îl împiedică, dar Occidentul trebuie să acționeze mai rapid.
Iranul ar vrea mai mult sprijin din partea Rusiei în confruntarea cu Israelul și Statele Unite.
