Problemele care se vor discuta sunt contondente, iar frustările ucrainiene sunt extrem de adânci și de lungă durată. Pe lângă relațiile bilaterale dintre cele două țări, unde se speră ca Berlinul să pună problema traficului de ființe umane, de droguri și de arme care practic sunt în mâna mafiei ucrainiene exitinsă pe întreg teritoriul european și despre care Zelenski se pare că nu a auzit încă, vor fi discutate și problemele legate de relațiile Kievului cu Rusia și de situația din jurul gazoductului Nord Stream 2.
Trebuie spus un adevăr, pentru a acoperi corupția endemică care străbate întreaga Ucraină, pentru a acoperi reproșurile cu privire la încălcarea drepturilor minorităților și naționalismul fundamentalist, profund anti-european al autorităților ucrainiene sau pentru a ascunde sub preș fenomene criminale care se dezvoltă vizibil în întreaga republică și pe care administrația Zelenski nu pare a le avea sub nici un control. Președintele ucrainian va susține că politica Berlinului față de Rusia încurajează lipsa de dialog dintre Moscova și Kiev. Metoda atacului în toate direcțiile, pentru a distrage atenția de la situații reale din teren, este, se pare favorizată în ultima perioadă, de către elita din Ucraina.
Desigur că Berlinul va replica că pentru a valsa, este nevoie de doi, iar blocada economică și teritorială impusă Rusiei de către Ucraina nu face decât să însăprească pe zi ce trece atitudinea acesteia. Mai mult este clar că formatul Minsk nu este privit favorabil de către Kiev, mai ales că el prevede recunoașterea de către guvernul central ucrainian a drepturilor minorității rusofone din regiunile rebele Donețsk și Luhansk, fapt pe care Zelenski, care este cel mai dur adept al existenței unei singure identități ucrainiene în care să nu existe nici o altă limbă sau cultură decât cea inventată în ultimii 20 de ani, va încerca să îl ignore regal. Iată deci că nici Berlinul și nici Kievul nu se află pe aceleași linii de conduită, mai ales că Germania nu dorește sub nici o formă o extindere spre interiorul continentului a războiului din estul ucrainian. O extindere a conflictului, care să absoarbă resurse cât mai pan-europene, este favorizată de politicile din ce în ce mai active ale lui Zelenski și Polonia, alături de micile republici baltice.
Concret, Zelenski dorește mărirea presiunii cinetice, prin solicitările sale tot mai răspicate de a fi lăsat să cumpere armament greu și ultramodern german sau american. Aceste solicitări au fost refuzate pentru moment de ambele capitale datorită capacității lor letale extraordinare și pentru că ar escalada tensiunea dintre ele și Rusia. Un alt element devenit vizibil în ultimile luni este structurarea unei profunde, violențe și aculturale propagande rusofobe care provoacă dialoguri ce amintesc de perioada stalinismului, decât de timpurile democrației. Mai mult, plănuind cu diverse puteri NATO provocări, unele violente, la adresa armatelor rusești, aflate în zona de conflict, Zelenski nu are în acest moment decât soluția escaladării pe orice cale a strategiei sale anti-rusești. Exact ceea ce Berlinul cu alte puteri europene nu doresc să se întâmple.
În partea opusă, nici Rusia nu stă liniștită, răspunzând din ce mai activ și mai focusat la escaladarea ucraineană din ultimile luni. Iată deci un peisaj absolut neliniștitor. Lipsa unor propuneri de pace din partea Ucrainei, lipsa unei minime încercări rusești de a reduce tensiunea din estul Ucrainei, vin amandouă deci să îngreuneze dialogul lui Zelenski cu cancelara Merkel.
Nord Stream 2 va fi poate cel mai dificil subiect, deoarece pozițiile ucrainene și germane, cel puțin ale actualului guvern german, sunt diametral opuse. Și în acest sens, Zelenski va declara din nou de ce este împotriva acestui proiect și va aduce la cunoștința Germaniei cererea că acest proiect să nu fie finalizat, cel puțin până când nu vor exista îmbunătățiri semnificative în relațiile ruso-ucrainene. Este aproape sigur ca Zelenski să propună introducerea unui moratoriu asupra funcționării gazoductului până la soluționarea problemei teritoriilor ocupate Donbas și Crimeea. Aceată poziție nu este acceptată în Germania, deoarece poziția cancelarului Merkel cu privire la gazoduct se rezumă la faptul că acesta este un proiect pur comercial între Germania și Rusia, în care Ucraina nu are nici un motiv real să intervină.
Ca atare întâlnirea de astăzi poate oferi o rază de lumină lui Zelenski. Chiar dacă Germania va finaliza gazoductul, propunerea lui Zelenski este să se amâne lansarea acestuia. Dacă Merkel ar fi dispusă la așa ceva, Ucraina ar avea șansa de a dezvolta un narativ politic alternativ la actuala poziție fără ieșire în care se găsește. O mini soluție oferită de Merkel, dar care va fi sigur rescrisă de către noul cancelar care se va instala la Berlin.
Chiar și așa, cu presiunile ucrainiene cu tot, cu cererile repetate de armament și provocările succesive organizate în comun cu puteri militare membre NATO, atât Germania cât și Franța sunt convinse că Moscova va refuza să negocieze situația Crimeei. Dacă celelalte două republici rusofone secesioniste din estul Ucrainei, Donbas și Luhansk pot constitui subiectului unui târg sponsorizat de binomul european, statutul Crimeei nu va fi niciodată schimbat de bună voie de către Moscova. Iar Zelenski și-a propus să devină eroul ucrainian al readucerii acelui teritoriu înapoi în republica sa. De-a lungul istoriei mulți conducători asiatici sângeroși și-au înscris numele pe lista celor care, alături de Napoleon sau Hitler, au dorit statutul istoric de cuceritori ai Rusiei, deci vecinătatea pe lista deloc măgulitoare, pe care o caută, cu ardoare, președintele ucrainian, nu pare a încânta de loc pe cancelara Merkel, mai mult să motiveze o aliniere, la planurile ucrainiene, a Franței și mai important a elitei birocratice de la Bruxelles.
Surse politice apropiate cancelariei germane susțin că, cel puțin pe timpul lui Merkel, cel mai probabil, North Stream va fi finalizat, dar nu va fi lansat. Rămâne viitorului cancelar să decidă când gazoductul va fi lansat. În acel viitor (apropiat de altfel) Ucraina va cere de la Germania o seria întreagă de programe financiare și industriale pentru menținerea în stare de funcționare a rețelei de gazoducte aflate pe teritoriul său. Este clar că Berlinul va oferi un set de propuneri care să îndulcească pilula amară, dar proiectele vor avea alte scopuri - pentru stocarea gazelor, transportul gazelor cu emisii reduse de carbon sau hidrogen, nici de cum rolul energetic strategic fundamental pe care North Stream 2 îl are deja.
De aceea intransigența ucrainiană și escaladarea limbajului războinic și rusofob este de înțeles căci dacă Berlinul va lansa North Stream 2, atunci cel mai contondent element de politică externă împotriva Rusiei a Kievului se va prăbuși. Experții sunt de acord în a spune că Ucraina (în afară de soluția unui război deschis, devastator și de lungă durată cu Rusia) nu va mai avea niciodată un alt argument politic, precum puterea și intensitatea gazoductului North Stream 2, pentru a obliga Uniunea Europeană să poarte războiul ucrainian de recuperare a celor două republici rusofone și a Crimeei. Practic argumentele post North Stream 2 vor deveni extrem de vulnerabile la realitatea geo-politică realiniată noului flux energetic pan-european, iar la suprafață vor rămâne vizibile doar rusofobia violentă și politicile naționaliste, cu unic sens de construcție, prin forță și dictat, a unei identăți ucrainiene complet diferite de cea clamată de actuala putere, declarată pro-europeană, de la Kiev.
În ceea ce privește Donbas și Crimeea, discuția comportă elemente comune cu Germania. În principiu, cancelarul Merkel ar avea aceeași poziție ca Ucraina și nu există dezacorduri serioase pe temă. Prin urmare, problema sancțiunilor suplimentare la adresa Rusiei poate fi discutată astăzi, dar problema este că toți membrii UE trebuie să fie de acord cu aceste sancțiuni. Esențial pentru Zelenski este să înțeleagă că acceptarea de către toți europenii a sancțiunilor nu este un subiect al relațiilor exclusive dintre cele două țări. Zelenski, oricât de războinic dorește să pară, nu va putea amenința toată Europa, deși tentația unui dialog inter-european care să promoveze rusofobia ucrainiană nu este o noutate la acest actor de comedie devenit președinte al Ucrainei.
Ca o concluzie, este puțin probabil ca elita ucrainiană și oligarhii apropiați președintelui Zelinsky să fie fericiți de rezultatele vizitei de astăzi a lui Zelenski în Germania. Dacă vorbim despre posibila integrare europeană a Ucrainei în UE și NATO, atunci problemele apar imediat. Deși tweeturile țâfnoase a lui Zelenski au deraiat conferința de presă a lui Biden la ultima întâlnire a membrilor NATO, nu s-a pus niciodată problema primirii Ucrainei în alianță. Pentru simplul motiv că aceasta țară nu are nici acum rezolvate probleme de graniță nu numai cu Rusia, dar și cu Ungaria. Ucraina transcarpatică are profunde probleme de respectare a identității, limbii și culturii maghiare, iar politicile naționalist-fundamentaliste ale lui Zelenski nu promovează o identitate ucrainiană europeană, cerută de uniune, ci una autarhică, închistată și reductivă. Dacă cineva își imaginează că Budapesta este Bucureștiul care acceptă de ani de zile umilirea minorității românești din Ucraina, atunci acel cineva chiar a crezut minciuna lui Zelelnsky conform căreia i s-ar fi promis intrarea în NATO. Cel puțin două membre ale NATO nu ar fi votat niciodată asemenea aberație geo-politică și militară.
Dialogul declanșat nediplomatic de către Zelenski prin tweetul său, demonstrează că Ucraina trăiește cu iluzia periculoasă că poate fi acceptată în alianța NATO atâta timp cât se află într-un conflict deschis cu o super putere nucleară cum este Rusia. Este o manipulare ordinară și a produs efecte hilare dar dăunătoare, căci liderii de la Kiev susțin un fals total, că ei sunt aliați cu NATO. Aici discuția cu Germania va fi extrem de exactă, iar cancelarul Merkel este cunoscută pentru clarificările pe care le aduce atunci când au loc derapaje propagandistice ale diverselor țări cu care se întâlnește. Ca atare refuzul german ferm de a nu aproba tranzacțiile de armament cu Ucraina se va menține și pentru viitorul previzibil. Poziția SUA, la acest capitol, nu se va schimba nici ea, ultimul ajutor de tehnică militară letală care trebuie trimis armatei ucrainiene pentru a lupta în estul republicii fiind amânat numai acum câteva săptămâni, la ordinul secretarul de stat Blinken.
Aderarea la UE este mai degrabă o sarcină tehnică și anume punerea în aplicarea și ratificarea de către fiecare membru al UE a acordului de asociere semnat de un președinte ucrainian pro-rus și alungat de la putere, a fost aruncat în aer de către celebra revoluție din Maidan. Reactivarea acordului nu a fost propusă de nici un membru al UE deci viitorul pe acest plan nu pare luminos.
Prin urmare, întreaga campanie ucraineană pentru intrarea în NATO și în UE este condamnată la eșec și nu face decât să distragă atenția Ucrainei de la găsirea și implementarea acelor proiecte realiste care să ducă la rezolvarea lipsei cronice de soluții privind securitatea teritorială, națională, militară și economică a tinerei republici. Un exemplu izbitor în acest sens este povestea neaderării Georgiei la NATO sau obținerea unui statut special în relația sa cu Uniunea Europeană. Să nu uităm că Georgia era la un pas să primească MAP-ul din partea alianței transatlantice, fiind în condiții mult mai bune economice și securitare decât Ucraina de astăzi. După grava greșeală de a ataca armata rusă cu două batalioane de milițieni gerogieni și după fugărirea cu elicopterul a leaderului georgian, intervenția franceză a statuat practic pierderile teritoriale transformate în Rusia în câștiguri nete populaționale și de imagine. Numai și dacă analizăm experiența istorică amară a Georgiei, atunci nimic nu va străluci în viitorul previzibil pentru Ucraina.
Chiar dacă Zelenski și Merkel pot fi de acord prietenește (totuși să nu cumva să ne trezim cu ea la pensie, peste câțiva ani, consilier regește plătit al vre-unei coroporații din Rusia, cum s-a întâmplat cu predecesorul său sau cu alți mulți foști șefi de stat europeni), mai ales că aceasta poate avea un discurs mult mai înțelegător acum la finalul mandatului său, acest lucru va fi politic contraproductiv, deoarece orice fel de concesie germană pe tema securității euroasiatice care să favorizeze Kievul, va irita Rusia. Este clar că nu va spori în nici un fel securitatea Ucrainei. Incidentul cu britanicii de pe Defender a demonstrat futilitatea unor asemenea gesturi pro ucrainiene.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Negocierile de pace dintre Washington și Kiev s-au lovit de un obstacol major: insistența americană ca Ucraina să se retragă complet din regiunea Donbas, oferind Rusiei o victorie teritorială pe care armata Kremlinului nu a reușit să o obțină pe câmpul de luptă după mai bine de un deceniu de conflict.
Statele Unite au facut publice detaliile unei serii de incidente grave petrecute în timpul unei misiuni de luptă recente în Marea Roșie, inclusiv un incident de tip ,,friendly fire'' în care un crucișător american a doborât un avion de vânătoare F/A-18 Super Hornet, confundându-l cu o rachetă inamică.
Rusia a oferit o ''validare'' rară și publică noii Strategii de Securitate Națională a Statelor Unite, purtătorul de cuvânt al președintelui Vladimir Putin declarând că viziunea administrației Trump se aliniază „în mare măsură” cu cea a Rusiei și ar putea debloca negocierile privind Ucraina.
Congresul Statelor Unite este pe punctul de a adopta o legislație crucială în domeniul apărării care, pe lângă majorarea bugetului, introduce restricții fără precedent asupra reducerii trupelor americane în Europa și Asia, reprezentând o mustrare bipartisană la adresa deciziilor administrative ale Președintelui Donald Trump.
Liderii europeni se confruntă acum cu o alegere costisitoare: fie investesc masiv acum pentru a asigura victoria Ucrainei, fie se pregătesc să plătească un preț dublu, de trilioane de euro, pentru a gestiona consecințele unei Rusii victorioase la granițele lor. Aceasta este concluzia care reiese dintr-un raport publicat de think tank-ul Corisk și Institutul Norvegian pentru Afaceri Internaționale.
Tokyo l-a convocat duminică pe ambasadorul Chinei, Wu Jianghao, pentru a protesta față de comportamentul pe care l-a numit periculos și regretabil, după ce a declarat că avioanele de vânătoare ale portavionului au îndreptat fascicule radar spre aeronavele sale care au fost trimise să urmărească nava cu o zi înainte.
Negocierile privind încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei sunt „în ultimii 10 metri”. Probleme precum controlul asupra regiunii Donețk și centralei nucleare Zaporojie rămân nerezolvate. Controlul asupra regiunii Donețk și a centralei nucleare Zaporojie sunt probleme cheie care trebuie rezolvate pentru a pune capăt războiului din Ucraina, spune Kellogg.
Uniunea Europeană trebuie să pună capăt dependenței sale reflexe de Statele Unite și să își elaboreze propria strategie pentru încheierea războiului din Ucraina, a avertizat comisarul european pentru Apărare, Andrius Kubilius. Apelul său vine într-un moment de anxietate politică tot mai mare la Bruxelles, pe fondul negocierilor directe dintre emisarii lui Donald Trump și Kremlin, desfășurate fără participarea europenilor.
O serie de indicii arată că procesul de instalare a sistemelor rusești Oreshnik în Belarus este în derulare. Un semnal decisiv a venit pe 31 octombrie, când Aleksandr Lukașenko a anunțat public că sistemele de rachete balistice rusești cu rază intermediară Oreshnik vor fi desfășurate în Belarus chiar în cursul lunii decembrie.
Declarația nu a fost o speculație, ci o confirmare a unor procese aflate deja în desfășurare, pe care liderul belarus le-a prezentat drept un răspuns la ceea ce consideră a fi o escaladare militară occidentală. Intervenția sa a fost dublată de avertismentul că el și Vladimir Putin ar putea decide împreună utilizarea acestor arme „dacă va fi necesar”, ceea ce echivalează cu admiterea faptului că Belarusul acceptă postura nucleară ofensivă în care este atras de Rusia, după cum remarcau analiștii de la Fundația Jamestown.
În ansamblu, este de așteptat ca desfășurarea Oreshnik în Belarus să genereze în Europa o reacție amplă, graduală, dar fermă. În mod evident NATO și UE nu vor căuta escaladarea directă, însă vor construi un mediu în care avantajul câștigat de Rusia prin mutarea rachetelor în Belarus să fie contrabalansat, iar costurile oricărei utilizări să fie suficient de mari pentru a descuraja Kremlinul.
Imagini publicate recent din provincia siriană Idlib dezvăluie o realitate inconfortabilă pentru industria de apărare a Rusiei: zeci de tancuri și vehicule blindate, livrate cu pompă regimului Assad în ultimul deceniu, zac acum abandonate în câmp deschis, fiind considerate „inutile” de către noile autorități de la Damasc.
Statele Unite au stabilit un termen limită strict pentru aliații lor transatlantici, cerând ca națiunile europene să preia majoritatea responsabilităților de apărare convențională ale NATO până în 2027. Avertismentul, transmis direct de oficiali ai Pentagonului, semnalează o schimbare seismică în arhitectura de securitate, într-un moment în care relațiile dintre Washington și capitalele europene sunt tot mai tensionate.
Statele Unite au semnalat că sunt dispuse să facă o schimbare fundamentală în doctrina lor militară prin activarea primei unități dedicate exclusiv dronelor de atac de tip one-way, cunoscute drept drone „kamikaze”. Decizia, concentrată în direcţia Orientului Mijlociu, demonstrează că Pentagonul a început să trateze cu maximă seriozitate eficacitatea letală a dronelor ieftine.
Administrația Trump a dezvăluit o nouă Strategie de Securitate Națională (NSS) care marchează o ruptură dramatică față de consensul transatlantic tradițional, oferind o evaluare sumbră a viitorului Europei și sugerând că continentul se află într-un proces de „declin civilizațional” accelerat de migrație.
Un fost comandant al forțelor terestre ale Rusiei a lansat o critică neobișnuit de dură la adresa Kremlinului și a serviciilor ruse de spionaj, afirmând că planificarea invaziei militare pe scară largă a Ucrainei s-a bazat pe calcule catastrofal de greșite și pe o subestimare profundă a rezistenței de la Kiev.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 5 decembrie 2025, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
În timp ce Statele Unite negociază peste capul Europei, președintele Alexander Stubb livrează verdictul de care liderii UE se temeau cel mai mult: epoca „păcii juste” a apus, iar supraviețuirea, nu dreptatea, devine noua monedă de schimb. Avertismentul venit din partea președintelui Finlandei, Alexander Stubb, nu este doar o analiză academică în paginile publicate într-un articol din revista Foreign Affairs, ci un diagnostic clinic al unui pacient aflat în stare critică: ordinea liberală post-1945.
Într-un conflict care a depășit deja borna celor trei ani și a devenit sinonim cu tranșeele înghețate și duelurile de artilerie, o statistică surprinzătoare oferită de un general de top al NATO rescrie manualele de tactică militară. Potrivit generalului-maior Maik Keller, comandant adjunct al noii misiuni de asistență a NATO pentru Ucraina (NSATU), forța de drone a Kievului, deși minusculă din punct de vedere numeric, a devenit cel mai letal instrument de pe front.
Deși discuțiile de la Moscova, din 2 decembrie, dintre delegația americană și președintele Rusiei, Vladimir Putin, nu par să fi adus pacea mai aproape, secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, susține, într-un interviu pentru Fox News, că s-au făcut „progrese” către încheierea războiului.
Maratonul diplomatic de cinci ore desfășurat marți la Kremlin, între președintele rus Vladimir Putin și trimișii speciali ai președintelui american Donald Trump, s-a încheiat exact așa cum a început: fără nicio mișcare semnificativă, fără un acord și fără vreun semn că Moscova ar fi dispusă să își reconsidere cererile maximaliste.
Este timpul ca UE să renunțe la strategia ei eșuată de „reacționează, speră, repetă”, consideră directorul Institutului pentru Studii de Securitate al UE (EUISS), Steven Everts.
Iluzia că Unchiul Sam va veni întotdeauna să ne salveze s-a risipit în noroaiele de la Cincu, în urma simulării unor manevre militare efectuate în cadrul Dacian Fall. Într-un amplu reportaj al agenției americane Bloomberg se precizează că scenariul testat de NATO ne arată o Europă descoperită, obligată să înfrunte o eventuală invazie rusă bazându-se strict pe propriile forțe convenționale, în timp ce sprijinul american, altădată automat, devine o variabilă incertă, limitată strict la logistică și nu la bocanci pe teren
Încă de la începutul anului trecut, relațiile egipteano-turce au cunoscut o schimbare strategică rapidă, reflectată clar în sectoarele militar și de apărare.
Presa germană a informat că, pe 28 noiembrie, în Polonia a fost activată apărarea antiaeriană după ce au fost detectate activități intense ale aviației rusești în apropierea flancului estic al NATO.
Vocile care contează la Kiev și în cancelariile occidentale încep să articuleze cu voce tare ceea ce istoricii militari intuiau deja, dar politicienii refuzau să accepte: războiul din Ucraina nu se va încheia cu o paradă a victoriei în Piața Roșie și nici cu prăbușirea imediată a regimului de la Kremlin.
Recentele anunțuri venite de la Kiev, Stockholm și Paris privind posibila achiziție a unui număr impresionant de avioane de luptă europene - 100 de Rafale și până la 150 de Gripen - au generat mult entuziasm în spațiul public. Un total de 250 de aparate de zbor sună, într-adevăr, spectaculos. Totuși, dacă privim situația la rece, dincolo de retorica politică și de scrisorile de intenție, realitatea este mult mai nuanțată.
La scurt timp după întoarcerea dintr-o vizită la Moscova, unde s-a întâlnit cu Vladimir Putin, premierul ungar, Viktor Orban, a acordat un interviu publicației germane Welt am Sonntag, în care a declarat că, după încheierea ostilităților, Ucraina ar trebui să redevină un stat tampon între Rusia și țările NATO.
Președintele american Donald Trump a provocat un val de șoc la nivel global sâmbătă, 29 noiembrie, anunțând pe contul său de pe rețeaua socială TruthSocial că spațiul aerian "deasupra și în jurul Venezuelei" ar trebui considerat "complet închis".
Informațiile recente venite de la Berlin, conform cărora luna octombrie a marcat un record absolut în ceea ce privește activitatea dronelor deasupra bazelor militare germane, nu trebuie citite ca simple statistici ale unor incidente izolate de securitate.
Misterul exploziilor care au zguduit vineri două petroliere aflate la intrarea în strâmtoarea Bosfor s-a risipit mai repede decât fumul negru ridicat de pe punțile navelor avariate. Nu a fost vorba despre mine marine rătăcite aşa cum se credea și nici despre accidente tehnice cauzate de uzură morală a navelor, ci despre o operațiune chirurgicală asumată Ucraina.
Viktor Iușcenko, cel de-al treilea președinte al Ucrainei și omul care a simțit pe propria piele toxicitatea influenței rusești, a ieșit recent la rampă cu un avertisment brutal. Fostul lider de la Kiev compară propunerile de „pace” venite dinspre Washington cu Acordul de la Munchen din 1938.
La capitolul personal, trupele ruse înregistrează de șase ori mai multe decese decât cele ucrainene și nu mai pot recruta oameni care să-i înlocuiască pe cei pierduți.
Dacă cineva se mai îndoia că războiul din Ucraina se poartă la fel de dur în spațiul informațional și în conturile bancare ale serviciilor de informații ca și în tranșeele din Zaporojie, un eveniment petrecut azi, 1 ianuarie 2026, a oferit un răspuns clar.
Decizia Israelului de a recunoaște Somalilandul ca stat independent a stârnit controverse internaționale ample și critici aspre din partea multor țări, inclusiv Egipt, Somalia, Turcia, China și alte câteva. Somalilandul, care s-a separat de Somalia din 1991, s-a bucurat de o stabilitate relativă, până la decizia Tel Avivului de a-l recunoaște .
Ministerul Apărării din Emiratele Arabe Unite a anunțat, pe 30 decembrie 2025, retragerea tuturor forțelor militare rămase din Yemen, o decizie luată pe fondul unei crize acute cu Arabia Saudită și al presiunilor venite din partea conducerii yemenite.
Germania a făcut un prim pas oficial către lansarea producției pe scară largă a rachetei de croazieră Taurus, prin semnarea unui acord între Bundeswehr și compania Taurus Systems GmbH pentru pregătirea unei linii de producție pe teritoriul german. Inițiativa vizează varianta modernizată Taurus Neo și marchează o schimbare importantă în abordarea Berlinului privind refacerea capacităților de lovire la mare distanță, după ani în care stocurile de muniții de precizie au fost limitate.
Ne aflăm la începutul anului 2026, în pragul trecerii catre cel de-al cincilea an de război pe scară largă in Ucraina, iar discursul de Revelion al lui Volodimir Zelenski a aruncat în spațiul public o veste care, la prima vedere, pare dătătoare de speranță: „90% din acordul de pace este gata”.
La începutul anului 2026, analiștii și experții militari ucraineni ne prezintă o realitate incontestabilă: campaniile militare din 2025 au demonstrat că superioritatea tehnologică tradițională nu mai garantează imunitatea activelor strategice pe câmpul de luptă modern.
Programul Sistemului de luptă aerian al viitorului (SCAF) care ar trebui să ducă la construcția unui viitor avion de luptă european franco-german e în moarte clinică din cauza unei dispute tot mai ample între Paris și Berlin. În acest sens nemții caută alternative și planuri de rezervă, iar o astfel de alternativă e un viitor avion de luptă construit cu suedezii de la Saab, producătorul JAS 39 Gripen. Însă Saab pune condiții.
Conducerea apărării din Japonia a reconfirmat, la sfârşit de 2025, angajamentul ferm pentru desfășurarea primei aeronave operaționale din cadrul Programului Global de Luptă Aeriană (GCAP) până în anul fiscal 2035, un obiectiv care fundamentează pivotarea strategică a Japoniei către o arhitectură de apărare aeriană mai puțin dependentă de liniile de dezvoltare exclusiv americane.
Joi, 1 ianuarie, au avut loc noi atacuri cu drone efectuate de forțele ruse asupra infrastructurii portuare ucrainene din proximitatea frontierei cu România.
Agenția Centrală de Informații (CIA) din SUA și Agenția Națională de Securitate (NSA) au concluzionat că Ucraina nu a încercat să atace reședința președintelui rus, Vladimir Putin. Acest lucru a fost anunțat miercuri, 01.01.2026, de Wall Street Journal, precum și de PBS și CNN, citând oficiali guvernamentali americani anonimi. Ulterior, informația a fost preluată și de agențiile de presă DPA și Reuters.
Întreaga echipă DefenseRomania vă urează un călduros „La mulți ani!” și un 2026 plin de realizări pe plan personal și profesional. Publicația noastră termină anul 2025 cu cifre care nu doar că ne onorează, dar ne și obligă să devenim și mai buni, cifre care vi se datorează în totalitate vouă. DefenseRomania e mai mult decât un proiect, e o comunitate din care facem parte cu toții.
În încercarea de a susține acuzațiile privind presupusul atac ucrainean asupra reședinței lui Vladimir Putin din regiunea Novgorod, armata rusă a produs informații cu scopul de a legitima plângerile ruse. Detaliile prezentate de oficialii ruși sunt plasate într-un context mai larg de acuzare a Ucrainei de „terorism de stat”, dar există semne că aceste informații nu sunt susținute de date obiective și verificabile.
Vizita din această săptămână a premierului olandez la Câmpia Turzii are implicații mai mari decât parafarea simbolică a acordului privind donarea către țara noastră a 18 avioane de luptă de tip F-16 Fighting Falcon, deja prezente aici la Baza 86 Aeriană Borcea (Fetești), unde se află de altfel singurul Centru de Pregătire F-16 din Europa.
O colaborare tactică între U.S. Air Force și U.S. Marine Corps a reușit restabilirea disponibilității operaționale a unui avion F-15 Eagle în doar câteva ore, devansând cu câteva luni estimările inițiale de reparație. Prin utilizarea capabilităților de producție aditivă on-site, echipele de tehnicieni au reușit fabricarea și instalarea rapidă a unui sistem de răcire defect, demonstrând eficiența logisticii bazate pe fabricarea la cerere în teatrele de operații, unde lanțurile de aprovizionare convenționale sunt adesea blocate.
Capturarea și distrugerea primului exemplar de Shahed-107 de către grupul ucrainean „Wild Hornets” nu este doar o reușită tactică a Brigăzii 47 Mecanizate, ci validarea unei noi arhitecturi de apărare aeriană stratificată.
După decenii de subfinanțare cronică care au lăsat o amprentă negativă asupra procesului de înzestrare al Armatei României, în ultimii 13 ani lucrurile s-au schimbat mult în bine, deși mai e nevoie de mult timp pentru a recupera decalajul, a înlocui complet tehnica sovietică și a construi o Armată înzestrată cu tehnică modernă. Dacă cea mai importantă resursă rămâne resursa umană, iar aici România mai are foarte mult de lucrat, inclusiv în ceea ce privește calitatea vieții personalului și modalitatea de a atrage personal în forțele armate pentru a opri hemoragia, pe partea de înzestrarea 2025 a fost un an bun spre foarte bun, iar la orizont 2026 va fi cel puțin la fel de interesant.
Pe măsură ce amenințările hibride de la granița estică a NATO se intensifică, Polonia nu se mai mulțumește doar cu fortificații clasice din beton și sârmă ghimpată. Guvernul polonez a dezvăluit un plan ambițios de 2 miliarde de dolari (aproximativ 2 miliarde EUR) pentru crearea unui „scut anti-dronă” stratificat, menit să protejeze frontierele cu Belarus și exclava rusă Kaliningrad.
La prima vedere, cele mai recente date oficiale de la Berlin par să indice o retragere masivă a sprijinului militar german pentru Kiev. Autorizațiile de export pentru echipamente militare destinate Ucrainei au înregistrat o prăbușire de 86% în 2025, scăzând de la un record de 8,15 miliarde EUR în 2024 la doar 1,14 miliarde EUR în acest an. Totuși, sub stratul subțire al birocrației ministeriale, realitatea strategică de pe flancul estic este mult mai complexă și nuanțată.
Şeful Statului Major General rus, generalul Valeri Gherasimov, a declarat că forţele sale avansează în nord-estul Ucrainei şi că preşedintele rus Vladimir Putin a ordonat pentru 2026 extinderea teritoriului pe care Moscova îl numeşte zonă tampon, au declarat miercuri agenţiile de ştiri ruseşti, citate de Agerpres și Reuters.
EDGE Defense Group, un conglomerat de tehnologie și apărare deținut de fondul suveran de investiții al Emiratelor Arabe Unite (UAE), intenționează să achiziționeze 30% din acțiunile companiei ucrainene Fire Point, specializată în dezvoltarea și producția de drone FP-1 și FP-2, precum și de rachete Flamingo, potrivit unui reportaj al BBC News Ukraine care citează surse confidențiale din cadrul firmei.
Ceremonia oficială de intrare în „serviciu de luptă” a sistemului balistic rusesc Oreshnik pe teritoriul Belarusului, desfășurată pe 30 decembrie, pare să fie mai degrabă un exercițiu de imagine politică decât o desfășurare de forță militară completă.
Avioane Craiova termină anul 2025 fără să fi livrat niciun avion IAR-99 Șoim a căror modernizare ar fi trebuit să fie finalizată în 2025. Într-o postură financiară dificilă, compania de stat riscă penalități record din partea Ministerului Apărării Naționale (MApN), în contextul în care oricum Avioane Craiova a terminat anul pe minus.
Donald Trump a anunțat că SUA sunt dispuse să redeschidă negocierile privind vânzarea avioanelor F-35 Lighting II către Turcia. Decizia e pe cale să redeschidă o negociere mai veche, în contextul în care prima Administrație Trump a exclus Turcia din programul F-35, după ce Ankara a continuat achiziția de sisteme rusești S-400.
Încă trei noi avioane de vânătoare F-16 pentru Forțele Armate Slovace au aterizat marți, 30 decembrie, pe aeroportul militar din Kuchyně, lângă Malacky. Inițial, era programat să aterizeze pe 18 decembrie, dar sosirea lor a fost amânată din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile.
Această acțiune evidențiază integrarea avansată a noilor structuri de comandă ale armatei ucrainene - Forțele de Sisteme Fără Echipaj (USF) ale Ucrainei au executat o lovitură masivă asupra nodului logistic și de lansare a dronelor rusești de pe Aeroportul Internațional Donețk (DAP).
Departamentul Apărării al Statelor Unite a anunțat luni atribuirea unui contract în valoare de aproximativ 8,6 miliarde de dolari către constructorul american Boeing pentru Programul F-15 destinat Forțelor Aeriene Israeliene, parte a programului de vânzări militare externe (Foreign Military Sales) către statul aliat din Orientul Mijlociu.
DefenseRomania va difuza marți, 30.12.2025, un interviu de final de an cu CEO-ul companiei de construcții românești Leviatan Group.
Fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev l-a ameninţat cu moartea iminentă pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski marţi, într-un mesaj presărat cu insulte pe Telegram, informează Agerpres și DPA.
Pacea ar putea fi obţinută în Ucraina în câteva săptămâni, a apreciat marţi premierul polonez Donald Tusk, după o discuţie prin videoconferinţă cu alţi lideri europeni susţinători ai Ucrainei, relatează Agerpres și Reuters.
După ce au decimat capacitățile Flotei Rusiei în largul Mării Negre, forțele de apărare ale Ucrainei își mută acum ofensiva dronelor maritime în teatre de operații complet noi: căile fluviale și apele interioare.
Arabia Saudită a afirmat că securitatea sa națională este o „linie roșie” pe care o va apăra, la câteva ore după ce o coaliție pe care o conduce a lovit cargouri în Yemen, vehicule și nave care transportau armament ce ar fi trebuit să ajungă la grupări separatiste din această țară măcinată de un deceniu de război civil.
