Problemele care se vor discuta sunt contondente, iar frustările ucrainiene sunt extrem de adânci și de lungă durată. Pe lângă relațiile bilaterale dintre cele două țări, unde se speră ca Berlinul să pună problema traficului de ființe umane, de droguri și de arme care practic sunt în mâna mafiei ucrainiene exitinsă pe întreg teritoriul european și despre care Zelenski se pare că nu a auzit încă, vor fi discutate și problemele legate de relațiile Kievului cu Rusia și de situația din jurul gazoductului Nord Stream 2.
Trebuie spus un adevăr, pentru a acoperi corupția endemică care străbate întreaga Ucraină, pentru a acoperi reproșurile cu privire la încălcarea drepturilor minorităților și naționalismul fundamentalist, profund anti-european al autorităților ucrainiene sau pentru a ascunde sub preș fenomene criminale care se dezvoltă vizibil în întreaga republică și pe care administrația Zelenski nu pare a le avea sub nici un control. Președintele ucrainian va susține că politica Berlinului față de Rusia încurajează lipsa de dialog dintre Moscova și Kiev. Metoda atacului în toate direcțiile, pentru a distrage atenția de la situații reale din teren, este, se pare favorizată în ultima perioadă, de către elita din Ucraina.
Desigur că Berlinul va replica că pentru a valsa, este nevoie de doi, iar blocada economică și teritorială impusă Rusiei de către Ucraina nu face decât să însăprească pe zi ce trece atitudinea acesteia. Mai mult este clar că formatul Minsk nu este privit favorabil de către Kiev, mai ales că el prevede recunoașterea de către guvernul central ucrainian a drepturilor minorității rusofone din regiunile rebele Donețsk și Luhansk, fapt pe care Zelenski, care este cel mai dur adept al existenței unei singure identități ucrainiene în care să nu existe nici o altă limbă sau cultură decât cea inventată în ultimii 20 de ani, va încerca să îl ignore regal. Iată deci că nici Berlinul și nici Kievul nu se află pe aceleași linii de conduită, mai ales că Germania nu dorește sub nici o formă o extindere spre interiorul continentului a războiului din estul ucrainian. O extindere a conflictului, care să absoarbă resurse cât mai pan-europene, este favorizată de politicile din ce în ce mai active ale lui Zelenski și Polonia, alături de micile republici baltice.
Concret, Zelenski dorește mărirea presiunii cinetice, prin solicitările sale tot mai răspicate de a fi lăsat să cumpere armament greu și ultramodern german sau american. Aceste solicitări au fost refuzate pentru moment de ambele capitale datorită capacității lor letale extraordinare și pentru că ar escalada tensiunea dintre ele și Rusia. Un alt element devenit vizibil în ultimile luni este structurarea unei profunde, violențe și aculturale propagande rusofobe care provoacă dialoguri ce amintesc de perioada stalinismului, decât de timpurile democrației. Mai mult, plănuind cu diverse puteri NATO provocări, unele violente, la adresa armatelor rusești, aflate în zona de conflict, Zelenski nu are în acest moment decât soluția escaladării pe orice cale a strategiei sale anti-rusești. Exact ceea ce Berlinul cu alte puteri europene nu doresc să se întâmple.
În partea opusă, nici Rusia nu stă liniștită, răspunzând din ce mai activ și mai focusat la escaladarea ucraineană din ultimile luni. Iată deci un peisaj absolut neliniștitor. Lipsa unor propuneri de pace din partea Ucrainei, lipsa unei minime încercări rusești de a reduce tensiunea din estul Ucrainei, vin amandouă deci să îngreuneze dialogul lui Zelenski cu cancelara Merkel.
Nord Stream 2 va fi poate cel mai dificil subiect, deoarece pozițiile ucrainene și germane, cel puțin ale actualului guvern german, sunt diametral opuse. Și în acest sens, Zelenski va declara din nou de ce este împotriva acestui proiect și va aduce la cunoștința Germaniei cererea că acest proiect să nu fie finalizat, cel puțin până când nu vor exista îmbunătățiri semnificative în relațiile ruso-ucrainene. Este aproape sigur ca Zelenski să propună introducerea unui moratoriu asupra funcționării gazoductului până la soluționarea problemei teritoriilor ocupate Donbas și Crimeea. Aceată poziție nu este acceptată în Germania, deoarece poziția cancelarului Merkel cu privire la gazoduct se rezumă la faptul că acesta este un proiect pur comercial între Germania și Rusia, în care Ucraina nu are nici un motiv real să intervină.
Ca atare întâlnirea de astăzi poate oferi o rază de lumină lui Zelenski. Chiar dacă Germania va finaliza gazoductul, propunerea lui Zelenski este să se amâne lansarea acestuia. Dacă Merkel ar fi dispusă la așa ceva, Ucraina ar avea șansa de a dezvolta un narativ politic alternativ la actuala poziție fără ieșire în care se găsește. O mini soluție oferită de Merkel, dar care va fi sigur rescrisă de către noul cancelar care se va instala la Berlin.
Chiar și așa, cu presiunile ucrainiene cu tot, cu cererile repetate de armament și provocările succesive organizate în comun cu puteri militare membre NATO, atât Germania cât și Franța sunt convinse că Moscova va refuza să negocieze situația Crimeei. Dacă celelalte două republici rusofone secesioniste din estul Ucrainei, Donbas și Luhansk pot constitui subiectului unui târg sponsorizat de binomul european, statutul Crimeei nu va fi niciodată schimbat de bună voie de către Moscova. Iar Zelenski și-a propus să devină eroul ucrainian al readucerii acelui teritoriu înapoi în republica sa. De-a lungul istoriei mulți conducători asiatici sângeroși și-au înscris numele pe lista celor care, alături de Napoleon sau Hitler, au dorit statutul istoric de cuceritori ai Rusiei, deci vecinătatea pe lista deloc măgulitoare, pe care o caută, cu ardoare, președintele ucrainian, nu pare a încânta de loc pe cancelara Merkel, mai mult să motiveze o aliniere, la planurile ucrainiene, a Franței și mai important a elitei birocratice de la Bruxelles.
Surse politice apropiate cancelariei germane susțin că, cel puțin pe timpul lui Merkel, cel mai probabil, North Stream va fi finalizat, dar nu va fi lansat. Rămâne viitorului cancelar să decidă când gazoductul va fi lansat. În acel viitor (apropiat de altfel) Ucraina va cere de la Germania o seria întreagă de programe financiare și industriale pentru menținerea în stare de funcționare a rețelei de gazoducte aflate pe teritoriul său. Este clar că Berlinul va oferi un set de propuneri care să îndulcească pilula amară, dar proiectele vor avea alte scopuri - pentru stocarea gazelor, transportul gazelor cu emisii reduse de carbon sau hidrogen, nici de cum rolul energetic strategic fundamental pe care North Stream 2 îl are deja.
De aceea intransigența ucrainiană și escaladarea limbajului războinic și rusofob este de înțeles căci dacă Berlinul va lansa North Stream 2, atunci cel mai contondent element de politică externă împotriva Rusiei a Kievului se va prăbuși. Experții sunt de acord în a spune că Ucraina (în afară de soluția unui război deschis, devastator și de lungă durată cu Rusia) nu va mai avea niciodată un alt argument politic, precum puterea și intensitatea gazoductului North Stream 2, pentru a obliga Uniunea Europeană să poarte războiul ucrainian de recuperare a celor două republici rusofone și a Crimeei. Practic argumentele post North Stream 2 vor deveni extrem de vulnerabile la realitatea geo-politică realiniată noului flux energetic pan-european, iar la suprafață vor rămâne vizibile doar rusofobia violentă și politicile naționaliste, cu unic sens de construcție, prin forță și dictat, a unei identăți ucrainiene complet diferite de cea clamată de actuala putere, declarată pro-europeană, de la Kiev.
În ceea ce privește Donbas și Crimeea, discuția comportă elemente comune cu Germania. În principiu, cancelarul Merkel ar avea aceeași poziție ca Ucraina și nu există dezacorduri serioase pe temă. Prin urmare, problema sancțiunilor suplimentare la adresa Rusiei poate fi discutată astăzi, dar problema este că toți membrii UE trebuie să fie de acord cu aceste sancțiuni. Esențial pentru Zelenski este să înțeleagă că acceptarea de către toți europenii a sancțiunilor nu este un subiect al relațiilor exclusive dintre cele două țări. Zelenski, oricât de războinic dorește să pară, nu va putea amenința toată Europa, deși tentația unui dialog inter-european care să promoveze rusofobia ucrainiană nu este o noutate la acest actor de comedie devenit președinte al Ucrainei.
Ca o concluzie, este puțin probabil ca elita ucrainiană și oligarhii apropiați președintelui Zelinsky să fie fericiți de rezultatele vizitei de astăzi a lui Zelenski în Germania. Dacă vorbim despre posibila integrare europeană a Ucrainei în UE și NATO, atunci problemele apar imediat. Deși tweeturile țâfnoase a lui Zelenski au deraiat conferința de presă a lui Biden la ultima întâlnire a membrilor NATO, nu s-a pus niciodată problema primirii Ucrainei în alianță. Pentru simplul motiv că aceasta țară nu are nici acum rezolvate probleme de graniță nu numai cu Rusia, dar și cu Ungaria. Ucraina transcarpatică are profunde probleme de respectare a identității, limbii și culturii maghiare, iar politicile naționalist-fundamentaliste ale lui Zelenski nu promovează o identitate ucrainiană europeană, cerută de uniune, ci una autarhică, închistată și reductivă. Dacă cineva își imaginează că Budapesta este Bucureștiul care acceptă de ani de zile umilirea minorității românești din Ucraina, atunci acel cineva chiar a crezut minciuna lui Zelelnsky conform căreia i s-ar fi promis intrarea în NATO. Cel puțin două membre ale NATO nu ar fi votat niciodată asemenea aberație geo-politică și militară.
Dialogul declanșat nediplomatic de către Zelenski prin tweetul său, demonstrează că Ucraina trăiește cu iluzia periculoasă că poate fi acceptată în alianța NATO atâta timp cât se află într-un conflict deschis cu o super putere nucleară cum este Rusia. Este o manipulare ordinară și a produs efecte hilare dar dăunătoare, căci liderii de la Kiev susțin un fals total, că ei sunt aliați cu NATO. Aici discuția cu Germania va fi extrem de exactă, iar cancelarul Merkel este cunoscută pentru clarificările pe care le aduce atunci când au loc derapaje propagandistice ale diverselor țări cu care se întâlnește. Ca atare refuzul german ferm de a nu aproba tranzacțiile de armament cu Ucraina se va menține și pentru viitorul previzibil. Poziția SUA, la acest capitol, nu se va schimba nici ea, ultimul ajutor de tehnică militară letală care trebuie trimis armatei ucrainiene pentru a lupta în estul republicii fiind amânat numai acum câteva săptămâni, la ordinul secretarul de stat Blinken.
Aderarea la UE este mai degrabă o sarcină tehnică și anume punerea în aplicarea și ratificarea de către fiecare membru al UE a acordului de asociere semnat de un președinte ucrainian pro-rus și alungat de la putere, a fost aruncat în aer de către celebra revoluție din Maidan. Reactivarea acordului nu a fost propusă de nici un membru al UE deci viitorul pe acest plan nu pare luminos.
Prin urmare, întreaga campanie ucraineană pentru intrarea în NATO și în UE este condamnată la eșec și nu face decât să distragă atenția Ucrainei de la găsirea și implementarea acelor proiecte realiste care să ducă la rezolvarea lipsei cronice de soluții privind securitatea teritorială, națională, militară și economică a tinerei republici. Un exemplu izbitor în acest sens este povestea neaderării Georgiei la NATO sau obținerea unui statut special în relația sa cu Uniunea Europeană. Să nu uităm că Georgia era la un pas să primească MAP-ul din partea alianței transatlantice, fiind în condiții mult mai bune economice și securitare decât Ucraina de astăzi. După grava greșeală de a ataca armata rusă cu două batalioane de milițieni gerogieni și după fugărirea cu elicopterul a leaderului georgian, intervenția franceză a statuat practic pierderile teritoriale transformate în Rusia în câștiguri nete populaționale și de imagine. Numai și dacă analizăm experiența istorică amară a Georgiei, atunci nimic nu va străluci în viitorul previzibil pentru Ucraina.
Chiar dacă Zelenski și Merkel pot fi de acord prietenește (totuși să nu cumva să ne trezim cu ea la pensie, peste câțiva ani, consilier regește plătit al vre-unei coroporații din Rusia, cum s-a întâmplat cu predecesorul său sau cu alți mulți foști șefi de stat europeni), mai ales că aceasta poate avea un discurs mult mai înțelegător acum la finalul mandatului său, acest lucru va fi politic contraproductiv, deoarece orice fel de concesie germană pe tema securității euroasiatice care să favorizeze Kievul, va irita Rusia. Este clar că nu va spori în nici un fel securitatea Ucrainei. Incidentul cu britanicii de pe Defender a demonstrat futilitatea unor asemenea gesturi pro ucrainiene.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
În contextul în care administrația Trump pare nerăbdătoare să treacă la retragerea trupelor americane din Europa, se ridică tot mai multe semne de întrebare privitoare la implicațiile directe ale unui astfel de proces.
Perspectivele unei soluții pașnice a conflictului din Ucraina rămân sumbre, în condițiile în care ambițiile imperiale ale președintelui rus Vladimir Putin par să fie principalul obstacol. Aceasta este evaluarea tranșantă a fostului Secretar american al Apărării, Robert Gates, exprimată recent într-un interviu acordat CBS. Analiza lui Gates vine pe fondul unor tentative diplomatice eșuate și al presiunilor pentru negocieri directe, inclusiv din partea președintelui american Donald Trump.
Din când în când este bine să ne reamintim de eroii noștri, să le privim faptele cu atenție și să le înțelegem semnificațiile și ecoul în timp. Unii dintre ei au activat în „Careul de Aşi”, porecla dată celei mai renumite unități a Marinei Regale Române din timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Negociatorii ruşi la discuţiile de pace de la Istanbul au cerut Ucrainei să-şi retragă trupele din toate regiunile ucrainene revendicate de Moscova înainte ca Rusia să fie de acord cu o încetare a focului, a declarat sâmbătă pentru Reuters un înalt oficial ucrainean familiarizat cu discuţiile.
În topul succeselor militare realizate de Ucraina în cei peste trei ani de război declanșat de Federația Rusă se numără cu siguranță cel pe mare. Azi, Flota rusă de la Marea Neagră e ținută, la propriu, în șah și împinsă, departe de linia frontului. Fără nicio navă de suprafață sau fără submarine, ucrainenii au reușit să scufunde zeci de nave mai mari sau mai mici ruse, folosindu-se de drone sau rachete. Inclusiv „mândria” Flotei ruse de la Marea Neagră, crucișătorul Moskva, a fost scufundat. Dar în 2022, în primele etape ale invaziei pe scară largă, lucrurile stăteau diferit. Ucrainenii povestesc cum rușii au ajuns în zona României, dar dezvăluie și câte nave ruse de luptă mai sunt azi în Crimeea ocupată.
Statele Unite se confruntă cu o probabilitate tot mai mare a unui conflict militar major cu China în următorii ani, un scenariu care, spre deosebire de angajamentele externe recente, ar putea avea repercusiuni directe și disruptive pe teritoriul american. Aceasta este avertizarea tot mai apăsată transmisă de oficiali militari de rang înalt, pe măsură ce tensiunile legate de Taiwan continuă să escaladeze, iar Beijingul își accelerează pregătirile militare.
Statele Unite ale Americii vor începe discuții cu aliații europeni privind o posibilă reducere a numărului de trupe americane staționate pe continent, a anunțat vineri ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker. Aceste discuții sunt planificate să demareze "mai târziu în acest an", după summitul NATO din iunie de la Haga, a precizat Whitaker.
Rapoarte apărute în luna mai 2025 indică o intensificare semnificativă a desfășurărilor de trupe rusești și o expansiune rapidă a infrastructurii militare de-a lungul graniței cu Finlanda. Această activitate, confirmată de imagini satelitare și surse de informații occidentale, stârnește îngrijorări majore în rândul NATO și al statelor vecine, semnalând o potențială schimbare strategică în regiune ce amintește periculos de mult de preludiul invaziei din Ucraina din 2022.
Boris Johnson, fostul prim-ministru al Marii Britanii, a lansat critici dure la adresa politicienilor occidentali din perioada mandatului președintelui Joe Biden, afirmând că le-a lipsit "curajul" de a sprijini pe deplin Ucraina în timpul războiul de agresiune declanşat de Rusia. Comentariile sale vin într-un moment crucial, marcat de propuneri recente de negocieri de pace și de incertitudini legate de viitorul sprijin occidental.
Ca o dovadă a performanțelor remarcabile obținute în lupta pentru apărarea spațiului aerian național, un sistem de apărare antiaeriană IRIS-T, operat de o unitate a Comandamentului Aerian Vest din cadrul Forțelor Aeriene Ucrainene, poartă acum cu mândrie însemnele cu siluetele țintelor inamice doborâte. Pe lansatorul acestui sistem modern, ucrainenii au pictat 32 de siluete reprezentând rachete de croazieră doborâte și o siluetă distinctă a unei drone de atac, fiecare marcaj simbolizând o "distrugere" confirmată în timpul atacurilor aeriene rusești.
Unități ale Gărzii Naționale Ucrainene primesc acum tancuri Leopard de fabricație germană, parte a unei revizuiri tactice majore în modul în care Ucraina își desfășoară forțele blindate. Această schimbare strategică, raportată de publicația Forbes, vine după ce Ucraina a pierdut peste 1.000 de tancuri în fața atacurilor rusești cu drone, forțând liderii militari să regândească complet războiul cu tancuri pentru un câmp de luptă dominat de aeronave fără pilot.
Când Rusia a anexat Crimeea în 2014, a confiscat o mare parte din marina militară a Ucrainei, paralizând forțele navale ale Kievului. Zece ani mai târziu, din cenușa acestei lovituri strategice a răsărit o inovație remarcabilă: dronele maritime, arme cu un raport cost-eficiență de 200 la 1, care au reușit nu doar să alunge flota lui Putin din apele Peninsula Crimeea, ci s-au îndreptat chiar și împotriva forțelor aeriene rusești.
Franţa este "pregătită să deschidă" o discuţie privind desfăşurarea de avioane franceze înarmate cu "bombe" nucleare în alte ţări europene. Este ceea ce fac americanii fac în ceea ce privește umbrela atomică din perspectiva aviației militare. Dar cât de real este acest scenariu? Amintim că avioanele franceze Mirage 2000N și Rafale în standardul F5, cel mai modern standar al Rafale aflat în dezvoltare, integrează bombe nucleare.
Serviciul de informații al Apărării (GUR) din Ucraina a publicat imagini care confirmă utilizarea inovatoare a sistemelor sale de rachete antiaeriene cu rază lungă de acțiune S-200 pentru atacuri împotriva forțelor rusești. Înregistrarea video, făcută publică azi, prezintă procesul complex de pregătire a acestor rachete pentru lansare, incluzând încărcarea lor pe platforma de lansare, culminând cu secvența de lansare propriu-zisă.
În contextul alegerilor prezidenţiale din România, importanța strategică a țării noastre pentru SUA și NATO devine tot mai evidentă. Experţii subliniază că viitorul mediului de securitate din Marea Neagră se va decide în România, un aliat al SUA aflat în primă linie în fața agresiunii ruse. În ultimii ani, baza aeriană Mihail Kogălniceanu a devenit un hub esențial pentru operațiunile SUA și NATO, protejând libertatea de navigație și infrastructura critică.
NATO trebuie să implementeze schimbări drastice la nivelul capabilităților sale de război electronic (EW) dacă dorește să învingă Rusia într-un viitor posibil conflict, avertizează un reprezentant al Alianței. Acesta a subliniat incertitudinea privind accesul pe viitor la sistemele militare americane. Bas Nieuwenhuijse, președintele departamentului maritim EW al NATO, a declarat în cadrul unei conferințe organizate la Roma că, deși o victorie este posibilă, aceasta necesită o schimbare fundamentală în modul în care NATO operează într-un mediul de luptă bazat pe război electronic și în ceea ce privește capabilitățile EW maritime.
La 6 mai 2025, secretarul Armatei SUA, Daniel Driscoll, a anunțat o schimbare semnificativă în desfășurarea operațională a tancurilor de luptă principale M1 Abrams, recunoscând natura evolutivă a războiului modern. Inspirându-se din lecțiile conflictului din Ucraina, Driscoll a subliniat necesitatea ca tancurile să se adapteze la amenințarea crescândă reprezentată de dronele ieftine. Această pivotare strategică subliniază angajamentul Armatei de a-și păstra capacitățile blindate, abordând în același timp provocările emergente de pe câmpul de luptă.
Cu o lună înainte de summitul de la Haga, Președintele Comitetului Militar al NATO declarat că nu are nicio indicație că Statele Unite își vor retrage forțele dedicate planurilor de apărare ale alianței și le vor muta în zona indo-pacifică.
Fostul comandant suprem al armatei ucrainene, Valeri Zalujnîi, a lansat un avertisment tranșant către aliații occidentali ai Ucrainei: modelul de război al NATO este depășit și necesită o revizuire radicală pentru a se adapta la realitățile dinamice ale câmpului de luptă modern. În cadrul Conferinței de Apărare de la Londra, desfășurată la King's College London, Zalujnîi a subliniat necesitatea unei transformări profunde a tacticilor, organizarii, doctrinelor, instruirii și bugetelor militare ale Alianței Nord-Atlantice.
Un articol recent publicat în revista Spectator, semnat de mai mulţi experţi militari, aduce în prim-plan necesitatea ca Regatul Unit să ia în considerare extinderea arsenalului său nuclear ca răspuns la amenințările emergente din partea Rusiei și Chinei. Autorii subliniază riscul in crestere reprezentat de armele nucleare non-strategice, care pot fi utilizate în scenarii tactice de mică amploare, spre deosebire de loviturile strategice de anvergură.
Imagini din satelit recent realizate au scos la iveală o intensificare semnificativă a activității militare rusești în apropierea graniței de est a Finlandei. Analizele indică o creștere a numărului de cazărmi pentru trupe, desfășurarea de aeronave și construcția de infrastructură în baze militare cheie din regiune. Imaginile, obținute de postul public de televiziune suedez SVT de la compania Planet Labs, surprind activitate rusă în patru locații distincte: Kamenka, situată pe istmul Karelia, Petrozavodsk, Severomorsk-2 și Olenya. Aceste descoperiri sugerează că Rusia își consolidează prezența militară în zonă ca răspuns la aderarea Finlandei și Suediei la NATO.
Apelul Ucrainei și Occidentului pentru un armistițiu de 30 de zile a fost respins de Moscova care propune, în schimb, negocieri fără condiții.
Într-o vizită cu miză uriașă în Orientul Mijlociu, Donald Trump încearcă să obțină promisiuni de investiții în valoare de peste 2 trilioane de dolari din partea liderilor din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar.
Polonia urmează un program de înzestrare bazat pe un plan bine definit care o va propulsa în topul forțelor terestre europene în următorul deceniu. Dar cu suflarea imperialismului rus în ceafă, Polonia are norocul și unor vecini regionali puternici.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 9 mai 2023, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic.
La optzeci de ani de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, moștenirea sângeroasă a conflictului continuă să modeleze politica internațională, alimentând tensiuni și conflicte în diverse regiuni ale lumii. După cum subliniază istoricul Antony Beevor într-un articol recent publicat in revista Foreign Affairs, "istoria rareori este ordonată", iar "lucrurile neterminate dintr-o perioadă persistă în următoarea".
E.S. domnul Ihor Prokopchuk, Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Ucrainei în România, într-un editorial opinie semnat pentru DefenseRomania, vorbește despre contribuția Ucrainei la victoria împotriva Germaniei naziste, cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la victoria celui de-al Doilea Război Mondial. Excelența Sa subliniază și faptul că azi Ucraina și ucrainenii „se află din nou în fruntea unei confruntări geopolitice între forțele revanșarde și lumea liberă”. Ucraina rezistă azi eroic „rașizmului, care întruchipează neoimperialismul, combină caracteristicile fascismului și bolșevismului, revanșardismului și xenofobiei”.
Într-o demonstrație uimitoare de inovație și pricepere tactică, Ucraina ar realizat o premieră mondială prin utilizarea unor nave de suprafață fără echipaj (USV) echipate cu rachete pentru a doborî două avioane de luptă rusești avansate Su-30 Flanker deasupra Mării Negre la începutul lunii mai 2025. Aceste doborâri fără precedent marchează un salt major în ceea ce privește capacitățile antiaeriene ale Ucrainei și indică o schimbare revoluționară la nivelul doctrinelor de război naval și aerian.
În timp ce Rusia arată reticență față de planul de pace al SUA privind răboiul ruso-ucrainean, Washingtonul începe să schimbe tonul față de Moscova, demonstrând încă o dată puternica versatilitate a politicii externe americane în epoca Trump.
Un îndemn corect sau un calcul greşit? Josep Borrell, fost Înalt Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate, scrie într-o analiză politică ca după opt decenii de parteneriat strâns, europenii se adaptează cu dificultate la actualul președinte al SUA, Donald Trump, care se comportă ca un autocrat rus.
După foarte mulți ani de secetă și de „înfrângeri” pe linie, avioanele Gripen au reușit o victorie majoră în fața F-16 Fighting Falcon americane, și chiar în fața celei mai performante versiuni a F-ului american, Block 70 Viper.
Garda Națională va fi desfășurată în statul american California, dacă protestele față de raidurile antiimigrație din Los Angeles vor continua, a anunțat Casa Albă sâmbătă, informează Agerpres, DPA, Reuters, AFP și EFE.
În cadrul podcastului Obiectiv EuroAtlantic, realizat de Tudor Curtifan la DefenseRomania, fostul consilier prezidențial pe probleme de securitate națională Iulian Fota a atras atenția că următoarea perioadă e critică pentru România și Europa în ceea ce privește războiul rus de agresiune. Căci dacă Rusia se va aventura să testeze Articolul 5 al NATO o va face în următorii doi ani. De ce? Iulian Fota explică.
Președintele Donald Trump se abține să preseze China pentru a opri sprijinul acordat mașinii de război a Rusiei, concentrându-se pe alte probleme din relația cu cel mai mare rival geopolitic al său, potrivit unor oficiali americani și europeni familiarizați cu situația, precizează Bloomberg.
Testele, efectuate la mijlocul lunii mai, sunt evaluate ca fiind extrem de reușite. „Racheta balistică a acoperit aproape 300 km și a distrus un post de comandă rusesc.”
Ministrul apărării israelian, Israel Katz, a avertizat-o duminică pe activista suedeză Greta Thunberg şi pe restul echipajului Madleen, nava Flotilei Libertăţii, care se află în drum spre Gaza pentru a încerca să livreze ajutor umanitar, să se întoarcă din drum, deoarece nu vor putea ajunge în enclava palestiniană, informează Agerpres și EFE.
Ministerul Apărării Naționale (MApN) a făcut un nou în modernizarea parcului auto al Armatei României, achiziționând 24 de autovehicule tactice blindate VAMTAC ST5 BN2 de la producătorul spaniol Uro Vehículos Especiales S.A. (UROVESA). Contractul, în valoare de aproape 10 milioane de euro plus TVA, a fost atribuit direct, prin negociere, de către compania de stat Romtehnica.
Într-un mesaj postat pe contul de pe rețeaua de socializare Telegram, Forțele Aeriene ale Ucrainei au informat, pe 07.06.2025, că armata ucraineană a doborât un avion de vânătoare rusesc de tip Su-35 în regiunea Kursk.
Preşedintele parlamentului rus, Viaceslav Volodin, a avertizat sâmbătă cu privire la o escaladare a tensiunilor dintre ţara sa şi Germania într-un mesaj adresat parlamentarilor de la Berlin, informează Agerpres și DPA.
Megan Mobbs, fiica reprezentantului special al lui Trump, Keith Kellogg, a comentat bombardamentul masiv din 6 iunie 2025 efectuat de trupele rusești asupra Ucrainei.
Indiferent cât de impresionant va fi AbramsX, probabil că nu va merita niciodată costul programului, într-o eră a războiului cu drone avansate și arme antitanc de ultimă generație. Cel puțin asta e concluzia unor experți militari americani. Nu înseamnă desigur că e însă poziția corectă, dar există argumente pro și contra în ceea ce privește viitorul armei tanc.
Fostul ministru de Externe și actual consilier prezidențial pe probleme de securitate națională, Cristian Diaconescu, a lansat un avertisment ferm cu privire la implicațiile regionale ale războiului din Ucraina, subliniind că prăbușirea Kievului ar putea deschide calea unor amenințări directe la adresa Republicii Moldova și chiar a României.
Unii legiuitori americani nu înţeleg amploarea campaniei de reînarmare a Rusiei, a declarat vineri cancelarul german Friedrich Merz, la o zi după ce a purtat discuţii cu preşedintele SUA, Donald Trump, la Casa Albă, relatează Agerpres și Reuters.
Elon Musk, cel mai bogat om din lume, a finanțat o mare parte din campania prezidențială a lui Donald Trump din 2024. Trump l-a numit pe Musk la conducerea efortului de reducere a personalului federal și de diminuare a cheltuielilor, dar ulterior relațiile dintre cei doi s-au răcit iar Musk a părăsit administrația. Trump i-a oferit o ieșire decentă și onorantă, lăudându-l pentru munca depusă, dar ulterior Musk a avut câteva ieșiri uluitoare la adresa lui Trump, atacuri greu de imaginat acum câteva luni.
Atacul cu drone asupra aerodromurilor militare rusești din weekend a demonstrat capacitatea Ucrainei de a lovi adânc în adâncimea Rusiei, potrivit unui oficial anonim al NATO. “El a arătat că Rusia este vulnerabilă, chiar dacă președintele Putin crede că va câștiga războiul”, a declarat sursa reporterilor la Bruxelles. Aceasta a numit operațiunea un punct de cotitură în război și a subliniat faptul că dronele în valoare de 400 de dolari fiecare au provocat pagube totale de șapte miliarde de dolari. Oficialii NATO se așteaptă ca Rusia să se răzbune și să intensifice atacurile, în special asupra infrastructurii critice a Ucrainei.
Pentru prima dată în România, Institutul American de Diplomație și Drepturile Omului (USIDHR) aduce la București unul dintre cele mai apreciate programe de certificare diplomatică.
La doar trei luni după anunțul privind semnarea primului contract de export pentru avioanele Su-57E (E, de la varianta pentru export), rușii anunță nu doar că prima unitate va fi livrată anul acesta, ci și că avionul va începe să fie operat în 2025.
Un studiu recent, publicat în mai 2025 de influentul think-tank International Institute for Strategic Studies (IISS), intitulat „Defending Europe Without the United States: Costs and Consequences”, trage un semnal de alarmă categoric privind viitorul apărării europene în cazul unei retrageri a sprijinului militar american. Raportul, o analiză detaliată a scenariilor și implicațiilor lunarii unei astfel de decizii, subliniază că statele europene s-ar confrunta cu deficite masive de capacitate și cu costuri financiare astronomice pentru a compensa absența Statelor Unite.
![Linia de producţie a celui mai important producător de vehicule blindate - compania rusă Uralvagonzavod [UVZ].](https://media.defenseromania.ro/image/202309/w322h220/rusia-productie-tancuri_71995000.jpg "Linia de producţie a celui mai important producător de vehicule blindate - compania rusă Uralvagonzavod [UVZ].")
Războiul dintre Rusia și Ucraina a escaladat dramatic în ultimele săptămâni. Cu toate acestea, politica occidentală rămâne ancorată în presupunerea periculos de greșită că economia Rusiei se va prăbuși sub costul uluitor al militarizării, al creșterii economice anemice și al scăderii prețurilor petrolului. Președintele Vladimir Putin nu are nicio intenție de a demilitariza economia, chiar dacă luptele din Ucraina s-ar încheia. Kremlinul își propune să-și facă mașina de război mai mare și mai bună, fiind gata să sacrifice calitatea vieții rușilor obișnuiți pe parcurs și este puțin probabil să întâmpine o rezistență semnificativă.
În timp ce Rusia ataca oraşele ucrainene cu rachete, un incident major a avut loc în noaptea de 6 iunie la aeroportul din regiunea rusă Briansk, utilizat exclusiv în scopuri militare de la începutul invaziei ruse. Atacul a declanșat o explozie masivă, urmată de o detonare puternică repetată, indicând distrugerea aviației de transport ruse și a unor depozite de muniții valoroase. Autoritățile ruse au emis anterior avertizări privind un posibil atac cu drone. Zona exploziilor a fost rapid și precis localizată de analiştii OSINT.
„Astăzi am pus bazele unor contacte personale și politic foarte bune și fructuoase”, a declarat cancelarul Germaniei după întâlnirea președintele SUA."Today I laid the foundations for some very good and fruitful personal and political contacts," Germany's chancellor said after the US President.
În cursul nopții de 06.06.2025, Forțele Armate ale Federației Ruse au executat un atac masiv asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei. Loviturile au vizat, în special, obiective aparținând armatei și serviciilor speciale ucrainene, dar și facilități energetice. Au fost întrebuințate diverse mijloace de distrugere, între care drone, rachete de croazieră și rachete balistice.
La data de 4 iunie, Forțele Aeriene ale Statelor Unite au testat cu succes o nouă versiune de 226 de kilograme a armei anti-navă QUICKSINK. Muniția a fost lansată dintr-un bombardier stealth B-2 Spirit deasupra poligonului de testare din Golful Eglin, Florida. QUICKSINK, un program al Laboratorului de Cercetare al Forțelor Aeriene ale SUA (AFRL), transformă o bombă standard ghidată cu precizie într-o armă anti-navă eficientă. Varianta mai ușoară, de 226 de kilograme, permite aeronavelor de luptă să transporte mai multe muniții per misiune și să angajeze multiple ținte maritime aflate la mare distanță.
Ministerul Britanic al Apărării intenționează să aloce până la 240 de milioane de lire sterline pentru achiziționarea primelor două, dintr-un total de patru, sisteme de arme laser DragonFire, destinate navelor de război ale Marinei Regale. Acest contract, ce se estimează să se deruleze în perioada 3 noiembrie 2025 – 31 martie 2028, cu o opțiune de prelungire până în decembrie 2032, va asigura livrarea a două unități navale.
”Dacă vrei, poți”, suna o reclamă emblematică, una dintre primele astfel de reclame occidentale difuzate în România post Revoluție. Sloganul se aplică și Ucrainei, care se încăpățânează să lovească devastator pe teritoriul Rusiei (exclusiv în zona militară și logistică), chiar și în lipsa unor rachete occidentale cu rază lungă de acțiune.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 6 iunie 2025, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic.
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a anunțat pe 5 iunie că președintele Donald Trump l-a nominalizat pe generalul-locotenent al Forțelor Aeriene Alexus G. Grynkewich pentru funcția de Comandant Suprem al Forțelor Aliate (SACEUR) ale NATO în Europa, după cum informează site-ul oficial al Departamentului Apărării din SUA. Ocupantul acestui post asigură simultan și funcția de comandant al Comandamentului European (EUCOM) al SUA.
Un schimb de replici fără precedent a izbucnit joi seară între președintele american Donald Trump și miliardarul Elon Musk.
Germania intenționează să achiziționeze din Norvegia rachete de croazieră cu lansare din aer de tip JSM de ultimă generație, a anunțat joi Ministerul norvegian al Apărării, relatează Agerpres și DPA.
Rușii nu au reușit să vândă încă nimănui Su-57, dar tocmai s-au luat pe piața externă la „trântă” cu F-35 Lightning II american. Provocarea rusă? Ca Su-57 să ia fața F-35 într-un contract gigant iar pentru asta rușii plusează.
Administrația președintelui american Donald Trump a retras de la Ucraina detonatoarele speciale de proximitate, utilizate de rachetele ghidate cu laser de calibru 70 mm de tip Advanced Precision Kill Weapon System II (APKWS I). Acestea au fost redirecționate către Orientul Mijlociu.
Armata ucraineană a atacat joi o unitate rusă a Brigăzii 26 Rachete în orașul Klinți din regiunea Bryansk, care se pregătea să atace unul dintre orașele ucrainene, probabil chiar Kievul. Anunțul a fost făcut de Statul Major General ucrainean, care a publicat o înregistrare video a atacului.
