Poți descărca aplicația:
UE îl acuză pe Lukaşenko pentru valul de migranţi de la graniţele sale externe în ultimele săptămâni, Polonia şi Lituania fiind cele mai afectate ţări.
Lukaşenko a afirmat în mod repetat că nu va mai opri persoanele care traversează teritoriul Belarusului în încercarea de a ajunge în blocul comunitar, ca reacţie la sancţiunile UE împotriva regimului de la Minsk după alegerile prezidenţiale contestate din 2020.
Numeroase grupuri de migranţi s-au instalat de-a lungul graniţei dintre Polonia şi Belarus în ultimele luni, unii încercând să intre în ţară, ceea ce a determinat Varşovia să îşi consolideze securitatea la frontieră. Între timp, apar tot mai multe îngrijorări în legătură cu siguranţa migranţilor în contextul răcirii tot mai accentuate a vremii.
Merkel a discutat cu Lukaşenko de două ori, încercând să rezolve criza.
Într-un interviu pentru DPA, Morawiecki a spus că salută implicarea Uniunii Europene în încercarea de a găsi o soluţie diplomatică la criză, dar a criticat-o pe Angela Merkel.
"Când cancelarul Merkel l-a sunat pe Lukaşenko, a contribuit la legitimarea regimului acestuia, în contextul în care lupta pentru un Belarus liber este în desfăşurare de 15 luni", a declarat el, făcând referire la discuţiile telefonice între liderii de la Berlin şi Minsk în încercarea de a rezolva criza.
"Lukaşenko a abuzat de asemenea de discuţia cu Angela Merkel. El a pretins că Merkel a fost de acord cu transportarea a 2.000 de migranţi printr-un coridor spre Germania şi alte ţări din UE. Nu este adevărat", a spus Morawiecki.
Merkel a fost criticată în Germania şi în alte ţări pentru cele două discuţii telefonice cu Lukaşenko. Totuşi, decizia sa a fost determinată de disperarea tot mai mare a mii de persoane de la graniţă, a spus purtătorul de cuvânt al guvernului german, Steffen Seibert, care a adăugat că discuţiile au avut loc în coordonare cu Comisia Europeană.
Lukaşenko a pretins de asemenea că Merkel a fost de acord să primească refugiaţi, o afirmaţie despre care Seibert a spus că este falsă.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Ministerul român al Afacerilor Externe (MAE) respinge declaraţiile Ministerului de Externe al Federaţiei Ruse privind prezenţa militară aliată pe Flancul Estic al NATO, pe care le consideră "inoportune şi lipsite de orice fundament".
Garanţiile de securitate pe care Rusia caută să le obţină de la Occident includ prevederi care cer ca forţelor NATO din România şi Bulgaria să fie retrase în totalitate, a anunţat vineri Ministerul Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse, precizează Reuters.
Ca răspuns la desfăşurarea de soldaţi şi tehnică militară rusă în jurul Ucrainei, Olanda trimite două avioane de luptă F-35 în Bulgaria. Avioanele ar urma să ajungă în Bulgaria la începutul lunii aprilie pentru a participa la misiuni de Poliție Aeriană Întărită (enhanced Air Policing), sub egida NATO. De, asemenea, Haga este dispusă să furnizeze arme Kievului și ia în considerare trimiterea de instructori militari pentru pregătirea Forţelor Armate Ucrainene, se arăta într-un comunicat al Ministerului olandez al Apărării.
Ministrul britanic adjunct al apărării, James Heappey, a confirmat miercuri că Marea Britanie a oferit asistență militară armatei ucrainene sub formă a „mii de rachete antitanc ușoare” - adică vorbim despre aproximativ 2.000 de rachete antitanc de tip NLAW, aşa cum precizează mai multe surse media britanice.
Ministrul Apărării, Vasile Dîncu, a explicat în cadrul unui interviu acorat în timpul emisiunii Tema Zilei, de pe TVR1, ce rol va juca România într-un eventual conflict militar ruso-ucrainean: Nu va fi război, este clar, în care să fie implicată România. Ţara noastră este parte a NATO și reacționează împreună cu Alianța, în armonie și într-o strategie foarte coerentă.
În criza din Ucraina, concomitent, se întâmplă 2 lucruri: pe de o parte se continuă negocierile între Rusia și Occident, pe de altă parte, pe uscat, pe mare și în aer Putin transferă trupe și tehnică de luptă la granița de Est a Ucrainei. Efortul militar este uriaș pentru Rusia și la fel de mare este efortul economic. Este evident că economia Rusiei nu poate susține un război pe termen lung în Ucraina. Tocmai de aceea, probabil că la Kremlin se speră la un conflict scurt și determinant.
Noul guvern al Republicii Cehe și-a exprimat disponibilitatea de a sprijini militar Ucraina în contextul posibilei invazii ruse, precizând prin vocea ministrului Apărării, Yana Cernochova, că Cehia este pregătită să vândă sau să trimită Kievului armament și echipamente militare.
În ultimele 24 de ore, în mass-media și pe rețelele de socializare au apărut o serie de informații privind desfășurarea unor activități de pregătire pentru luptă ale armatei ruse, pe fondul tensiunilor cu NATO.
