Cu banii obținuți din vânzarea dronelor, Turcia vrea să dezvolte propriul GPS.
Sâmbătă, la ora 22:45, centrul seismografic al Universității din Teheran a anunțat că un cutremur cu magnitudinea de 4,4 a lovit orașul Aradan din provincia Semnan a Iranului, iar seismele s-au simțit și în părți din estul Teheranului. Epicentrul cutremurului a fost localizat la o adâncime de 12 kilometri sub pământ.
La câteva ore după raportarea cutremurului, utilizatorii de pe rețelele de socializare au început să speculeze că regimul de la Teheran a încercat să efectueze primul său test nuclear subteran, scrie Euronews.
Cu toate acestea, experții au abordat cu prudență afirmațiile privind un test nuclear, notează EconomicTimes.
Instalațiile nucleare fortificate ale Iranului, cum ar fi cele de la Natanz, și adâncimea mică a cutremurului complică noțiunea de detonare nucleară. Experții notează că „Efectuarea unui test nuclear subteran fără să existe perturbări de suprafață este o operațiune complexă”, iar magnitudinea de 4,6 nu indică neapărat o explozie nucleară.
Israelul consideră programul nuclear iranian drept o amenințare directă la securitatea sa națională și are toate motivele să procedeze așa.
Este foarte greu de crezut că Israelul nu ar fi reacționat până acum (lovituri aeriene preventive sau ca represalii) dacă ar fi avut informații că Iranul a efectuat un test nuclear.
Trebuie subliniat că statele concurente în domeniul nuclear (vezi SUA și URSS, India și Pakistan, China și SUA) mențin un nivel de relații care le permite evitarea unei escaladări nucleare. În cazul relației Iran-Israel lucrurile sunt mult mai complicate; Teheranul nici măcar nu recunoaște existența Israelului, iranienii având ca obiectiv distrugerea ”entității sioniste”.
În acest context, Israelul a declarat în repetate rânduri că nu va permite Iranului să obțină arma nucleară, iar asta înseamnă inclusiv lovituri aeriene, preventive sau ca represalii, efectuate de IDF, pentru a elimina capacitățile nucleare iraniene.
Nu e mai puțin adevărat că oficialii Republicii Islamice și comandanții Gărzii Revoluționare au amenințat în mod repetat că, dacă presiunile economice, politice și militare asupra țării se vor intensifica, Teheranul își va schimba doctrina de apărare militară, o schimbare care ar necesita modificarea fatwa-ului liderului iranian privind ilegalitatea armelor nucleare.
Site-ul de știri NorNews, care este principalul portal neoficial de informații pentru Consiliul Național de Securitate al Republicii Islamice, a respins speculațiile drept „zvonuri” și a reiterat că testele nucleare contrazic doctrina nucleară și de apărare a Iranului.
În 2019, Fundația pentru Apărarea Democrațiilor, un think tank cu sediul la Washington, a publicat un raport conform căruia Iranul a început un program pentru construirea de site-uri subterane de testare nucleară, cunoscut sub numele de „Field Project”.
Potrivit unui raport din 2019, cercetătorii fundației „au identificat o locație probabilă (în zona de sud-est a Semnanului) în care au fost efectuate teste subterane ale explozivilor nenucleari în 2003, ca parte a dezvoltării metodelor seismice pentru a măsura puterea explozivilor nucleari subterani." Acest lucru ridică posibilitatea ca cutremurul raportat la Semnan să fie legat de primul test nuclear al Teheranului.
Deși Iranul a recunoscut anterior existența centrului spațial „Imam Khomeini” și a bazei de rachete din sud-estul Semnanului, locul se află la mai mult de 100 de kilometri de epicentrul cutremurului.
Cu toate acestea, unii utilizatori ai rețelelor sociale continuă să speculeze că, probabil, Iranul are o instalație nucleară subterană nedeclarată în provincia Semnan, preferând să o folosească ca loc de testare în loc să efectueze testele într-o instalație bine cunoscută precum Natanz.
Teheranul a refuzat constant să dezvăluie activitățile sale nucleare Agenției Internaționale pentru Energie Atomică. În același timp, trebuie subliniat și faptul că Iranul este situat într-o zonă seismică, iar astfel de cutremure nu sunt neobișnuite în această regiune.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Cu banii obținuți din vânzarea dronelor, Turcia vrea să dezvolte propriul GPS.
Racheta a fost lansată miercuri și a aterizat în zonele maritime așteptate, a declarat Ministerul chinez al Apărării.
Nu se poate permite ca războiul dintre Rusia și Ucraina să devină un alt conflict „înghețat”, a declarat marți președintele polonez Andrzej Duda în timpul discursului său la cea de-a 79-a sesiune a Adunării Generale a ONU.
India are o oportunitate unică de a juca un rol important în negocierea celui mai important acord de pace din primele decenii ale secolului 21. Potrivit publicației POLITICO, Ucraina și-a găsit intermediarul favorit pentru a ajuta la încheierea războiului cu Rusia: premierul indian Narendra Modi.
Oficialii occidentali nu văd un „progres” în „planul de victorie” al președintelui Volodimir Zelenski, pe care acesta îl prezintă săptămâna aceasta la New York, a susţine Bloomberg într-un editorial publica pe 24 septembrie, citând surse confidențiale. Kievul a rămas destul de discret cu privire la detaliile planului, pe care Zelenski urmează să le discute cu președintele american Joe Biden în timpul vizitei sale.
Intențiile Rusiei de a staționa o parte a flotei sale din Marea Neagră în Abhazia separatistă ar putea apropia periculos de mult conflictul Rusia-Ucraina de Georgia. Până în prezent, Georgia a făcut față provocărilor de securitate reprezentate de invazia Rusiei în Ucraina. Cu toate acestea, natura schimbătoare a războiului alimentează temerile georgienilor de a fi prinși în focul încrucișat. Aslan Bzhania, liderul Abhaziei separatiste, a declarat recent că Rusia va stabili în curând o instalație navală în Ochamchire, la aproximativ 24 de mile de linia de frontieră administrativă cu Georgia. Obiectivul este de a „îmbunătăți capacitatea defensivă atât a Rusiei, cât și a Abhaziei”, a declarat el pentru ziarul rus Izvestia.
Consiliul de Securitate al ONU poate pune capăt războiului lui Putin și consolida regulile internaționale care garantează securitatea internațională dacă ia imediat două măsuri interconectate - abordează problema susținerii Rusiei de către țările care încalcă Carta ONU și sprijină căutarea păcii pe baza principiilor fundamentale ale ONU, consideră secretarul de stat american Antony Blinken.
Odată cu creșterea stării de haos din Sudan, Teheranul găsește o oportunitate de a-și consolida prezența în această țară și de a profita de locația sa geografică pentru a-și extinde influența în Africa, un continent la a cărui inimă a încercat de zeci de ani să ajungă.
Candidatul republican la președintele SUA, Donald Trump, a declarat luni că președintele ucrainean Volodimir Zelenski dorește ca rivalul său democrat Kamala Harris să câștige alegerile din noiembrie .
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, va prezenta săptămâna aceasta la Washington o serie de propuneri care, speră el, vor pune capăt războiului început de Vladimir Putin. Zelenski se va deplasa la Adunarea Generală a ONU de la New York și apoi va merge la Washington unde va prezenta un „plan de victorie” președintelui SUA, Congresului și celor doi candidați la alegerile prezidențiale, Kamala Harris și Donald Trump. Invitația de a adera la NATO face parte din planul de victorie al Ucrainei, a declarat șeful Biroului prezidențial de la Kiev, Andri Yermak, în timpul vizite pe care o efectuează în SUA alături de Zelenski.
Liniile roșii nucleare ale Moscovei au fost încălcate în mod repetat în conflictul din Ucraina, forțându-l pe președintele rus Vladimir Putin să utilizeze un nou limbaj pentru a speria Occidentul, potrivit unor oficiali și academicieni ruși. Potrivit Washington Post, care citează declarații ale unor funcționari și academicieni ruși anonimi cu presupuse legături cu Kremlinul, „Putin caută un răspuns mai nuanțat și mai limitat la faptul că Occidentul permite Ucrainei să folosească rachete cu rază lungă de acțiune pentru a lovi Rusia”.
Miniștrii de externe din țările membre ale Grupului celor Șapte (G7) - Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie și SUA - vor discuta în curând la New York problema aprovizionării Ucrainei cu rachete cu rază lungă de acțiune care ar putea fi folosite pentru a lovi ținte de pe teritoriul Rusiei, după cum a declarat luni, 23 septembrie, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate Josep Borrell.
În cadrul unui interviu acordat cotidianului american The New York Times (NYT), președintele ceh, Petr Pavel, a declarat, pe 23.09.2024, că Ucraina trebuie să fie mai realistă în ceea ce privește obiectivele sale de război și să accepte că o parte a teritoriului ar putea rămâne sub control rusesc, cel puțin temporar.
Utilizarea tehnologiilor bazate pe inteligența artificială în diverse zone de conflict armat, cum ar fi războiul ruso-ucrainean și războiul israelian din Gaza, a stârnit numeroase discuții cu privire la natura acestora, riscurile pentru securitatea internațională și regională și durabilitatea conflictului. Aceste experimente au arătat că armele susținute de inteligența artificială pot fi mai precise decât cele controlate de oameni, ceea ce poate reduce potențial daunele colaterale, inclusiv victimele civile, daunele produse zonelor rezidențiale și numărul de soldați uciși sau răniți. Cu toate acestea, ridică, de asemenea, preocupări cu privire la posibilitatea de a comite greșeli dezastruoase.
Iranul a dezvăluit sâmbătă o nouă rachetă balistică și o dronă de atac avansată într-o paradă militară, a informat presa de stat, pe fondul escaladării tensiunilor regionale, mai ales după loviturile sângeroase israeliene care vizează Hezbollahul libanez și acuzațiile de înarmare a Rusiei.
DefenseRomania prezintă lucrarea semnată de Dr. Sînziana Iancu - „Consolidarea rezilienței în contextul amenințărilor hibride rusești”. Lucrarea va fi publicată de DefenseRomania în mai multe părți și reprezintă opinia autoarei, nu punctul de vedere al vreunei instituții sau organizații.
Oficialii și experții occidentali fac apel la Statele Unite să permită Ucrainei să lovească ținte aflate adânc în interiorul teritoriului Rusiei cu arme occidentale. În ultimele zile, astfel de apeluri au venit din partea prim-ministrului danez Mette Frederiksen, a președintelui finlandez Alexander Stubb și a secretarului general al NATO Jens Stoltenberg. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care vizitează Statele Unite în această săptămână, speră să îl convingă pe președintele american Joe Biden să ridice restricțiile privind utilizarea unor astfel de arme pentru a lovi adânc în interiorul Rusiei.
Polonia, potrivit ministrului său de externe, Radosław Sikorski, va face totul pentru a nu cădea din nou sub influența Moscovei. El a descris Rusia drept o amenințare la adresa stabilității și securității nu numai în Europa, ci și în întreaga lume.
Există indicii că Estonia își va crește semnificativ cheltuielile pentru apărare. În ceea ce privește procentul din PIB alocat cheltuielilor militare, Estonia se va situa imediat după Polonia.
Pe insula Tuzla, rușii instalează turnuri metalice cu platforme pe care amplasează sisteme de apărare antiaeriană pentru a proteja podul Kerci de eventuale atacuri cu drone ucrainene. Centrul de Investigații Jurnalistice din Ucraina a găsit două astfel de turnuri cu sisteme de rachete sol-aer Pantsir-S1M, totodată a inspectat locul unde sunt amplasate acestea.
Ministrul britanic de Externe, David Lammy, a declarat că sunt în curs discuții delicate cu Casa Albă pentru a permite Ucrainei să folosească rachetele Storm Shadow în Rusia, susținând că este timpul pentru „curaj și îndrăzneală”, a relatat The Guardian. Declarația oficialului britanic a venit la puțin mai mult de o săptămână după ce Lammy și premierul britanic Keir Starmer l-au vizitat pe președintele american Joe Biden la Casa Albă, dar nu au reușit să rezolve problema.
Portalul rusesc topcor.ru a anunțat, pe 22.09.2024, că ultima lansare-test a unei rachete balistice intercontinentale de tip RS-28 Sarmat a fost una nereușită. După cum au informat jurnaliștii ruși, racheta a explodat direct în siloz, provocând avarii poligonului Plesețk din Regiunea Arhanghelsk.
Încă de la începutul acestui an, SUA au adus în Danemarca și Filipine sistemul Typhon care poate lansa rachetele cu rază medie și mai scurtă – SM-6 și Tomahawk - înarmate convențional.
Conducerea militară rusă se aștepta la o incursiune ucraineană în regiunea Kursk și lucra de luni de zile la planuri pentru prevenirea ei. Acest lucru rezultă dintr-un set de documente pe care soldații ucraineni le-au găsit în pozițiile rusești abandonate din regiune, scrie The Guardian.
Marina SUA a prezentat o nouă strategie pentru anul 2024, unul dintre obiectivele acesteia fiind acela de a fi „pregătită pentru posibilitatea unui război cu Republica Populară Chineză până în 2027”. Al doilea obiectiv strategic al U.S. Navy este consolidarea superiorității sale militare pe termen lung.
Viacheslav Volodin, președintele camerei inferioare a parlamentului rus și membru al Consiliului de Securitate al lui Putin, a avertizat guvernele occidentale joi, 19 septembrie, că, dacă permit Kievului să utilizeze arme cu rază lungă de acțiune furnizate de Occident pentru a lovi ținte din interiorul Rusiei, ar putea duce la un război nuclear.
Fostul premier britanic Boris Johnson e probabil printre puținii politicieni din vestul Europei care nu ezită nicio secundă în ceea ce privește implicarea lumii libere în înfrângerea Rusiei prin susținerea Ucrainei. Johnson a înțeles pericolul pe care îl reprezintă pentru Europa o Rusiei victorioasă și a atras din nou atenția cerând Alianței să nu facă niciun centimetru în spate și să fie mai incisivă în ceea ce privește susținerea Ucrainei. El a solicitat de asemenea să nu ne mai temem de „linii roșii” trasate de Moscova.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 20 septembrie 2024, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Rusia se șubrezește tot mai mult în urma războiului cu Ucraina. Cheltuielile militare, într-o creștere permanentă, au generat presiune nu doar pe economia și resursele ruse ci și pe sateliții săi, inclusiv pe republicile nerecunoscute din Caucazul de Sud, aflate pe teritoriul Georgiei.
Uniunea Europeană trebuie să accelereze întărirea apărării sale, deoarece Rusia ar putea fi pregătită pentru o confruntare în următorii 6-8 ani, a afirmat candidatul pentru funcția de comisar european pentru apărare, într-un interviu acordat Reuters.
Ministerul rus al Apărării a anunțat, pe 11.10.2024, că trupele ruse au capturat două sate deținute anterior de forțele ucrainene în regiunea Kursk din vestul țării. Armata rusă a lansat o nouă ofensivă asupra mai multor sectoare ale frontului din regiunea Kursk, scrie publicația Meduza, exilată în Letonia.
Ambasada SUA la București a emis o alertă de securitate privind riscul unor atentate teroriste care ar putea viza instituții religioase, în acest weekend.
Premierul ungar Viktor Orbán susține că a fost atacat cu ură de la tribuna Parlamentului European, fără a ține cont de fapte. Potrivit acestuia, Bruxelles vrea să instaleze un alt guvern la Budapesta. Așa a răspuns prim-ministrul Ungariei criticilor care i-au fost adresate miercuri la Strasbourg.
Într-o rară intervenție pe acest subiect, probabil chiar în premieră, un oficial militar ucrainean publică informații sensibile despre unele avarii suferite de un sistem Patriot și confirmă inclusiv locația sa de tragere.
De la începutul invaziei ruse din februarie 2024, ucrainenii au provocat mari pierderi agresorului nu doar în materie de tehnologie, ci și în privința personalului. Un înalt oficial militar american a declarat pe 9 octombrie că peste 600.000 de militari ruși au fost uciși sau răniți.
Președintele rus Vladimir Putin s-a întâlnit vineri cu noul președinte iranian Masoud Pezeshkyan, în timpul vizitei sale în Turkmenistan.
La câteva zile după ce a fost făcută publică informația privind cutremurul din provincia iraniană Semnan, pe rețelele de socializare continuă speculațiile că aceste cutremure ar fi fost provocate de primul test nuclear din Iran.
Franța a anunțat că va livra Ucrainei avioane de luptă de tip Mirage 2000. Acestea se vor alătura deja avioanelor F-16 Fighting Falcon pe care ucrainenii le-au primit. Numărul din păcate nu e însă unul impresionant pentru ca avioanele să poată fi un game changer.
Propaganda rusă, prin vocea Ambasadei Federației Ruse în România, reia narativul fals privind „folosirea armelor chimice furnizate Ucrainei de către țările NATO de regimul de la Kiev”.
Postul TV israelian Canal 14 a prezentat fotografii cu Al-Sistani, liderul Houthi, Abdul-Malik Al-Houthi, șeicul Naim Qassem, secretarul general adjunct al Hezbollah, șeful biroului politic Hamas, Yahya Al-Sinwar, comandantul Forței Quds din Garda Revoluționară Iraniană, Ismail Qaani, și liderul spiritual iranian, Ali Khamenei. Pe capul fiecăruia dintre ei apărea semnul de țintă, fără ca postul israelian să explice de ce Al-Sistani a fost introdus în această listă.
Premierul italian Giorgia Meloni a anunţat joi seara, la Roma, după o întrevedere cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, că Italia va găzdui în iulie următoarea conferinţă privind reconstrucţia Ucrainei, relatează Agerpres, care citează AFP.
Producția Rusiei de avioane Su-57 devine aproape invizibilă, după ce fabricile rusești nu reușesc să crească producția anuală a programului Su-57, deși au trecut 14 ani de la primul zbor.
Sunt raportate atacuri aeriene din centrul capitalei libaneze Beirut. Reuters, citând o sursă de securitate libaneză, a declarat că districtul Nuwajri, care nu fusese încă bombardat, a fost lovit.
Doi militari din trupele de menținere a păcii ale Națiunilor Unite au fost internați în spital după ce un tanc israelian a tras joi, 10 octombrie, asupra unui turn de observare, după cum a informat misiunea ONU din sudul Libanului (UNIFIL).
Ucraina va primi sisteme de artilerie AS90 suplimentare din Marea Britanie până la sfârșitul anului 2024.
Personalul militar care participă la exerciții va simula misiuni în care avioane de război transportă focoase nucleare americane, notează Reuters.
Seimul (Parlamentul leton) a adoptat o nouă Lege privind serviciul militar.
În noaptea de 9 spre 10 octombrie, dronele ucrainene au avut culoar liber de zbor spre sud-est, în direcția regiunilor rusești Krasnodar și Adigheia. UAV-urile de atac ucrainene au lovit baza aeriană „Khanskaya” situată lângă orașul Maykop, capitala Republicii Adigheia – o unitate administrativ teritorială aflată la nord de Munții Caucaz.
Comandantul suprem al armatei americane în Europa, generalul Christopher Cavoli, a întocmit o listă a sistemelor de armament pe care SUA le dețin și care ar putea ajuta Ucraina în lupta sa împotriva Rusiei și pe care administrația Biden nu le-a furnizat încă, inclusiv rachete aer-sol și o rețea de comunicații securizată utilizată de NATO.
Președintele Comisiei Europene a anunțat lansarea unui nou mecanism de asistență financiară pentru Republica Moldova. Este vorba de Mecanismul de Reformă și Creștere folosit de UE pentru a stimula transformările din țările din Vestul Balcanilor, care a fost lansat în luna mai a anului curent.
Într-un raport publicat la 9 octombrie și consultat de The Guardian, institute de cercetare germane și britanice au îndemnat factorii de decizie să înființeze o „bancă NATO” pentru a „proteja de Trump” cheltuielile militare ale alianței.
Forțele Armate Ucrainene au distrus un depozit de muniții în care se aflau şi drone Shahed („Geran”). Statul Major al Armatei Ucrainene a declarat că depozitul era situat în satul Oktyabrske din regiunea rusă Krasnodar.
Producătorii ucraineni ar putea primi până la 20 de miliarde de dolari în cazul ridicării interdicției privind exporturile de arme și, de exemplu, ar putea înveşti această sumă în creșterea producției interne pentru propria armată. Financial Times scrie despre acest lucru, analizând dorința industriei ucrainene și a unor oficiali ca aceasta interdicţiei să fie ridicată, după ce a fost introdusă în 2022.
Documentul „Fundamentele păcii”, care va stabili condițiile detaliate pentru un sfârșit just al războiului, va fi gata până în noiembrie. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat acest lucru la Dubrovnik (Croația), în timpul unui discurs susținut la cel de-al treilea summit Ucraina-Europa de Sud-Est, relatează Ukrinform.
Grupul de monitorizare Belarusian Hajun Project a informat, într-o postare pe contul său de Twitter, că, pe 09.10.2024, un avion de vânătoare rusesc de tip MiG-31K, purtător de rachete hipersonice Kinjal, a aterizat pe aerodromul Machulishchy din Republica Belarus.
De la formarea Alianței Sahel cu partenerii săi Mali și Burkina Faso, Nigerul a apărut ca un caz excepțional prin deschiderea sa față de tratarea cu Algeria și consolidarea relațiilor sale bilaterale cu aceasta, ceea ce a încurcat situația din cadrul confederației.
Serviciul de presă al companiei ruse de stat Rostec a informat, pe 09.10.2024, că reprezentanții Corporației întrunite constructoare de avioane (OAK) au predat Forțelor Aerocosmice ale Federației Ruse un nou lot de bombardiere de front Su-34.
Northrop Grumman, lider în producția de arme de calibru mediu, a prezentat cea mai recentă inovație a sa: tunul cu lanț cu dublă alimentare M230 Link Fed.
Franța ține pasul cu cele mai noi sisteme de luptă ale domeniului aerian – avioanele de luptă fără pilot care colaborează între ele, cunoscute mai larg sub acronimul CCA (Collaborative combat aircraft). Noua dronă de luptă va fi una stealth.
Serviciile de informații americane și agențiile ONU estimează că armele Republicii Islamice ar putea fi gata până la sfârșitul anului.
Germania reconsideră cererea Turciei de a achiziționa avioane de luptă Eurofighter Typhoon, pe fondul tensiunilor crescânde din Orientul Mijlociu.
Armata ucraineană a anunțat miercuri că a lovit peste noapte un arsenal militar rus în regiunea Bryansk, inclusiv muniție de rachete și artilerie și bombe aeriene dirijate, scrie Reuters.