Carta albă a apărării 2020 (CA20) este cel mai important document de implementare a Strategiei Naționale de Apărare a Țării 2020-2024, constituind, totodată, principalul document departamental de planificare la nivelul Ministerului Apărării Naţionale, care
fundamentează celelalte documente subsecvente, respectiv Strategia militară și Directiva de planificare a apărării.

Carta albă a apărării este elaborată de MApN.

Apartenența la NATO, un pilon fundamental. Federația Rusă e amintită și ea în Carta albă a apărării 2020

Documentul, asemenea Strategiei Naționale, prezintă mediul internaţional de securitate și principalele provocări. Documentul semnalează „conflicte în proximitatea României și comportamentul asertiv al Federației Ruse, apariția unor astfel de confruntări constituie un factor major de îngrijorare”. Totodată, „acțiunile destabilizatoare din proximitatea estică a României, derulate pe multiple paliere și într-o manieră sincronizată, continuă să influențeze şi să modifice situația de securitate din regiunea Mării Negre, prin perpetuarea instabilității, întreținerea conflictelor prelungite și influențarea parcursului european și euro-atlantic al statelor din acest areal. În particular, consolidarea potențialului militar al F.Ruse în Peninsula Crimeea și în bazinul Mării Negre, prin dezvoltarea capabilităților militare și crearea mediului antiacces și de interdicție zonală (A2/AD), concomitent cu complexitatea activităților militare desfășurate sistematic în proximitatea României generează provocări pentru securitatea națională”.

„Și bineînțeles, documentul specifică cât se poate de clar că pentru România „apartenenţa la NATO, cu avantajele umbrelei colective de securitate şi apărare şi angajamentele şi obligaţiile specifice asumate în acest context, reprezintă unul dintre pilonii triadei fundamentale pentru securitatea naţională, alături de apartenența la Uniunea Europeană şi parteneriatul strategic cu SUA”.

Programe de înzestrare ale Armatei române

Dar pe lângă aceste aspecte, Cartea albă a apărării vorbește și despre programele de înzestrare. 

„Un accent deosebit este pus pe eficientizarea procesului de înzestrare a Armatei României, precum şi pe creşterea gradului de implicare a industriei naţionale de apărare în realizarea înzestrării.

Capabilităţile Armatei României se dezvoltă în următoarele domenii: comandă, control şi comunicaţii, angajare, informaţii, proiecţia forţei, protecţia forței, susţinere și pregătirea forței”.

MApN ne anunță în Cartea albă a apărării care sunt principalele programe:

- Transportor blindat pentru trupe;

- Autoturisme de teren blindate şi neblindate de tip uşor;

- Sisteme C4I cu capabilităţi de integrare ISTAR;

-Avion multirol pentru Forţele Aeriene;

- Vânător de mine;

- Sisteme de rachete sol-aer cu bătaie mare – HSAM;

- Corvetă multifuncţională;

- Elicoptere;

- Revitalizarea şi modernizarea aeronavelor IAR-99 din dotarea MApN

Următoarele direcții de acțiune: „Soldatul viitorului”

În ceea ce privește direcțiile viitoare de acțiune pe care se va axa Armata română, Carta Albă a Apărării semnalează câteva puncte interesante precum: „lansarea proiectului drone multifuncționale, de dimensiuni și sarcini utile diferite” ori „lansarea proiectului sistemul individual ”soldatul viitorului”.

Astfel, întregile direcții semnalate de documentul oficial:

Pentru dezvoltarea capabilităților, Armata României își va concentra eforturile pe următoarele direcţii de acţiune:

- adaptarea permanentă a structurii de comandă și control a structurii de forțe a Armatei României;

- dezvoltarea capacității de acțiune integrată la nivelul SNS și al Sistemului Național de Management Integrat al Situațiilor de criză (SNMISC);

- implementareațintelor de capabilități prioritare asumate în cadrul procesului NATO de planificare a apărării;

- implementarea celorlalte ținte de capabilități asumate în cadrul procesului NATO și UE de planificare a apărării;

- continuarea dezvoltării capabilităților în cadrul multinațional asigurat de NATO și UE;

- creșterea capacității de supraveghere și avertizare timpurie;

- operaționalizarea și menținerea operaționalizării structurilor multinaționale constituite pe teritoriul național (HQ MNC-SE; HQ MND-SE; MN BDE-SE, NFIU);

- asigurarea capacității operaționale complete pentru structurile destinate intervențiilor în situații de criză(CRI), precum și a celor ce asigură îndeplinirea angajamentelor la NRI, NRF sau nominalizate pentru alte inițiative NATO și UE;

- dezvoltarea capabilităților dual-use;

- dotarea structurii de forțe cu tehnică și echipamente militare performante, interoperabile, care să răspundă cerințelor operaționale actuale și viitoare;

- dezvoltarea accelerată a capabilităților C4ISR (Comandă, Control, Comunicații, Computere, Informații, Supraveghere și Recunoaștere)în vederea eliminării decalajelor acumulate;

- perfecționarea procesului de planificare, organizare, desfășurare și evaluare a instruirii structurilor și/sau a personalului, în cadru național și/sau multinațional;

- continuarea proiectului sistem satelitar militar de telecomunicații;

- lansarea proiectului drone multifuncționale, de dimensiuni și sarcini utile diferite;

- lansarea proiectului sistemul individual ”soldatul viitorului”;

- modernizarea infrastructurii, rețelelor și sistemelor C4ISR la nivel tactic, operativ și strategic și interconectarea acestora cu cele ale SNS și NATO;

- creșterea gradului de protecție, a capacității de proiecție a forței, a mobilității tactice, flexibilității, modularității și nivelului de interoperabilitate a forțelor naționale cu cele ale aliaților;

- asigurarea mobilității forțelor proprii și aliate;

- asigurarea rezilienței și creșterii potențialului de angajare în acțiuni militare decisive a forțelor proprii și aliate.

- realizarea unor capabilităţi de sprijin logistic integrat şi medicale care să asigure sprijinul forţelor pentru o perioadă îndelungată în situaţia unui conflict;

- creşterea gradului de protecţie, a capacităţii de dislocare, a mobilității tactice, flexibilităţii, modularităţii şi nivelului de interoperabilitate a forţelor naţionale cu cele ale aliaţilor;

- implementarea conceptelor din domeniul transformării, dezvoltate şi validate la nivelul NATO şi UE, prin adaptarea acestora la realităţile şi cerinţele Armatei României;

- valorificarea potențialului tehnologiilor emergente și disruptive asupra dezvoltării și întrebuințării forțelor armate;

- degrevarea forţelor cu nivel ridicat al capacităţii operaţionale de sarcini administrative;

- realizarea/menținerea unui nivel ridicat al pregătirii pentru mobilizare;

- continuarea procesului de completare a stocurilor operative şi strategice