Rusia a cheltuit anul trecut mai mult pentru apărare decât întreaga UE, dar nu are nicio șansă împotriva NATO și a UE dacă rămânem uniți, a declarat Kaja Kallas, șefa diplomației europene.

Olanda e una din cele mai importante prezențe aliate pe Flancul Estic. Și, așa cum menționează și Excelența Sa doamna Willemijn van Haaften, ambasadoarea Țărilor de Jos în România, citându-l pe Secretarul General al NATO, „Flancul Estic azi suntem toți” în fața pericolului reprezentat de agresiunea Rusiei și readucerea războiului în Europa. 

Referindu-se la acordul SUA – Ucraina privind mineralele, Volker remarcă atât legătura evidentă dintre domeniile economic și cel militar cât și faptul că Statele Unite ar trebui să facă mai mult din punct de vedere militar.

Președintele SUA ignoră apelul UE și al Regatului Unit la mai multe acțiuni privind războiul din Ucraina, spunând Europei: „Să-i vedem cum o fac mai întâi”.

Noile planuri includ cooperarea cu China și, eventual, cu SUA, în ciuda provocărilor impuse de sancțiunile occidentale.

Numărul armelor nucleare din lume, care este în scădere de zeci de ani, ar putea crește din nou pentru prima dată de la sfârșitul Războiului Rece. Toate cele nouă state care dețin arme nucleare au continuat în 2024 cu programe intensive de modernizare a armelor nucleare, de îmbunătățire a celor existente și de introducere a unor versiuni mai noi în armament, scrie Institutul de Cercetare a Păcii din Stockholm (SIPRI) în noul său raport anual publicat luni, 16 iunie. Agenția slovacă de presă TASR a informat despre acest lucru, preluând o știre de la DPA.

În ultimele două nopţi, cerul Israelului a fost brăzdat de o ploaie rachete iraniene. Aproximativ 150 până la 200 de rachete balistice au fost lansate de Iran spre ținte militare și civile, ceea ce s-a dovedit un test pentru rețeaua de apărare aeriană multi-stratificată a Israelului. Așa cum era de așteptat, sistemele precum Arrow și David's Sling au intrat în acțiune.

În timp ce oficialii vorbesc despre "parteneriat strategic" și "interoperabilitate", realitatea de pe teren, din România și până în Germania, sună altfel: zgomotul motoarelor de tanc, bubuitul artileriei și freamătul elicopterelor de atac. Exercițiul "Saber Guardian 25", cu cei aproximativ 10.000 de militari ai săi, nu este doar un antrenament. Este un mesaj puternic și clar, transmis în limbajul universal al puterii militare, iar destinatarul principal se află la Kremlin.

Sâmbătă, pe Constitution Avenue, nu a defilat doar Armata Statelor Unite. A defilat o anume viziune asupra Americii – una cu blindaj greu, susținută de zgomotul motoarelor cu turbină și aprobată personal de președintele Donald Trump. Parada aniversară a 250 de ani de la înființarea Armatei SUA, o producție care a costat zeci de milioane de dolari, a fost, în esență, spectacolul lui Donald Trump. Și, la fel ca majoritatea acțiunilor președintelui, a divizat națiunea americană pe care forțele armate au jurat să o apere.

În pofida sancțiunilor occidentale, exporturile Rusiei către cei mai mari 20 de parteneri comerciali ai săi au crescut cu 18%, ajungând la 330 de miliarde de dolari în timpul războiului din Ucraina, potrivit unui raport ajustat la inflație publicat pe 13 iunie de Institutul de Economie Germană din Koln. Acesta a comparat datele exporturilor Rusiei în anii 2021 și 2024.

Aliații direcți de nivel statal ai Rusiei, în războiul de agresiune împotriva Ucrainei, sunt Iranul și Coreea de Nord. Pe lângă aceștia există și un aliat care se disimulează în jucător neutru, acesta fiind China. Orice lovitură încasată de unul dintre acești aliați importanți ai Rusiei, este una pe care Moscova o resimte din plin, deoarece pune la îndoială capacitatea ei de a gestiona amplul război hibrid pe care l-a lansat împotriva Occidentului.  

Printr-un singur atac complex, lansat în primele ore ale zilei de vineri, 13 iunie, Israelul pare să fi realizat imposibilul: a decapitat vârful ierarhiei militare iraniene și a neutralizat cea mai mare parte a arsenalului iranian de rachete balistice înainte ca acesta să poată fi folosit. Operația, denumită „Leul Răsare” (Rising Lion), reprezintă o regândire fundamentală a modului în care Israelul îşi proiectează puterea militară în Orientul Mijlociu. Acționând pe baza informațiilor că un atac iranian era iminent, Forțele de Apărare Israeliene (IDF) au pariat totul pe o lovitură preventivă de o amploare fără precedent. Miza a fost uriașă: dacă operațiunea eșua, Israelul s-ar fi confruntat cu un baraj de sute de rachete. Dacă reușea, ar fi putut anihila amenințarea pentru anii următori.

Într-un climat internațional marcat de tensiuni strategice și de o cascadă de escaladări militare, atacul Israelului asupra instalațiilor nucleare din Iran a declanșat un val de reacții, speculații și analize. Ioana Constantin Bercean, cercetător și poate cea mai importantă voce din România pe dosarele Orientului Mijlociu, oferă o evaluare extrem de tranșantă asupra evenimentelor, dezvăluind complexitatea și riscurile unui conflict ce depășește granițele regionale. Iar ceea ce va urma va fi un test major pentru DonaldTrump care, amintește cercetătoarea, „a câștigat al doilea mandat pe un discurs anti-război”, dar America ar putea fi atrasă într-un conflict în regiune.

Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a reconfirmat că actualul guvern german „nu ia în considerare” furnizarea de rachete de croazieră Taurtus către Ucraina, în pofida faptului că Kievul solicită de mult timp aceste rachete cu raza de acțiune de peste 500 km, cu care ar putea lovi ținte în adâncimea teritoriului Rusiei.

Timp de peste un deceniu, narațiunea oficială a fost simplă și convenabilă din punct de vedere politic: sistemele de apărare antirachetă ale NATO din Europa, în special facilitățile terestre AegisAshore din România și Polonia, erau acolo pentru a proteja continentul de amenințări cu rachete balistice cu rază lungă de acțiune venite din Orientul Mijlociu, adică din Iran, iar mai nou dinspre Federaţia Rusa. Discuțiile purtate în prezent în spatele ușilor închise la sediul NATO nu vizează o simplă actualizare, ci o reconfigurare fundamentală a modului în care Alianța se apără în fata amenințărilor aeriene. 

Când ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a admis pe 13 iunie că Europa trebuie să se pregătească pentru o reducere a sprijinului militar american, nu a făcut doar o declarație politică. A tras un semnal de alarmă care reverberează în fabricile de armament, în statele occidentale și pe linia frontului din Ucraina. „Da, este corect. Așa ar fi, și trebuie să ne ocupăm de asta,” a spus Pistorius.

Asaltul israelian masiv asupra Iranului, din dimineaza zilei de vineri, a fost mult mai mult decât un raid aerian la scară largă. A fost o operațiune sofisticată, pe mai multe niveluri, care a inclus un element uluitor de tip ''coloana a cincea'': celule de comando conduse de Mossad care au lansat drone și rachete de precizie de la baze secrete aflate pe teritoriul iranian.

În cadrul conferinței „DefenseRomania Security Dialogue 2025”, organizată de Defense Romania la București, ambasadorul Ucrainei în România, Excelența Sa Ihor Prokopchuk, a susținut un discurs despre realitățile de pe front, nevoile militare urgente ale Ucrainei și pericolul direct reprezentat de Rusia pentru întreaga regiune. Inclusiv pentru România. Discursul acestuia a avut loc în panelul ambasadorilor, unde mai mulți șefi de misiuni diplomatice au participat la invitația DefenseRomania.

DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 13 iunie 2025, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic.

O bornă sumbră și aproape de neconceput a fost atinsă în Ucraina. Potrivit Statului Major al Ucrainei, coroborat de evaluări din ce în ce mai directe ale serviciilor de informații occidentale, pierderile totale ale Rusiei – personal ucis, rănit sau scos din luptă – au depășit pragul de un milion de militari.

Pe malul noroios al Nistrului, într-o fâșie de pământ controlată de separatiști pro-ruși, istoria pare ca vrea sa se repete. Dar nu ca farsă, ci ca o amenințare militară deliberată. Trupele ruse și forțele separatiste locale din Transnistria au decis să „reconstruiască” Operațiunea Iași-Chișinău, ofensiva sovietică din 1944 care a zdrobit frontul germano-român și a dus la ocuparea României de către Armata Roșie.

Ceasul ticăie pentru NATO, indicând că nu mai avem timp de pierdut în faţa unei Ruşii tot mai agresive. Conform celor mai sumbre avertismente venite de la vârful alianței și din partea serviciilor de informații europene, Rusia se află pe o traiectorie de coliziune directă cu Occidentul, având intenţia de a lansa un atac militar asupra unui stat membru în mai puțin de cinci ani. Iar prima lovitură, menită să testeze dacă Articolul 5 al NATO mai are vreo valoare, s-ar putea să nu vină sub forma unei invazii clasice, cu armate de tancuri, ci a unei operațiuni hibride, insidioase, în statele baltice.

Armata poloneză, aflată în plin proces de reînarmare, unul dintre cele mai ambițioase din istoria recentă a NATO, apasă pe frână într-o direcție și accelerează puternic în alta. Într-o mișcare ce semnalează o maturizare a strategiei sale de achiziții, Varșovia a decis să înghețe planurile de a cumpăra elicoptere S-70 Black Hawk, de fabricație americană, pentru a se concentra pe trei domenii devenite subit critice: elicopterele de instruire, cele de luptă antisubmarin (ASW) pentru marină și cele de transport greu.

Mark Rutte a declarat că Republica Populară Chineză are deja cea mai mare flotă din lume și se concentrează foarte mult pe dezvoltarea arsenalului nuclear.

România va deține trei escadrile de F-16 și, odată cu transferul celor olandeze aflate la Centrul de pregătire de la Baza 86 Aeriană Borcea, unde se antrenează piloți români și ucraineni, numărul va crește de la 49 de avioane F-16 la aproape 70. Dar această chestiune ridică o dezbatere în zona de expertiză. Sunt suficiente în caz de război trei escadrile de F-16? Și ar fi trebuit să se axeze România și pe alte obiective, nu doar numărul de avioane? 

Francezii de la Airbus vor ca Brașovul să devină un hub industrial european pentru producția de elicoptere multirol. E vorba de elicoptere Airbus H215M, propuse de gigantul francez pentru a înlocui flota deja îmbătrânită de elicoptere IAR-330 Puma a României. Despre acest program au discutat înalți oficiali ai Airbus, într-un briefing la care a participat și DefenseRomania.

România pregătește  achiziții importante de tehnică militară, iar sistemele antiaeriene sunt printre echipamente care ar putea fi contractate anul acesta.

Livrările de muniţie de artilerie către Ucraina coordonate de Cehia sunt în creştere în acest an, dovadă a încrederii partenerilor într-un program guvernamental care asociază donaţiile de la partenerii NATO cu ofertele de vânzare de muniţie, a declarat joi Ministerul ceh al Apărării, citat de Agerpres și Reuters.

Președintele SUA, Donald Trump, și-a schimbat recent poziția față de Rusia privind intențiile ei sincere de a încheie războiul din Ucraina în condiții decente pentru toată lumea.

Pe un câmp de luptă redefinit de roiurile de drone ieftine, precum cele iraniene Shahed-136, un startup francez de tehnologie susține că a dezvoltat ,,un antidot'': un interceptor kamikaze, ultra-rapid și cu un cost redus, proiectat să vâneze și să distrugă amenințările aeriene în mai puțin de un minut.

Nivelul de pregătire al apărării aeriene americane a atins un punct critic, forțând unul dintre cei mai înalți generali ai Armatei să recunoască o vulnerabilitate rară și să anunțe un plan de urgență. Generalul James Mingus, adjunctul șefului Statului Major, a dezvăluit că batalioanele de rachete Patriot, coloana vertebrală a scutului antirachetă al SUA, sunt utilizate foarte intens în teatrele de operaţii din Pacific, Europa și Orientul Mijlociu. Aceste unități, descrise de general drept „elementul de forță cel mai stresat” din întregul arsenal, se află într-o situație aproape de colaps, necesitând o intervenție imediată.

ENEVO Group și Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) au semnat un acord de cooperare, ce are ca obiectiv consolidarea securitǎții cibernetice a infrastructurilor critice din domeniul energetic. 

În contextul unei Europe redefinite de conflictul din Ucraina, noul ministru al Apărării, Ionuț Moșteanu, a respins ferm ideea reintroducerii serviciului militar obligatoriu, trasând o direcție clară pentru viitorul forțelor armate: profesionalizare, înzestrare de înaltă tehnologie și o rezervă de voluntari robustă. Poziția sa, articulată miercuri intr-un interviu acordat Antena 3 CNN, subliniază o schimbare de paradigmă accelerată de necesitatea descurajării agresiunii rusești la granița estică a NATO.

Într-o demonstrație de forță menită să remodeleze calculul strategic în Indo-Pacific, Armata SUA a testat noul său sistem de rachete cu rază medie de acțiune Typhon, lovind și scufundând o țintă maritimă în timpul exercițiului Talisman Sabre 25. Lansarea, efectuată pe 16 iulie din Teritoriul de Nord al Australiei, validează o nouă capacitate critică: abilitatea forțelor terestre de a controla spații maritime, o provocare directă la adresa strategiilor A2/AD (anti-access/area-denial) ale Chinei.

Franța ia în considerare abandonarea programului european avansat de drone pentru viitor, Eurodrone, proiect care se dorea o alternativă europeană la sistemele americane de tip Reaper MQ-9 (Predator B). Dezvoltarea unei aeronave europene fără pilot de tipul MALE (Medium Altitude Long Endurance), cunoscută și sub numele de Euromale, a acumulat ani de eforturi din partea celor patru state contributoare - Germania, Spania, Franța și Italia - și are deja comenzi ferme pentru peste 60 de unități.

Marina Chinei se află în prezent într-o expansiune rapidă, având ca scop construirea unei flote de șase portavioane până în anii 2030. Imaginile recente cu ambarcațiuni de debarcare au amplificat temerile că Beijingul se pregătește activ pentru o potențială invazie a Taiwanului.

Vehicululele de luptă ale infanterie KF41 Lynx produse de concernul german Rheinmetall sunt încă în faza de testare în Ucraina, ceea ce ar putea afecta planurile de producție. Interesant e că Lynx vor intra și în competiția tocmai lansată de România în ceea ce privește achiziția de mașini de luptă ale infanteriei, o competiție ce se anunță teribil de strânsă, iar dacă cumva o vor câștiga se va forma un așa-numit „triunghi Lynx” în regiune. 

Comisia Europeană a propus bugetul UE pe 7 ani (2028–2034) cu o valoare de până la 2 trilioane euro.

Pentru o Ucraină supusă unor atacuri aeriene rusești intensificate, orice anunț de noi sisteme de apărare aeriană este o veste vitală. Cea mai recentă propunere, prezentată la Washington ca o victorie a diplomației transatlantice, pare ingenioasă: o inițiativă condusă de NATO prin care aliații europeni vor finanța achiziția de armament american pentru Kiev. Președintele Donald Trump o susține, Secretarul General al NATO, Mark Rutte, o aplaudă, iar Germania investește masiv, considerând-o singura cale rapidă de a livra sisteme critice precum rachetele Patriot.

Armata israeliană a atacat intrarea Ministerului Apărării sirian din centrul Damascului, intensificând atacurile asupra autorităților islamiste în încercarea de a proteja druzii -  o sectă arabă de aproximativ un milion de persoane.

Guvernul ungar a înaintat o solicitare către Bruxelles pentru a-i include imediat pe liderii ucraineni responsabili de moartea unui maghiar din Transcarpatia pe lista de sancțiuni a UE a persoanelor responsabile de încălcări ale drepturilor omului, a anunțat premierul Viktor Orban.

Ministerul Afacerilor Interne a împlinit 163 de ani de la înfiinţare. Cu acest prilej, la Muzeul Naţional de Artă a avut loc o ceremonie de celebrare a acestui eveniment. 

România și-a plasat miercuri dimineață avioanele de luptă F-16 în stare de alertă maximă, după ce un nou val de drone rusești a lovit infrastructura portuară ucraineană critică de-a lungul Dunării, aducând din nou războiul la ușa NATO.

O fabrică aparținând grupului polonez Barlinek a fost avariată într-un atac rusesc asupra orașului ucrainean Vinița. Atacul, despre care Polonia a spus că a fost deliberat, s-a soldat cu mai mulți răniți. Printre țintele rusești s-au numărat și orașele Harkov, Krivii Roșii și Odessa, miercuri seară.

Forțele Aeriene ale SUA (USAF) se pregătesc pentru o accelerare a producției bombardierului strategic stealth B-21 Raider, o extindere ce va fi realizată în mare parte în cadrul facilităților existente ale Northrop Grumman din Palmdale, California. Într-o declarație pentru Air & Space Forces Magazine pe 14 iulie 2025, USAF a confirmat, de asemenea, că cel puțin două aeronave B-21 vor fi operaționale pentru zbor în anul fiscal 2026 și, deși configurate pentru teste, pot fi rapid convertite pentru misiuni de luptă.

Președintele Donald Trump a respins marți speculațiile conform cărora Statele Unite ar urma să furnizeze Ucrainei rachete cu rază lungă de acțiune capabile să lovească ținte strategice adânc în interiorul teritoriului rus, precum Moscova. Cu toate acestea, în ciuda declarațiilor publice, discuțiile private cu aliații și o posibilă modificare a regulilor de angajament pentru armele deja livrate sugerează o politică mult mai nuanțată.

Nu doar Rusia primește un cadou de 50 de zile de la președintele Trump pentru a încheia războiul. De asemenea, principalii susținători ai Moscovei primesc și ele un timp prețios pentru a-l convinge pe Putin să oprească luptele. Dacă nu reușesc acest lucru, cele trei țări ar putea folosi cadoul lui Trump pentru a-și pune afacerile în ordine pentru că urmează să se confrunte cu dificultăți economice ceva mai mari decât de obicei.

Compania sud-coreeană Hyundai Rotem a demarat dezvoltarea tancului de luptă principal K3, o platformă de nouă generație alimentată cu pile de combustie cu hidrogen, care urmează să înlocuiască modelul K2, achizitionat de Polonia si dorit de Romania. Construit cu sprijinul celor mai importante agenții de apărare din Coreea de Sud, K3 va fi echipat inițial cu un sistem hibrid hidrogen-diesel, existând planuri de trecere la o configurație completă pe hidrogen în viitor.

Grupul de Luptă al NATO dislocat în România transmite un mesaj clar de pregătire și determinare. Într-o postare publicată pe platforma X (fostul Twitter), contingentul multinațional subliniază angajamentul soldaților Alianței pentru perfecționare continuă: „Concentrare, viteză și eficiență”. 

Serviciile de informații ucrainene au lansat un atac cibernetic masiv asupra unuia dintre cei mai importanți producători de drone din Rusia, Gaskar Integration, perturbând semnificativ operațiunile companiei și extrăgând date tehnice importante. Operațiunea, desfășurată în coordonare cu Alianța Cibernetică Ucraineană și grupul BO Team, a paralizat serverele, sistemele interne și facilitățile de cercetare ale companiei, furnizor cheie de vehicule aeriene fără pilot (UAV) pentru armata rusă.

Mai sunt două luni până la alegerile parlamentare din Republica Moldova și laboratoarele de inventat aberații s-au pornit la turații maxime, avertizează președinta Maia Sandu.

Armele pe care țările NATO urmează să le achiziționeze de la Statele Unite pentru nevoile Ucrainei sunt aproape complet gata pentru livrare imediată.

Din cauza „amenințării rusești” tot mai mari, este „foarte probabil” ca în Europa să aibă loc un război de amploare până în 2030, se precizează în documentul de bază intitulat Analiza Strategiei Naționale a Franței – 2025, pe care Secretariatul General pentru Apărare și Securitate Națională l-a făcut public chiar de Ziua Națională a Franței, pe 14 iulie.

Într-o conferință de presă susținută duminică seara, 14 iulie, alături de secretarul general NATO, Mark Rutte, președintele american Donald Trump a făcut o serie de declarații referitoare la războiul din Ucraina și la relațiile cu Federația Rusă. Sunt vești bune, dar e nevoie de un optimism rezervat. Corespondentul de război Radu Hossu a analizat pe larg cele mai importante puncte din discursul lui Trump.

Începând din această dimineață întreaga presă vuiește anunțând că România cumpără celebrul sistem israelian Iron Dome, țara noastră fiind anunțată ca „primul stat european care cumpără Iron Dome”. Lucrurile stau însă diferit.