Satan 2, spun experții militari, nu sporește puterea nucleară a Rusiei, care are un arsenal de război nuclear de peste 5100 de unități. Mesajul despre testarea acestei rachete a apărut pe Facekook încă din 25 februarie, imediat după declanșarea invaziei Ucrainei (vezi ”Reuters Fact Check-Russia’s ‘Satan 2’ long-range missile has been in development for years”, Reuters, 22 martie 2022). În fapt, urmărind pe Facebook și Twitter sursele oferite de Reuters, vom observa că informația referitoare la Satan 2 este reluată și redistribuită într-un al doilea val în ziua de 27 februarie, când Președintele de la Kremlin s-a trezit cu blitz-kriegul eșuat în brațe și a cerut, într-un alt fragment video celebru, ridicarea gradului de alertă al diviziei militare nucleare.
La vremea aceea, mesajul era îndreptat spre exterior, mai precis, spre Statele Unite. Era un mesaj care trăda frica de o intervenție militară a SUA în Ucraina. Escaladarea din retorica propagandei Kremlinului a fost rezolvată atunci în cel mai simplu mod cu putință: Președintele Joe Biden a ieșit public și a declarat că Statele Unite nu se vor angaja în războiul din Ucraina în mod direct. Jocul acesta ”de-a escaladarea și dezescaladarea” Rusia-SUA nu e nou (vezi Lateshia Beachum et al., ”Russia’s ‘Satan 2’ missile changes little for U.S., scholars say”, Washington Post, 20 aprilie 2022). Directorul CIA a ”dezescaladat” acum o săptămână amenințările vicepreședintelui Consiliului de Securitate al Rusiei că vor desfășura arme nucleare în Marea Baltică, în caz că Finlanda și Suedia vor intra în NATO, informând că amenințările Rusiei sunt serioase, ele trebuie luate în seamă, dar, Statele Unite sunt pregătite pentru orice situație. Mesajul propagandei ruse, încă o dată, era pentru Casa Albă, în primul caz, pentru manipularea fricii sociale în Finlanda și Suedia, pe de altă parte, CIA găsind soluția de răspuns ferm către FSB și GRU, fără a risca escaladarea retoricii. De astă dată, în Săptămâna Mare, mesajul Kremlinului despre Satan 2 se adresează celor 116-120 de milioane de ruși din populația totală de 145 de milioane a Federației Ruse, cât se presupune că susțin războiul din Ucraina și îl legitimează pe Președintele Putin la Kremlin.
Evenimentul anunțat de Președintele Rusiei în Săptămâna Mare a Ortodoxiei are o deci o semnificație diferită de toate apelurile ori sugestiile privind folosirea armei nucleare cu care ne-a obișnuit deja. De această dată, propaganda rusă livrează un mesaj despre puterea nucleară a Federației Ruse pentru cei 80-84% dintre rușii care susțin războiul din Ucraina, pentru care lansează două axe de mesaj ce au drept scop activarea unor arhetipuri anume din maginarul social rus.
Două sunt motivele pentru care credem că propaganda Kremlinului în jurul rachetei Satan 2 a schimbat publicul căruia i se adresează. Primul dintre ele trimite la discuțiile din mass media de stat rusă despre forța acestei rachete, despre care experții militari ruși afirmau în platourile televiziunii de stat Rossia 1 că este de natură să șteargă de pe fața pământului orașul New-York, în caz că ar avea o astfel de țintă. Ne amintim reacțiile experților și comentatorilor din studio, care jubilau în feluri în care doar spălații pe creier se pot bucura când cineva explică puterea de pulverizare a unui oraș de dimensiunile New-York de o rachetă interbalistică, a cărei prezență în arsenalul nuclear tocmai fusese anunțată de Președintele Putin. Al doilea motiv trimite la fragmentul video cu care mesajul despre Satan 2 se află în conexiune, în care Președintele Putin, ”Comandantul suprem” și autorul personal al întregii ”operațiuni militare speciale”, îi interzice ministrului apărarii, Serghei Șoigu, să atace ultimul bastion ucrainean din Mariupol aflat pe platforma industrială Azovstal. Mesajul se adresează, din nou, publicului intern și transmite – sau, asta intenționează să transmită – poporului rus ideea de ”Comandant înțelept”, calm, stăpân pe sine și pe mersul războiului, care preferă să salveze viețile soldaților ruși, înainte de toate. Mesajul propagandei de la Kremlin viza acum, desigur, și un arhetip patriarhal din imaginarul colectiv rus – un ”părinte protector” cu soldații săi.
Cele două momente ale propagandei ruse au o semnificație aparte în dinamica mesajului de manipulare al opiniei publice naționale. Kremlinul caută cu disperare o ieșire onorabilă din marea operațiune militară specială prin care armata invincibilă a Rusiei s-a făcut de râs planetar, lăsând în urmă gropi comune și civili executați cu sânge rece, alături de bombardamente asupra populației civile, deja calificate drept crime de război. Pe de altă parte, Kremlinul are acum un Președinte declarat peste hotare el însuși criminal de război. Cum să defilezi la 9 mai pentru sărbătorirea Marele Război Patriotic cu un Președinte de țară acuzat de crime de război și o operațiune militară specială care a eșuat? Nu poți. Și atunci apelezi la tehnicile de propagandă neagră, prin care vinzi eșecul drept o victorie iar Comandantul de la Kremlin drept ”Părintele soldaților ruși” care au adus această victorie pe câmpul de luptă din Ucraina. Propaganda trebuie să acopere strigătul mamelor, soțiilor ori surorilor celor 20.000 de soldați ruși care au murit într-o operațiune specială declanșată și asumată personal de Președintele de la Kremlin, care a mai și adus șomaj, sărăcie, umilință, rafturi goale în magazine și prețuri mari la alimente, ca să numim doar câteva dintre efectele sancțiunilor primite de Rusia pentru marea ei luptă împotriva unui adversar ucrainean și a unui pericol național fabricat de mintea lui Vladimir Putin.
Pare că anunțul cu testarea rachetei intercontinentale Satan 2 și respingerea propunerii ministrului apărării de a ataca reduta ucraineană din Azovstal au fost pregătite de Kremlin ca momente de început ale celor două axe ale propagandei ruse ce au drept țintă de etapă ziua paradei militare de 9 mai. Propaganda Kremlinului pregătește deci percepția socială a unei victorii – nu e nimic nou. Noutatea apare prin structura acestei propagande, care are planificată o linie pe tema Rusiei ca mare putere globală și una pe tema Comandantului Putin ca lider suprem al unui mare popor. Doar unul dintre cele două arhetipuri sunt în acest moment active în imaginarul colectiv rus – cel al ”Rusiei mari”. Celuilalt – ”liderul puternic”, un adevărat ”Părinte al Națiunii” – deși există ca formă, trebuie i se asigure un chip și numai unul: Vladimir Putin. De aici a pornit propaganda rusă în Săptămâna Mare a Ortodoxiei relansând și insistând în mod deosebit pe cele două linii de mesaj – Rusia ca mare putere globală și Președintele Putin ca lider puternic și Părinte al Națiunii.
Mesajul despre Satan 2 este deci începutul unei campanii care construiește Rusia ca o mare putere militară – unică, precum poporul rus, care are o ”misiune istorică” și care nu se teme de nimeni. Din contră, așa cum apare în emisiunile televizate,”americanii” sunt, de fapt, cei ce trebuie să se teamă de Marea Rusie și de forța ei militară. Propaganda rusă alege de astă dată nu ”americanii”, în general, ca inamic. Ea definește Inamicul în regim mai facil de identificat, cu un chip mai clar decât ”Statele Unite”: orașul New-York, o metropolă americană a cărei populație se ridică la 8,55 milioane de locuitori. Deci ”americanii” sunt – se amuză în studiouruile televiziunii de stat jurnaliști și experți - o glumă pentru armata rusă. Lucru deloc adevărat, căci oficialii americani au declarat că nu a apărut nici o problemă nouă în sistemul defensiv al Statelor Unite ori al aliaților lor, racheta Satan 2 fiind cunoscută și neridicând probleme sistemului de apărare. Cele 120 de milioane de ruși care susțin războiul din Ucraina trebuie să înțeleagă însă că Rusia e o mare putere militară la nivel global – cum poți organiza o mare sărbătoare și o mare paradă militară dacă nu ești și o mare – dacă nu cea mai mare – putere militară? Lor li se adresa mesajul reîncălzit despre racheta intercontinentală Satan 2.
Arhetipurile liderului autocrat și ale ”Rusiei mari” sunt o prezență veche în imaginarul social rus. Problema apărută cu trei săptămâni înainte de parada militară este dublă. Pe de o parte, Kremlinul caută o ieșire onorabilă și cât mai credibilă pentru propriul popor din ”operațiunea militară specială” despre care lideri ai statelor NATO anunță că va dura câțiva ani. Pe această linie trebuie construită propagandistic victoria din Ucraina. Pe de altă parte, prelungirea războiului, umilirea unei armate considerată invincibilă, victoria care s-a lăsat așteptată, discuții despre crimele de război, soldații morți în Ucraina – toate sunt elemente care pot sugera că liderul de la Kremlin a fost un aventurier neinspirat în operațiunea lui militară specială. Pe această linie trebuie construit profilul Președintelui rus – un lider puternic, strateg, comandant veritabil și ”părinte” care protejează soldații trimiși pe front. Mai precis, arhetipul acesta există în imaginarul colectiv rus. Ce trebuie să facă propaganda rusă în următoarele trei săptămâni este să îi dea arhetipului părintelui și arhetipului comandantului puternic exact chipul Președintelui Vladimir Putin.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Secretarul de stat american Marco Rubio a confirmat că SUA vor interveni în cazul unui atac al Rusiei, referindu-se la provocările constante ale Rusiei în statele europene.
Forțele Armate ale Federației Ruse au finalizat crearea Trupelor de sisteme fără pilot. Acest lucru a fost declarat astăzi (12.11.2025) de către locțiitorul comandantului acestor trupe, Serghei Ishtuganov, într-un interviu acordat cotidianului Komsomolskaya Pravda.
Președintele Republicii Centrafricane (RCA), Faustin-Archange Touadera, ar fi apelat la Emiratele Arabe Unite (EAU) pentru o finanțare crucială: susținerea operațiunilor Corpului African, forța paramilitară succesoare a mercenarilor ruși Wagner, desfășurată în țară încă din 2018.
Trăim într-o realitate strategică fundamental alterată. Așa cum sublinia recent cancelarul german, nu mai suntem într-o perioadă de pace, deși nu suntem, tehnic, nici în război. Această zonă gri, definită de analiști drept „război hibrid”, este exact spațiul de operare preferat al Federației Ruse în confruntarea sa cu Occidentul.
Președintele Nicușor Dan a anunțat că România va avea o nouă Strategie de Apărare.
Negocierile care au loc în aceste zile între Statele Unite și Ucraina depășesc cu mult logica tradițională a asistenței militare. Pe masă se află un potențial acord comercial de miliarde de dolari axat pe drone, o tranzacție care semnalează o inversare de roluri neașteptată: Ucraina, țara aflată sub agresiune rusă, a devenit un laborator de inovație militară, iar Pentagonul pare dispus să-i studieze lecțiile.
Declarația recentă a Președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, prin care solicită din nou partenerilor occidentali mai multe sisteme de apărare antiaeriană Patriot, a reaprins dezbaterea privind eficacitatea acestui sistem american pe frontul din Ucraina. Cererea constantă pentru Patriot survine în contextul unor informații din media care sugerează o scădere a ratei de interceptare a rachetelor hipersonice rusești Kh-47M2 Kinjal, ca urmare a modificărilor tactice introduse de ruși.
Descoperirea, în plin război, a celei mai mari baze de lansare și stocare a dronelor Shahed nu este un simplu detaliu logistic, ci expune o strategie militară pe termen lung. Imaginile din satelit de înaltă rezoluție, publicate marți de comunitățile de analişti OSINT, arată că Rusia nu doar continuă războiul cu determinare, ci îl industrializează, construind metodic o infrastructură masivă menită să copleșească apărarea antiaeriană a Ucrainei.
O bombă cu ceas amenință să fisureze unitatea aliaților în sprijinul Ucrainei, iar fitilul a fost aprins de o investigație germană. Concluzia, publicată de The Wall Street Journal și preluată de European Pravda, este explozivă: o unitate de elită ucraineană ar fi sabotat conductele Nord Stream, iar operațiunea ar fi fost supervizată direct de nimeni altul decât fostul comandant-șef al armatei, generalul Valerii Zalujnîi.
Purtătorul de cuvânt al președintelui Vladimir Putin spune că Rusia va proceda relua testele nucleare doar în anumite condiții.
Peste cinci miliarde de dolari în armament destinat aliaților NATO și Ucrainei sunt blocate. Nu de o decizie strategică, nu de un adversar extern, ci de ,,paralizia politică'' internă a Statelor Unite. „Shutdown-ul” guvernului american, intrat deja în a 40-a zi, a înghețat livrări critice, expunând o vulnerabilitate majoră în arhitectura de securitate occidentală într-un moment în care războiul din Ucraina nu dă semne de oprire.
Cotidianul rus Kommersant a informat, pe 10.11.2025, că în entitățile constitutive ale Federației Ruse a început recrutarea de voluntari pentru apărarea facilităților deosebit de importante.
Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați găzduiește forumul strategic Galați Security Forum, dedicat securității europene și reconstrucției Ucrainei.
Imaginile din satelit, publicate de canalul OSINT Dnipro Osint, confirmă ceea ce rapoartele de pe linia frontului sugerau deja: Ucraina a reușit o lovitură de precizie devastatoare asupra unei baze logistice rusești esențiale, amenajată pe teritoriul fostului Aeroport Internațional Donețk. Pe 5 noiembrie, o operațiune complexă a forțelor ucrainene a vizat și distrus două depozite folosite pentru stocarea și asamblarea dronelor de atac Shahed (cunoscute și ca Geran-2 sau Gerbera).
La începutul lui noiembrie 2025, Bucureștiul a devenit centrul dezbaterii globale despre viitorul apărării. NATO-Industry Forum, desfășurat în capitala României, a adunat lideri politici, militari și industriali din toate colțurile lumii. Tema întâlnirii, „Rearming NATO – Innovate, Accelerate, Sustain”, a fost mai mult decât un slogan. A fost o declarație de responsabilitate: Alianța nu mai poate funcționa pe reflexe de pace într-o lume aflată deja într-un război prelungit de uzură.
Respingerea de către NATO a cererii lui Zelenski de a închide spațiul aerian ucrainean a fost cea mai dureroasă decizie, precizează fostul secretar general al NATO, Jens Stoltenberg.
Forțele pentru Operații Speciale ale Ucrainei (SSO/FOS) au confirmat o operațiune chirurgicală executată încă de pe 6 octombrie în Crimeea ocupată, soldată cu distrugerea unui sistem S-400 „Triumf” și a unui depozit strategic de muniții. Anunțul tardiv, făcut public abia pe 8 noiembrie din motive de „securitate operațională”, este confirmarea unei campanii metodice, asimetrice, care vizează erodarea completă a capacității militare a Rusiei în peninsulă.
Într-un discurs care sună mai mult a declarație de război decât a alocuțiune birocratică, Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a pus vineri pe masă o reformă radicală a modului în care Pentagonul cumpără armament. În fața directorilor executivi ai giganților din industria de apărare, de la ,,clasici'' la noii veniți din Big Tech precum Google sau startup-uri ca Anduril, mesajul a fost clar: „Schimbați-vă sau veți dispărea.”
Armata Statelor Unite ale Americii a realizat că este periculos de mult în urmă şi că trebuie să facă o schimbare serioasă în ceea ce priveşte doctrina militară. Astfel, Pentagonul plănuiește să achiziționeze cel puțin un milion de drone în următorii doi până la trei ani, adică până în 2028. Nu este o simplă modernizare a arsenalului militar american, ci o cursă contra-cronometru pentru a recupera un decalaj strategic masiv față de adversari și pentru a rezolva o vulnerabilitate critică: dependența industrială de China.
Un avertisment de o claritate tăioasă vine de la vârful Armatei SUA din Pacific, semnalând o schimbare de abordare impusă de noua realitate geopolitică. Generalul Ronald Clark, comandantul Comandamentului Armatei SUA din Pacific (USARPAC), trage un semnal de alarmă public privind nevoia urgentă de reformă, subliniind că „prețul eșecului este mult prea mare”.
Comandamentul Sistemelor Spațiale (SSC) al Forței Spațiale a SUA a anunțat oficial că a semnat un memorandum de înțelegere cu Departamentul Apărării, în cadrul căruia s-a stabilit că un număr de aliați cheie pot avea acces la tehnologia de navigație de cea mai înaltă precizie și rezistență la bruiaj, așa cum este cunoscut “Echipamentul utilizatorului GPS militar” (MGUE) utilizat de americani..
Într-un colț al Flancului Estic, Polonia lansează cel mai mare program de pregătire a apărării din istoria sa modernă. În celălalt colț, România se luptă să peticească o rezervă operațională îmbătrânită, pe care șeful Statului Major al Apărării a numit-o recent, pe bună dreptate, „o problemă de siguranță națională”.
Premierul ungar Viktor Orbán s-a întors de la Washington cu ceea ce pare a fi o victorie politică totală. Întâlnirea sa cu președintele Donald Trump i-a adus nu doar laude publice („un lider măreț”) și o susținere deschisă pentru realegerea sa în 2026, ci și premiul cel mare: o „excepție generală, pe termen nedeterminat” de la sancțiunile americane asupra energiei rusești.
Supremația tehnologică a sistemului american Patriot este pusă sub semnul întrebării direct pe câmpul de luptă din Ucraina. Sistemul Patriot, considerat mult timp etalonul apărării antiaeriene occidentale, întâmpină dificultăți majore în fața noilor tactici rusești, în timp ce rivalul său european, sistemul franco-italian SAMP/T (Mamba), pare să fi preluat conducerea în materie de eficiență.
Guvernul elen analizează extinderea flotei sale de avioane de luptă franceze Rafale, într-un moment în care Turcia își consolidează capacitățile aeriene printr-un acord istoric cu Marea Britanie pentru achiziția a 20 de aparate Eurofighter Typhoon, dotate cu rachete de ultimă generație cu rază lungă Meteor. Concomitent turcii vor achiziționa și 24 de avioane Eurofighter Typhon în uz din Golf.
Secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Serghei Shoigu, consideră că Siberia trebuie să devină centrul unei noi industrializări, iar statul trebuie să creeze condiții care să încurajeze oamenii să se mute în estul țării.
O analiză recentă a prestigiosului Institut Francez de Relații Internaționale (IFRI) pune pe masă o realitate dură, pe care elitele europene o ignoră de prea mult timp: continentul are capacitatea economică și tehnologică de a contracara militar Rusia, dar nu înainte de 2030. Acest „dacă” este condiționat de un factor pe care Europa nu îl controlează: rezistența Ucrainei.
O coaliție bipartizană, transpartinică, din Congresul Statelor Unite, a lansat un avertisment dur la adresa Pentagonului, contestând planul administrației Trump de a retrage sute de militari americani din România. Într-un moment de tensiune maximă pe Flancul Estic, scrisoarea trimisă Secretarului Apărării, Pete Hegseth, semnalează o ruptură la Washington și o teamă palpabilă că decizia va fi interpretată de Moscova drept un "mesaj de retragere".
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 7 noiembrie 2025, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Kazahstanul urmează să se alăture Acordurilor Abrahamice, inițiativa diplomatică lansată în 2020 între Israel și mai multe țări arabe și musulmane, într-o mișcare politică considerată simbolică, dar cu valoare geopolitică semnificativă. Potrivit a trei oficiali americani citați de Associated Press, decizia are ca scop revitalizarea acordurilor de normalizare care au marcat una dintre principalele realizări de politică externă ale administrației Trump.
Informațiile recente venite de la Berlin, conform cărora luna octombrie a marcat un record absolut în ceea ce privește activitatea dronelor deasupra bazelor militare germane, nu trebuie citite ca simple statistici ale unor incidente izolate de securitate.
Misterul exploziilor care au zguduit vineri două petroliere aflate la intrarea în strâmtoarea Bosfor s-a risipit mai repede decât fumul negru ridicat de pe punțile navelor avariate. Nu a fost vorba despre mine marine rătăcite aşa cum se credea și nici despre accidente tehnice cauzate de uzură morală a navelor, ci despre o operațiune chirurgicală asumată Ucraina.
Viktor Iușcenko, cel de-al treilea președinte al Ucrainei și omul care a simțit pe propria piele toxicitatea influenței rusești, a ieșit recent la rampă cu un avertisment brutal. Fostul lider de la Kiev compară propunerile de „pace” venite dinspre Washington cu Acordul de la Munchen din 1938.
Într-o Europă care încă dezbate reactiv despre reintroducerea stagiului militar sau despre cum să-și completeze stocurile de muniție, Estonia alege din nou să privească securitatea națională nu ca pe o sarcină exclusivă a armatei, ci ca pe o competență civică fundamentală.
De la începutul războiului din Ucraina, Marea Neagră a devenit mai mult decât o simplă întindere de ape, ci o tablă de șah minată, unde regulile navigației internaționale sunt rescrise de nevoia Rusiei de a-și finanța războiul și de incapacitatea comunități internaționale de a opri complet acest flux.
Într-o perioadă în care atenția globală este fixată pe linia frontului din estul Ucrainei, o altă bătălie, mai subtilă dar infinit mai periculoasă, se desfășoară în spațiul aerian al nordului Europei. Fotografiile recente publicate de Forțele Aeriene Suedeze, surprinzând un bombardier strategic rusesc Tu-22M3 deasupra Mării Baltice dezvăluie o realitate incomodă pentru strategiile de apărare ale NATO: Rusia nu doar că își menține capacitatea de proiecție a forței nucleare și convenționale, dar reușește să-și regenereze flota de bombardiere în ciuda sancțiunilor, testând reacţia statelor baltice şi scandinave.
Într-un război de uzură, victoria nu se măsoară doar în kilometri pătrați de teritoriu recucerit, ci și în capacitatea de a „orbi” adversarul, lăsându-l expus și vulnerabil în fața unor lovituri care vizează însăși infrastructura vitală a frontului.
O explozie spectaculoasă, un nor purpuriu toxic și o tăcere asurzitoare din partea Kremlinului. Evenimentele de vineri, 28 noiembrie, de la poligonul Yasny din regiunea Orenburg, par să confirme un nou eșec major în programul de modernizare nucleară al Rusiei. Deși Moscova încearcă să proiecteze imaginea unei forțe strategice invincibile, dovezile vizuale și contextuale indică faptul că „super-armele” promovate agresiv de Vladimir Putin au o problemă fundamentală: refuză să zboare.
Viktor Orban a mers din nou la Moscova, unde a obținut din partea lui Vladimir Putin recunoașterea relațiilor excelente dintre cele două țări.
Negocierile dintre Sudan și Rusia pentru achiziția de avioane de luptă Su-30 sau Su-35 au depășit stadiul de simplă tranzacție militară, transformându-se într-un troc strategic definitoriu pentru viitorul Africii de Nord-Est.
Vineri seara, Ucraina a primit o lovitură care nu a venit dinspre Moscova, ci din interiorul propriilor sale instituții. Andrii Yermak, șeful de cabinet al președintelui și, de facto, al doilea cel mai puternic om din statul ucrainean, și-a prezentat demisia. Nu a fost o retragere onorabilă, ci una forțată de perchezițiile procurorilor anticorupție (NABU) chiar în locuința sa.
Dezvăluirile recente din presa britanică, potrivit cărora Donald Trump i-a trimis pe Steve Witkoff și Jared Kushner la Moscova pentru a pune pe masa Kremlinului recunoașterea controlului rusesc asupra teritoriilor ocupate, confirma în continuare cum se raportează azi Statele Unite la conflictul din Ucraina.
Țările din întreaga lume cheltuiesc sume enorme pentru achiziționarea și fabricarea de arme pentru a-și menține securitatea națională, a descuraja potențialele amenințări și a-și demonstra puterea la nivel regional și global. Cheltuielile militare reflectă nu numai prioritățile de apărare ale unei țări, ci și ambițiile sale tehnologice, alianțele strategice și considerațiile geopolitice.
Sub pretextul unei ofensive tehnice împotriva cartelurilor de droguri, Statele Unite redesenează arhitectura de securitate din America Latină. Acordul recent semnat de SUA cu Republica Dominicană este considerat de experţi ultima piesă dintr-un dispozitiv militar masiv care, privit de sus, seamănă izbitor cu o blocadă navală și aeriană în jurul regimului de la Caracas.
Cooperarea tehnologică dintre Israel și România pare să fi generat nu doar un produs competitiv, ci și un precedent important pentru implicarea industriei românești.
Polonia nu mai așteaptă de mult timp ca securitatea europeană să fie desenată în cancelariile vestice, ci își construiește metodic statutul de pilon central al NATO pe Flancul Estic. Semnarea recentului contract pentru rachetele AIM-120D-3 este o altă declarație de intenție despre cum va arăta doctrina de apărare a Poloniei în următorul deceniu.
Rusia a primit o nouă propunere de încetare a conflictului, iar discuțiile cheie svor avea loc la Moscova.
Guvernul a transmis că premierul Ilie Bolojan a luat act de demisia ministrului Apărării Ionuț Moșteanu.
O dronă de tip MQ-9 Reaper prăbușită în aceste zile a fost de fapt doborâtă de US Army, lucru confirmat de forțele armate ale Statelor Unite ale Americii.
Compania italiană Leonardo se pregătește să prezinte o nouă tehnologie de apărare aeriană care ar trebui să contribuie la integrarea unor scuturi antirachetă, precum Iron Dome israelian.
Ministrul Apărării Ionuț Moșteanu a demisionat din funcție.
În această dimineață, ofițeri ai Biroului Național Anticorupție din Ucraina și ai Procuraturii Speciale Anticorupție efectuează percheziții la reședința șefului Cabinetului Președintelui, Andrii Yermak, din cartierul guvernamental, a relatat NABU.
„NABU și SAPO desfășoară acțiuni de investigație (percheziții) la sediul Președinției Ucrainei. Acțiunile de investigație sunt autorizate și se desfășoară în cadrul anchetei”, se arată în raportul citat de media ucrainean.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 27.11.2025, două bombardiere cu rază lungă de acțiune de tip Tu-22M3 aparținând Forțelor Aerocosmice ale Federației Ruse au efectuat un zbor planificat deasupra apelor neutre ale Mării Baltice.
Statul Major General al armatei ucrainene a comunicat despre două atacuri efectuate în cursul nopţii de joi spre vineri, primul vizând o rafinărie din regiunea rusă Saratov (Districtul federal Volga, la graniţa cu Kazahstanul), al doilea vizând aerodromul Saki, din peninsula Crimeea, anexată ilegal de Moscova în 2014, relatează agențiile Agerpres și EFE.
Rușii sunt într-o ofensivă totală de promovare a avionului lor de generația a cincea iar Serghei Bogdan, șeful serviciului de zbor al Biroului de Proiectare Sukhoi, producătorul Su-57, transmite în cadrul salonului aviatic Dubai Airshow că designul și capabilitățile Su-57 vor continua să fie îmbunătățite pe baza experienței reale de luptă. Rușii subliniază gradul „fără precedent” de testare în condiții de război pe care avionul l-a acumulat în teatrul ucrainean, dar aici sunt semne mari de întrebare.
Fostă membru al Knessetului și expert pe Orient, Ruth Wasserman, a analizat la conferința internațională „Israel and Central Europe post October 7th” organizată la Budapesta de Europe Israel Press Association (EIPA), la care a participat și DefenseRomania, modul în care Rusia a influențat, de-a lungul decadelor, narativele islamice, subliniind capacitatea impresionantă a Moscovei de a modela povești și percepții care ajung să fie acceptate și integrate de comunități largi.
SUA se pregătesc să extindă semnificativ operațiunile militare împotriva traficanților de droguri din Venezuela, a anunțat Donald Trump în timpul unei intervenții publice cu ocazia Zilei Recunoștinței.
Un grup de cercetare american non-guvernamental a identificat mai multe sancțiuni potențial cheie care vizează ținte neglijate și cu vizibilitate redusă, despre care spune că ar putea perturba serios efortul de război al Rusiei în Ucraina, în urma atacurilor masive ucrainene de luna trecută asupra instalațiilor deținute de mari companii petroliere rusești.
În lipsa unei politici europene unitare de înarmare, reacția naturală a statelor a fost accelerarea programelor naționale de achiziții, fiecare țară prioritizându-și propriile nevoi. Deși Bruxellesul a încercat să dea coerență acestui impuls prin câteva instrumente - achiziții comune de muniție, inițiative în domeniul apărării antiaeriene, mecanisme de finanțare pentru industria de apărare - realitatea arată că grosul achizițiilor este încă la nivel strict național.
Devine tot mai clar că actualul context de securitate din Ucraina nu este despre pace, ci despre formalizarea unei capitulări. Vladimir Putin, aflat într-o vizită în Kârgâzstan, a transmis un mesaj Washingtonului înainte de sosirea delegației conduse de Steve Witkoff la Moscova: Rusia nu negociază, Rusia dictează condițiile. Retorica liderului de la Kremlin, aparent deschisă spre dialog, ascunde de fapt un ultimatum - retragerea trupelor ucrainene de pe propriul teritoriu sau anihilarea lor militară.
Germania pare să fi înțeles, în sfârșit, că epoca „dividendelor păcii” s-a încheiat definitiv. Dezvăluirile recente din The Wall Street Journal și presa germană despre existența „OPLAN DEU” (un plan militar secret de 1.200 de pagini) reprezintă mai mult decât o schimbare a birocraţiei greoaie cu care ne-a obişnuit Ministerul Apărării de la Berlin.
Fidel rolului său de „locotenent” al Kremlinului și mereu gata să recite partitura Moscovei, Alexander Lukașenko a transformat, joi, summitul OTSC de la Bișkek într-o tribună de lansare a mesajelor rusești. Liderul de la Minsk a comentat, cu aerul unui expert, versiunea planului de pace scursă în presa americană - un posibil tratat între Rusia, Ucraina și Occident.
