Situată pe flancul estic al NATO și împărțind o frontieră importantă cu Ucraina, România se află în prim-planul preocupărilor de securitate regională, fiind direct afectată de conflictul actual și de amenințarea agresiunii militare ruse. Următorul președinte va avea sarcina de a menține și consolida relațiile vitale cu aliații-cheie, în special cu Statele Unite și Uniunea Europeană, abordând în același timp implicațiile imediate și pe termen lung ale războiului din țara vecină asupra securității.
Parteneriatul strategic al României cu Statele Unite, stabilit oficial în 1997, rămâne o piatră de temelie a politicii externe a României. Un pilon central al acestui parteneriat este cooperarea militară. În calitate de membru NATO din 2004, România joacă un rol crucial în postura de apărare a alianței pe flancul estic.
Țara noastră găzduiește o infrastructură militară americană semnificativă, inclusiv sistemul de apărare antirachetă Aegis Ashore de la Deveselu și baza aeriană Mihail Kogălniceanu, care se dezvoltă rapid și urmează să devină cea mai mare bază militară NATO din Europa.
Această cooperare militară solidă, facilitată prin aspecte precum dialogul strategic SUA-România, este vitală pentru securitatea României, în special în regiunea Mării Negre. Următorul președinte trebuie să asigure continuarea investițiilor în apărare și să mențină o aliniere strânsă cu forțele SUA și NATO.
Cu toate acestea, posibile schimbări în prioritățile politicii externe a SUA și chiar posibilitatea retragerii unor trupe americane necesită un angajament diplomatic atent și consecvent pentru a menține puterea acestei alianțe cruciale.
Anularea desemnării României în cadrul programului american Visa Waiver în mai 2025 reprezintă acum, pentru mulți, un regres în relațiile politice și de afaceri dintre SUA și România pe care următoarea administrație va trebui să îl remedieze prin eforturi diplomatice.
Din punct de vedere politic, România și Statele Unite împărtășesc un angajament față de valorile democratice și colaborează pe o serie de probleme de securitate regională. Aceasta include cooperarea în combaterea amenințărilor hibride și a dezinformării, după cum reiese din discuțiile din cadrul dialogului strategic SUA-România.
Menținerea unei alinieri politice puternice cu SUA este esențială pentru statutul internațional al României. Următorul președinte va trebui să navigheze printre potențialele diferențe în abordările politice, menținând în același timp aceste valori comune, în special în lumina preocupărilor SUA cu privire la integritatea proceselor electorale din România.
Ca stat membru al Uniunii Europene din 2007, politica externă a României este, de asemenea, strâns legată de cadrul UE. Consolidarea poziției României în cadrul UE și contribuția la un profil internațional puternic al Uniunii rămân o prioritate-cheie a politicii externe. În timp ce statutul de membru al UE oferă o platformă pentru cooperarea politică, economică și de securitate, influența României în modelarea politicii externe a UE poate fi mai limitată în comparație cu statele membre mai mari.
Următorul președinte va trebui să creeze alianțe eficiente în cadrul UE pentru a susține interesele specifice ale României, în special în ceea ce privește securitatea Mării Negre și relațiile cu țările din Parteneriatul estic.
România a încercat în mod constant să ridice securitatea Mării Negre la rang de prioritate strategică în cadrul UE. Calitatea de membru al UE oferă României acces la cadrele de securitate colectivă și la diverse resurse și mecanisme de sprijin.
Cu toate acestea, România continuă să se confrunte cu provocări în cadrul UE, inclusiv aderarea mult întârziată la Spațiul Schengen, care afectează libertatea de circulație a cetățenilor săi. În plus, îmbunătățirea capacității administrative este esențială pentru ca România să profite pe deplin de avantajele aderării la UE.
În domeniul securității și apărării, România participă la politica de securitate și apărare comună (PSAC) a UE și sprijină consolidarea rolului UE în acest domeniu.
Deși contribuțiile României la inițiativele de apărare ale UE au fost modeste până în prezent, există potențial pentru un angajament sporit. Următorul președinte ar putea explora oportunitățile de a valorifica instrumentele de apărare și mecanismele de finanțare ale UE, cum ar fi Fondul european de apărare, pentru modernizarea armatei naționale. România trebuie, de asemenea, să navigheze în complexitatea echilibrării parteneriatului său transatlantic puternic cu angajamentele și obligațiile sale în calitate de membru al UE.
Conflictul actual din Ucraina a modificat fundamental peisajul de securitate de pe flancul estic al NATO, România resimțind direct repercusiunile în calitate de țară vecină. Tensiunea geopolitică din regiune necesită un răspuns puternic și unitar din partea aliaților.
Următorul președinte va trebui să acorde prioritate consolidării apărării aeriene a României și asigurării siguranței regiunilor sale de frontieră, în special în lumina incidentelor care implică atacuri cu drone rusești în apropierea teritoriului său.
România a devenit un susținător important al Ucrainei, furnizând asistență umanitară și logistică substanțială, inclusiv facilitând exportul de cereale ucrainene prin porturile sale de la Dunăre și Marea Neagră.
De asemenea, România a furnizat ajutor militar, inclusiv un sistem de apărare antiaeriană Patriot. Următorul președinte va trebui să echilibreze acest sprijin continuu acordat Ucrainei cu potențialele preocupări interne și cu necesitatea de a evita escaladarea, gestionând în același timp consecințele economice ale războiului pentru România.
Următoarea administrație va trebui să asigure continuarea sprijinului și a eforturilor de integrare pentru refugiați, gestionând în același timp presiunea asupra resurselor naționale.
Stabilitatea Republicii Moldova, stat care se confruntă cu propriile provocări geopolitice, este, de asemenea, strâns legată de situația din Ucraina, necesitând atenție și sprijin continuu din partea României.
În concluzie, următorul președinte al României se va confrunta cu provocări complexe de politică externă și de securitate. Menținerea legăturii transatlantice puternice cu Statele Unite și implicarea activă în cadrul Uniunii Europene vor fi esențiale.
Conflictul în curs de desfășurare din Ucraina și amenințarea continuă reprezentată de agresiunea rusă vor necesita un răspuns solid și, necesitând sprijin continuu pentru Ucraina, consolidarea apărării naționale și un angajament activ în cadrul NATO. Următorul lider va trebui să dea dovadă de perspicacitate diplomatică, de o viziune strategică clară și de capacitatea de a crea consens atât pe plan intern, cât și internațional, pentru a conduce eficient România în aceste vremuri tulburi.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Oficiali militari ucraineni, francezi și britanici au discutat despre solicitările Ucrainei pentru o potențială misiune de menținere a păcii, Ucraina urmărind să obțină forțe de menținere a păcii pentru a preveni o viitoare agresiune rusă.
Forțele de apărare aeriană ale Ucrainei au primit exact jumătate din minimul de sisteme Patriot pe care Kievul le-a cerut de la parteneri occidentali, dar se pare că există o problemă și mai mare. Intensificarea atacurilor cu rachete balistice rusești asupra orașelor ucrainene a evidențiat încă o dată nevoia critică de sisteme de apărare antirachetă pentru ucraineni.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a confirmat că trupele ucrainene operează în regiunea Belgorod din Rusia pentru prima dată de la începutul războiului. Forțele au cucerit 13 kilometri pătrați în apropierea satului Demidovka, cu scopul de a proteja orașele de frontieră ucrainene și de a deturna resursele rusești de la Donețk.
SUA, fiind cel mai puternic jucător economic de pe planetă, a decis, în cei 80-90 de ani de când conduce lumea, cine, ce și cât produce pe planetă. Și a făcut-o instinctiv, fără să realizeze, exact așa cum o face mâna nevăzută a pieței libere.
O aeronava C-5M Super Galaxy a Forțelor Aeriene ale SUA, care se numără printre cele mai mari aeronave de transport strategic, a ajuns la Diego Garcia, o bază insulară izolată din Oceanul Indian, la 9 aprilie, după ce a părăsit Baza Aeriană Hill din Utah.
Vicepreședintele Comisiei de Apărare din Camera Deputaților, Bogdan Rodeanu (USR), a anunțat că a depus un proiect de lege care interzice participarea militarilor, polițiștilor și altor angajați din structurile de forță la activități de mercenariat sau pază privată fără aprobarea prealabilă a statului. Inițiativa vine într-un context marcat de îngrijorări legate de securitatea națională, într-un an electoral sensibil, cu alegeri prezidențiale programate pentru luna mai.
Deși nu s-au înregistrat pagube majore până acum - statele din nordul Europei sunt în alertă. Sabotajele Rusiei au ridicat la maximum tensiunea în Marea Baltică și nimeni nu știe se va întâmpla dacă următorul atac va fi mai coordonat și mai agresiv. Dacă Rusia ar lansa un atac asupra Europei? Dacă asta înseamnă război?
Anunțul surpriză vine în timp ce Departamentul Apărării se pregătește să concedieze zeci de mii de civili. Președintele Donald Trump și Secretarul Apărării, Pete Hegseth, au promis, luni, o primă propunere de buget pentru apărare de 1 trilion de dolari, o sumă record pentru forțele armate ale SUA.
Oficiali de rang înalt din cadrul Departamentului american al Apărării evaluează un plan de retragere a până la 10.000 de militari din Europa de Est, stârnind îngrijorări pe ambele continente cu privire la posibilitatea ca această decizie să îl încurajeze pe președintele rus Vladimir Putin, după cum au raportat șase oficiali americani și europeni cunoscători ai subiectului. Forțele discutate fac parte din cei 20 000 de soldați pe care administrația Biden i-a trimis în 2022 pentru a consolida apărarea națiunilor învecinate Ucrainei în urma invaziei ruse. În timp ce discuțiile sunt în curs de desfășurare, propunerea poate implica retragerea a până la jumătate din forțele trimise de Biden.
Dronele de atac au distrus un depozit cu rachete Kh-22/32 și o facilitate tehnică pentru mentenanța acestora în timpul unui atac asupra bazei aeriene Shaykovka. Acest imagini sunt confirmate pe baza imaginilor din satelit publicate de comunitatea de analisti cyber CyberBoroshno.
Un cartier general din Wiesbaden, Germania, a servit drept „armă secretă” pentru Ucraina și aliații săi, prin orchestrarea operațiunilor Forțelor Armate și pregătirea ajutorului militar necesar respingerii invaziei Rusiei, a declarat fostul comandant-șef ucrainean Valerii Zaluzhnîi într-o postare pe Facebook la 8 aprilie.
Piloții Forțelor Aeriene Ucrainene operează avioane de luptă F-16 „în fiecare zi”, interceptand rachetele rusesti și lovind regiunea estică a Rusiei, a declarat recent cel mai înalt general american din Europa.
Obiectivul de referință al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) de a aloca cel puțin 2% din produsul intern brut (PIB) al unui stat membru pentru cheltuielile de apărare, deși este un angajament luat pentru a asigura securitatea colectivă, pare din ce în ce mai insuficient pentru a descuraja în mod credibil și, dacă este necesar, pentru a contracara o potențială agresiune militară la scară largă din partea Rusiei. O multitudine de factori, de la creșterea rapidă a cheltuielilor militare ale Rusiei și evoluția doctrinelor de război până la lacunele specifice în materie de capacități ale membrilor europeni ai NATO, sugerează că obiectivul actual de cheltuieli oferă un sentiment fals de securitate.
Armata SUA a desfășurat a doua baterie a sistemului de rachete THAAD în Israel, pe fondul tensiunilor dintre SUA și Iran, potrivit The Times of Israel. Potrivit informațiilor publicate, a doua baterie a sistemului de rachete a ajuns în Israel la 5 aprilie 2025 la baza aeriană Nevatim din sudul țării.
Experți americani din domeniul informațiilor, care au activat în CIA și în alte servicii de informații ale SUA, și-au exprimat, recent, îngrijorarea că modificările aduse de administrația Trump în securitatea națională vor da un avantaj decisiv adversarilor Americii.
Într-o intervenție în cadrul podcastului Obiectiv EuroAtlantic, moderat de Tudor Curtifan la DefenseRomania, analistul de politică externă Ștefan Popescu a criticat pasivitatea diplomatică a României, acuzând lipsa de reacție a MAE ntr-un context geopolitic tensionat.
Președintele Comisiei pentru Servicii Armate a Senatului, republicanul Roger Wicker, a criticat, joi, conducerea „la nivel mediu” a Pentagonului pentru că vehiculează un plan de reducere a numărului de militari americani din Europa, avertizând, totodată, că amenințarea rusă nu poate fi ignorată.
Analistul de politică externă Ștefan Popescu e de părere că noua strategie a SUA ar putea împinge aliații către parteneriate cu alte state, parteneriate care erau aproape de neimaginat în urmă cu câteva luni.
Relocarea bateriilor Patriot din Coreea de Sud în Orientul Mijlociu constituie un alt semn care indică pregătirile pentru o lovitură asupra instalațiilor nucleare iraniene, dar cu prețul slăbirii protejării aliatului său din Asia de Est. Necesitatea unei apărări antirachetă suplimentare a bazelor sale militare din Orientul Mijlociu împotriva rachetelor balistice a forțat Pentagonul să decidă relocarea bateriilor Patriot PAC-3 de la USFK din Coreea de Sud.
În cadrul Conferința McAleese privind programele de apărare ale SUA, organizată la Washington pe 18 martie 2025, comandantul Comandamentului strategic al SUA (Stratcom), generalul de aviație Anthony J. Cotton, a tras un semnal de alarmă cu privire la necesitatea modernizării rapide a triadei nucleare americane, avertizând că un mediu de securitate globală fără precedent, caracterizat prin extinderea capacităților mai multor state care dispun de arme nucleare (precum China și Rusia), nu lasă timp de pierdut.
Turcia a demarat o campanie îndrăzneață menită să impună controlul asupra bazei aeriene T-4 din centrul Siriei, un obiectiv strategic situat în apropierea orașului antic Palmyra, intenționând să desfășoare acolo sisteme avansate de apărare aeriană și drone, potrivit unor surse citate de cotidianul Middle East Eye.
Generalul Christopher Cavoli, vorbind în fața Comisiei pentru servicii armate a Senatului SUA, a descris Rusia drept un negociator extrem de strategic și deliberat, în contextul intensificării eforturilor SUA de a negocia o încetare a focului în Ucraina.
Forțele Armate americane au desfășurat, recent, cele mai avansate avioane de luptă ale sale în Orientul Mijlociu, în timp ce continuă să lovească rebelii Houthi din Yemen, o grupare teroristă susținută de Iran care atacă nave comerciale în Marea Roșie, potrivit mai multor colaboratori ai Congresului.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 04 aprilie 2025, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, și noul ambasador al administrației Trump la NATO încearcă să reasigure aliații precauți ai NATO cu privire la angajamentul SUA față de alianță. Rubio a criticat joi „isteria și hiperbola” din mass-media cu privire la intențiile președintelui Donald Trump, în ciuda semnalelor persistente de la Washington că NATO, așa cum a existat timp de 75 de ani, ar putea să nu mai fie relevantă.
În cazul unui atac asupra Poloniei, după aproximativ o lună, armata poloneză și-ar putea pierde capacitatea de a desfășura operațiuni, a apreciat generalul polonez Leon Komornicki. Într-un interviu acordat RMF FM, fostul adjunct al șefului Statului Major General a avertizat, de asemenea, cu privire la o criză la nivelul Alianței Nord-Atlantice. ,,Rușii vor testa NATO prin atacarea țărilor baltice. Iar acest lucru s-ar putea întâmpla încă la începutul anului viitor”, a prezis el.
Analistul de politică externă Mihai Isac a publicat un editorial intitulat „De la „ReArm Europe” la „Readiness 2030”: UE își poate consolida prezența la Marea Neagră”.
Potrivit informațiilor publicate de CNN World pe 2 aprilie 2025, Forțele Aeriene ale Statelor Unite au desfășurat deja șase bombardiere stealth B-2 Spirit, un avion de transport militar C-17 și mai multe avioane cisternă de realimentare KC-135 la Diego Garcia, o bază insulară îndepărtată din Oceanul Indian care a servit din punct de vedere istoric drept punct-cheie de lansare pentru operațiunile SUA în Orientul Mijlociu și Asia de Sud.
Finlanda îngroașă rândul țărilor care împart granița cu Rusia și care au anunțat un plan de retragere din Tratatul care interzice minele antipersonal. Practic, după retragerea balticilor și a Poloniei, Norvegia a rămas singurul stat NATO vecin cu Rusia care încă nu s-a retras din Tratat.
Oficialii NATO au suspendat discuțiile privind recalibrarea strategiei lor față de Rusia, în timp ce SUA fac presiuni pentru un acord de pace în Ucraina, a raportat Euractiv pe 2 aprilie, citând surse diplomatice confidențiale. Declarația comună de la summitul de la Washington de anul trecut a inclus un angajament de a „elabora recomandări privind abordarea strategică a NATO față de Rusia, ținând cont de mediul de securitate aflat în continuă schimbare”.
România este în prezent angajată într-un program serios de modernizare militară, o inițiativă strategică determinată de necesitatea de a înlocui inventarul învechit de echipamente militare și de a asigura alinierea deplină la standardele NATO. Acest efort a căpătat o urgență deosebită din cauza evoluției peisajului de securitate din Europa de Est, în special a conflictului actual din Ucraina, care a subliniat importanța unor capacități de apărare solide și moderne. O componentă esențială a acestei inițiative de modernizare este achiziționarea de vehicule de luptă ale infanteriei (IFV) cu șenile, o măsură menită să sporească semnificativ eficacitatea operațională a Forțelor Terestre Române.
Alegeri prezidențiale din România au loc într-un moment dificil, în timp ce țara noastră navighează într-un peisaj geopolitic complex. Anularea alegerilor din 2024, marcată de acuzații de interferență străină, în special din partea Rusiei prin intermediul platformelor de socializare, subliniază vulnerabilitățile pe care următorul șef de stat trebuie să le abordeze pentru a proteja procesele democratice din România.
Utilizarea armelor nucleare în Ucraina nu este și probabil nu va fi necesară. Președintele rus Vladimir Putin a declarat acest lucru, spunând că Rusia are suficientă forță pentru a-și atinge obiectivele.
În timp ce România traversează cel mai recent ciclu electoral, presa internațională, în special agențiile de presă europene și americane, au aruncat o privire critică asupra proceselor democratice din țară. Preocupările legate de interferența străină, extremismul în creștere și corupția înrădăcinată descriu o imagine complexă a unei națiuni aflate într-un moment crucial.
Conform celor mai recente date, serviciile ucrainene de informații ale apărării au reușit să doboare două avioane de luptă rusești Su-30 în timpul unei misiuni de luptă pe care au desfășurat-o în Marea Neagră. Vineri, 2 mai, Forțele Armate Ucrainene au doborât două avioane de luptă rusești Su-30 într-o singură misiune, iniţial existând informaţii despre lovirea unei singure aeronave de acest tip.
Departamentul Apărării al SUA (DoD) a efectuat, cu succes, un test de zbor al unei rachete hipersonice convenționale lansate de la Stația Forțelor Spațiale Cape Canaveral, Florida. Testul a marcat prima lansare a capabilității Conventional Prompt Strike, utilizând abordarea de lansare cu gaz rece a Marinei, care va fi utilizată în sistemele hipersonice de pe platformele de pe mare ale Forțelor Navale americane, potrivit unui comunicat de presă, din 2 mai, al DoD. Lansarea la rece (cold-gas launch) este un mare pas înainte pentru platformele de suprafață.
La 21 martie 2025, președintele american Donald Trump, secretarul apărării Pete Hegseth și șeful Statului Major al Forțelor Aeriene ale SUA, generalul David Allvin, au anunțat atribuirea către Boeing a proiectului „Next Generation Air Dominance”, etapa de proiectare și dezvoltare tehnologică pentru noul avion F-47, care va înlocui avionul F-22A Raptor și va asigura superioritatea aeriană a SUA pentru zeci de ani.
Statele Unite au aprobat o potențială vânzare către Ucraina de servicii de instruire, suport și modernizare pentru avioanele de luptă F-16, ca parte a unui contract estimat la 310,5 milioane de dolari. Această decizie semnificativă subliniază angajamentul continuu al Statelor Unite de a sprijini securitatea Ucrainei și de a-i consolida capacitățile de apărare aeriană, în contextul in care agresiunea militara Rusa continuă.
Franța și Polonia sunt pe cale să semneze un nou tratat bilateral de apărare care să aprofundeze legăturilor militare și strategice dintre cele două țări. Acest acord intervine într-un context internațional marcat de amenințările persistente din partea Rusiei și de o anumită incertitudine cu privire la angajamentul pe termen lung al Statelor Unite față de securitatea europeană, potrivit Financial Times.
Un raport alarmant publicat de organizația OpenMinds dezvăluie amploarea influenței actorilor pro-ruși în România prin platforma de mesagerie Telegram, un spațiu digital frecventat lunar de peste un sfert din populație. Chiar dacă nu atinge cifrele colosale ale platformelor mainstream, penetrarea semnificativă a Telegram (26% dintre români o utilizează lunar) o transformă într-un spaţiu ideal pentru cei care urmăresc să erodeze procesele democratice.
Un tanc Leopard 2A4 de fabricație germană, utilizat de forțele ucrainene, a rezistat la nu mai puțin de 10 lovituri directe cu drone FPV (First-Person View) pe frontul de est, un eveniment care i-a făcut pe militarii ucrainenei să sublinieze cât de rezistente sunt blindatele occidentale în comparaţie cu tancurilor de fabricație sovietică în fața noilor amenințări de pe câmpul.
Într-o demonstrație uluitoare de inovație militară și capacitate de luptă asimetrică, Ucraina a reușit să doboare, la 50 km vest de Novorossisk, un avion de vânătoare rusesc Su-30 cu ajutorul unei drone navale care a lansat o rachetă R-73. Evenimentul, raportat de surse ucrainene și confirmat ulterior, marchează prima dată în istorie când o dronă maritimă fără pilot reușește să distrugă un avion de luptă inamic.
Statele Unite ale Americii au anunțat o schimbare semnificativă în abordarea lor față de conflictul din Ucraina, semnalând că nu vor mai juca rolul de mediator activ în discuțiile de pace dintre Kiev și Moscova. Această decizie, comunicată de purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, Tammy Bruce, marchează o evoluție în implicarea Washingtonului, care insistă acum ca cele două părți să prezinte idei concrete și să negocieze direct pentru a pune capăt războiului.
Evaluarea recentă a datelor privind evoluția ofensivei ruse în Ucraina arată că armata rusă cucerește din ce în ce mai puțin teritoriu ucrainean, suferind în același timp pierderi semnificative de personal și resurse. Astfel, în ianuarie, februarie, martie și aprilie 2025, forțele ruse au cucerit un total de 1.627 km² de teritoriu ucrainean și regiunea Kursk, în timp ce, potrivit informărilor SMG al Forțelor Armate ale Ucrainei, pierderile rusești din ultimele patru luni s-au ridicat la 160.600 de soldați - o medie de 99 de victime (decedați și răniți) pe kilometru pătrat.
Președintele Volodimir Zelenski a ordonat accelerarea urgentă a dezvoltării sistemelor naționale de rachete balistice, în cadrul unei schimbări majore de consolidare a capacităților de apărare ale Ucrainei. Într-o declarație făcută în timpul discursului său din seara zilei de 2 mai 2025, Zelenski a subliniat că capacitățile de rachete cu rază lungă de acțiune ale Ucrainei reprezintă în prezent o garanție esențială pentru securitatea țării.
Rusia, confruntată cu pierderi semnificative de echipament militar în Ucraina, inclusiv distrugerea a aproximativ 10.000 de tancuri, pare să-și schimbe strategia. În loc de o invazie convențională cu tancuri și forțe masive, experții militari avertizează că Rusia se pregătește pentru un nou tip de agresiune, concentrat pe destabilizarea internă a Ucrainei și pe lovituri precise cu drone și rachete. Această schimbare de tactică reprezintă o adaptare la realitățile câmpului de luptă modern și o recunoaștere a limitărilor abordării convenționale în fața unei armate ucrainene din ce în ce mai bine echipate și motivate.
Potrivit unor statistici prezentate de Statul Major General (SMG) al Forțelor Armate ale Ucrainei, în luna aprilie a acestui an, Forțele Aerocosmice ale Federației Ruse au lansat 5.272 de bombe de aviație asupra unor ținte de pe teritoriul ucrainean. Această cifră este cea mai mare de la începutul invaziei militare rusești.
ANCOM avertizează în legătură cu prezenţa în spaţiul autohton online a unei reţele de site-uri de tip Doppelganger ("siteuri-clonă").
Turcia și-a anunțat ambițioasele planuri de a dezvolta submarine cu propulsie nucleară și de a se poziționa printre primele cinci flote navale ale lumii. Această strategie îndrăzneață, detaliată într-o analiză a publicatiei TurDef, indică o schimbare fundamentală în doctrina navală a Turciei și o hotărâre de a exercita o influență militară dominantă în Marea Mediterană și nu numai.
În fața întârzierilor livrărilor de ajutor militar occidental, Ucraina a demonstrat o remarcabilă capacitate de inovare și adaptare, intensificându-și producția internă de armament, în special în domeniul dronelor. Această "revoluție tehnologică" autohtonă, așa cum este descrisă de surse apropiate guvernului ucrainean, a permis țării să răspundă agresiunii rusești cu propriile forțe, având un impact semnificativ pe câmpul de luptă și dincolo de granițele sale.
Departamentul Forțelor Aeriene ale SUA a început testele la sol pentru programul Collaborative Combat Aircraft (CCA), parte din inițiativa Next Generation Air Dominance (NGAD). Programul validat la sol include vehiculele YFQ-42A de la General Atomics și YFQ-44A de la Anduril Industries. Baza Forțelor Aeriene Beale din California a fost aleasă ca locație pentru prima Unitate de Pregătire a Aeronavelor (ARU) dedicată flotei CCA.
CIA a publicat online o serie de materiale video care fac parte din eforturile de recrutare a funcționarilor chinezi nemulțumiți de corupția și represiunea politică de acasă. Materialele video în limba chineză, realizate cu multă ingeniozitate, prezintă un funcționar de nivel mediu în slujba unui șef corupt și bogat, iar un alt videoclip prezintă un funcționar de rang înalt îngrijorat că va fi prins într-una dintre acțiunile anticorupție ale liderului chinez Xi Jinping.
Ministerul rus al Apărării a afirmat că sistemele de apărare aeriană au distrus 121 de drone ucrainene deasupra Crimeei și a mai multor oblasturi rusești în noaptea de 1 spre 2 mai. Canalele Telegram au raportat explozii în mai multe localități din Crimeea.
Rusia, la fel ca orice altă țară, nu are și nu va avea drept de veto asupra alegerii Ucrainei în ceea ce privește aderarea la NATO. Acest lucru a fost declarat de ministrul adjunct al Afacerilor Externe al Ucrainei, Andrii Sîbiga, în Rada Supremă a Ucrainei.
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a recomandat președintelui să-l nominalizeze pe generalul-locotenent Alexus Grynkewich, directorul pentru operații al Statului Major Întrunit, pentru a conduce forțele americane din Europa, potrivit a patru surse - un oficial de rang înalt în domeniul apărării, un oficial și doi consilieri din Congres.
Companiei franceze Safran i-au fost necesare aproape 4 luni pentru a adapta modulele de ghidare ale bombelor aviatice AASM Hammer pentru avioanele ucrainene.
Nodul de linii de comunicații terestre Pokrovsk, din regiunea ucraineană Donețk, ocupă un loc important în efortul de război al ambilor beligeranți și, cel mai probabil, Rusia nu va fi de acord cu pacea decât după ce-l va ocupa.
Francezii au creat o dronă maritimă kamikaze, care este un analog direct al dronei ucrainene Magura V5. În cadrul unui test realizat de Marina Franței, drona maritimă Seaquest S. a lovit cu succes o barjă.
Avioane de luptă americane de tip F-16 neoperaționale tocmai ce sunt scoase din „cimitirul de avioane” și trimise în Ucraina pentru a sprijini flota tot mai mare de F-uri a Ucrainei. Până în prezent Ucraina a primit mai multe F-16 de la state europene.
Preşedintele sârb Aleksandar Vucic a afirmat joi că îşi respectă cuvântul dat menţinând vizita sa la Moscova pentru a participa la parada militară din Piaţa Roşie, aşa cum i-a promis omologului său rus Vladimir Putin, transmit Agerpres și AFP.
În cadrul unui interviu acordat postului de televiziune Fox News, vicepreședintele american, J.D. Vance, a declarat, pe 01.05.2025, că Statele Unite intenționează să organizeze negocieri directe între părțile implicate în conflictul din Ucraina, în următoarele 100 de zile. ,,Avem o ofertă de pace și vom face munca grea în următoarele 100 de zile pentru a aduce părțile la masa negocierilor”, a spus el.
Ucraina și Rusia sunt încă departe de a ajunge la un acord de pace în pofida unor progrese recente, a declarat joi secretarul de stat american Marco Rubio, avertizând că, fără un progres în timp util, președintele Donald Trump ar putea reconsidera rolul SUA în mediere, potrivit Agerpres și DPA.
