Raport Rusia: România, vizată cu privire la ”eroizarea nazismului”. Republica Moldova este criticată și ea
Ministerului Afacerilor Externe de la Moscova a publicat un amplu raport cu privire la „eroizarea nazismului, propagarea nazismului și a altor practici care contribuie la escaladarea formelor de rasism și discriminare rasială".
Acest raport conține relatări detaliate despre România și Republica Moldova.
Descriind situația din România, MAE rus se arată nemulțumit că în mai multe localități este perpetuată memoria mareșalului Ion Antonescu și cea a lui Radu Gyr prin faptul că mai multe străzi poartă numele acestora.
Rusia atacă unionismul
În text este adusă aminte „Acțiunea 2012", platforma unionistă fondată de liderul unioniștilor George Simion, în prezent candidat independent la alegerile europarlamentare.
„Cea mai numeroasă și activă este platforma civică Acțiunea 2012 care include peste 40 de ONG-uri. Este cunoscută datorită îndemnurilor populiste de a revizui rezultatele conferințelor de la Ialta și Potsdam. Organizația propagă în mod agresiv în mase ideile naționalismului românesc, pledând pentru revizuirea granițelor, ceea ce înseamnă întoarcerea Moldovei, Bucovinei ucrainene și a câtorva raioane din regiunea Odesa în sânul patriei-mame România. În cadrul acțiunilor și marșurilor pe care le organizează, pe lângă lozincile revizioniste, se aude adesea discursul ultranaționalist și rusofob", se menționează în raportul redactat de MAE al Federației Ruse, potrivit portalului Deschide.md.
În raport se spune din start că nu există informații privind desfășurarea în Republica Moldova a unor evenimente referitoare la glorificarea mișcării naziste, a neonazismului și a foștilor membri ai SS, a Waffen-SS și a persoanelor care au colaborat cu naziștii în timpul „ocupației". Nu există nici informații privind instaurarea unor monumente și complexe memoriale dedicate naziștilor și complicilor lor.
Critici privind restaurarea monumentelor dedicate „soldaților eliberatori”
Se mai spune că nu au fost înregistrate fapte de exhumare ilegală și mutarea rămășițelor „soldaților eliberatori". Cu toate acestea, este criticat modul în care sunt îngrijite și restaurate monumentele și complexele memoriale dedicate acestor așa-numiți „soldați eliberatori". Restaurarea având un caracter fragmentar.
În raport se menționează „actele sistematice de vandalism și distrugere intenționată, de regulă parțială, a monumentelor". „Pe monumentele gloriei militare apar inscripții și graffiti cu conținut neo-nazist și provocator, inclusiv unionist. În particular, o imagine cu svastica fascistă a fost desenată pe placa memorială dedicată victimelor Holocaustului. În orașul Orhei a fost profanat monumentul ostașului necunoscut", se menționează în raport.
Oamenii legii de regulă se limitează la o reacție formală, se spune în acest raport. Cu toate acestea, sunt anumite organizații rusofile care se ocupă de restaurarea acestor monumente.
O altă problemă semnalizată ar fi rusofobia. Cu participarea activă a „conaționalilor ruși" sunt publicate studii care relevă proveniența fenomenului de rusofobie. Este vorba despre lucrarea lui Lupașco și Șapovalov „Rusofobia - piciorul de os al elitelor occidentale: Rusofobia ca fenomen ideologic al elitelor în retrospectiva istorică și în realitatea geopolitică modernă", se spune în studiu.
Acest raport mai zice că nu există informații privind folosirea internetului ca platformă pentru propagarea ideilor neo-naziste, de recrutare a noilor membri ai organizațiilor neonaziste și rusofobe. Cu toate acestea, se subliniază în raport, internetul apare ca o platformă pentru propagarea ideilor unioniste și rusofobe. Raportorii mai constată că în Republica Moldova nu au fost înregistrate cazuri de interzicere a evenimentelor dedicate celui de Al Doilea Război Mondial și a simbolicii legate de acestea, mai ales că la aceste evenimente participă în mod special președintele Igor Dodon.
”Crimele fascismului românesc”
Raportorii relatează cu regret că la Chișinău a fost inaugurat acum câțiva ani „Muzeul ocupației sovietice", chiar dacă împotriva acestuia s-au expus mai multe organizații obștești.
„Atitudinile xenofobe și naționaliste nu sunt caracteristice societății moldovenești. La moment se observă o diminuare a activității partidelor unioniste - niciun partid care pledează pentru unirea cu România nu a intrat în Parlament după alegerile din 2019. Cu toate acestea, se observă tendința de a infiltra din afară ideile unioniste în rândul tineretului din Republica Moldova, care se bazează pe trei postulate: negarea identității naționale moldovenești, rusofobie, și justificarea crimelor fascismului românesc", este menționat în studiu.
MAE rusesc concluzionează că în Republica Moldova nu au loc infracțiuni pe motiv de ostilitate rasială. Cu toate acestea, periodic apar conflicte uzuale cu conotație etnică. „Au loc conflicte în transportul public, când pasagerii refuză să vorbească cu taxatorul în limba rusă sau în limba de stat", se menționează în raport.
MAE rus aduce aminte despre ieșirea rusofobă a ministrului transportului Chirinciuc din 2016 și de profesorul din Bălți care le-a spus elevilor să vorbească limba română. Ce nu a menționat MAE rus este uciderea tânărului de 28 de ani care s-a produs în anul 2012 la Durlești pe motiv că a cântat în limba română la un karaoke.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
