Era 1 martie 2022, o zi caldă de primăvară, aproximativ 25 de grade Celsius, în nordul Israelului la granița cu Libanul. Scena unor războaie teribile între Liban și Israel (1982 și 2006), generate de gruparea teroristă Hezbollah, granița nordică a Israelului, o zonă montană, cu vegetație destul de densă, era tăcută.
Parcă prea tăcută, fapt ce înspăimânta mai mult decât Hezbollah în sine. Din când în când liniștea era perturbată de un blindat al IDF-ului (Forțele de apărare israeliene) sau de avioane F-16 Fighting Falcon care patrulau granița.
Trebuie precizat de la început că atunci când vorbim de Liban, la nivel decizional politic sau la nivelul forțelor armate convenționale libaneze, totul e controlat de gruparea șiită Hezbollah, în spatele căreia se află bineînțeles Iranul.
ONU are în regiune 10.000 de Căşti Albastre pentru Liban (UNIFIL), într-o misiune de menținere a păcii.
Zona de la graniță ar fi trebuit să fie demilitarizată. Teoretic e, prin binoclu se pot observa clădiri ale Organizației Națiunilor Unite, steagul ONU, dar și mașini ale Organizației care tranzitează zona.
Și totuși, lucrurile stau total diferit.
Europe Israel Press Association (EIPA) a organizat pentru presa internațională vizita în zona de conflict din nordul Israelului, în coordonare cu think tank-ul Alma Research and Education Center. Gazda noastră a fost chiar fondatorul și președintele think tank-ului, Sarit Zehavi, locotenet-colonel în rezervă în IDF.
Ceea ce fac cei din Alma e cu adevărat extraordinar. Centrul monitorizează întreaga zonă de frontieră și mișcarea Hezbollah.
Întorcându-ne la misiunea ONU, Sarid e de părere că numărul mare de Căști Albastre nu se justifică, militarii ONU fiind de multe ori supuși agresiunilor celor din Hezbollah, nu de puține ori fiind bătuți. Aceasta admite că misiunea e esențială, dar o consideră mai mult un liant de dialog între IDF și Hezbollah, ori un fel de interimar în negocieri. În cadrul săptămânii petrecute în Israel am avut oportunitatea de a vizita și o bază militară a IDF, prilej cu care Lt. col. Amnon Shefler, purtătorul de cuvânt pentru presa internațională al IDF a vorbit despre misiunea esențială a UNIFIL, dar nu a împărtășit opinia președintei Alma Center.
Cert e că ceea ce ar trebui să fie zona demilitarizată de la granița Israelului cu Libanul, e orice altceva, dar nu zonă demilitarizată.
În timpul petrecut la frontieră, cei de la Alma Center ne-au prezentat clădirile „civile” din zona de pe partea libaneză. Privite prin binoclu, ele sunt o mărturie a faptului că războiul poate izbucni din nou în orice moment. Una din clădiri atrage atenția prin prisma faptului că pe ea se pot sesiza multe antene. Experții de la Alma o spun cât se poate de clar: Clădirea e un sediu al Hezbollah. Interesant e că pe toată durata timpului cât am stat în zonă, o femeie întindea rufele. Și ne privea și ea cu un binoclu.
Sediu Hezbollah, într-o clădire civilă, în zona demilitarizată de la granița Israelului cu Libanul. Sursă foto: DefenseRomania via EIPA
Portretul lui Ali Khamenei, liderul suprem al Iranului, în fața unei clădiri a ONU, în zona demilitarizată de pe partea libaneză a graniței demilitarizată dintre Israel și Liban. Sursă foto: DefenseRomania via EIPA
Simbolistica are și ea un rol esențial. Clădire a Hezbollah de la granița dintre Liban și Israel, care copiază celebra clădire Domul Stâncii din Ierusalim, ocuparea orașului fiind obiectivul grupării teroriste șiite. Domul Stâncii are o importanță deosebită pentru musulmani, care cred că de pe stânca aflată în centrul clădirii profetul Mahomed s-a ridicat la Cer și s-a reîntors pe Pământ. Sursă foto: DefenseRomania via EIPA
Locul de la frontieră, aflat pe teritoriul israelian, unde în 2006 gruparea teroristă Hezbollah s-a infiltrat, a atacat un blindat al IDF, a ucis trei soldați israelieni și a răpit, într-un gest fără precedent, doi soldați israelieni. În 2008 Hezbollah a predat Israelului trupurile neînsuflețite ale celor doi soldați pe care i-a răpit. Evenimentul a declanșat războiul din 2006 dintre Israel și Liban. Sursă foto: DefenseRomania via EIPA
Pe lângă toate acestea, o importanță deosebită o au tunelele. Tunelele din nordul Israelului, ale Hezbollah, dar și cele din Fâșia Gaza ale Hamas, le vom aborda într-un material viitor.
Cert e că cei de la Alma Center, în timpul vizitei organizate la frontieră de Europe Israel Press Association (EIPA), ne-a prezentat la sediul think tank-ului, aflat în imediata apropiere a graniței, o serie amplă de investigații, analize și conexiuni care duc către un mare actor ce finanțează Hezbollah și fără de care gruparea teroristă nu ar putea supraviețui: Iranul.
Hezbollah e dependent de Iran, atât financiar cât și prin tehnică militară. De precizat că atât Hezbollah cât și iranienii sunt șiiți. Dar asta nu înseamnă că Iranul nu finanțează și Hamas, gruparea sunnită din Fâșia Gaza, în obiectivul de a destabiliza Israelul.
Totodată, situri de lansare a rachetelor și puncte militare strategice ale Hezbollah, prezentate de Alma Center, denotă tactica perfidă a folosirii scuturilor umane, precum se întâmplă și în Gaza, unde Hamas amplasează lansatoare de rachete în imediata apropiere a obiectivelor civile, știind că IDF nu va recurce la uciderea civililor. Multe astfel de obiective sunt amplasate și de Hezbollah în apropierea școlilor, stadioanelor, lăcașelor de cult etc.
În tot acest timp petrecut la sediul Alma Center, aflat într-un mic orășel la doar 5 kilometri de granița cu Libanul, avioane de vânătoare survolau zona. Întrebându-l pe directorul Alma dacă sunetul avioanelor îl sperie, mi-a dat un răspuns care reflectă conflictul din regiune: În acea parte a Israelului, chiar și un copil poate să distingă un F-16 Fighting Falcon de un F-15 Strike Eagle, doar după sunetul motorului. Iar acest lucru, paradoxal, este liniștitor. Avioanele de vânătoare care patrulează granița, de fapt, liniștesc populația aflată în imediata apropiere a graniței sub permanenta amenințare a grupării teroriste Hezbollah.
Israelul a învățat să trăiască cu războiul și s-a adaptat situației în contextul în care e un stat încercuit de vecini care în mare parte au ca obiectiv dispariția statului Israel. Nu departe de granița României, un alt stat, Ucraina, învață să o facă.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Chemarea la arme a poporului rus pe 9 mai, prin care Putin ar transforma operațiunea militară specială împotriva ”naționaliștilor fasciști ucraineni” în război planetar împotriva fascismului pare a fi ultima pe lista de opțiuni ale Kremlinului astăzi.
Oficialii politici și militari din Israel sunt din ce în ce mai determinați să susțină acordarea unei asistențe militare și civile mai serioase pentru Ucraina, deoarece dovezile tot mai mari ale atrocităților ruse împotriva civililor ucraineni fac ca neutralitatea precară afișată până în prezent de Israel să fie tot mai puțin avantajoasă pentru viitorul dezvoltării sale militare.
Secretarul Consiliului de Securitate și Apărare Națională a Ucrainei, probabil al patrulea om în statul ucrainean, după președinte, prim-ministru și șeful Parlamentului, a acuzat Ungaria că intenționa să atace Ucraina.
Viitorul program secret de luptă Next Generation Air Dominance (NGAD) al Forțelor Aeriene americane (USAF) ar putea fi cel mai scump program de avioane din istorie.
Propaganda rusă a început să construiască insistent pe două axe de mesaj, care se vor uni la 9 mai în discursul lui Vladimir Putin de celebrare a Victoriei în Marele Război Patriotic – axa ”Rusiei mari” ca putere globală și axa ”Eroului Salvator”.
Succesele obținute de dronele turcești Bayraktar în zone precum Libia și Siria, dar și în Azerbaidjan și în final în Ucraina au contribuit la întărirea influenței președintelui Recep Tayyip Erdogan în afara Turciei, atât în Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, cât și în alte regiuni.
Propaganda rusă poate atinge culmi și valențe greu de imaginat într-o societate normală. În cadrul unui amplu interviu privind intervenția militară rusă în Ucraina, acordat pe 26 aprilie pentru Rossiyskaya Gazeta, secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Nikolai Patrușev, a făcut o adevărată demonstrație de virtuozitate propagandistică.
În această săptămână Republica Moldova a trecut prin situații dificile după ce pe partea cealaltă a Prutului au avut loc mai multe provocări în Transnistria separatistă, teritoriu unde încă se află trupe rusești de ocupație și care a fost scena unui război la începutul anilor 1990.
Ceremonia de aniversare a Bazei Militare 99 Deveselu și de decorare a Drapelului de luptă al unității a avut loc vineri, 29 aprilie. La ceremonie au participat înalți oficiali americani, dar și români.
Președintele Joe Biden a cerut Congresului să aprobe o asistență militară și umanitară suplimentară de 33 de miliarde de dolari pentru Ucraina, sumă despre care oficialii americani spun că ar putea asigura finanțarea războiului din Ucraina pentru următoarele cinci luni.
Ministrul ucrainean de externe, Dmitri Kuleba, a făcut în urmă cu câteva minute un apel la comunitatea internaţională să se decidă ce garanții de securitate sunt gata să ofere Ucrainei, asta după ce a reproşat ca ţara sa a renunțat la arsenalul nuclear și am bătut la ușa NATO, dar nu s-a deschis niciodată.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 29 aprilie 2022, o nouă ediție a emisiunii „Pe Plan Extern”.
China și Iranul au convenit să își intensifice cooperarea militară într-o serie de domenii, inclusiv prin exerciții comune, lansând astfel un semnal că cele două națiuni încearcă să se apropie pe fondul tensiunilor persistente în relațiile lor cu SUA.
Pentru a se simţi în siguranţă, Republica Moldova - chiar dacă este o ţară neutră - trebuie să investească mai mult în forţele sale armate, a declarat miercuri preşedinta Maia Sandu, subliniind că ţara sa are nevoie de o armată funcţională şi modernă, capabilă să răspundă actualelor provocări, potrivit Deschide.md.
Războiul cu Rusia ar putea dura până la sfârşitul acestui an, a declarat consilierul prezidenţial ucrainean Oleksii Arestovici, informează dpa.
Vladimir Putin a anunțat miercuri, în Săptămâna Mare, că a testat o nouă rachetă balistică intercontinentală, cu o putere de distrugere nemaiîntâlnită și care poate să treacă de orice sisteme de apărare din lume. În speță, de cele ale inamicului american. Racheta intercontinentală cunoscută sub numele de ”Satan 2” nu este însă o noutate, ea face parte din programul declanșat în 2018 pentru înlocuirea rachetelor sovietice mai vechi.
Din toate punctele de vedere, războiul Rusiei împotriva Ucrainei nu merge bine. Numărul estimat de militari ruși uciși este aproape similar cu pierderile sovietice de-a lungul războiului de 10 ani din Afganistan. Forțele ruse nu au reușit să atingă unele obiective strategice, cum ar fi preluarea controlului asupra capitalei Kiev, în timp ce forțele sale au suferit eșecuri majore în interacțiune și comunicații.
Aflat într-o adevărată ofensivă ideologică purtată pe frontul spiritual deschis asupra propriului popor, Vladimir Putin i-a felicitat pe ruși de Paște și a elogiat excesiv rolul Bisericii Ortodoxe Ruse, mesajele transmise vorbind în mod cinic despre bunătate, dreptate și valoarea vieții umane.
Ministerul nipon al Afacerilor Externe a prezentat, în ședința din 22 aprilie a Cabinetului de la Tokyo, cartea diplomatică (diplomatic bluebook) pentru anul 2022, în care condamnă invazia militară a Ucrainei de către Rusia și avertizează Moscova că va plăti un preț mare, prin intermediul sancțiunilor.
Vicepreședintele Kamala Harris a anunțat, pe 18 aprilie, la baza forțelor spațiale Vandenberg din California, că Statele Unite se angajează să nu mai efectueze teste distructive cu rachete antisatelit cu ascensiune directă (direct-ascent anti-satellite - ASAT).
Potrivit unor informații neconfirmate oficial până în prezent, Ministerul Apărării Naționale a elaborat deja un proiect de Ordonanță de Urgență care ar permite României să facă donații de arme către Ucraina, din rezervele unor instituții ale sistemului național de apărare.
Propaganda neagră rusă a sugerat zilele acestea o axă distinctă, legată de re-construcția și personificarea inamicului. Vechiul dușman al poporului rus, putem spune deja, s-a banalizat, a devenit un loc prea comun, prăfuit și lipsit de rezonanță, parcă, după decenii de repetare a numelui. Motiv pentru care inamicul trebuie reinventat.
Valentin Naumescu, profesor de relaţii internaţionale la Facultatea de Studii Europene a Universităţii „Babeş‑Bolyai” din Cluj-Napoca (UBB) și preşedintele think-tank‑ului Iniţiativa pentru Cultură Democratică Europeană (ICDE), analizând declarația Kremlinului de săptămâna trecută cu privire la posibilitatea declarării război Ucrainei, atrage atenția asupra unui scenariu foarte periculos.
Propaganda neagră rusă are ca reper manipularea celei mai profunde dintre emoțiile speciei noastre: frica. Prezentă în creierul profund, emoția primară de frică ne-a salvat adesea din situații dificile, uneori chiar fatale. O purtăm cu noi clipă de clipă iar impresia că poate fi anulată de Neocortex este o iluzie: în situații limită, instinctul de conservare al creierului de mamifer învinge Neocortexul, iar mecanisme inaccesibile intelectului ”decid” prin ocolirea creierului gânditor. Istoria speciei noastre ne spune că nu poate fi invers. Adică, de exemplu, Neocortexul gânditor să își repete în profunzimile lobului frontal o mantră de tip ”Dubito ergo cogito, cogito ergo sum”, în timp ce privește la ușa unei curți pe care scrie ”Câine fff rău”. Iar ușa e larg deschisă. Desigur, o soluție natural-rațională între a fugi și a lupta este să o închidem.
Participarea grupărilor tactice de desant la operațiile de luptă încă din primele ore ale războiului din Ucraina nu a reprezentat o surpriză, nici măcar atunci când pentru operații s-au folosit masiv elicopterele.
După lansarea informației false potrivit căreia Rusia intenționează să doboare sateliții Starlink prin care Elon Musk asigură internet continuu ucrainenilor, s-a pus problema dacă Moscova are posibilitatea reală să facă acest lucru.
Oficialii ucraineni sunt tot mai convinși că la acest moment scopul principal al conducerii militare ruse este de a încerca o ofensivă majoră în Donbas, în încercarea de a realiza o încercuire zonală a forțelor ucrainene. După cum a declarat chiar președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, pe militarii ucraineni îi așteaptă acum cel mai dificil test, bătălia pentru Donbas.
A devenit un fapt obișnuit deja să ne raportăm la Rusia ca la un stat care dezinformează pe cele mai diverse căi opinia publică la nivel global, dar și proprii cetățeni. Lipsiți de surse alternative de informare și aflați sub amenințarea legii privind cuvintele și expresiile care pot fi folosite cu referire la invazia din Ucraina, cetățenii ruși vorbesc despre o ”operațiune militară specială” de salvare a fraților din Ucraina de la genocidul declanșat de guvernarea fascistă controlată de americani.
Eşecurile militare din Ucraina l-ar putea determina pe preşedintele rus Vladimir Putin să folosească acolo o armă nucleară tactică sau de mică putere, a estimat joi şeful CIA, William Burns, transmite AFP.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 15 aprilie 2022, o nouă ediție a emisiunilor publicației noastre.
Președintele SUA, Joe Biden, a declarat că va anunța în curând o nouă tranșă de ajutor militar pentru Ucraina. El a spus acest lucru în timpul unei conferințe de presă după summitul NATO de la Madrid.
Preşedintele american Joe Biden a lăudat joi aliaţii din NATO pentru creşterea investiţiilor în apărare, evidenţiind planul Germaniei de a-şi creşte cheltuielile militare cu 100 de miliarde de euro, transmite agenţia DPA.
Uniunea Europeană (UE) a anunţat joi acordarea unei finanţări de 40 de milioane de euro pentru Republica Moldova, în vederea întăririi capacităţilor forţelor sale armate în domeniul comunicaţiilor şi al luptei împotriva atacurilor cibernetice, informează AFP.
Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a subliniat joi, în marja Summitului NATO de la Madrid, că suplimentarea trupelor aliate în România este în favoarea intereselor de securitate ale ţării noastre.
În urmă cu câteva ore, Grecia a pregătit o scrisoare oficială prin care solicită achiziționarea a 20 de avioane de luptă F-35A din SUA, cu posibilitatea ca viitorul contract de achiziţie să fie suplimentat cu o cerere pentru alte 20 de aeronave de acelaşi tip.
Finlanda şi Suedia vor semna marţi protocolul de aderare la NATO, pentru a deveni oficial state membre, a anunţat joi secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, conform Reuters.
Informația cu privire la faptul că forțele ruse au părăsit Insula Șerpilor a fost confirmată chiar de Ministerul Apărării de la Moscova.
Primul lot de rachete aer-aer de tip MICA care au trecut printr-un program de recondiționare a fost livrat forțelor armate franceze de către gigantul european MBDA.
Forțele Navale ale SUA vor comanda mai puține avioane F-35C în anul fiscal 2023 – doar nouă, decât ar putea produce compania Lockheed Martin – maxim 30. Oficialii speră să folosească diferența de bani pentru alte priorități. Anterior, anunțaseră că intenționează să achiziționeze 20 de astfel de aeronave.
Un depozit, în care se aflau 40 de tone de cereale, a fost distrus, în această dimineață, de un bombardament al trupelor ruse.
Un oficial de rang înalt al Pentagonului a confirmat miercuri că SUA sprijină pe deplin vânzarea de avioane de luptă F-16 Block 70 către Forţele Aeriene Turce, la câteva ore după ce președintele turc Erdogan a acceptat să ridice amenințarea cu veto la aderarea Finlandei și Suediei la NATO.
Forţele armate ucrainene au comunicat miercuri seara că au lovit încă un sistem de rachete Panţîr-S1, instalat de ocupanţii ruşi pe Insula Şerpilor, subliniind că operaţiunile de eliberare a acestui punct de importanţă strategică pentru controlul rutelor maritime în Marea Neagră continuă, potrivit agenţiei de presă Agerpres, care citează agenția ucraineană Ukrinform.
În cadrul unei declarații pentru cotidianul Vzglyad, expertul militar rus Ilya Kramnik a răspuns la anunțul făcut de președintele Joe Biden la summitul NATO privind creșterea semnificativă a prezenței militare americane pe continentul european.
Acţionarii Gazprom au decis la Adunarea Generală Anuală ca grupul să nu plătească dividende pentru rezultatele din anul 2021, a informat joi compania controlată de statul rus într-un comunicat de presă, transmite Interfax.
Guvernul britanic a anunţat miercuri, în cursul summitului NATO de la Madrid, că va debloca un miliard de lire sterline (1,16 miliarde de euro) pentru ajutor suplimentar acordat Ucrainei în răspuns la invazia rusă şi care va include sisteme de apărare antiaeriană şi drone, relatează Agerpres, care citează AFP.
Rusia reprezintă pentru NATO ''cea mai semnificativă şi directă ameninţare'', în timp ce ''politicile coercitive'' ale Chinei reprezintă provocări pentru ''interesele de securitate şi valorile'' Alianţei, notează NATO în noul său concept strategic adoptat miercuri de liderii statelor membre ale acestei alianţe, la summitul lor care are loc la Madrid, potrivit agenţiilor DPA şi AFP.
Agenția de presă rusă Tass a informat, pe 29.06.2022, citând o sursă din cadrul Complexului Militar Industrial, că, până la sfârșitul acestui an, nava mică purtătoare de rachete Grad, Proiect 21631, clasa Buyan-M, va fi introdusă în dotarea Brigăzii 36 Vedete Purtătoare de Rachete a Flotei ruse din Marea Baltică (FRMB).
Distrugătorul din clasa Arleigh Burke, USS Forrest Sherman (DDG 98), a sosit în portul Taranto, Italia, pe 27 iunie 2022, în vederea preluării atribuțiilor de navă amiral a Grupului Maritim Permanent al NATO (SNMG) 2.
Statele Unite au anunţat oferta câştigătoare pentru derularea programului Mobile Protected Firepower (MPF) care urmăreşte dezvoltarea şi producţia unui tanc uşor pentru armata americană. Compania General Dynamics Land Systems a primit un contract de 1,14 miliarde de dolari pentru dezvoltarea de noi tancuri ușoare pentru armata SUA. Ca parte a acestui contract, compania va începe să producă primele 96 de tancuri uşoare Griffin II, aşa cum prevede programul Mobile Protected Firepower (MPF).
Ieri după-amiază, podul peste râul Irpin din localitatea Demidov, de lângă Kiev, numit și ”podul vieții”, a fost distrus de o explozie puternică.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat miercuri seară încetarea relaţiilor diplomatice cu Siria, după ce regimul de la Damasc a recunoscut independenţa republicilor separatiste proruse Doneţk şi Lugansk, susţinute de Moscova din 2014, relatează Agerpres, care citează AFP.
Potrivit Naval News.com, în ultima perioadă, Rusia este blocată în tensiuni sporite cu NATO, în primul rând, din cauza invaziei în Ucraina. Enclava Kaliningrad din Marea Baltică, relevantă din punct de vedere strategic, poate deveni un nou punct de foc între părți. Acum, Rusia desfășoară rachete anti-navă avansate în poziții de tragere din zona de coastă.
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, că suplimentarea prezenţei militare americane va avea un rol benefic pentru România, dar şi pentru securitatea întregii regiuni. Preşedintele Klaus Iohannis participă, miercuri şi joi, la Summitul NATO de la Madrid.
NATO a invitat Suedia şi Finlanda să devină membre ale alianţei militare, potrivit unei declaraţii făcute publice miercuri, la summitul Alianţei Nord-Atlantice de la Madrid, relatează Reuters şi AFP.
Președintele Klaus Iohannis a fost întrebat în marja Summitului NATO de la Madrid dacă, în contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, conflict care se desfășoară inclusiv în Marea Neagră, România va investi în Forțele Navale ori va cere dislocări de forțe din partea statelor aliate.
Dacă existau persoane care sperau că Turcia va folosi veto-ul privind aderarea Finlandei și Suediei la NATO pentru reprimirea în programul F-35 Lightning II, aceste speranțe au fost spulberat rapid de către Statele Unite ale Americii.
Ucraina va primi mai multe sisteme de rachete cu lansare multiplă (MLRS) M270, a precizat ieri guvernul norvegian. Potrivit mass-mediei ucrainene, Norvegia și Regatul Unit au convenit să coopereze pentru a furniza Ucrainei sisteme de rachete cu lansare multiplă (MLRS).
Ucraina va primi alte şase obuziere PzH 2000 din Germania și Olanda, au declarat miniștrii apărării din ambele țări, potrivit Reuters.
10.000 de trupe NATO ar putea ajunge în foarte scurt timp în România. Anunţul a fost făcut chiar de Ministrul Apărării, Vasile Dîncu.
În contextul internațional atât de fragil și tensionat ca generat de războiului fără precedent declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei, Polonia alături de România reprezintă pilonii Flancului Estic al NATO. Însă în ceea ce privește înzestrarea și implicarea industriei locale de apărare, Polonia, trebuie să recunoaștem, e mult în fața noastră.
Ministerul rus al Apărării a publicat, pe 29.06.2022, un material video privind întrebuințarea de către militarii Regiunii Militare Centru a celui mai recent complex de război electronic Krasukha-S4 în timpul „operației militare speciale” din Ucraina.
Ţările membre NATO, reunite la summitul de la Madrid, vor invita azi oficial Suedia şi Finlanda să se alăture Alianţei Nord-Atlantice după ridicarea vetoului privind aderarea de către Turcia, scrie agenția AFP, citată de Agerpres. Anunțul privind invitația de aderare a fost făcut chiar de Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO.
