La doar câțiva kilometri de granița cu Ucraina, o nouă amenințare se profilează la orizont. O serie de imagini din satelit, publicate recent de analistul OSINT Brady Africk, dezvăluie o bază de lansare a dronelor, construită de Rusia într-un ritm alarmant de rapid. Complexul, aflat în regiunea Briansk, la doar 35 km de teritoriul ucrainean, a apărut din senin pe un câmp gol, pe parcursul acestei veri. Este cea mai recentă dovadă a modului în care Rusia își intensifică atacurile aeriene și adaptează constant strategia de război.

Europa se află la o răscruce de drumuri, confruntată cu o realitate pe care a încercat să o amâne: vulnerabilitatea sa în fața unei noi generații de amenințări militare. Sub presiunea directă a incursiunilor rusești, Uniunea Europeană se pregătește să ia o decizie majoră, cu potențialul de a-i schimba fundamental peisajul de securitate.

Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a transmis în intervenția sa importanța alianțelor strategice în contextul războiului din Ucraina și al provocărilor regionale, în cadrul Aspen European Strategic Forum 2025, la panelul „The Power of Alliances to Protect and Prevail”.

La Aspen European Strategic Forum 2025, eveniment la care DefenseRomania e partener media, Mircea Geoană, fost Secretar General adjunct al NATO și președinte al Institutului Aspen în România, a subliniat rolul crucial al Europei în competiția globală dintre marile puteri. 

Oleksandr Levchenko, diplomat și expert în geopolitică, fost ambasador al Ucrainei în Croația și Bosnia și Herțegovina în perioada 2010–2017, semnează în exclusivitate pentru DefenseRomania un editorial despre manevrele militare de amploare are Rusiei în Belarus, care au vizat simularea unui război împotriva NATO și mai ales testarea noilor rachete hipersonice Zircon, ceea ce nu e doar o demonstrație de forță ci și un atac geopolitic asupra intereselor americane în regiune. Provocările sunt uriașe mai ales în contextul în care aceste rachete sunt foarte dificil de interceptat, iar acest lucru ar trebui să trezească rapid SUA. Redăm integral textul opinie.

Președintele american Donald Trump a generat noi controverse cu o nouă declaraţie politică. Într-o conferință de presă la Londra, alături de premierul britanic Keir Starmer, liderul de la Casa Albă a dezvăluit un plan ambițios și, pe alocuri, controversat: recâștigarea controlului asupra bazei aeriene Bagram din Afganistan, cedată de SUA în 2021. Această mișcare ar marca o schimbare radicală de strategie în Orientul Mijlociu și, mai ales, o reorientare a atenției spre competiția geopolitică cu China.

O declarație neobișnuită a președintelui polonez, Karol Nawrocki, în timpul unei vizite la Paris, a stârnit dezbateri în peisajul politic european. Vorbind despre o „partajare nucleară”, Nawrocki s-a referit, în premieră, la Franța ca partener militar de încredere, dispusă, în opinia sa, să-și amplaseze o parte din arsenalul strategic pe teritoriul Poloniei.

Într-un gest de auto-sabotaj mediatic, mașina de propagandă a Kremlinului a contribuit, fără să vrea, la demascarea unuia dintre cele mai eficiente și mai secrete proiecte militare ale Rusiei: Centrul pentru Tehnologii Avansate fără Pilot „Rubicon”. Ceea ce trebuia să fie o facilitate militara secreta s-a transformat într-o țintă precisă pentru forțele ucrainene, iar în centrul acestei dezvăluiri stă o eroare incredibilă de producție dintr-un reportaj al propagandistului Vladimir Soloviov.

Arabia Saudită şi Pakistanul au semnat miercuri un "acord strategic de apărare reciprocă", angajându-se să se apere reciproc în cazul unui atac, la mai bine de o săptămână după ce Israelul a lovit gruparea palestiniană Hamas în Qatar, notează Agerpres.

Un atac al Rusiei asupra teritoriului polonez, un atac considerat de unii analiști drept punctul de cotitură al războiului, a declanșat o mișcare fulgerătoare din partea NATO și a Statelor Unite. La doar câteva zile după ce o dronă rusească a încălcat spațiul aerian al Poloniei, administrația Trump, care a afișat în ultima perioadă o atitudine ezitantă față de Ucraina, a aprobat primele pachete de ajutor militar în cadrul noului mecanism PURL. Este un răspuns neașteptat și rapid, finanțat de aliați, dar cu arme direct din stocurile americane, o formulă menită să contracareze ofensiva rusească și să demonstreze că Moscova, chiar dacă este susținută de China, nu poate acționa nestingherită.

Într-un peisaj geopolitic tensionat, în care ecourile conflictului din estul Europei răsună tot mai aproape de granițele noastre, o temă revine în discuția publică: pregătirea militară a populației. Nu sub sentimentul obligației, ci sub cel al voinței, o majoritate covârșitoare a românilor se declară favorabilă introducerii stagiului militar pe bază de voluntariat. 

Uniunea Europeană a dat derogare pentru importul de petrol rusesc, până la sfârșitul anului 2027. Deci ar mai fi cel puțin doi ani în care Europa alimentează cu bani mașina de război a Rusiei, perioadă în care mai mor militari pe front și civili ucraineni, inclusiv copii, în casele lor și pe străzi, sunt bombardați sau vânați, precum animalele, de dronele rusești.

Ce s-ar întâmpla însă, dacă Europa ar renunța brusc, până la finalul lui 2025, la importul de petrol rusesc? Ar fi suficient acest cutremur pentru a forța Rusia să accepte pacea?

Premierul Plenković al Croației a anunțat recent că țara să oferă Ungariei și Slovaciei o alternativă la petrolul rusesc.

Într-un interviu acordat publicației Kyiv Post, generalul în retragere Philip Breedlove, fost Comandant Suprem al Forțelor Aliate în Europa, a explicat de ce baza militară Mihail Kogălniceanu (MK) din România este considerată esențială pentru a contracara agresiunea Rusiei și a asigura stabilitatea în Ucraina.

Recent, tensiunile geopolitice au atins un nou punct critic, atunci când drone rusești au pătruns în spațiul aerian al Poloniei. Incidentul, care nu a fost izolat, a declanșat o reacție imediată și fermă din partea Alianței Nord-Atlantice. Avionanele de vânătoare au fost ridicate de la sol, spațiul aerian a fost securizat, iar cetățenii de pe flancul estic au primit asigurarea că cerul lor rămâne apărat. Este o demonstrație a eficienței NATO Air Policing, o misiune esențială și continuă, menită să protejeze fiecare centimetru al teritoriului Alianței.

Trimiterea în judecată a lui Călin Georgescu și a grupării paramilitare a lui Horațiu Potra de către Parchetul General este mai mult decât un simplu dosar penal. Este o radiografie brutală a unei vulnerabilități naționale pe care o ignoram, pe care o minimizam de ani buni: România a fost, este și va rămâne o țintă predilectă a războiului hibrid dus de Federația Rusă. Iar acum, procurorul general Alex Florența a pus punctele pe „i”, demascând un mecanism complex, care a exploatat tocmai fragilitățile noastre ca societate.

Rusia și Belarus au exersat lansarea de arme nucleare tactice în timpul manevrelor militare comune. Potrivit Reuters, președintele belarus, Alexander Lukașenko, a declarat acest lucru astăzi (16.09.2025), precizând că exercițiul comun ruso-belarus nu este menit să amenințe pe nimeni. Anterior, Ministerul rus al Apărării anunțase că bombardiere strategice Tu-160 au îndeplinit misiuni de luptă deasupra Mării Barents, inclusiv lansarea de rachete de croazieră. 

Într-un război modern, definit de precizia dronelor și de atacurile nemiloase cu rachete de croazieră, o piesă de artilerie antiaeriană dezvoltată în anii '60, la apogeul Războiului Rece, a devenit un simbol al rezistenței ucrainene. Este vorba despre sistemul Gepard, "micul vânător" autopropulsat, care demonstrează că ingeniozitatea și adaptarea pe câmpul de luptă pot învinge tehnologia nouă. Povestea sa nu este doar despre un succes militar, ci și despre o nouă formă de cooperare industrială, construită din mers, direct pe liniile frontului.

Pentru cei ce au ambiții de a fi putere mondială atunci ei să rezolve problemele grele ale omenirii, cum ar fi războiul din Ucraina cu un impact economic mondial mult mai mare decât tarifele impuse de Donald Trump. Problemele simple le poate rezolva oricine.

Bucureștiul cântărește cu prudență fiecare cuvânt, în timp ce ecourile războiului din Ucraina se aud tot mai puternic la graniță. Poziția președintelui Nicușor Dan, exprimată recent, a ridicat întrebarea dacă confirmă o abordare calculată, pragmatică, care evită escaladarea conflictului și menține un echilibru fragil între solidaritatea cu Ucraina și imperativul de a proteja teritoriul național sau este o ezitare pentru a nu escalada tensiunile din regiune?

Într-un apel disperat, dar plin de hotărâre, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a solicitat o poziție tranșantă din partea lui Donald Trump. Într-un interviu exclusiv acordat postului britanic Sky News, liderul de la Kiev a subliniat că singura cale de a pune capăt războiului este stabilirea unor garanții de securitate clare, garantate de Statele Unite și de aliații europeni, înainte de încheierea conflictului. 

O dronă a fost neutralizată deasupra clădirilor guvernamentale din centrul Varșoviei, a anunțat premierul polonez Donald Tusk, un incident care subliniază fragilitatea securității regionale, în contextul unor tensiuni deja ridicate. Două persoane, cetățeni belaruși, au fost reținute, iar poliția investighează.

Am aflat de la guvernul României ca o dronă aeriană rusească explozivă a stat nestingherită în spațiul aerian al României timp de aproape o oră după care a intrat în spațiul aerian ucrainean.

Decizia Uniunii Europene de a construi un „zid de drone” la granița estică, cu o implicare directă a Ucrainei, este răspunsul logic la o serie de provocări tot mai acute. Pe 10 septembrie, nouăsprezece drone rusești au intrat în spațiul aerian polonez, iar câteva zile mai târziu, România a confirmat o intruziune similară. Aceste incidente, deși aparent minore, au arătat o vulnerabilitate majoră a NATO: capacitatea Moscovei de a testa apărarea alianței cu echipamente ieftine, care obligă la un răspuns costisitor.

Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) este în război cu Rusia și participă efectiv la acesta prin furnizarea de sprijin direct și indirect Ucrainei, a declarat luni (15.09.2025) purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, potrivit agenției de stat TASS. Cu puțin timp înainte, fostul președinte rus, Dmitri Medvedev, avertizase că Moscova va considera protecția spațiului aerian ucrainean de către forțele NATO ca o declarație de război, potrivit rapoartelor DPA și ale revistei Newsweek.

Franța, una dintre puterile nucleare ale Europei, a decis să trimită un mesaj clar, concretizând promisiunile președintelui Emmanuel Macron. Avionul Rafale, capabil să transporte arme nucleare, a aterizat pe teritoriul polonez, o decizie simbolică menită să reasigure aliații de pe flancul estic al NATO și să demonstreze că Parisul este gata să joace rolul de garant al securității continentului.

Într-un context regional tot mai tensionat, marcat de acțiunile militare ale Chinei și de arsenalul în creștere de drone al Coreei de Nord, Japonia își reevaluează fundamental strategia de apărare. O națiune pacifistă, constrânsă istoric de Constituție, se pregătește să investească masiv în tehnologii de ultimă oră pentru a-și securiza granițele. Piesa centrală a acestei noi viziuni este un proiect ambițios, un „scut” modern, adaptat la realitățile războiului din secolul XXI: sistemul Synchronized, Hybrid, Integrated and Enhanced Littoral Defense (SHIELD).

Expertul militar german, Julian Röpke, a ajuns la concluzia că Federația Rusă și Republica Belarus simulează un atac asupra țărilor NATO în cadrul exercițiului strategic Vest-2025 (Zapad).

Analistul german consideră că forțele aliate din Rusia și Belarus, care spun că practică apărarea regiunii Kaliningrad în timpul manevrelor, se pregătesc, de fapt, să străpungă coridorul Suwalki, care se întinde de-a lungul graniței dintre Lituania și Polonia. Potrivit lui Röpke, Moscova și Minskul vizează cea mai îngustă zonă dintre enclava rusă și Belarus.

China se înarmează masiv, dar în același timp, este și într-o ofensivă de imagine de o agresivitate fără precedent. Parada militară de pe 2 septembrie a fost cea mai vizibilă mostră de ”PR politico-militar”, însă zilnic suntem bombardați cu informații privind inovațiile și capacitățile Armatei Republicii Populare Chineze.

Într-adevăr, China a recuperat uluitor decalajul de performanță și calitate privind produsele sale, cel mai bun exemplu fiind industria telefoanelor inteligente, a semiconductorilor sau chiar și cea a autovehiculelor electrice, iar viitorul pară să-i aparțină Beijingului.

Cu toate astea, nu trebuie uitat că în domeniile ”civile” autoritățile comuniste de la Beijing au avut un avantaj pe care nu-l pot valorifica la același nivel în industria militară: ”împrumutul” de tehnologie occidentală, companiile chineze beneficiind de pe urma replicării și îmbunătățirii echipamentelor americane și europene care se produceau în fabricile chineze.

Declarațiile care vin dinspre Beijing trebuie procesate ținând cont, atât de nivelul tehnologic incontestabil al Chinei, dar și de capacitatea mașinăriei chineze de propagandă de a provoca frică în rândul occidentalilor.

Uzina Sverdlov, cel mai mare producător de hexogen și octogen din Rusia, lovită de o ploaie de drone cu rază lungă de acțiune. Forțele armate ucrainene au confirmat o lovitură reușită asupra unuia dintre cele mai critice obiective ale industriei de apărare rusești: Uzina Federală de Stat Ya. M. Sverdlov din Dzerjinsk, Regiunea Nijni Novgorod. Situată la o distanță impresionantă de aproximativ 750-800 de kilometri de granița ucraineană, această uzină este considerată "Ținta Nr. 1" datorită rolului său esențial în producția de explozibili de înaltă calitate pentru întregul arsenal armatei ruse.

Președintele american Donald Trump a confirmat că a luat o decizie „într-o anumită măsură” (sau „pe jumătate”) cu privire la furnizarea de rachete de croazieră cu rază lungă de acțiune Tomahawk către Ucraina, deși a subliniat că hotărârea finală depinde de modul în care Kievul intenționează să folosească aceste arme. Declarația, făcută în fața reporterilor la Casa Albă, indică o dilemă majoră la nivelul administrației americane: susținerea militară a Kievului versus riscul unei escaladări majore a conflictului cu Rusia.

Comisarul European Andrius Kubilius trage un semnal de alarmă extrem de serios, citând date ale serviciilor de informații germane care sugerează că la Kremlin se poartă discuții despre un eventual atac asupra Alianței Nord-Atlantice. Deși președintele rus Vladimir Putin neagă vehement astfel de intenții, Occidentul este sfătuit să-și accelereze pregătirile militare, învățând din lecțiile Ucrainei și chiar din adaptabilitatea Moscovei pe front.

Peste 40% din armele folosite pe front sunt arme ucrainene sau fabricate cu participarea ucraineană, iar până la sfârșitul anului ar trebui să ajungă la 50%, a declarat Volodimir Zelenski în cadrul Forumului Internațional al Industriilor de Apărare.

În timp ce Germania instalează sisteme laser pentru detecția dronelor rusești, Kremlinul se declară indignat de acuzațiile care plasează Rusia în spatele raidurilor cu drone.

România a anunțat recent debutul unei achiziții record ce va fi finalizată în următorii ani, prin procedură de licitație, în care Armata României va fi înzestrată cu 216 tancuri moderne noi. Achiziția a născut în unele medii controverse cu privire la viitorul armei tanc. Dar România nu e un caz singular. În ceea ce privește arma tanc sunt două școli de gândire cu viziuni opuse la nivel mondial.

Cu prilejul Zilei Naționale a Republicii Coreea, E.S. Kap-soo RIM, ambasadorul Coreei la București, a susținut un discurs în care a trecut în revistă principalele repere ale relației bilaterale și a subliniat direcțiile de cooperare pentru anii următori.

În contextul tensiunilor globale, parteneriatul dintre cele două țări capătă o valoare strategică, plasând România ca aliat de încredere al Coreei în Europa, iar Coreea ca un partener tehnologic și industrial cheie în Asia, a ținut să precizeze Excelența Sa.

Într-unul dintre rarele sale interviuri, fostul cancelar german Angela Merkel sugerează că eșecurile în prevenirea agresiunii Rusiei sunt rezultatul unor circumstanțe externe și al deciziilor altor țări, precum Polonia și țările baltice, nu atitudinea sa împăciuitoare față de Putin.

Forțele Armate Române se confruntă astăzi cu o ecuație dificilă: pe de o parte, imperativul modernizării capabilităților și, pe de altă parte, o fisură tot mai adâncă în rândul personalului cheie al rezervei, cauzată de inechități salariale și de pensii. Această discrepanță amenință însăși calitatea și fiabilitatea rezervei operaționale într-un moment de maximă tensiune geopolitică.

Fostul director al editurii de stat ruse Pravda, Veaceslav Leontiev, a căzut pe fereastră la Moscova în weekend, a relatat agenția de știri TASS.

Ucraina a început să folosească propriile drone-rachete FP-5 Flamingo pentru a lansa atacuri în interiorul Rusiei. Rata de producție a acestora este deja una semnificativă, ucrainenii fabricând în prezent două până la trei astfel de rachete pe zi, dar doresc să crească acest număr la șapte până la sfârșitul lunii octombrie.

La peste trei ani de la invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina, statele NATO, și în special Uniunea Europeană, se confruntă cu mari probleme logistice: în ciuda miliardelor de euro alocate și a declarațiilor despre „unitate” și „viteză de reacție”, mecanismul logistic vital pentru apărarea Flancului Estic se mișcă la viteza unei melc.

Compania germană Hensoldt, un lider în tehnologia sistemelor radar, anunță o expansiune masivă a capacității sale de producție, vizând atingerea unui prag de aproximativ 1.000 de radare pe an începând cu 2027.

Forțele SUA au lovit sâmbătă în largul coastelor Venezuelei încă un vas suspectat de trafic de droguri și ar putea recurge în curând la operațiuni terestre împotriva narcotraficanților, a declarat duminică președintele american Donald Trump, citat de Agerpres și Reuters.

O operațiune internă a Ministerului rus al Apărării, dezvăluită de grupul de hackeri Black Mirror, arată cum Rusia a deturnat muniție de înaltă precizie și sisteme avansate de război electronic, inițial destinate pieței de export, pentru a acoperi golurile logistice create de pierderile masive din Ucraina. Printre echipamentele rechiziționate se numără bombe de 1.500 de kilograme destinate Kazahstanului și sisteme de autoapărare Khibiny pentru avioane, produse sub contract cu Egiptul.

Într-un avertisment care zguduie fundamentele securității europene, Serhii Kyslytsia, prim-adjunctul Ministrului de Externe al Ucrainei, a tras un semnal de alarmă categoric: Rusia este deja în război cu Europa, folosind tactici de război hibrid și infiltrând rețele de spionaj capabile să lovească infrastructura vitală a Uniunii Europene.

Compania de stat Rostec din Federația Rusă a anunțat, pe 06.10.2025, că  Întreprinderea de aviație V.P. Chkalov (NAZ) din Novosibirsk, a fabricat și predat Ministerului rus al Apărării un nou lot de avioane de vânătoare-bombardament de tip Su-34.

Premierul francez Sebastien Lecornu şi-a prezentat luni demisia, pe care preşedintele Emmanuel Macron a acceptat-o, a anunţat Palatul Elysée într-un comunicat, relatează agențiile Agerpres, AFP, Reuters şi DPA.

Preşedintele Nicuşor Dan a anunţat luni numirea echipei de consilieri prezidenţiali şi de stat din cadrul Administraţiei Prezidenţiale.

Sub asaltul tăcut al dronelor, Europa a intrat într-o nouă fază de alertă de securitate, săptămâna trecută marcată de haos aerian și suspiciuni de spionaj militar. Seria de incidente cu drone de la Aeroportul din Munchen s-a încheiat sâmbătă dimineața cu reluarea anevoioasă a zborurilor, dar nu înainte de a bloca aproximativ 11.500 de pasageri și de a provoca zeci de anulări. 

Cuba sprijină Rusia într-un război pe care Havana l-a respins anterior. Până la 5.000 de cubanezi luptă de partea Rusiei în Ucraina.

Autoritățile lituaniene au închis aeroportul din Vilnius sâmbătă seara, după ce baloane meteorologice din Belarus, care transportau țigări, au apărut deasupra spațiului aerian lituanian. Nu este clar dacă este vorba despre încă o acțiune război hibrid organizată de Moscova sau autoritățile lituaniene au de-a face cu acte de contrabandă.

Potrivit directorului serviciului danez de informații militare, Thomas Ahrenkiel, situația din strâmtorile daneze care leagă Marea Baltică de Marea Nordului este tensionată de mult timp și în pragul unui incident, iar Rusia se comportă agresiv și provocator.

Ucraina a trimis deja echipe specializate pentru a-i învăța pe europeni tehnici de doborâre a dronelor.

La câteva luni după declanșarea Operației Sindoor – o campanie de represalii menită să răzbune uciderea a 26 de persoane în Pahalgam, Kashmir, de către teroriști legați de Pakistan – India a ieșit public cu un bilanț spectaculos al acțiunilor sale aeriene.

Apărarea antiaeriană a Ucrainei pare să fie pusă în încurcătură de o mișcare strategică a Moscovei, care, după toate aparențele, și-a modificat sistemele de rachete balistice pentru a penetra mai eficient apărarea antiaeriană ucraineană, în special scutul oferit de sistemele americane Patriot.

În cursul nopții de 05.10.2025, Forțele Armate ale Federației Ruse au lansat un nou atac masiv asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei. Conform surselor de monitorizare ucrainene, loviturile cu drone și rachete au vizat, în principal, regiunile din vestul țării.

ANO (Acţiunea cetăţenilor nemulţumiţi) a câștigat alegerile pentru Camera Deputaților, în fața coaliției Spolu.

Forțele pentru Operații Speciale (FOS) din cadrul Forțelor Armate ale Ucrainei au lovit “Grad”, o navă rusească din clasa Buyan-M, purtătoare de rachete de croazieră Kalibr, în Republica Karelia din Rusia, a anunțat armata ucraineană pe 04 octombrie.