Anexarea Crimeii de către Rusia în 2014 și conflictul actual din estul Ucrainei au modificat fundamental peisajul de securitate din Europa. Germania, în calitate de membru-cheie al NATO și al Uniunii Europene, a fost nevoită să își reevalueze capacitățile militare în lumina acestor evoluții. Războiul din Ucraina a scos la iveală vulnerabilitățile arhitecturii de apărare a Europei, determinând apeluri pentru creșterea cheltuielilor militare și a nivelului de pregătire.
Acum, pentru a-și consolida capacitățile de apărare, Berlinul este gata să renunțe la politica sa de austeritate de lungă durată și să accepte noi împrumuturi de mai multe miliarde de dolari. Friedrich Merz, cel mai probabil următorul cancelar german, nu vorbește doar despre disponibilitatea noului guvern de a răspunde decisiv la criza de securitate.
În discursurile sale, el a început să folosească sloganul în limba engleză al fostului guvernator al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi. La vremea sa, în timpul crizei euro din 2008, acesta a subliniat în mod constant că sunt necesare măsuri îndrăznețe „whatever it takes ”.
„Având în vedere amenințările la adresa libertății și păcii pe continentul nostru, principiul „orice este necesar” trebuie să se aplice acum și apărării noastre”, a declarat Merz, care a anunțat săptămâna trecută planuri ambițioase de a cheltui sute de miliarde de euro pentru apărare și infrastructură în următorii ani.
Dupa cum aminteste Khrystyna Bondareva într-un articol publicat pentru European Truth, La 11 martie, în Germania a fost publicat un raport privind principalele probleme ale Bundeswehr-ului în acest moment. Cu toate acestea, pentru a înțelege amploarea problemelor, merită să ne amintim și de starea capacității de apărare a Germaniei în urmă cu trei ani, înainte de invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina.
Rolul Germaniei în cadrul NATO a evoluat în ultimii ani. Accentul alianței s-a mutat de la operațiunile în afara regiunii la apărarea colectivă, în special în lumina agresiunii rusești. Germania a fost, de asemenea, un promotor al integrării europene în domeniul apărării, susținând inițiative precum Fondul European de Apărare și Cooperarea Structurată Permanentă (PESCO).
La începutul anului 2022, Germania cheltuia 1,5% din PIB pentru apărare, cu mult sub obiectivul NATO de 2%. Bundeswehr-ul suferea de o lipsă de echipamente în toate ramurile forțelor armate și de o lipsă de muniție în valoare de zeci de miliarde de euro.
În acel moment, cancelarul Olaf Scholz a ținut un discurs despre Zeitenwende, „punctul de cotitură”, și a anunțat crearea unui fond fără precedent de 100 de miliarde de euro pentru consolidarea armatei cu ajutorul unor împrumuturi suplimentare. Scholz a promis că Germania va investi semnificativ mai mult în armată în anii următori și și-a ținut promisiunea.
Ca urmare, conform NATO, cheltuielile de apărare ale Germaniei au fost anul trecut de 2,1% din PIB (peste 90 de miliarde de euro). Această cifră a fost atinsă nu în ultimul rând datorită fondului de 100 de miliarde de euro.
În timpul implementarii sale, Armata germana a comandat o mulțime de echipamente. Acestea includ, printre altele, o comandă pentru 35 de avioane de luptă F-35, 60 de elicoptere de transport Chinook, patru fregate, sistemul de apărare aeriană Arrow, patru sisteme de apărare aeriană Patriot și 123 de tancuri Leopard. În plus, s-au cheltuit 2,4 miliarde EUR pentru echipamente personale pentru soldați.
Bundeswehr a fost criticată pentru echipamentele sale învechite și lipsa de pregătire. Un raport din 2021 al comisarului parlamentar german pentru forțele armate a evidențiat deficiențe semnificative în domenii-cheie, inclusiv vehicule blindate, aeronave și nave militare. Se așteaptă ca fondul special de 100 de miliarde de euro să abordeze aceste probleme, cu accent pe modernizarea echipamentelor existente și pe achiziționarea de noi capacități.
Cu toate acestea, de la începutul anului 2025, în Germania a apărut un consens conform căruia fondul de 100 de miliarde de euro a fost suficient doar pentru a „astupa găurile” create de mai multe decenii de subfinanțare totală a Bundeswehr, precum și pentru a înlocui unele echipamente transferate Ucrainei în timpul celor trei ani de război total.
Dar este clar că acest lucru nu este suficient pentru a înarma complet Germania - astfel încât niciun agresor să nu îndrăznească să o atace. Lista a ceea ce Bundeswehr-ul are nevoie „pentru ziua de ieri” este imensă și necesită investiții pe scară largă - vorbim despre sute de miliarde de euro.
Lista include propriul sistem de informații și comunicații prin satelit, mii de drone, apărare aeriană îmbunătățită, artilerie, muniție, război electronic și chiar cazărmi noi.
Există o nevoie uriașă de recrutare militară - zeci de mii de soldați noi trebuie să fie cazați, instruiți și plătiți. În Germania se discută în continuare dacă să se reintroducă recrutarea obligatorie sau să se găsească alte formate de extindere a armatei, dar, în general, toată lumea este de acord că trebuie făcut ceva în privința lipsei totale de personal.
Și dacă Germania obișnuia să-și ridice din umeri în fața stării armatei sale, acum, cu riscul real ca SUA să refuze să-și îndeplinească obligațiile față de aliații săi din NATO, lucrurile stau diferit.
Germania înțelege că țara sa este una dintre cele care vor fi cele mai afectate de îndepărtarea administrației Trump de Europa.
La urma urmei, aproape 35.000 de soldați americani (cel mai mare număr din Europa) sunt staționați pe teritoriul german, precum și arme nucleare tactice americane. Dacă americanii își retrag trupele (iar zvonuri în acest sens au fost deja aruncate în presă) și refuză să lase „umbrela nucleară” să îi protejeze pe europeni, Germania va avea puține opțiuni de acțiune.
Bundeswehr are în prezent aproximativ 183.000 de membri activi, la care se adaugă 30.000 de rezerviști. Aceasta reprezintă o reducere semnificativă față de perioada Războiului Rece, când Bundeswehr avea peste 500 000 de militari. Guvernul german a anunțat planuri de creștere a numărului de militari, cu un obiectiv de 203 000 de persoane active până în 2025.
Cultura strategică a Germaniei a fost caracterizată în mod tradițional de o reticență față de implicarea în intervenții militare. Această „cultură a moderației” este înrădăcinată în istoria postbelică a țării și a modelat abordarea acesteia în ceea ce privește politica de apărare. Cu toate acestea, evenimentele recente au determinat o schimbare a acestei mentalități, oficialii germani subliniind tot mai mult necesitatea unei poziții militare mai proactive.
Din punct de vedere istoric, opinia publică din Germania a fost sceptică cu privire la intervențiile militare și la creșterea cheltuielilor de apărare. Cu toate acestea, războiul din Ucraina a dus la o schimbare de atitudine, majoritatea germanilor susținând acum creșterea cheltuielilor militare. Un sondaj realizat în 2022 de Fundația Körber a arătat că 62% dintre germani erau în favoarea creșterii cheltuielilor de apărare pentru a îndeplini obiectivele NATO.
Eforturile Germaniei de a-și restabili puterea militară reprezintă o schimbare semnificativă în politica sa de apărare, determinată de schimbarea peisajului geopolitic și de necesitatea de a face față provocărilor de securitate emergente. Anunțul privind crearea unui fond special de 100 de miliarde de euro și angajamentul de a îndeplini obiectivul NATO de 2% din PIB sunt indicii clare ale acestei noi direcții. Cu toate acestea, succesul acestor eforturi va depinde de depășirea obstacolelor birocratice, de obținerea sprijinului public și de asigurarea faptului că industria de apărare poate satisface cererea crescută de echipamente militare.
Pe măsură ce Germania avansează cu planurile sale de modernizare a Bundeswehr și de consolidare a capacităților sale militare, va fi esențial să mențină accentul pe cooperarea cu aliații NATO și cu partenerii europeni. În acest fel, Germania poate juca un rol-cheie în asigurarea securității și stabilității Europei în fața unor noi amenințări.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Președintele american Donald Trump a semnat miercuri un ordin executiv pentru o revizuire a regulilor care reglementează exporturile de echipamente militare pentru firmele americane din domeniul apărării.
Până la jumătatea anului 2026, Franța intenționează să testeze un sistem de rachete de artilerie dezvoltat pe plan intern ca alternativă la HIMARS-ul american, o decizie menită să ofere o variantă de alegere aliaților aflați în căutarea unei capabilități europene de acest tip. La acest moment, Direcția Generală pentru Armament (DGA) din Franța este în faza identificării soluțiilor tehnice care vor permite ca primul foc demonstrativ să aibă loc peste un an.
Un institut rus de cercetare a făcut, pe 8 aprilie 2025, o dezvăluire surprinzătoare: Armata rusă a recunoscut oficial că se confruntă cu o lipsă critică de armură reactivă explozivă, cunoscută în mod obișnuit că ERA, pentru tancurile sale. Conform unui studiu realizat de NII Stali, un important institut rus de cercetare axat pe tehnologii, tehnicienii militari ruşi au fost nevoiți să improvizeze, dezvoltând un nou tip de blindaj reactiv neexploziv, sau NERA, și sugerând chiar că echipajele tancurilor să umple golurile dintre plăcile de blindaj ERA existente cu nisip sau ciment.
Complexul industrial de apărare ucrainean a prezentat o dronă care interceptează „Shahed” rusesc. Imaginile relevante ale dronei au fost postate într-un videoclip, pe 8 aprilie, de președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Drona a fost arătată delegației belgiene, în primul rând premierului belgian Bart de Wever, care a sosit la Kiev unde i-au fost prezentate noile evoluții ale industriei de apărare ucrainene.
Patru companii de apărare europene se vor reuni într-un joint venture pentru a construi un tanc de luptă principal franco-german de ultimă generație, în cadrul inițiativei Main Ground Combat System (MGCS). Tancul, care va face parte dintr-un proiect definit „system of systems” mai amplu, confirmă un fel de renaștere a programelor militare vest-europene care urmaresc dezvoltarea de blindate, cu un accent deosebit pe vehicule militare mai mare și mai puternic.
Peste 150 de militari și reprezentanți ai industriei de apărare s-au reunit la Cracovia, Polonia, pentru cel de-al patrulea eveniment K9 User Club, un forum internațional pentru operatorii obuzierului autopropulsat K9 (SPH). Organizat de forțele armate poloneze în perioada 8-10 aprilie 2025, evenimentul promovează schimbul de experiență în materie de instruire, întreținere și practici operaționale ale sistemului de artilerie utilizat la nivel internațional.
Anul trecut, compania americană SailDrone a dezvăluit o nouă generație a dronei de suprafață [USV] „Surveyor”, care are particularitatea de a fi echipată cu o velă înaltă de 13 metri. La vremea respectivă, USV-ul, care are lungimea de 20 de metri și masa 15 tone, era echipată cu radar, camere de luat vederi, un sistem de identificare automată [AIS] și sonde batimetrice.
Președintele interimar Ilie Bolojan a confirmat informațiile publicate pe surse de DefenseRomania: România cumpără o corvetă ușoară din Turcia. Întrebarea la care a răspuns președintele interimar a fost „de ce?”, în contextul în care la Galați se produc nave de luptă moderne.
La 7 aprilie 2025, a apărut pe internet un nou material video care prezintă ''misteriosul''avion de vânătoare stealth J-36 al Chinei în timpul unuia dintre ultimele sale zboruri de testare. Filmarea scurtă, de doar 6 secunde, realizată dintr-o mașină, oferă pasionaților de aviație și analiștilor din domeniul apărării o imagine detaliată a designului aeronavei. Misteriosul avion de vânătoare J-36 poate fi văzut zburând la joasă înălțime deasupra unei autostrăzi urbane din China, în timpul apropierii finale pentru aterizare.
Acțiunile celor mai mari companii europene din domeniul industriei de apărare au înregistrat scăderi semnificative după anunțul președintelui Trump, din 2 aprilie.
Cu ocazia expoziției franceze SOFINS, dedicată Forțelor pentru Operații Speciale, Direcția Generală pentru Înzestrare (DGA) și compania Airbus Helicopters France au prezentat, pentru prima dată publicului, prototipul elicopterului NH90 Caïman. Acesta este dedicat forțelor speciale franceze.
Într-o eră a competiției tehnologice și militare atât de intensă, investițiile în capabilitățile aeriene au devenit prioritare pentru marile puteri ale lumii.
Think-tank-ul britanic de renume RUSI a publicat un nou raport pe tema „mobilizării industriale” a Rusiei într-un război total îndreptat împotriva Ucrainei. Textul acestei lucrări acoperă, de asemenea, activitatea industriei de apărare a Ucrainei și a țărilor occidentale. Una dintre concluziile la care ajunge raportul RUSI este ca Rusia a crescut semnificativ producția de apărare în timpul invaziei Ucrainei, în timp ce statele europene membre ale NATO au avut dificultăți la acest capitol, în ciuda fondurilor disponibile.
Un raport neobişnuit apărut în Rusia la 6 aprilie 2025 pune în lumină un moment rar de auto-reflexie militară al ruşilor. Institutul de Cercetare pentru Vehicule Blindate situat în Kubinka, lângă Moscova, și care funcționează în cadrul Ministerului rus al Apărării, a publicat un studiu detaliat intitulat ,,Rezultatele testelor de cercetare ale IFV Bradley M2A2 ODS SA''.
U.S. Army Contracting Command de la Redstone Arsenal a atribuit companiei Lockheed Martin Missiles and Fire Control, la 28 martie 2025, un contract IDIQ (indefinite-delivery, indefinite-quantity) cu o valoare maximă de 4,9 miliarde de dolari. Acest contract major începe cu un ordin de livrare pentru 400 de sisteme Precision Strike Missile (PrSM) Increment 1, marcând un pas înainte semnificativ în consolidarea capacității de atac de precizie cu rază lungă de acțiune a armatei SUA.
Rusia se adaptează. Industria de război învață din mers iar pentru ucraineni devine mai dificil de interceptat rachetele ruse, inclusiv cele hipersonice Kinjal, precum și dronele. Însă Ucraina e în permanent dialog cu partenerii occidentali care dezvoltă sisteme de apărare antiaeriană și îi informează cu privire la modul în care rușii se adaptează.
Administrația Trump 2.0 a anunțat un război comercial al SUA împotriva întregii lumi prin impunerea de tarife mai multor state, inclusiv aliate, tarife ce se încep de la 10% și pot ajunge chiar și la 34%. E ceea ce președintele Donald Trump a numit „Ziua Eliberării”. Dar efectul pe termen mediu va lovi și industria de apărare din State.
Obuzierele autopropulsate coreene de 155 mm de tip K9 Thunder sunt alegerea pe care mai multe state din Flancul Estic și Nordul Europei au făcut-o pentru contracararea amenințării ruse. Inclusiv România.
Regatul Unit se află în plin proces de dezafectare a avioanelor Eurofighter Typhoon, care sunt versiunea cea mai veche denumită Tranche 1. Posibilitatea ca acestea să fie folosite pentru a consolida capabilităţile Forțele Aeriene Ucrainene a fost discutată de mai multe ori, dar ultima poziție cunoscută a Londrei rămâne neschimbată - acestea nu vor fi transferate în Ucraina. Un articol publicat de The Times a evidențiat adevărata soartă a acestor aeronave, explicând perfect această decizie.
După aproape 12 ani, compania suedeză Saab a reușit să spargă gheața și să vândă avioane de luptă JAS 39 Gripen.
Forțele Aeriene ale SUA își accelerează planurile de a utiliza inteligența artificială (AI) în spațiul aerian, utilizarea unor sisteme autonome fiind următorul front al războiului modern. Proiectul VENOM al U.S. Air Force își propune să dezvolte un singur software bazat pe inteligență artificială care ar putea fi utilizat pe o varietate de aeronave actuale și viitoare, în loc să investească în mai multe programe individuale pentru sisteme de zbor fără pilot pe anumite aeronave.
Canada și Australia manifestă din nou interes pentru participarea la Global Combat Air Programme (GCAP), o inițiativă trilaterală între Regatul Unit, Japonia și Italia pentru dezvoltarea unui avion de luptă multirol de generația a VI-a până în 2035. Declarațiile recente ale oficialilor din domeniul apărării și ale factorilor de decizie politică din cele două țări indică faptul că discuțiile, deși încă preliminare, încep să prindă contur.
O imagine cu un sistem american de rachete M901 Patriot, instalat pe un camion ucrainean KrAZ-260, a apărut pe platforma X, se arată pe site-ul Bulgarian Military. Este o fotografie rară care „arată ingeniozitate și adaptabilitate” din partea ucrainenilor.
Trezirea industriei militare europene nu e pe placul administrației Trump, care,în ultimele săptămâni, a transmis numeroase mesaje către oficialii europeni.
Armata SUA e dependentă de mașinile de luptă Stryker care, în mod surprinzător, nu sunt produse în State. Problema e că ultimele decizii ale noii administrații de la Washington vor lovi cumplit în programul Stryker.
O analiză a mai multor imagini obținute cu ajutorul sateliților care prezintă facilitățile militare de depozitare ale Rusiei a condus analiştii OSINT la concluzia că ritmul în care sunt reparate tancurile rusești a scăzut treptat din 2022. Această scădere este insuficientă pentru a compensa pierderile suferite în timpul luptelor.
Rafael Advanced Defense Systems a raportat performanțe financiare fără precedent pentru 2024, CEO-ul Yoav Turgeman declarând că sistemul de arme cu laser de mare putere Iron Beam, cunoscut și sub numele de „Magen Or” sau „Scutul de lumină”, va fi operațional în acest an. Într-un interviu acordat publicației Globes, Turgeman a menționat că societatea se va concentra pe livrarea sistemului pentru a consolida apărarea aeriană a Israelului în 2025.
La 28 ianuarie, Agenția Franceză pentru Achiziții de Armament a anunțat că a atribuit societății KNDS France un contract pentru modernizarea a încă 100 de tancuri Leclerc la standardul XLR. Reamintim că armata franceză urmează să doteze 160 de astfel de tancuri până în 2030 și 200 până în 2035.
Compania germană Rheinmetall și Lockheed Martin din Statele Unite au făcut un progres major în domeniul artileriei de precizie cu rază lungă de acțiune prin prezentarea celei mai recente dezvoltări comune, sistemul de rachete GMARS. La un recent eveniment internațional găzduit în Europa, cei doi giganți din domeniul apărării au prezentat capacitățile avansate ale noului sistem de lansare unui public select provenit din 14 țări, cuprinzând lideri militari, profesioniști din domeniul apărării și experți din industria de aparare.
Pe măsură ce cresc tensiunile diplomatice între Danemarca și Statele Unite cu privire la viitorul Groenlandei, teritoriu autonom aflat sub control danez, Copenhaga caută, în mod paradoxal, să își aprofundeze legăturile militare cu Washingtonul. La 26 martie 2025, ministrul danez al apărării, Troels Lund Poulsen, a dezvăluit într-un interviu acordat cotidianului Borsen că Danemarca intenționează să achiziționeze mai multe avioane de luptă F-35A produse în Statele Unite.
Un avion de vânătoare pakistanez de fabricație chineză a doborât miercuri cel puțin două avioane militare indiene, au declarat doi oficiali americani pentru Reuters, un eveniment ce marchează o piatră de hotar majoră în industria militară a Chinei. Unul dintre acestea ar fi un avion de producție franceză Rafale.
Pașii următori ai Rusiei în ceea ce privește rezolvarea conflictului din Ucraina vor depinde de modul în care va decurge armistițiul anunțat de Putin cu ocazia celei de-a 80-a aniversări a Zilei Victoriei. Acest lucru a fost declarat joi (08.05.2025) de consilierul președintelui rus, Yuri Ushakov, răspunzând la o întrebare a unui corespondent al postului de televiziune Pervy Kanal (Channel One).
DefenseRomania a obținut în exclusivitate informații cu privire la achiziția României de sisteme SHORAD/VSHORAD, sisteme antiaeriene cu rază scurtă și foarte scurtă de acțiune. Informații care confirmă că în România punctul forte cu siguranță nu sunt licitațiile atunci când vine vorba de achiziții militare.
Fum alb a ieşit pe coşul instalat pe acoperişul Capelei Sixtine de la Vatican. După mai multe tururi de scrutin de la începerea conclavului, cei 133 de cardinali electori l-au ales pe succesorul papei Francisc, potrivit imaginilor transmise în direct de Vatican News.
Statele Unite și Marea Britanie au anunțat joi un acord comercial. Potrivit președintelui american Donald Trump, acordul va deschide, printre altele, piața britanică pentru produsele agricole din SUA.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 9 mai 2023, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic.
India și Pakistan, două puteri nucleare, au ajuns din nou în prag de război după ce totul a pornit de la uciderea a 26 de turiști în Kashmirul indian, iar miercuri dimineață, India a lansat un atac aerian asupra mai multor locații din Pakistan iar pakistanezii susțin că au doborât în cascadă trei avioane de luptă indiene de producție franceză Rafale, un MiG-29 și un Su-30, precum și un sistem aerian fără pilot Heron.
La optzeci de ani de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, moștenirea sângeroasă a conflictului continuă să modeleze politica internațională, alimentând tensiuni și conflicte în diverse regiuni ale lumii. După cum subliniază istoricul Antony Beevor într-un articol recent publicat in revista Foreign Affairs, "istoria rareori este ordonată", iar "lucrurile neterminate dintr-o perioadă persistă în următoarea".
NASA ia în calcul posibilitatea lansării unor rachete către Marte începând cu anul viitor.
Germania a publicat miercuri conținutul unui nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina.
Pe 7 mai 2025, Departamentul Apărării al SUA a anunțat o modificare contractuală în valoare de 13.860.386 de dolari acordată companiei Raytheon Co., cu sediul în Tucson, Arizona, pentru producția de rachete de ultimă generație aer-aer cu rază medie de acțiune AIM-120 (AMRAAM) în variantele C8 și D3. Sunt 21 de state care vor achiziționa astfel de rachete, inclusiv Bulgaria. AIM-120 sunt achiziționate însă și de România pentru avioanele sale F-16.
Toate cele cinci țări UE și NATO care se învecinează cu Rusia au declarat că intenționează să se retragă din acordul internațional din cauza amenințării militare rusești.
E.S. domnul Ihor Prokopchuk, Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Ucrainei în România, într-un editorial opinie semnat pentru DefenseRomania, vorbește despre contribuția Ucrainei la victoria împotriva Germaniei naziste, cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la victoria celui de-al Doilea Război Mondial. Excelența Sa subliniază și faptul că azi Ucraina și ucrainenii „se află din nou în fruntea unei confruntări geopolitice între forțele revanșarde și lumea liberă”. Ucraina rezistă azi eroic „rașizmului, care întruchipează neoimperialismul, combină caracteristicile fascismului și bolșevismului, revanșardismului și xenofobiei”.
Majoritatea țărilor europene și-a sporit considerabil cheltuielile militare în 2024: Polonia a cheltuit cu 31% mai mult decât anul precedent și investește 4,2% din PIB pentru apărare, în timp ce Germania este acum pe locul patru în rândul țărilor cu cele mai mari cheltuieli militare (după SUA, China și Rusia) și cheltuiește acum 2,1% din PIB-ul țării.
Comisia Europeană a lansat joi o consultare publică privind posibile contramăsuri împotriva tarifelor americane în cazul eșecului negocierilor comerciale cu Washingtonul și va lansa o dispută la Organizația Mondială a Comerțului
În timp ce Rusia arată reticență față de planul de pace al SUA privind răboiul ruso-ucrainean, Washingtonul începe să schimbe tonul față de Moscova, demonstrând încă o dată puternica versatilitate a politicii externe americane în epoca Trump.
Compania românească de apărare Digital Bit a impresionat la ediția din 2025 a expoziției internaționale DEFEA de la Atena prin prezentarea stației sale telecomandate de arme Agil. Această soluție modulară de generația a șaptea este pregătită să satisfacă cererea tot mai mare de capabilități de luptă la distanță în mediile operaționale complexe de astăzi.
Într-o demonstrație uimitoare de inovație și pricepere tactică, Ucraina ar realizat o premieră mondială prin utilizarea unor nave de suprafață fără echipaj (USV) echipate cu rachete pentru a doborî două avioane de luptă rusești avansate Su-30 Flanker deasupra Mării Negre la începutul lunii mai 2025. Aceste doborâri fără precedent marchează un salt major în ceea ce privește capacitățile antiaeriene ale Ucrainei și indică o schimbare revoluționară la nivelul doctrinelor de război naval și aerian.
S-au spus și scris foarte multe lucruri reprezentative despre putere privită din perspectiva politică. Dar, oamenii simpli precum și majoritatea politicienilor, prinși în vâltoarea vieții, tind să nu conștientizeze aceste învățăminte foarte importante pentru echilibrul societății și pentru siguranța lor.
Un îndemn corect sau un calcul greşit? Josep Borrell, fost Înalt Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate, scrie într-o analiză politică ca după opt decenii de parteneriat strâns, europenii se adaptează cu dificultate la actualul președinte al SUA, Donald Trump, care se comportă ca un autocrat rus.
Andrii Yermak, șeful Biroului Președintelui ucrainean, a declarat într-un interviu acordat publicației germane Die Zeit că Ucraina este pregătită să se așeze la masa negocierilor de pace cu Rusia, dar numai după implementarea unei încetări complete a focului. Declarațiile sale, publicate și pe canalul său Telegram, subliniază poziția fermă a Kievului în contextul conflictului prelungit.
Partidul Republican sau GOP (Grand Old Party) se confruntă cu o lipsă de direcție clară în politica externă, în ciuda aparentei confruntări între intervenționiști și adepții reținerii. În realitate, problema majoră este lipsa unei politici externe coerente și atractive pentru alegătorii indeciși, în special pentru cei care l-au susținut pe Trump în statele-cheie (swing states) și care l-au trimis de fapt pentru a doua oară la Casa Albă.
Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, solicită o creștere drastică a bugetului anual al apărării.
M10 Booker trebuia să fie un program care înlocuia tancurile Sheridan scoase din serviciu. Doar că Armata SUA nu doar că a refuzat tancul ușor M10 Booker, ci și producția a fost sistată, ceea ce înseamnă că Pentagonul nu are prea multe opțiuni pentru a decide soarta celor aproape 100 de blindate. Iar Ucraina e prima care ridică mâna.
Agențiile de informații americane, inclusiv Agenția Centrală de Informații (CIA) și Agenția Națională de Securitate (NSA), au primit instrucțiuni să își concentreze activitățile de spionaj asupra Groenlandei, au relatat Wall Street Journal și The Guardian.
Mai multe facilități strategice rusești din Saransk și Tula, inclusiv întreprinderi care dezvoltă arme avansate și fabrici de fibră optică, au fost lovite de drone ucrainene.
Un nou raport publicat astăzi de agenția franceză VIGINUM, bazat pe informații din surse deschise (OSINT), a dezvăluit o campanie amplă și continuă de propagare a unor mesaje cu caracter propagandistic orchestrată de actori ruși, utilizând grupul de atac cibernetic cunoscut sub numele de Storm-1516. Raportul detaliază 77 de campanii informaționale rusești distincte începând din 2023, care vizează Franța, Ucraina și națiuni occidentale, dezvăluind un efort complex și constant de subminare a dezbaterii publice și de interferență în procesele democratice.
Un avion de vânătoare F/A-18, care a aterizat pe portavionul USS Harry S. Truman în Marea Roșie, a căzut peste bord, forțându-i pe cei doi piloți să se catapulteze, a declarat miercuri un oficial al apărării pentru Associated Press.
Administrația americană nu împărtășește opiniile pesimiste cu privire la presupusa reticență a Moscovei de a căuta modalități de soluționare a conflictului ucrainean, dar consideră că Federația Rusă cere prea mult de la Ucraina.
India și Pakistanul se luptă din nou între ele. Situația a escaladat de la uciderea a 26 de turiști în Kashmirul indian, iar miercuri dimineață, India a lansat un atac aerian asupra mai multor locații din Pakistan.
Reprezentantul special al SUA pentru Ucraina și Rusia, Keith Kellogg, a anunțat un nou plan al SUA de înghețare a războiului: ce implică acesta? Washingtonul a exprimat ideea unei zone demilitarizate care ar fi controlată de ambele părți.
Într-un interviu difuzat miercuri de BBC, primul acordat de fostul preşedinte democrat de când a părăsit Casa Albă, Biden a afirmat că preşedintele rus Vladimir Putin consideră Ucraina parte a "maicii Rusii" şi e de părere că "oricine crede că el se va opri este pur şi simplu un nătâng".
