Anexarea Crimeii de către Rusia în 2014 și conflictul actual din estul Ucrainei au modificat fundamental peisajul de securitate din Europa. Germania, în calitate de membru-cheie al NATO și al Uniunii Europene, a fost nevoită să își reevalueze capacitățile militare în lumina acestor evoluții. Războiul din Ucraina a scos la iveală vulnerabilitățile arhitecturii de apărare a Europei, determinând apeluri pentru creșterea cheltuielilor militare și a nivelului de pregătire.
Acum, pentru a-și consolida capacitățile de apărare, Berlinul este gata să renunțe la politica sa de austeritate de lungă durată și să accepte noi împrumuturi de mai multe miliarde de dolari. Friedrich Merz, cel mai probabil următorul cancelar german, nu vorbește doar despre disponibilitatea noului guvern de a răspunde decisiv la criza de securitate.
În discursurile sale, el a început să folosească sloganul în limba engleză al fostului guvernator al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi. La vremea sa, în timpul crizei euro din 2008, acesta a subliniat în mod constant că sunt necesare măsuri îndrăznețe „whatever it takes ”.
„Având în vedere amenințările la adresa libertății și păcii pe continentul nostru, principiul „orice este necesar” trebuie să se aplice acum și apărării noastre”, a declarat Merz, care a anunțat săptămâna trecută planuri ambițioase de a cheltui sute de miliarde de euro pentru apărare și infrastructură în următorii ani.
Dupa cum aminteste Khrystyna Bondareva într-un articol publicat pentru European Truth, La 11 martie, în Germania a fost publicat un raport privind principalele probleme ale Bundeswehr-ului în acest moment. Cu toate acestea, pentru a înțelege amploarea problemelor, merită să ne amintim și de starea capacității de apărare a Germaniei în urmă cu trei ani, înainte de invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina.
Rolul Germaniei în cadrul NATO a evoluat în ultimii ani. Accentul alianței s-a mutat de la operațiunile în afara regiunii la apărarea colectivă, în special în lumina agresiunii rusești. Germania a fost, de asemenea, un promotor al integrării europene în domeniul apărării, susținând inițiative precum Fondul European de Apărare și Cooperarea Structurată Permanentă (PESCO).
La începutul anului 2022, Germania cheltuia 1,5% din PIB pentru apărare, cu mult sub obiectivul NATO de 2%. Bundeswehr-ul suferea de o lipsă de echipamente în toate ramurile forțelor armate și de o lipsă de muniție în valoare de zeci de miliarde de euro.
În acel moment, cancelarul Olaf Scholz a ținut un discurs despre Zeitenwende, „punctul de cotitură”, și a anunțat crearea unui fond fără precedent de 100 de miliarde de euro pentru consolidarea armatei cu ajutorul unor împrumuturi suplimentare. Scholz a promis că Germania va investi semnificativ mai mult în armată în anii următori și și-a ținut promisiunea.
Ca urmare, conform NATO, cheltuielile de apărare ale Germaniei au fost anul trecut de 2,1% din PIB (peste 90 de miliarde de euro). Această cifră a fost atinsă nu în ultimul rând datorită fondului de 100 de miliarde de euro.
În timpul implementarii sale, Armata germana a comandat o mulțime de echipamente. Acestea includ, printre altele, o comandă pentru 35 de avioane de luptă F-35, 60 de elicoptere de transport Chinook, patru fregate, sistemul de apărare aeriană Arrow, patru sisteme de apărare aeriană Patriot și 123 de tancuri Leopard. În plus, s-au cheltuit 2,4 miliarde EUR pentru echipamente personale pentru soldați.
Bundeswehr a fost criticată pentru echipamentele sale învechite și lipsa de pregătire. Un raport din 2021 al comisarului parlamentar german pentru forțele armate a evidențiat deficiențe semnificative în domenii-cheie, inclusiv vehicule blindate, aeronave și nave militare. Se așteaptă ca fondul special de 100 de miliarde de euro să abordeze aceste probleme, cu accent pe modernizarea echipamentelor existente și pe achiziționarea de noi capacități.
Cu toate acestea, de la începutul anului 2025, în Germania a apărut un consens conform căruia fondul de 100 de miliarde de euro a fost suficient doar pentru a „astupa găurile” create de mai multe decenii de subfinanțare totală a Bundeswehr, precum și pentru a înlocui unele echipamente transferate Ucrainei în timpul celor trei ani de război total.
Dar este clar că acest lucru nu este suficient pentru a înarma complet Germania - astfel încât niciun agresor să nu îndrăznească să o atace. Lista a ceea ce Bundeswehr-ul are nevoie „pentru ziua de ieri” este imensă și necesită investiții pe scară largă - vorbim despre sute de miliarde de euro.
Lista include propriul sistem de informații și comunicații prin satelit, mii de drone, apărare aeriană îmbunătățită, artilerie, muniție, război electronic și chiar cazărmi noi.
Există o nevoie uriașă de recrutare militară - zeci de mii de soldați noi trebuie să fie cazați, instruiți și plătiți. În Germania se discută în continuare dacă să se reintroducă recrutarea obligatorie sau să se găsească alte formate de extindere a armatei, dar, în general, toată lumea este de acord că trebuie făcut ceva în privința lipsei totale de personal.
Și dacă Germania obișnuia să-și ridice din umeri în fața stării armatei sale, acum, cu riscul real ca SUA să refuze să-și îndeplinească obligațiile față de aliații săi din NATO, lucrurile stau diferit.
Germania înțelege că țara sa este una dintre cele care vor fi cele mai afectate de îndepărtarea administrației Trump de Europa.
La urma urmei, aproape 35.000 de soldați americani (cel mai mare număr din Europa) sunt staționați pe teritoriul german, precum și arme nucleare tactice americane. Dacă americanii își retrag trupele (iar zvonuri în acest sens au fost deja aruncate în presă) și refuză să lase „umbrela nucleară” să îi protejeze pe europeni, Germania va avea puține opțiuni de acțiune.
Bundeswehr are în prezent aproximativ 183.000 de membri activi, la care se adaugă 30.000 de rezerviști. Aceasta reprezintă o reducere semnificativă față de perioada Războiului Rece, când Bundeswehr avea peste 500 000 de militari. Guvernul german a anunțat planuri de creștere a numărului de militari, cu un obiectiv de 203 000 de persoane active până în 2025.
Cultura strategică a Germaniei a fost caracterizată în mod tradițional de o reticență față de implicarea în intervenții militare. Această „cultură a moderației” este înrădăcinată în istoria postbelică a țării și a modelat abordarea acesteia în ceea ce privește politica de apărare. Cu toate acestea, evenimentele recente au determinat o schimbare a acestei mentalități, oficialii germani subliniind tot mai mult necesitatea unei poziții militare mai proactive.
Din punct de vedere istoric, opinia publică din Germania a fost sceptică cu privire la intervențiile militare și la creșterea cheltuielilor de apărare. Cu toate acestea, războiul din Ucraina a dus la o schimbare de atitudine, majoritatea germanilor susținând acum creșterea cheltuielilor militare. Un sondaj realizat în 2022 de Fundația Körber a arătat că 62% dintre germani erau în favoarea creșterii cheltuielilor de apărare pentru a îndeplini obiectivele NATO.
Eforturile Germaniei de a-și restabili puterea militară reprezintă o schimbare semnificativă în politica sa de apărare, determinată de schimbarea peisajului geopolitic și de necesitatea de a face față provocărilor de securitate emergente. Anunțul privind crearea unui fond special de 100 de miliarde de euro și angajamentul de a îndeplini obiectivul NATO de 2% din PIB sunt indicii clare ale acestei noi direcții. Cu toate acestea, succesul acestor eforturi va depinde de depășirea obstacolelor birocratice, de obținerea sprijinului public și de asigurarea faptului că industria de apărare poate satisface cererea crescută de echipamente militare.
Pe măsură ce Germania avansează cu planurile sale de modernizare a Bundeswehr și de consolidare a capacităților sale militare, va fi esențial să mențină accentul pe cooperarea cu aliații NATO și cu partenerii europeni. În acest fel, Germania poate juca un rol-cheie în asigurarea securității și stabilității Europei în fața unor noi amenințări.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Rusia a început să utilizeze un nou tip de dronă de diversiune și atac, construită aproape în totalitate din componente de proveniență chineză, o abordare pe care Direcţia Principală de Informații al Ucrainei (GUR) o consideră o dovadă a sprijinului tehnologic tot mai mare al Beijingului pentru efortul de război al Moscovei.
O veste bună din Istanbul: României i-au fost livrate deja 40 de blindate 4x4 de tip Cobra II, produse de Otokar. Integrarea a mai bine de jumătate dintre ele s-a făcut la Automecanica Mediaș, unde e totul pregătit pentru a începe și producția de serie. DefenseRomania se află la IDEF 2025, cea mai mare expoziție militară din regiune. Aici publicația noastră discutat cu oficialii Otokar și Automecanica Mediaș inclusiv despre programul Cobra II.
Compania daneză de apărare Terma și producătorul ucrainean de drone Odd Systems au format un parteneriat strategic pentru a dezvolta un nou tip de armă: un interceptor de drone autonom, ieftin și bazat pe inteligență artificială. Misiunea acestuia este să neutralizeze diversele amenințări aeriene rusești, combinând tehnologia de ultima generatie cu inovația testată direct pe câmpul de luptă.
Ministerul ceh al Apărării și compania suedeză SAAB Dynamics AB au semnat astăzi (22.07.2025) un contract pentru achiziționarea a 24 de vehicule blindate pe roți MARS cu sistemul integrat de apărare antiaeriană RBS 70 NG. Din informațiile postate pe site-ul ministerului rezultă că valoarea contractului este de 4,2 miliarde de coroane fără TVA (1,86 miliarde de coroane suedeze, 170 de milioane de euro).
Turcia își accelerează planurile pentru un nou portavion, un proiect de navă care ar putea fi echipat aproape complet cu aeronave autonome, indicând o schimbare în doctrina să navală. O machetă a navei, prezentată la expoziția de apărare IDEF 2025, a dezvăluit o viziune futuristă a Turciei, însă realitatea tehnologică și dependența de parteneriate internaționale complexe vor dicta dacă această viziune poate deveni realitate.
Apărarea de coastă a Bulgariei este pe punctul de a fi transformată radical, ca urmare a aprobării de către Departamentul de Stat al SUA a unei potențiale vânzări a sistemului de rachete NSM (Naval Strike Missile). Acest acord, evaluat la $620 de milioane, nu doar că oferă Bulgariei acces la o transformare fără precedent din punct de vedere militar, dar schimbă și dinamica de securitate în zona tensionată a Mării Negre, consolidând în același timp flancul estic al NATO.
Pentru a rămâne relevantă și eficientă pe câmpul de luptă modern, Alianța Nord-Atlantică trebuie să renunțe la ciclurile lungi de achiziții și să adopte modelul de inovare rapidă, testat în condiții de luptă, al Ucrainei. Acesta este mesajul tranșant transmis de generalul Alexus G. Grynkewich, Comandantul Suprem al Forțelor Aliate în Europa (SACEUR).
În adâncul Rusiei, într-o unitate descrisă de oficialii săi drept cea mai mare fabrică de drone din lume, un efort industrial masiv, susținut parțial cu forţa de muncă tânără, alimentează o nouă fază a războiului purtat împotriva Ucrainei. Fabrica din Yelabuga, regiunea Tatarstan, produce mii de drone kamikaze „Geran-2” în fiecare lună, o variantă rusească a dronei iraniene Shahed-136, cu scopul de a copleși apărarea antiaeriană a Ucrainei prin atacuri de saturație.
Polonezii avansează programul achiziției de submarine. Printre criteriile solicitate în program, Agenția Poloneză pentru Armament a indicat că viitoarele submarinele trebuie să fie capabile de imersiune la peste 200 de metri adâncime (caracteristică adaptată Mării Baltice), să angajeze ținte aeriene (elicoptere și avioane de patrulare maritimă), să poată găzdui comando-uri navale, să utilizeze vehicule subacvatice teleghidate și/sau autonome și, în cele din urmă, să lanseze rachete de croazieră. În acest sens amintim că și România are semnată o scrisoare de intenție pentru achiziția de submarine franceze Scorpene, dar acest lucru nu mai pare o prioritate.
Compania americană L3Harris a lansat, oficial pe 17 iulie, familia modulară de rachete Wolf. Combinația obișnuită de atac a roiului Wolf este formată dintr-o rachetă cu explozibil și una de război electronic, dar compania afirmă că pot exista și alte variante în funcție de dorințele clienților. În plus, racheta se poate întoarce acasă deschizând o parașută pentru a ateriza lin și fără probleme.
Creşterea ponderii armelor produse în Ucraina de la 40%, în prezent, la 50% este o prioritate-cheie, a subliniat sâmbătă noul ministru al apărării, Denis Şmîgal, după o reuniune cu German Smetanin, ministrul în exerciţiu al industriilor strategice, informează Agerpres și EFE.
O mare componentă a vizitei pe care delegația României a avut-o în Germania, delegație condusă de președintele Nicușor Dan, a fost cooperarea bilaterală în domeniul apărării și a industriei de apărare. Să trecem în revistă așadar câteva dintre aceste cooperări, care includ modernizarea sistemelor de artilerie antiaeriană de tip Oerlikon GDF 103 din dotarea României, o posibilă colaborare în programul Lynx în ceea ce privește contractul pentru viitoarele mașini de luptă ale infanteriei, dar și producție de muniție și pulberi în România.
Ca răspuns la transformările rapide ale conflictelor moderne și pentru a-și întări securitatea națională, România inițiază un viraj strategic major, având ca obiectiv transformarea țării într-un centru de greutate regional în producția de drone. Această nouă direcție se bazează pe o abordare duală: pe de o parte, demararea imediată a asamblării a mii de drone printr-un parteneriat tehnologic cu o companie americană, iar pe de altă parte, explorarea unui proiect de anvergură pentru fabricarea în comun a modelelor ucrainene, testate pe câmpul de luptă, destinate atât forțelor naționale, cât și exportului european.
În spatele retoricii președintelui Aleksandr Lukașenko despre neutralitate tarii sale, o rețea de întreprinderi de stat din Belarus a devenit un furnizor esențial pentru producția de rachete de precizie și tehnică militară a Rusiei, alimentând direct atacurile asupra infrastructurii civile și militare din Ucraina. Documente obținute de la firma privată de intelligence Dallas și analizate de publicația ucraineană Canal 24 dezvăluie o cooperare industrial-militară puternica, care transformă Belarusul dintr-un simplu aliat logistic într-un cobeligerant de facto în conflict.
Casa Albă a oficializat o poziție care circula de ceva vreme în cercurile de militare: programul avionului de generația a șasea al U.S. Air Force, F-47, are prioritate absolută, chiar dacă acest lucru înseamnă întârzierea programului echivalent al U.S. Navy, F/A-XX. Decizia creează o tensiune evidentă între Administrație, Congres și conducerea U.S. Navy, care consideră noul său avion esențial pentru a contracara amenințările aflate la mare distanța, în special cele venite din partea Chinei.
Germania, Marea Britanie și Franța testează drona Helsing HX-2, o muniție „loitering” proiectată pe baza experienței de pe câmpul de luptă din Ucraina și construită pentru a fi produsă la scară largă. O companie germană de tehnologie accelerează producția unei noi drone kamikaze, dotată cu inteligență artificială, destinată să contracareze una dintre cele mai eficiente arme ale Rusiei în Ucraina.
Francezii de la Airbus vor ca Brașovul să devină un hub industrial european pentru producția de elicoptere multirol. E vorba de elicoptere Airbus H215M, propuse de gigantul francez pentru a înlocui flota deja îmbătrânită de elicoptere IAR-330 Puma a României. Despre acest program au discutat înalți oficiali ai Airbus, într-un briefing la care a participat și DefenseRomania.
Livrările de muniţie de artilerie către Ucraina coordonate de Cehia sunt în creştere în acest an, dovadă a încrederii partenerilor într-un program guvernamental care asociază donaţiile de la partenerii NATO cu ofertele de vânzare de muniţie, a declarat joi Ministerul ceh al Apărării, citat de Agerpres și Reuters.
Pe un câmp de luptă redefinit de roiurile de drone ieftine, precum cele iraniene Shahed-136, un startup francez de tehnologie susține că a dezvoltat ,,un antidot'': un interceptor kamikaze, ultra-rapid și cu un cost redus, proiectat să vâneze și să distrugă amenințările aeriene în mai puțin de un minut.
După schimbările de strategie care au avut loc în relațiile transatlantice odată cu revenirea lui Trump la conducere, s-a considerat și sperat că statele europene și chiar aliații lor de peste oceane își vor da mâna și vor acționa unitar pentru a acoperi cât mai repede golul de securitate pe care SUA par dispuse să îl lase în apărarea colectivă.
Franța ia în considerare abandonarea programului european avansat de drone pentru viitor, Eurodrone, proiect care se dorea o alternativă europeană la sistemele americane de tip Reaper MQ-9 (Predator B). Dezvoltarea unei aeronave europene fără pilot de tipul MALE (Medium Altitude Long Endurance), cunoscută și sub numele de Euromale, a acumulat ani de eforturi din partea celor patru state contributoare - Germania, Spania, Franța și Italia - și are deja comenzi ferme pentru peste 60 de unități.
Vehicululele de luptă ale infanterie KF41 Lynx produse de concernul german Rheinmetall sunt încă în faza de testare în Ucraina, ceea ce ar putea afecta planurile de producție. Interesant e că Lynx vor intra și în competiția tocmai lansată de România în ceea ce privește achiziția de mașini de luptă ale infanteriei, o competiție ce se anunță teribil de strânsă, iar dacă cumva o vor câștiga se va forma un așa-numit „triunghi Lynx” în regiune.
Pentru o Ucraină supusă unor atacuri aeriene rusești intensificate, orice anunț de noi sisteme de apărare aeriană este o veste vitală. Cea mai recentă propunere, prezentată la Washington ca o victorie a diplomației transatlantice, pare ingenioasă: o inițiativă condusă de NATO prin care aliații europeni vor finanța achiziția de armament american pentru Kiev. Președintele Donald Trump o susține, Secretarul General al NATO, Mark Rutte, o aplaudă, iar Germania investește masiv, considerând-o singura cale rapidă de a livra sisteme critice precum rachetele Patriot.
Forțele Aeriene ale SUA (USAF) se pregătesc pentru o accelerare a producției bombardierului strategic stealth B-21 Raider, o extindere ce va fi realizată în mare parte în cadrul facilităților existente ale Northrop Grumman din Palmdale, California. Într-o declarație pentru Air & Space Forces Magazine pe 14 iulie 2025, USAF a confirmat, de asemenea, că cel puțin două aeronave B-21 vor fi operaționale pentru zbor în anul fiscal 2026 și, deși configurate pentru teste, pot fi rapid convertite pentru misiuni de luptă.
Compania sud-coreeană Hyundai Rotem a demarat dezvoltarea tancului de luptă principal K3, o platformă de nouă generație alimentată cu pile de combustie cu hidrogen, care urmează să înlocuiască modelul K2, achizitionat de Polonia si dorit de Romania. Construit cu sprijinul celor mai importante agenții de apărare din Coreea de Sud, K3 va fi echipat inițial cu un sistem hibrid hidrogen-diesel, existând planuri de trecere la o configurație completă pe hidrogen în viitor.
Armele pe care țările NATO urmează să le achiziționeze de la Statele Unite pentru nevoile Ucrainei sunt aproape complet gata pentru livrare imediată.
Începând din această dimineață întreaga presă vuiește anunțând că România cumpără celebrul sistem israelian Iron Dome, țara noastră fiind anunțată ca „primul stat european care cumpără Iron Dome”. Lucrurile stau însă diferit.
O companie fantomă din Spania, o mașină CNC austriacă veche de 40 de ani și un intermediar din Hong Kong – aceasta este rețeta prin care Rusia a reușit să obțină un echipament industrial esenţial pentru producția de artilerie, expunând lacunele adânci în regimul de sancțiuni al Uniunii Europene.
Germania pariază 70 de miliarde de euro pe compania Rheinmetall pentru a deveni puterea terestră a Europei. Un acord-mamut pentru mii de vehicule blindate semnalează o transformare istorică a Bundeswehr-ului, pe fondul amenințării rusești.
Într-un moment în care se confruntă cu un val de decizii în care e obligat din cauza situației financiare să ia măsuri fiscale nepopulare, Guvernul României are o șansă uriașă să și construiască. Iar această „construcție” ar însemna nu doar salvarea cu adevărat a industriei de apărare din România, ci ar fi un pilot esențial pentru securitatea țării. E vorba de implementarea strategiei industriei de apărare, o strategie de o complexitate fără precedent, fără iz politic și care e deja aprobată. Mai e un singur pas, implementarea ei. Sorin Encuțescu, coordonatorul strategiei pentru industria națională de apărare, proiect la care se lucrează din 2022 și care are la bază și lecțiile războiului de agresiune rus asupra Ucrainei, a lansat un apel cu privire la soarta celei mai ample strategii sectoriale realizată vreodată în România, dedicată industrie de apărare, domeniu esențial pentru securitatea națională. Oficialul atrage atenția că, în ciuda complexității și profesionalismului cu care a fost elaborată, documentul riscă să aibă aceeași soartă ca și strategia precedentă, adică să rămână neaplicată. De ce? Situația e explicată pe înțelesul tuturor în cele ce urmează.
Ultimul soldat sovietic a părăsit Ungaria în iunie 1991, dar după 34 de ani, Rusia vrea să se amestece din nou în politica ungară și să influențeze deciziile alegătorilor ungari la următoarele alegeri parlamentare. Acestea sunt cuvintele liderului opoziției, Péter Magyar, ca răspuns la un comunicat de presă publicat săptămâna aceasta de Serviciul de Informații Externe (SVR) al Federației Ruse.
Ministrul român al Apărării, Ionuț Moșteanu, propune o extindere majoră a prezenței NATO în Marea Neagră, o zonă care a devenit un teatru de război crucial după invazia Rusiei în Ucraina din 2022. Într-un interviu acordat agenției Reuters, oficialul a declarat că grupul de lucru comun format din România, Bulgaria și Turcia, creat inițial pentru a elimina minele navale, ar trebui să evolueze într-un proiect de patrulare. Scopul este clar: protejarea infrastructurii energetice și a rutelor comerciale de potențialele atacuri ruse.
În linie cu poziția aproape clară pe care Donald Trump o va avea la întâlnirea din 15 august cu Vladimir Putin, și chiar în zilele dinaintea acesteia, Marea Britanie a anunțat că și-a reanalizat planurile privind desfășurarea unei forțe semnificative de menținere a păcii în Ucraina.
Marina ucraineană a raportat că rușii au pierdut contactul cu avionul Su-30SM, care s-ar fi prăbușit în Marea Neagră, lângă insula Șerpilor.
Surse militare rusești au informat, pe 14.08.2025, că Forțele Armate ale Federației Ruse intenționează să testeze în Ucraina o versiune mini a rachetei Oreshnik, respectiv sistemul de rachete Svirel. Potrivit acestora, mai multe instalații de lansare au fost transferate deja la frontiera cu Ucraina.
Rusia și Statele Unite ar putea ajunge la un acord asupra unor noi tratate de dezarmare dacă conflictul din Ucraina va fi pus capăt, a declarat președintele rus Vladimir Putin înainte de întâlnirea sa de vineri cu președintele american Donald Trump, relatează agenția de știri TASS.
Membrii Gărzii Naționale cu vehicule blindate au început să apară pe străzile capitalei americane, Washington, după ce președintele republican Donald Trump i-a chemat. De asemenea, el a transferat forțele de poliție locale sub control federal, argumentând că infracțiunile violente din oraș sunt scăpate de sub control. Trump a anunțat recent, de asemenea, că dorește să extindă și să extindă întreaga operațiune. Primarul democrat Muriel Bowser vorbește despre „presiune autoritară”.
Elveția, celebră pentru neutralitatea sa, se confruntă acum cu un paradox: cel mai bun avion de luptă pentru apărarea sa aeriană, F-35, vine cu o factură în creștere și o incertitudine politică tot mai mare. Și de vină e, se pare, ar fi politica tarifară impusă de Donald Trump.
Pentru prima dată de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, Japonia a restabilit o componentă crucială a capabilităților sale navale de proiecție a puterii, odată cu sosirea primelor trei avioane de luptă F-35B. Această dezvoltare marchează un moment istoric, semnalând revenirea națiunii la operarea avioanelor de luptă cu decolare de pe portavioane și o schimbare majoră în strategia sa de apărare.
Războiul hibrid al Rusiei nu este un concept abstract, ci o realitate concretă, iar Norvegia simte acum din plin consecințele sale. Declarațiile șefului serviciului de informații norvegian, Nils Andreas Stensones, conform cărora Rusia reprezintă cea mai mare amenințare la adresa securității naționale, confirmă temerile tot mai mari din Europa. Este un semnal de alarmă pentru o regiune care, decenii la rând, a crezut că pacea este un dat.
Într-un context de război, credința și trădarea pot ajunge să se amestece într-un cocktail otrăvit. Un caz recent din regiunea ucraineană Zaporojie arată, încă o dată, cum Rusia folosește Biserica Ortodoxă subordonată Moscovei ca pe o unealtă de spionaj, nu doar ca pe o entitate religioasă.
Ofensiva Leopard 2 pe piața europeană continuă, încă un stat din flancul estic fiind gata să achiziționeze un batalion de tancuri moderne.
Kievul își continuă nestingherit campania de lovire a activelor rusești care sprijină invadarea Ucrainei. În primele ore ale nopții de joi, 14 august 2025, dronele ucrainene au atacat orașul rus Volgograd, potrivit canalului de Telegram ASTRA al opoziției ruse. Atacul a fost confirmat de guvernatorul regiunii Volgograd, Andrey Bocharov.
În miez de august, Alaska devine, pentru o scurtă perioadă, epicentrul politic al lumii. Aici, președintele american Donald Trump se întâlnește cu omologul său rus, Vladimir Putin, într-un summit care, la prima vedere, pare un exercițiu de diplomație. Dar, în umbra acestei întâlniri, se ascunde o realitate geopolitică dură și plină de incertitudine: soarta Ucrainei.
În capitala germană, la scurt timp după o teleconferință tensionată și plină de implicații strategice, liderii europeni s-au văzut confruntați cu o ecuație politică neașteptată. De la discuțiile lor online, de miercuri, cu Președintele american Donald Trump, a reieșit o schiță a unei păci post-conflict în Ucraina, o schiță care ridică la fel de multe întrebări pe cât oferă răspunsuri.
În așteptarea primelor aeronave F-35 de generația a cincea, Varșovia are planuri ambițioase cu F-16 aflate în uz: toate cele 48 de F-uri vor fi modernizate la standardul Viper (Block 72).
Dictatorul nord-coreean Kim Jong Un și-a exprimat „sprijinul deplin” pentru Rusia în timpul unei conversații telefonice cu dictatorul rus Vladimir Putin.
DefenseRomania a discutat cu corespondentul de război Radu Hossu despre „cimitirul de tancuri” rusești din Ucraina și noua strategie aplicată de ocupant care a pierdut în Ucraina, în iunie, doar 22 de tancuri. Însă acest lucru substituie cu greu pierderile colosale din ultimii trei ani și jumătate iar predicția potrivit căreia Polonia va depăși Federația Rusă rămâne pe masă. Cel puțin la nivel calitativ, Forțele Terestre ale Poloniei vor avea un avantaj în fața Rusiei. Un uriaș cu picioare de lut, însă nucleare.
Rusia pare să se pregătească să testeze noua sa rachetă de croazieră cu propulsie nucleară, potrivit a doi cercetători americani și o sursă occidentală din domeniul securității, chiar în timp ce președintele rus Vladimir Putin se pregătește pentru discuții despre Ucraina cu președintele american Donald Trump, vineri.
Colegiul Ministerului ceh al Apărării a aprobat, pe 12.08.2025, achiziționarea unui prim lot de 44 de tancuri Leopard 2A8 din Germania. Împreună cu așa-numita “boemizare”, adică adaptarea tancurilor la nevoile armatei cehe, acestea vor costa 34,25 miliarde de coroane (aproximativ 1,4 miliarde de euro), inclusiv TVA. Ministerul va aloca încă cinci miliarde de coroane pentru rezervele de inflație și curs valutar.
Guvernul lituanian dorește să instruiască peste 22.000 de cetățeni în construcția și operarea dronelor. Acest grup va include și studenți, dintre care cel mai mic va avea 8 ani.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a sosit la Berlin. El și cancelarul german Friedrich Merz a participat la o videoconferință cu președintele SUA, Donald Trump.
Dronele serviciilor secrete ucrainene au atacat singura întreprindere rusă producătoare de heliu, esențial pentru producția de rachete.
Trupele ruse și belaruse vor exersa planificarea loviturilor cu arme nucleare și rachete Oreshnik la exercițiile Vest-2025 (Zapad) din septembrie. Ministrul belarus al Apărării, Viktor Khrenin, a declarat acest lucru astăzi (miercuri 13.08.2025) după discuțiile cu președintele Alexander Lukașenko, a informat agenția de stat belarusă Belta.
O misiunede interceptare a avut loc recent, semnalând o escaladare a tensiunilor aeriene în regiunea baltică. Pentru prima dată, avioane de vânătoare italiene de generația a cincea, F-35 Lightning II, au fost folosite pentru a intercepta aeronave rusești care operau în apropierea spațiului aerian al Alianței, sub egida misiunii de poliție aeriană a NATO.
Într-un moment de criză pe front, un militar de elită ucrainean, erou al apărării Mariupolului, a lansat un apel public, care a stârnit un ecou puternic în societatea ucraineană. Bohdan Krotevich, fostul comandant al Brigăzii Azov, a rupt rândurile și s-a adresat direct președintelui Volodimir Zelenski, avertizând că situația de pe front, în zona orașului-fortăreață Pokrovsk, este, fără exagerare, un „haos total”.
Rușii au desfășurat un număr record de sisteme de apărare aeriană în jurul reședinței private a președintelui rus Vladimir Putin, situată pe malul lacului Valdai, în regiunea Novgorod. În urma analizei imaginilor din satelit, realizată de compania rusă Yandex, se pare că numărul sistemelor de apărare aeriană din jurul reședinței lui Putin reprezintă 20% din totalul sistemelor Pantsir dislocate în Moscova și regiunea Moscovei.
O unitatea a Forțelor pentru Operații Speciale (SOF) ale Ucrainei a reușit să distrugă o facilitate militară foarte importantă în timpul nopții de 9 spre 10 august 2025: un complex radar fix TRLK-10 „Skala-M” aflat în satul Abrikosivka, situat în teritoriul temporar ocupat al Crimeei. Această operațiune de succes reprezintă o nouă demonstrație a capacităților forţelor ucrainene de a viza infrastructura militară rusească aflată mult în spatele liniei frontului, slăbind astfel controlul Rusiei asupra spațiului aerian al peninsulei.
Autoritățile bulgare au demarat o serie de percheziții la nivel național, vizând mai mulți traficanți de arme locali, la solicitarea Ucrainei. Ceea ce a început ca o investigație privind prețurile umflate la livrările de arme către Kiev s-a extins rapid într-o anchetă mult mai amplă, care include acuzații grave de încălcare a sancțiunilor internaționale și vânzarea de echipamente militare către Rusia. Situația scoate la iveală vulnerabilitățile pieței de apărare a Europei de Est și subliniază complexitatea lanțurilor de aprovizionare care pot deveni portițe pentru eludarea sancțiunilor.
Într-un gest cu o simbolistică istorică profundă, Președintele Donald Trump și omologul său rus, Vladimir Putin, se vor întâlni vineri la Baza Elmendorf-Richardson, în Anchorage, Alaska. Alegerea locației nu este întâmplătoare, iar summit-ul reînvie importanța strategică a unei regiuni situate la granița fragilă dintre Est și Vest.
Un detaliu uluitor, demn de un thriller de spionaj, a ieșit la iveală din interviul oferit recent de șeful Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), Vasil Maliuk. Timp de un an și jumătate, SBU a pregătit una dintre cele mai îndrăznețe misiuni ale războiului, „Operațiunea Pânza de Păianjen”, chiar sub nasul temutului FSB rusesc, la doar un bloc distanță de sediul acestuia din regiunea Celiabinsk.
O operațiune cibernetică masivă, desfășurată de Direcția Principală de Informații a Ministerului Apărării din Ucraina (GUR), a lovit Filanko Group, unul dintre cei mai importanți furnizori de servicii de internet și găzduire web din Rusia. Atacul, care a vizat o companie ce deservește peste 20.000 de clienți, inclusiv forțe de securitate rusești, a dus la distrugerea unei cantități impresionante de date și la scoaterea din funcțiune a unei părți semnificative din infrastructura IT a companiei.
