Un plan clasificat va detalia modul în care guvernul britanic ar răspunde unei declarații de război, incluzând locații de protecție subterane pentru Cabinet și familia regală, protocoale pentru transmisiuni publice de urgență și strategii de stocare a resurselor esențiale, potrivit The Telegraph. Miniștrii britanici se tem că țara nu doar că ar fi depășită numeric și tehnologic de Rusia și aliații săi pe câmpul de luptă, dar ar fi și nepregătită și slab apărată pe teritoriul propriu.
Experții avertizează asupra vulnerabilității infrastructurii naționale critice a Marii Britanii, incluzând terminale de gaz, cabluri submarine, centrale nucleare și centre de transport, în fața unui posibil atac.
Se pare că actualizarea planului clasificat de „apărare a patriei” va stabili o strategie pentru primele zile imediat după un atac asupra teritoriului britanic de către un stat străin ostil. Aceasta va include scenarii în care Marea Britanie este lovită de rachete convenționale, focoase nucleare sau operațiuni cibernetice, o amenințare considerată minoră la momentul ultimei actualizări semnificative a planului de apărare, înainte de 2005.
Planul, elaborat de Direcția de Reziliență din cadrul Cabinetului britanic, va oferi directive prim-ministrului și Cabinetului cu privire la modul de conducere a unui guvern în timp de război și momentul în care aceștia ar trebui să se adăpostească în buncărul de la Downing Street sau în afara Londrei.
Strategiile de război pentru rețelele feroviare și rutiere, tribunale, sistemul poștal și liniile telefonice sunt, de asemenea, supuse revizuirii. Este puțin probabil ca documentul să fie făcut public timp de decenii sau poate chiar niciodată
Cabinetul britanic a simulat deja un scenariu în care un stat ostil a lansat simultan atacuri cu rachete și cibernetice asupra infrastructurii naționale. O evaluare a riscurilor, publicată în ianuarie, a constatat că un atac reușit ar avea ca rezultat probabil „victime civile, precum și membri ai serviciilor pentru situații de urgență”, ar provoca daune economice grave și ar perturba serviciile esențiale.
Oficialii britanici din domeniul apărării au solicitat, de asemenea, Marii Britanii să dezvolte propria formă a sistemului israelian Iron Dome pentru a se proteja de atacurile cu rachete. Luna trecută, un înalt oficial al RAF a dezvăluit că, dacă prima noapte a conflictului din Ucraina s-ar fi desfășurat în Marea Britanie, rachetele rusești ar fi străpuns apărarea britanică și ar fi distrus ținte de infrastructură.
Rusia, China și Iran susțin că au dezvoltat rachete hipersonice care pot călători de până la 10 ori viteza sunetului și pot eluda mai ușor sistemele de apărare decât o rachetă balistică convențională.
Oficialii britanici sunt deosebit de îngrijorați de terminalele de gaz și de cele cinci centrale nucleare active ale țării, care ar putea elibera material radioactiv pe întreg teritoriul și ar provoca „impacturi semnificative, prelungite și pe termen lung asupra securității, sănătății, mediului și economiei” dacă ar fi lovite, conform unei evaluări guvernamentale. Guvernul a simulat, de asemenea, probabilitatea și efectele unui atac cu rachetă nucleară asupra Marii Britanii, dar concluziile oficiale ale acestei analize rămân clasificate.
Noul plan de urgență va aborda, pentru prima dată, războiul cibernetic – pe care șefii serviciilor de spionaj l-au descris drept una dintre cele mai periculoase amenințări cu care se confruntă Marea Britanie. Hackerii sponsorizați de state au puterea de a închide rețele de transport, de a provoca pene de curent și de a închide temporar departamente guvernamentale. Ken McCallum, directorul MI5, a declarat în octombrie că numărul amenințărilor statale investigate de agenție a crescut cu 48% într-un an și că Rusia și-a intensificat atacurile cibernetice din cauza războiului din Ucraina.
Retorica agresivă a Rusiei față de Marea Britanie a continuat în ciuda planului lui Donald Trump pentru un acord de pace în Ucraina. Luna trecută, miniștrii au desemnat oficial Rusia drept o amenințare la adresa securității naționale pentru prima dată.
Planul este modelat după „War Book”, un dosar secret din timpul Războiului Rece care conținea instrucțiuni privind modul în care guvernul ar trebui să răspundă unui atac nuclear și care a fost publicat ulterior în Arhivele Naționale. „War Book” includea planuri de evacuare pentru prim-ministru și membrii cheie ai Cabinetului, care ar fi fost mutați într-un buncăr din Cotswolds dacă Londra ar fi fost bombardată. Regina Elisabeta a II-a ar fi scăpat în siguranță pe iahtul regal.
Conform aceluiași plan, Marea Britanie ar fi împărțită în 12 zone, fiecare guvernată de miniștri ai Cabinetului, ofițeri militari superiori, șefi de poliție și judecători cu puteri speciale. În unele scenarii, alimentele și materialele de construcție ar fi stocate și raționalizate. BBC ar primi instrucțiuni să difuzeze anunțuri publice privind modul de adăpostire în caz de atac cu rachete, iar cele mai importante opere de artă ale țării ar fi mutate de la Londra în Scoția pentru siguranță.
Planificarea are loc în contextul în care miniștrii britanici se pregătesc să publice analiza strategică a apărării elaborată de Partidul Laburist, care va examina starea Forțelor Armate. Ministerul britanic al Apărării a declarat că analiza va include „opțiuni pentru consolidarea securității interne”, care ar putea include dezvoltarea unor apărări mai puternice împotriva rachetelor.
De asemenea, se va analiza pregătirea Forțelor Armate pentru război după decenii de scădere a numărului de trupe. Sir Keir Starmer a declarat că Marea Britanie va cheltui 2,5% din PIB pentru apărare începând cu 2027, dar miniștrii și șefii de servicii nu au ajuns încă la un acord privind modul în care ar trebui cheltuiți banii.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Arabia Saudită şi Pakistanul au semnat miercuri un "acord strategic de apărare reciprocă", angajându-se să se apere reciproc în cazul unui atac, la mai bine de o săptămână după ce Israelul a lovit gruparea palestiniană Hamas în Qatar, notează Agerpres.
Un atac al Rusiei asupra teritoriului polonez, un atac considerat de unii analiști drept punctul de cotitură al războiului, a declanșat o mișcare fulgerătoare din partea NATO și a Statelor Unite. La doar câteva zile după ce o dronă rusească a încălcat spațiul aerian al Poloniei, administrația Trump, care a afișat în ultima perioadă o atitudine ezitantă față de Ucraina, a aprobat primele pachete de ajutor militar în cadrul noului mecanism PURL. Este un răspuns neașteptat și rapid, finanțat de aliați, dar cu arme direct din stocurile americane, o formulă menită să contracareze ofensiva rusească și să demonstreze că Moscova, chiar dacă este susținută de China, nu poate acționa nestingherită.
Într-un peisaj geopolitic tensionat, în care ecourile conflictului din estul Europei răsună tot mai aproape de granițele noastre, o temă revine în discuția publică: pregătirea militară a populației. Nu sub sentimentul obligației, ci sub cel al voinței, o majoritate covârșitoare a românilor se declară favorabilă introducerii stagiului militar pe bază de voluntariat.
Uniunea Europeană a dat derogare pentru importul de petrol rusesc, până la sfârșitul anului 2027. Deci ar mai fi cel puțin doi ani în care Europa alimentează cu bani mașina de război a Rusiei, perioadă în care mai mor militari pe front și civili ucraineni, inclusiv copii, în casele lor și pe străzi, sunt bombardați sau vânați, precum animalele, de dronele rusești.
Ce s-ar întâmpla însă, dacă Europa ar renunța brusc, până la finalul lui 2025, la importul de petrol rusesc? Ar fi suficient acest cutremur pentru a forța Rusia să accepte pacea?
Premierul Plenković al Croației a anunțat recent că țara să oferă Ungariei și Slovaciei o alternativă la petrolul rusesc.
Într-un interviu acordat publicației Kyiv Post, generalul în retragere Philip Breedlove, fost Comandant Suprem al Forțelor Aliate în Europa, a explicat de ce baza militară Mihail Kogălniceanu (MK) din România este considerată esențială pentru a contracara agresiunea Rusiei și a asigura stabilitatea în Ucraina.
Recent, tensiunile geopolitice au atins un nou punct critic, atunci când drone rusești au pătruns în spațiul aerian al Poloniei. Incidentul, care nu a fost izolat, a declanșat o reacție imediată și fermă din partea Alianței Nord-Atlantice. Avionanele de vânătoare au fost ridicate de la sol, spațiul aerian a fost securizat, iar cetățenii de pe flancul estic au primit asigurarea că cerul lor rămâne apărat. Este o demonstrație a eficienței NATO Air Policing, o misiune esențială și continuă, menită să protejeze fiecare centimetru al teritoriului Alianței.
Trimiterea în judecată a lui Călin Georgescu și a grupării paramilitare a lui Horațiu Potra de către Parchetul General este mai mult decât un simplu dosar penal. Este o radiografie brutală a unei vulnerabilități naționale pe care o ignoram, pe care o minimizam de ani buni: România a fost, este și va rămâne o țintă predilectă a războiului hibrid dus de Federația Rusă. Iar acum, procurorul general Alex Florența a pus punctele pe „i”, demascând un mecanism complex, care a exploatat tocmai fragilitățile noastre ca societate.
Rusia și Belarus au exersat lansarea de arme nucleare tactice în timpul manevrelor militare comune. Potrivit Reuters, președintele belarus, Alexander Lukașenko, a declarat acest lucru astăzi (16.09.2025), precizând că exercițiul comun ruso-belarus nu este menit să amenințe pe nimeni. Anterior, Ministerul rus al Apărării anunțase că bombardiere strategice Tu-160 au îndeplinit misiuni de luptă deasupra Mării Barents, inclusiv lansarea de rachete de croazieră.
Într-un război modern, definit de precizia dronelor și de atacurile nemiloase cu rachete de croazieră, o piesă de artilerie antiaeriană dezvoltată în anii '60, la apogeul Războiului Rece, a devenit un simbol al rezistenței ucrainene. Este vorba despre sistemul Gepard, "micul vânător" autopropulsat, care demonstrează că ingeniozitatea și adaptarea pe câmpul de luptă pot învinge tehnologia nouă. Povestea sa nu este doar despre un succes militar, ci și despre o nouă formă de cooperare industrială, construită din mers, direct pe liniile frontului.
Pentru cei ce au ambiții de a fi putere mondială atunci ei să rezolve problemele grele ale omenirii, cum ar fi războiul din Ucraina cu un impact economic mondial mult mai mare decât tarifele impuse de Donald Trump. Problemele simple le poate rezolva oricine.
Bucureștiul cântărește cu prudență fiecare cuvânt, în timp ce ecourile războiului din Ucraina se aud tot mai puternic la graniță. Poziția președintelui Nicușor Dan, exprimată recent, a ridicat întrebarea dacă confirmă o abordare calculată, pragmatică, care evită escaladarea conflictului și menține un echilibru fragil între solidaritatea cu Ucraina și imperativul de a proteja teritoriul național sau este o ezitare pentru a nu escalada tensiunile din regiune?
Într-un apel disperat, dar plin de hotărâre, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a solicitat o poziție tranșantă din partea lui Donald Trump. Într-un interviu exclusiv acordat postului britanic Sky News, liderul de la Kiev a subliniat că singura cale de a pune capăt războiului este stabilirea unor garanții de securitate clare, garantate de Statele Unite și de aliații europeni, înainte de încheierea conflictului.
O dronă a fost neutralizată deasupra clădirilor guvernamentale din centrul Varșoviei, a anunțat premierul polonez Donald Tusk, un incident care subliniază fragilitatea securității regionale, în contextul unor tensiuni deja ridicate. Două persoane, cetățeni belaruși, au fost reținute, iar poliția investighează.
Am aflat de la guvernul României ca o dronă aeriană rusească explozivă a stat nestingherită în spațiul aerian al României timp de aproape o oră după care a intrat în spațiul aerian ucrainean.
Decizia Uniunii Europene de a construi un „zid de drone” la granița estică, cu o implicare directă a Ucrainei, este răspunsul logic la o serie de provocări tot mai acute. Pe 10 septembrie, nouăsprezece drone rusești au intrat în spațiul aerian polonez, iar câteva zile mai târziu, România a confirmat o intruziune similară. Aceste incidente, deși aparent minore, au arătat o vulnerabilitate majoră a NATO: capacitatea Moscovei de a testa apărarea alianței cu echipamente ieftine, care obligă la un răspuns costisitor.
Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) este în război cu Rusia și participă efectiv la acesta prin furnizarea de sprijin direct și indirect Ucrainei, a declarat luni (15.09.2025) purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, potrivit agenției de stat TASS. Cu puțin timp înainte, fostul președinte rus, Dmitri Medvedev, avertizase că Moscova va considera protecția spațiului aerian ucrainean de către forțele NATO ca o declarație de război, potrivit rapoartelor DPA și ale revistei Newsweek.
Franța, una dintre puterile nucleare ale Europei, a decis să trimită un mesaj clar, concretizând promisiunile președintelui Emmanuel Macron. Avionul Rafale, capabil să transporte arme nucleare, a aterizat pe teritoriul polonez, o decizie simbolică menită să reasigure aliații de pe flancul estic al NATO și să demonstreze că Parisul este gata să joace rolul de garant al securității continentului.
Într-un context regional tot mai tensionat, marcat de acțiunile militare ale Chinei și de arsenalul în creștere de drone al Coreei de Nord, Japonia își reevaluează fundamental strategia de apărare. O națiune pacifistă, constrânsă istoric de Constituție, se pregătește să investească masiv în tehnologii de ultimă oră pentru a-și securiza granițele. Piesa centrală a acestei noi viziuni este un proiect ambițios, un „scut” modern, adaptat la realitățile războiului din secolul XXI: sistemul Synchronized, Hybrid, Integrated and Enhanced Littoral Defense (SHIELD).
Expertul militar german, Julian Röpke, a ajuns la concluzia că Federația Rusă și Republica Belarus simulează un atac asupra țărilor NATO în cadrul exercițiului strategic Vest-2025 (Zapad).
Analistul german consideră că forțele aliate din Rusia și Belarus, care spun că practică apărarea regiunii Kaliningrad în timpul manevrelor, se pregătesc, de fapt, să străpungă coridorul Suwalki, care se întinde de-a lungul graniței dintre Lituania și Polonia. Potrivit lui Röpke, Moscova și Minskul vizează cea mai îngustă zonă dintre enclava rusă și Belarus.
China se înarmează masiv, dar în același timp, este și într-o ofensivă de imagine de o agresivitate fără precedent. Parada militară de pe 2 septembrie a fost cea mai vizibilă mostră de ”PR politico-militar”, însă zilnic suntem bombardați cu informații privind inovațiile și capacitățile Armatei Republicii Populare Chineze.
Într-adevăr, China a recuperat uluitor decalajul de performanță și calitate privind produsele sale, cel mai bun exemplu fiind industria telefoanelor inteligente, a semiconductorilor sau chiar și cea a autovehiculelor electrice, iar viitorul pară să-i aparțină Beijingului.
Cu toate astea, nu trebuie uitat că în domeniile ”civile” autoritățile comuniste de la Beijing au avut un avantaj pe care nu-l pot valorifica la același nivel în industria militară: ”împrumutul” de tehnologie occidentală, companiile chineze beneficiind de pe urma replicării și îmbunătățirii echipamentelor americane și europene care se produceau în fabricile chineze.
Declarațiile care vin dinspre Beijing trebuie procesate ținând cont, atât de nivelul tehnologic incontestabil al Chinei, dar și de capacitatea mașinăriei chineze de propagandă de a provoca frică în rândul occidentalilor.
„România și miliardele SAFE: între birocratie, datorii și șansa de a renaște industria de apărare”, un editorial pe care Vasile Dîncu, vicepreședinte al Delegației Parlamentului European la Adunarea Parlamentară a NATO (AP NATO) și fost ministru al Apărării în România îl semnează în exclusivitate pentru DefenseRomania. E vorba de programul european prin care România primește 16,6 miliarde de euro pentru înarmare, miliarde care sunt de fapt un împrumut, e adevărat la dobânzi avantajoase, dar care vin cu obligativități privind achiziții comune europene și cu un preț: Adio contractelor pe termen lung cu SUA, industrie parteneră pe care România și-a construit securitatea, precum și cu provocări birocratice. Însă marea provocare va fi renașterea industriei de apărare și cum va reuși România să implice industria de apărare în SAFE, în așa mod încât să devenim producător și nu doar cumpărător. Redăm integral textul opinie semnat de Vasile Dîncu pentru DefenseRomania.
Belarușii construiesc o bază de rachete, arată imaginile din satelit. Șantierul este situat la 60 de kilometri sud de capitala Belarusului, Minsk, și la 245 de kilometri de granița cu Polonia. Experții spun că baza ar putea fi folosită pentru a găzdui rachete rusești Oreshnik sau chiar arme nucleare.
Succesul NATO de a doborî câteva drone rusești în spațiul aerian polonez pare, la prima vedere, o demonstrație de forță. Avioane F-35, sisteme Patriot, tehnologie de ultimă oră - tot arsenalul a fost mobilizat. Dar, dincolo de retorica triumfalistă a Alianței, se ascunde o vulnerabilitate majoră, una care arată că apărarea europeană nu este deloc pregătită pentru războiul de azi.
Singura plasă de siguranță pentru NATO este investiția masivă în apărare și nu cuvântul lui Putin. Alianța nord-atlantică trebuie să investească miliarde pentru a se apăra împotriva Rusiei după orice acord de pace semnat cu Putin, a declarat Denys Shmyhal într-un interviu pentru The Times, publicat pe 11 septembrie.
Primorsk, principalul port de încărcare a petrolului din Marea Baltică, a fost ținta unui atac masiv cu drone, un eveniment care marchează o escaladare a conflictului purtat de Rusia împotriva Ucrainei. Atacurile au vizat o navă și o stație de pompare din port, un punct vital pentru economia rusă, amplificând temerile legate de capacitatea de apărare a Rusiei în fața unor acțiuni tot mai îndrăznețe.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 12.09.2025, a început executarea exercițiului strategic comun al Forțelor Armate din Federația Rusă și Republica Belarus cu numele de cod Vest-2025 (Zapad). Potrivit oficialilor militari ruși, manevrele vor avea loc pe terenurile de antrenament ale ambelor țări și în apele Mării Baltice și Mării Barents.
Ucraina ar putea rupe actualul blocaj militar prin lovirea a opt obiective strategice ale Rusiei, majoritatea pe teritoriul Federației, susține un raport publicat de Hudson Institute, un important think tank american cu sediul la Washington.
Pe 10 septembrie 2025, o acțiune a aviației NATO, menită să apere spațiul aerian polonez de o incursiune de drone rusești, a scos la iveală o vulnerabilitate majoră: folosirea unor rachete de milioane de dolari pentru a doborî ținte care costă de sute de ori mai puțin. Incidentul, care a marcat prima distrugere de echipamente militare rusești pe teritoriul NATO de la invazia Ucrainei, a generat un val de discuții aprinse în cercurile militare și politice, punând sub semnul întrebării strategia Alianței în fața unui război hibrid tot mai sofisticat.
În timp ce războiul din Ucraina a demonstrat deja impactul dronelor pe câmpul de luptă, devenid un etalon în acest domeniu, Statele Unite par să se afle într-o cursă contra cronometru pentru a-și adapta arsenalul. O evaluare recentă, realizată de pușcașii marini ai Corpului Expediționar I, în parteneriat cu Defense Innovation Unit (DIU), ridică o întrebare esențiala: Sunt Statele Unite pregătite pentru o confruntare majoră în care roiurile de drone chinezești ar putea copleși forțele sale armate?
În timp ce lumea asistă la o escaladare a tensiunilor geopolitice, Franța face un pas hotărât pentru a-și consolida poziția de putere nucleară. Anunțul recent al lui Sebastien Lecornu, Ministrul francez al Apărării, privind lansarea oficială a producției rachetei balistice strategice M51.4, nu a fost pentru experţii în securitate doar o știre tehnică, ci un semnal clar că Parisul nu mai face compromisuri în privința securității sale.
Dronele ucrainene au atacat vineri dimineață uzina chimică Azot din regiunea Perm din Rusia.
Ministrul german de externe creștin-democrat, Johann Wadephul, a îndemnat în repetate rânduri țara să reintroducă serviciul militar obligatoriu, parțial din cauza îngrijorărilor legate de atacurile rusești asupra Europei.
"Unele ţări încearcă să îşi interzică adversarii politici, care câştigă deja mai multă legitimitate, mai multă încredere din partea alegătorilor. Noi ştim, am trecut prin asta". "Dar nu funcţionează. Interdicţiile nu funcţionează", a spus Putin în intervenţia sa la sesiunea plenară a Clubului de discuţii Valdai, ce se desfăşoară la Soci, relatează Agerpres.
Președintele rus Vladimir Putin a declarat joi că Kremlinul monitorizează îndeaproape 'militarizarea crescândă a Europei', promițând un 'răspuns la amenințări', în contextul în care țările europene își intensifică investițiile militare de la atacul Rusiei asupra Ucrainei în 2022, relatează agențiile Agerpres și AFP.
Cinci avioane de vânătoare americane s-au apropiat joi de coasta Venezuelei, a declarat ministrul venezuelean al Apărării, Vladimir Padrino López, descriind incidentul ca o amenințare din partea Statelor Unite.
Incidentul a fost condamnat vineri seară și de Ministerul de Externe venezuelean, afirmând că este vorba de o incursiune ilegală într-o zonă aflată sub control aerian venezuelean, care amenință siguranța aviației civile și comerciale din Caraibe.
Rusia și Ucraina au schimbat prizonieri de război: Câte 185 de militari și 20 de civili din fiecare parte au revenit în țările lor.
Președintele rus Vladimir Putin, un simbol al dictaturii de zi, a lansat un avertisment direct, isteric și tăios către elitele conducătoare ale Europei, acuzându-le că „stârnesc isteria” unui presupus „război cu rușii” și promițând un răspuns „rapid” și „foarte convingător” la ceea ce a numit „escaladarea militarizării Europei”. Declarațiile, făcute în cadrul discursului său anual de la Clubul de Discuții Valdai din Soci, subliniază o adâncire a prăpastiei dintre Moscova și Occident, cu Ucraina ca epicentru al celei mai mari confruntări de la Criza Rachetelor din Cuba din 1962.
De la „artizanul păcii” la facilitatorul de atacuri la mare distanță, retorica lui Donald Trump față de conflictul din Ucraina ar putea să i-a o turnură neașteptată și extrem de riscantă? Decizia recentă de a autoriza agențiile de informații și Pentagonul să sprijine Ucraina cu date pentru identificarea țintelor din sectorul energetic pe teritoriul rusesc nu este o simplă speculație, ci un semnal clar și al unei noi etape de escaladare. Este o mișcare strategică menită să pună presiune reală pe Kremlin sau doar o reacție de moment, alimentată de frustrarea președintelui american față de încăpățânarea lui Vladimir Putin?
Cine credea că luptele aeriene de tip dogfight sunt de domeniul trecutului s-ar putea înșela foarte mult. La intersecția spațiului rusesc cu cel al NATO se vor vedea tot mai des abilitățile piloților puse la încercare.
Oficiali ucraineni și occidentali au declarat că Rusia a reușit să își modifice tactica de lovire cu rachete balistice pentru a evita apărarea aeriană ucraineană. Numărul de interceptări reușite ale rachetelor Patriot împotriva rachetelor rusești este tot mai redus, deoarece rachetele rusești își schimbă acum tot mai frecvent traiectoria de lovire.
La aproape două decenii de la retragerea să oficială, silueta triunghiulară și inconfundabilă a legendarului avion stealth F-117A Nighthawk reapare pe cer, stârnind un val de speculații. Observarea recentă a două aeronave F-117A zburând în formație cu un avion-cisternă al Forțelor Aeriene ale SUA, în apropiere de granița cu Mexicul, trebuie interpretată doar o nostalgie aviatică sau este un semnal strategic puternic, se întreabă deja comunităţile de analişti militari pe reţelele de socializare.
Olanda confirmă o premieră istorică: un avion de luptă F-35A al Forțelor Aeriene Regale Olandeze (RNLAF) a doborât o dronă rusească de tip Shahed/Gerbera, în timpul incursiunii fără precedent în spațiul aerian polonez din noaptea de 9 spre 10 septembrie 2025. Incidentul, care a determinat Varșovia să invoce Articolul 4 din Tratatul NATO, a pus în lumină rolul crucial al noii generații de avioane de vânătoare în apărarea flancului estic al Alianței.
Achiziția anunțată de România pentru 216 de tancuri noi, împreună cu 76 de derivate, inclusiv tractoare de evacuare, poduri mobile de asalt sau dragoare de mine, intră fulgerător în topul celor mai scumpe programe de înzestrare din istoria Armatei României, umăr la umăr cu F-35, viitoarele avioane de generația a 5-a pentru care țara noastră a optat. Dar ce știm despre viitoarea achiziție de tancuri?
Rusia încearcă cu disperare își consolidează liniile de front cu o nouă tranșă de vehicule blindate BMPT „Terminator”, echipate cu un nou blindaj și sisteme de apărare anti-dronă. Livrarea cestui nou lot de blindate vrea să scoată în evidenţă o aşa-zisă schimbare de strategie a Rusiei, care acum pune mai mult accentul pe supravieţuirea militarilor și tactici de luptă combinate în fața pierderilor masive.
Ungaria va cumpăra 4 miliarde de metri cubi de gaze de la compania franceză Engie între 2028 și 2038. Acordul de furnizare a gazelor a fost semnat la Budapesta de reprezentanții Engie și ai companiei energetice maghiare MVM, chiar dacă Ungaria va continua să cumpere și gaze rusești.
Ameninţarea cu drone nu mai este doar o chestiune legată de vecinătatea cu Rusia, iar zidul anti-drone ar putea fi operaţional în câteva luni, a declarat, joi, preşedintele Nicuşor Dan, la sosirea la reuniunea Comunităţii Politice Europene.
Grupul rusesc Aeroflot va primi opt aeronave cargo Boeing care au aparținut anterior companiei Volga-Dnepr și intenționează să le folosească ca donatori de piese de schimb pentru propria flotă.
Autoritățile turce au detonat controlat o dronă maritimă ucraineană în Marea Neagră. E vorba de o dronă kamikaze ucraineană de tip Magura, cunoscută pentru lovituri aplicate navelor ruse din Flota rusă a Mării Negre.
Programul de pregătire va avea o durată de până la patru luni şi va putea fi urmat de către cei care nu au îndeplinit serviciul militar activ sau în rezervă.
Statele Unite vor furniza Ucrainei informații pe care aceasta le poate folosi pentru a lansa atacuri împotriva infrastructurii energetice din interiorul Rusiei, relatează The Wall Street Journal (WSJ), citând oficiali americani anonimi.
Soldați francezi au urcat la bordul unui petrolier în largul coastei de vest a Franței, afiliat așa-numitei flote din umbră a Rusiei. Agenția franceză de știri BFMTV a relatat că două persoane au fost arestate.
Forțele speciale finlandeze au preluat controlul asupra tancului petrolier rusesc Eagle S după ce acesta, în mod deliberat sau nu, a târât ancora și a secționat un cablu electric crucial subacvatic. A fost prima dată de la cel de-Al Doilea Război Mondial când Finlanda a sechestrat o navă străină. Acest incident petrecut în decembrie anul trecut nu a fost un eveniment izolat, ci vârful de aisberg al unei agresiuni mult mai ample.
Presa rusă din 01.10.2025 a semnalat faptul că, în cercurile politice și militare de la Moscova, se discută despre reluarea practicii de acordare a gradului de mareșal unor lideri militari, care s-au distins în timpul unor operațiuni militare importante.
"Sarcofagul" care izolează reactorul 4, distrus în accidentul nuclear din 1986, a rămas fără alimentare electrică.
'Președintele american respectă suveranitatea altor țări, el m-a întrebat doar care este situația - este o diferență importantă, el nu este' ca europenii, 'care sunt mai agresivi decât americanii', a declarat Viktor Orban.
Rusia și-a intensificat atacurile aeriene cu rachete și drone cu rază lungă de acțiune asupra Ucrainei în septembrie. Acest lucru a fost scris astăzi (01.10.2025) de agenția AFP, care a analizat date prezentate de Forțele Aeriene ucrainene.
Pentru Donald Trump, recunoașterea publică și titlurile onorifice par să fie o monedă de schimb la fel de valoroasă ca pacea însăși. Pe măsură ce se apropia anunțul laureatului Premiului Nobel pentru Pace în 2025, președintele american și-a exprimat public și fără echivoc convingerea că prestigiosul premiu ar trebui să îi revină.
Rusia, țara care și-a construit identitatea geopolitică pe domeniul energetic, pe langa cel militar, se află acum în fața unei umilințe istorice: a fost nevoită să recunoască oficial că nu mai poate face față cererii interne de combustibil.
Forțele pentru Operații Speciale (FOS) ale Ucrainei au reușit o performanță cu o încărcătură simbolică grea, lovind și scoțând din luptă radarul unui sistem de apărare aeriană rusesc S-400 „Triumf” din Crimeea ocupată. Ironia amară, daca putem spune asa: lovitura a fost dată cu o dronă, adică exact cu un tip de țintă pe care sistemul de zeci sau chiar sute de milioane de dolari era proiectat să-l anihileze.
Pe fondul escaladării conflictului din Ucraina, liniștea spațiului aerian al Uniunii Europene a fost spartă de o serie îngrijorătoare de incursiuni cu drone, multe dintre ele purtând, se pare, amprenta Rusiei. Incidentele din ultimele săptămâni au semănat incertitudine, scoțând la iveală breșe în apărarea statelor membre și punând la încercare reziliența și unitatea blocului comunitar. Europa, spun experții, se confruntă cu o nouă formă de război hibrid, unde incertitudinea este arma supremă.
Submarinul rusesc Novorossiisk ar fi suferit o avarie gravă în largul Gibraltarului - una dintre cele mai strategice şi mai frecventate strâmtori din lume - şi ar prezenta riscuri de explozie, potrivit unui cont de Telegram anti-Kremlin, foarte bine informat de cele mai multe ori, relatează Agerpres, care citează France 24.
În timpul atacului aerian masiv din weekend asupra Ucrainei, Rusia a folosit din nou un nou tip de rachetă de croazieră, S8000 Banderol, care este mai mică și mai manevrabilă decât clasica rachetă de croazieră Kh-101. Racheta nu este lansată din aeronave, ci de pe drone de mari dimensiuni Orion.
