Cu ”americanii” e în regulă: ei sunt adevăratul inamic al poporului, ideea e veche și acreditată în imaginarul social a peste 100 de milioane de cetățeni ruși. Cu NATO e mai dificil. NATO este o abstracție, cu un Secretar general pe care propaganda rusă evită sistematic să îl numească, să îi dea o identitate.
Kremlinul a ajuns la concluzia că abstracția NATO trebuie personificată. NATO e un inamic puternic, desigur, dar el trebuie să aibă un chip. Pentru asta e nevoie de o poză colectivă, cu personaje recognoscibile, unul câte unul. Începând cu 17 aprilie, România și Polonia au fost plasate în față, în poza în NATO, de propaganda rusă. Nu întâmplător, însă. Cele două chipuri de inamic nu sunt total străine poporului rus. România și Polonia sunt țări care au baze și tehnică NATO pe teritoriul lor, ceea ce este, declara Președintele Putin, o amenințare la adresa securității Federației Ruse. Bulgaria, de exemplu, are șanse de calificare mai mici în această poză a personificării Inamicului, căci, deși este departe de a fi prietenoasă cu Moscova, nu are baze militare pe teritoriul ei de anvergura celor din România și Polonia. NATO a dobândit deci o identitate. Dar Inamicul împotriva căruia trebuie să lupte Rusia este încă deasupra celor 30 de țări membre ale NATO. Conform purtătorului de cuvânt al Ministerului de Externe rus, generalul-maior Igor Konașenkov, ”operațiunea militară specială” întâmpină rezistență din partea a 63 de țări – coaliția și conspirația este deci globală, motiv pentru care ritmul ei este de înțeles, pare să transmită implicitul mesajului propagandistic către populația Rusiei:
"Regimul naționalist de la Kiev a angajat un total de 6.824 de mercenari străini din 63 de țări de la începutul operațiunii militare speciale.” (...) Cei mai mulți mercenari - 1.717 persoane - au venit din Polonia, iar aproximativ 1.500 din SUA, Canada și România. (...) Din Marea Britanie și Georgia au venit câte, aproximativ, 300 de persoane, în timp ce 193 de persoane au venit din zonele din Siria care sunt controlate de Turcia.” (”Russia says Kiev regime employed 6,824 foreign mercenaries since special operation started”, TASS, 17 aprilie 2022).
Începând cu 17 aprilie, în vecinătatea imediată a Federației Ruse, România și Polonia (Georgia, alături de Turcia, într-o măsură mai mică, pare-se) au devenit, din inamici pasivi, dușmani activi ai poporului rus, aflăm din mesajul implicit transmis de Ministerul Apărării din Rusia. E irelevant că, acceptând că există, acești soldați plătiți nu sunt trimiși ai statelor român și polonez. Fie că se referă la o realitate – existența acestor soldați - sau nu, Inamicul din mesajul propagandei negre ruse a dobândit o anvergură uriașă, dublă, ca număr de state în raport cu NATO, dar, pentru statele membre ale NATO, au apărut chipuri de state inamice clare, cu nume. NATO era și este o abstracție care pare să se fi tocit în mentalul colectiv rus. SUA, Canada, România, Polonia, Turcia, ca state membre ale NATO sunt personaje mai credibile în mesajul propagandei negre de război, în care se reinventează ”dușmanul poporului”. Inamicul NATO a fost deci reinventat prin personificare. El e puternic, dar, acum are și un chip – o alianță de țări care apar într-o fotografie, enumerate una câte una. Deocamdată, în poza Inamicului s-au adăugat din granița de Est a NATO doar România și Polonia, alături de inamici mai vechi ai propagandei ruse - SUA, Canada și Marea Britanie. Turcia are un regim de inamic de rang secund în această fotografie a NATO, este undeva mai în spate, parcă, mercenarii ei fiind ”din zone din Siria”, pe care le controlează, dar nu sunt chiar cetățeni turci, în sens de ”contribuție de război” împotriva Rusiei. Oricum, primul chip în această fotografie a NATO din propaganda rusă este cel al Poloniei, care are cei mai mulți mercenari angajați de autoritățile ucrainene.
Că „americanii” sunt un dușman al poporului rus reiese de multe decenii din propaganda de stat rusă. NATO însă a dobândit acum un chip mai clar cu popoare inamice – americanii, canadienii, englezii, românii și polonezii – ei sunt Dușmanul real. Ucraina este și nu este un inamic. Există o armată ucraineană care a dat peste cap planurile de cucerire a Kievului, deocamdată. Dar acest lucru a fost posibil doar pentru că în război au fost implicați americanii și NATO, cu țări clar identificate de Ministerul Apărării, cu nume, cifre exacte, importante prin exactitatea lor în mesajul propagandistic. Un astfel de inamic este destul credibil pentru ideea prelungirii ”operațiunii militare speciale” a Kremlinului. Ucrainenii, singuri, care ucraineni? Deci mercenarii din țările NATO, infrastructura și armele trimise sunt o explicație a acestei rezistențe față de ”operațiunea militară specială nobilă de salvare a populației de etnie rusă din Ucraina pe care am declanșat-o”. Povestea e credibilă pentru cei 83% dintre cetățenii ruși care susțin invazia și îl legitimează pe Vladimir Putin. Inamicul puternic are acum un chip în poza de grup, cu nume și identități individuale. Cuvântul ”NATO” este util dacă e asociat cu cel de ”expansiune” și ”încercuire” a Rusiei, în valuri de extindere succesive după 1990, când a mințit că nu va înainta din Germania ”not an inch eastward”. Altfel, e o abstracție care s-a ajuns la concluzia că trebuie descompusă în nume de țări pentru o și mai bună ancorare a Inamicului în imaginarul social rus.
Ideea unui inamic puternic împotriva căruia trebuie să facem eforturi uriașe nu aparține doar propagandei negre de război. Inamicul puternic este parte din stereotipurile care însoțesc procesul de comunicare în cele mai obișnuite situații cotidiene și nelegate de un război, precum cel ai cărui martori suntem acum, în Ucraina. Chiar ideea de a nu-ți subestima adversarul implică o atitudine de a defini Inamicul într-un ”orizont al potenței”: ce ne spun antrenorii diferitelor sporturi înainte de o confruntare, chiar cu un adversar care, de fapt, e clar că e mai subțire cotat pe piață? Că este slab și îl vor surclasa? Niciodată: ”Trebuie să fim atenți pentru că...”. Ideea de Inamic puternic este mai apropaită de viața noastră cotidiană decât am crede. Diavolul este un inamic puternic – el este Inamicul. Zmeul este un inamic puternic, altfel, Făt-Frumos parcă nu ar fi atât de viteaz, totuși.
În afară de faptul că este puternic, adevăratul inamic trebuie să aibă un chip. Credința populară a fost obligată să dea un chip Diavolului. Zmeul este personalizat în basmele românești prin urâțenie și resurse de confruntare neobișnuite. Echipa adversă are doi jucători X și Y care trebuie ținuți sub control. Deci Inamicul puternic și cu chip este parte a comunicării în viața cotidiană. Propaganda neagră de război nu face altceva decât să preia aceste stereotipuri comunicaționale și să le definească în legile și tehnicile ei de manipulare.
Faptul că România a devenit, alături de Polonia, un inamic în mesajul propagandei negre ruse nu trebuie deci privit ca un fapt neobișnuit. Kremlinul are o disperată nevoie de reinventare a Inamicului. Vechiul inamic s-a tocit-cumva. Nu mai e suficient. El avea un chip vândut de decenii poporului rus – ”Americanii + NATO”. Chipul Inamicului cu care luptă Vladimir Putin în Ucraina are nevoie acum de o reconstrucție prin personalizare. De fapt, abstracția NATO suferă acest proces de personalizare: țări membre ale NATO au trimis și vor trimite mercenari împotriva armatei ruse, nu doar România și Polonia, Canada și SUA. Nu ar fi deloc ieșit din comun ca propaganda de stat să proiecteze acești mercenari – care, în caz că există, ar fi voluntari iar nu angajați ai statelor - în incidente abominabile organizate împotriva populației ruse din Ucraina, dar și împotriva populației ucrainene pentru care s-au angajat să lupte. De fapt, ideea ar fi o derivație din linia principală de propagandă centrată pe ”kadîrovizarea” armatei ucrainene, despre care propaganda rusă ne spune că este gată să își execute propria populație civilă, doar că să aibă motiv să dea vina pe ”nobila” armată rusă eliberatoare.
Problema nu este minciuna din mesajul propagandei negre ruse împotriva propriului popor, ci faptul că povestea mincinoasă are șanse mari de credibilitate. Ea nu este inventată acum, ci este doar adaugată, sporită prin personificare, ușor de absorbit de un imaginar colectiv pregătit pentru astfel de mesaje. Noutatea care apare se potrivește perfect acestor așteptări în comunicarea media către poporul rus: Inamicul NATO este foarte puternic, însoțit de încă vreo 33 de alte țări de pe tot globul pământesc și, iată, are un chip credibil, într-o poză colectivă din care România și Polonia au devenit parte.
În mesajul propagandei ruse de război, soldații ucraineni sunt sălbatici și fără Dumnezeu. Ei și-au bombardat și au executat în masă propria populație civilă, au folosit manechine pentru a regiza crime pe care le-au atribuit apoi ”nobilei armate ruse eliberatoare”. De exemplu, în săptămâna care urmează, propaganda neagră rusă ne spune că armata ucraineană va bombarda biserici ortodoxe de Paște, ca să dea vina pe armata rusă eliberatoare, așa cum a mai făcut-o ș în alte dăți. Nici mercenarii lui Kadîrov nu au apelat la astfel de acțiuni odioase, pare să transmită propaganda rusă către propriul popor. Poate este doar un mesaj de ”dezamorsare” a unei astfel de posibile ”înscenări” de care se teme armata rusă, care, chiar nu vrea să bombardeze biserici în sărbătoarea Paștelui, pentru a le pune în cârca armatei zise ”naționaliste ucrainene”:
"Potrivit unor informații credibile, regimul de la Kiev, sprijinit de o serie de țări occidentale, finalizează pregătirile pentru provocări inventate care implică numeroase victime în regiunile Zaporojei, Nikolaev, Odesa, Sumy și Harkov". (...) batalioanele naționaliste au format peste 70 de grupuri mobile pe camioane mici și vehicule de teren echipate cu mortiere.", care ”au primit sarcina de a bombarda bisericile ortodoxe în noaptea de Paște (în noaptea de 23-24 aprilie 2022) pentru a acuza trupele rusești că au comis crime în masă în această sărbătoare sacră." (General-colonel Mihail Mizintsev, Șeful Centrului Național de Management al Apărării Rusiei, în: ”Russian Orthodox Church says ideas of military provocations during Easter are inhuman, TASS, 18 aprilie 2022”)
Propaganda rusă are acum un inamic mult mai puternic – el nu era slab nici înainte. Dar, de astă dată, inamicul este reinventat, redesenat – are un chip care îl face mai ușor de vândut în emisiunile de la televizor, care au devenit știri și comentarii dedicate ”operațiunii militare speciale” 24 de ore pe zi.
Inamicul reinventat al Kremlinului are deci chip mai clar. Este mai divers și mai credibil: e greu de luptat cu un astfel de inamic, ceea ce înseamnă că dificultățile pe care le întâmpină ”operațiunea militară specială” sunt de înțeles. Acolo nu sunt doar ucraineni – Vladimir Putin tebuie să facă față unei coaliții a Răului (care susține ”fascismul naționalist ucrainean”), a cărui identitate concretă a fost ascunsă până la aflarea acestor detalii cu număr precis de mercenari și de țări implicate – acesta este mesajul credibil pe care în următoarele zile propaganda rusă va încerca să îl vândă propriului popor.
Tehnica de manipulare pe care a folosit-o propaganda rusă în acest moment este Tehnica Re-inventării Inamicului. Derularea acestui stereotip al propagandei nu se va opri aici. Până acum Inamicul fusese ”americanii + NATO”. De astă dată, NATO capătă un chip în poză de grup. Poza pe care propaganda Kremlinului o vinde populației ruse are în ea, deocamdată, ”amercianii”, Canada, Polonia, România. Ea se va mări și va avea un public mai numeros. Dar se va și diversifica. Deocamdată, e vorba de livrare de armament, oferta de infrastructură și furnizare de mercenari. Poate vom vedea în propaganda rusă că mercenarii din poza de grup a NATO mai sunt și implicați în cine-știe-ce ”acțiuni criminale” împotriva soldaților ruși, dar, mai ales, împotriva populației ruse din Donbas. Inamicul construit de propaganda rusă va fi nu doar cel al statelor numeroase, ci și al ”militarilor criminali” pe care îi trimit pe ascuns aceste state-inamic, pentru a zădărnici ”operațiunea militară specială” pe care Președintele Putin o anunța în declarațiile de presă de Ziua Cosmonautului de la Cosmodromul Vostocinîi din 12 aprilie, în estul îndepărtat al Rusiei, drept a acțiune cu ”scopuri clare și nobile”.
Nu ar fi de mirare ca propaganda de stat a Kremlinului să apeleze la astfel de mesaje, de vreme ce a pus în circulație deja informația că ucrainenii abia așteaptă Paștele pentru a-și bombarda propriile biserici, evident, doar pentru a avea motiv să dea vina pe ”nobilii” militari ruși angajați în la fel de nobila ”operațiune militară specială” pornită de Președintele Putin pe 24 februarie.
----------
Ștefan Stănciugelu este autor a două cărți despre manipulare: ”Logica manipulării. 33 de tehnici de manipulare politică românească”, C.H. Beck, București, 2010; ”Manual anti-manipulare. Tehnici și cazuri”, C.H. Beck, București, 2012.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Deși situația în estul Ucrainei în zona Pokrovsk este critică, ocupantul rus încercând să forțeze avansul pentru a „deschide ușa” către Donețk și a încerca ocuparea întregului Donbas, ultimele rapoarte arată că de fapt nu aici rușii au reușit cel mai mare avans în ultimele 30 de zile.
După ce mai multe drone rusești au încălcat spațiul aerian al Poloniei luna trecută, liderii politici si militari de pe continent au accelerat brusc ideea unui „zid anti-drone”. Pare o reacție logică la o amenințare palpabilă, dar este, în esență, o capcană strategică costisitoare.
Pentagonul a transmis Casei Albe că furnizarea rachetelor Tomahawk către Ucraina este fezabilă din punct de vedere militar și nu ar afecta stocurile strategice ale Statelor Unite. Această evaluare tehnică, menită să deblocheze o decizie crucială, pare însă a se fi lovit de un zid politic la Washington. Decizia finală rămâne în mâinile președintelui Donald Trump, iar semnalele de la Casa Albă sunt, în cel mai bun caz, contradictorii.
Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a reușit o performanță militară remarcabilă, distrugând 48% din totalul sistemelor rusești de apărare antiaeriană „Panțir-S1” de la începutul anului 2025. Anunțul, care indică o vulnerabilitate critică a Moscovei, a fost făcut chiar de șeful SBU, Vasil Maliuk, în timpul unui briefing susținut la 31 octombrie, alături de președintele Volodimir Zelenski.
Serviciile de securitate ucrainene au distrus o rachetă balistică rusească de tip Oreshnik în interiorul Rusiei în vara anului 2024, a declarat președintele Volodimir Zelenski la un briefing de presă pe 31 octombrie.
Finlanda a declanșat una dintre cele mai ample mobilizări militare de la aderarea la NATO. Peste 15.000 de militari finlandezi, alături de trupe din Marea Britanie, Suedia și Polonia, au început exerciții de amploare în sudul și estul țării, multe dintre ele la doar câțiva kilometri de granița rusă. Mesajul este neechivoc și vizează direct Moscova: Finlanda, acum stat de linia întâi al Alianței Nord-Atlantice, se pregătește activ și fără rezerve pentru scenarii de război.
Potrivit unor surse de la Washington, Administrația Trump a identificat deja ținte militare în Venezuela utilizate pentru traficul de droguri, iar o campanie aeriană împotriva acestora pare iminentă. Această mișcare ar marca o escaladare semnificativă a conflictului, transmițând un mesaj clar liderului venezuelean Nicolas Maduro: timpul său la putere este pe terminate.
Agenția de presă Reuters a anunțat, pe 31.10.2025, citând o declarație a ministrului de externe ucrainean, Andrii Sybiha, că Rusia a atacat în ultimele luni Ucraina cu o rachetă de croazieră a cărei dezvoltare secretă l-a determinat pe Donald Trump să renunțe la Tratatul privind interzicerea rachetelor cu rază scurtă și medie de acțiune (Tratatul INF) în primul său mandat de președinte al SUA.
Pe 28 octombrie au apărut primele informații, unele neoficiale, că SUA vor retrage din România un contingent militar. Confirmarea oficială a venit destul de repede, pe 29 octombrie. Decizia era așteptată la București, Washington dar și la NATO.
Kievul a decis o ruptură diplomatică neașteptată, dar fermă, anunțând pe 29 octombrie închiderea ambasadei sale din Havana și retrogradarea relațiilor cu Cuba. Decizia șoc, confirmată de ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha, este un răspuns direct la ceea ce Ucraina consideră a fi complicitatea tacită a autorităților cubaneze în recrutarea masivă de cetățeni cubanezi pentru a lupta alături de forțele rusești pe frontul ucrainean.
Uniunea Europeană lucrează la o nouă strategie de apărare menită să permită statelor membre să mute rapid tancuri, artilerie și alte echipamente militare grele pe întregul continent, în eventualitatea unui conflict major. Într-un context de securitate tot mai tensionat și pe fondul agresiunii Rusiei în Ucraina, Bruxelles-ul da primele semne ca accelereaza demersurile pentru a se asigura că Europa poate răspunde eficient oricărei amenințări de securitate, în special pe flancul estic al NATO.
În teoria clasică a domeniului securității internaționale, amenințările erau clar definite: state rivale, blocuri de puteri militare sau, mai recent, rețele teroriste ierarhizate. Ceea ce un articol publicat recent în revista Forbes descrie nu se încadrează confortabil în niciuna dintre aceste categorii. Asistăm la nașterea unei amenințări de securitate de tip nou, una care nu are nevoie de baze de antrenament delimitate de garduri cu sârmă ghimpată sau de finanțare de la un stat-sponsor. Ea are nevoie doar de o conexiune la internet, o imprimantă 3D și, cel mai important, o platformă de socializare care să-i găzduiască ideologia.
Președintele american Donald Trump a ordonat Departamentului Apărării să reia imediat testarea armelor nucleare americane, în conformitate cu acțiunile altor puteri nucleare, a scris șeful Casei Albe pe propria rețea de socializare Truth joi dimineață, cu puțin timp înainte de a se întâlni cu omologul său chinez Xi Jinping în Coreea de Sud.
Prezența chineză în zonele de conflict din Africa s-a transformat dintr-o simplă sursă de armament într-o rețea transnațională integrată care susține logistic și financiar economiile violente de pe continent. Deși analizele anterioare au confirmat deja prezența pe scară largă în mâinile grupărilor militante a armelor de calibru mic fabricate în China, dezvăluind fragilitatea mecanismelor de control, problema este mult mai profundă decât simpla mișcare fizică a armelor.
O decizie a Pentagonului de a întrerupe rotația unei brigăzi americane în România a provocat o fractură neașteptată și severă la Washington. Într-o mișcare rară, cei mai puternici doi republicani din comisiile de apărare ale Congresului au emis o declarație comună extrem de dură, prin care nu doar că se opun deciziei, dar acuză administrația Trump de subminarea propriei strategii și de trimiterea unui semnal periculos Moscovei.
O declarație de o fermitate rar întâlnită în cancelariile europene, venită din partea ministrului belgian al Apărării, Theo Francken, a declanșat o replică diplomatică imediată de la Moscova. Într-un interviu acordat publicației belgiene De Morgen, Francken a afirmat fără echivoc că un atac rusesc asupra sediului NATO ar atrage represalii devastatoare.
Un incident de securitate, ținut inițial ascuns, a avut loc în sudul Estoniei, la doar 30 de kilometri de granița cu Federația Rusă. Două drone neidentificate au survolat cazarmele militare de la Reedo, o bază care găzduiește unități de elită ale armatei americane. Forțele aliate au reacționat imediat, neutralizând una dintre aeronave. Evenimentul nu este un simplu incident local, ci un semnal clar al presiunii hibride tot mai mari asupra flancului estic al NATO și un test direct al vitezei de reacție aliate.
După ce informațiile cu privire la retragerea unei părți a militarilor americani au apărut în presa internațională, datele au fost confirmate și de Ministerul Apărării Naționale. E vorba mai exact despre prezența rotativă de la Mihail Kogălniceanu, stabilită așadar imediat după invadarea Ucrainei de către Federația Rusă. Astfel, ne întoarcem la prezența americană dinainte de 2022.
„România si Aliatii au fost informați de decizia Statelor Unite privind redimensionarea trupelor americane din Europa”, anunță Ministerul Apărării Naționale (MApN). Cu alte cuvinte e vorba de retragerea unei părți din trupele americane prezente la noi.
O „scrisoare de consolare” primită de la Washington. Asta a obținut Germania pentru a-și proteja propria infrastructură energetică de sancțiunile propriului său aliat, Statele Unite. Situația, confirmată de ministrul german al economiei, Katherina Reiche, este o demonstrație perfectă a ceea ce înseamnă să nu duci o treabă la bun sfârșit.
Budapesta face demersuri active pentru a crea o nouă alianță în interiorul Uniunii Europene, formată din state sceptice față de sprijinul acordat Ucrainei.
Avertismentul ministrului finlandez al Apărării, Antti Hakkanen, este tranșant și depășește granițele imediate ale conflictului din Ucraina. Într-un interviu oferit The Guardian, Hakkanen subliniază o realitate geopolitică fundamentală: înfrângerea Rusiei în Ucraina nu este doar o necesitate regională, ci un factor critic pentru descurajarea agresiunii Chinei în Indo-Pacific. Cele două teatre de operații, aparent distincte, sunt, în viziunea Helsinkiului, profund interconectate.
Analiza detaliată a programului militar chinez relevă o dinamică de putere paradoxală, situată la intersecția dintre inovația internă și dependența externă. Pe de o parte, dezvoltarea vehiculului autonom Norinco P60 și avansul rapid al modelului DeepSeek ilustrează ambiția Beijingului de a domina războiul hibrid modern. Pe de altă parte, investigație jurnalistică realizată de agenţia Reuters arată că Armata Populară de Eliberare (PLA) a Chinei continuă să folosească, inclusiv prin canale neoficiale, cipurile restricționate Nvidia A100 și H100, ceea ce subminează retorica suveranității tehnologice.
Într-un interviu recent acordat publicaţiei ucrainene UNITED24 Media, generalul (r) David Petraeus, o figură marcantă a strategiei militare americane și fost director CIA, a făcut o radiografie de o importanță capitală a transformărilor induse de conflictul din Ucraina. Trebuie să înţelegem că observațiile sale nu se rezumă la dinamica imediată a frontului, ci trasează contururile unei noi ere pe care o definește drept „războiul definit de software” - o realitate emergentă bazată pe supremația inovației constante, a sistemelor fără pilot și a inteligenței artificiale.
În timp ce Rusia se luptă cu un eșec sângeros în Ucraina, cu pierderi umane care se apropie de 1,2 milioane, iar economia este sufocată de sancțiuni, Președintele Vladimir Putin a simțit nevoia să proiecteze forță într-un mod cât se poate de periculos. Luni, 26 octombrie 2025, flancat de Generalul Valeri Gerasimov, Putin a anunțat, triumfalist, testarea reușită a rachetei de croazieră cu propulsie nucleară 9M730 Burevestnik (cunoscută de NATO sub numele de cod ‘Skyfall’).
Oficiali militari britanici de rang înalt, inclusiv foști șefi NATO și ai Apărării, au lansat un apel direct către Guvernul de la Londra pentru a iniția discuții cu Germania privind dezvoltarea unei strategii comune de descurajare nucleară.
Ministrul norvegian al Apărării, Tore Sandvik, a avertizat că Moscova acumulează arme nucleare și submarine de atac în apropierea Cercului Arctic, în pregătirea unui război cu NATO, potrivit publicației The Telegraph. El a declarat că au fost detectate activități de construcție în Peninsula Kola din Rusia, unde rușii își au Flota Nordică și au desfășurat o parte din arsenalul lor nuclear.
Un grup de bombardiere chineze H-6K a survolat recent împrejurimile Taiwanului pentru a exersa "exerciţii de luptă", a relatat duminică seara media de stat chineză, făcând publice aceste exerciţii cu doar câteva zile înainte de întâlnirea dintre preşedinţii SUA şi Chinei, preconizată să se desfăşoare în Coreea de Sud, remarcă agențiile Agerpres și Reuters. Ministerul Apărării taiwanez a calificat aceste informaţii drept o manevră propagandistică.
Statele Unite aduc în apropiere de Venezuela tot mai multe nave de război. Cu doar 11 portavioane în serviciu activ, decizia SUA de a trimite cel mai nou și puternic dintre ele într-o zonă sensibilă indică o schimbare de priorități și o dorință clară de proiecție a forței americane.
Ieri am participat la un vot important pentru securitatea europeană in cadrul unui acord provizoriu un REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI de stabilire a Programului privind industria europeană de apărare și a unui cadru de măsuri care să asigure disponibilitatea și furnizarea la timp a produselor din domeniul apărării Președinția Consiliului și negociatorii din Parlamentul European au ajuns la un acord provizoriu privind Programul european pentru industria de apărare (European Defence Industry Programme – EDIP, n.r.), un program de finanțare dedicat apărării, în valoare de 1,5 miliarde EUR pentru perioada 2025-2027. Toți participanții la vot au apreciat că este începutul unei noi ere in legislația europeană privind apărarea. Chiar este primul pas, au spus multi colegi, pentru o Europă sigură si suverană. Dacă în anul trecut țările din Europa au cumpărat 79% din armament și muniție dinafara Europei, regulile de guvernață pentru viitor, prin EDIP și alte instrumente vor reduce această dependență periculoasă.
Site-ul de știri israelian Walla a dezvăluit un acord istoric de apărare între Grecia și Israel. Acest acord este cel mai mare de acest fel dintre cele două țări și își propune să acopere lacunele cruciale din apărarea aeriană a Greciei, care a demonstrat vulnerabilități împotriva rachetelor balistice și a dronelor.
SUA au anunțat azi operațiunea "Southern Spear" și lovirea țintelor narcotice de pe teritoriul Venezuelei. În tot acest context în care tensiunile dintre SUA și Venezuela escaladează, administrația Trump a intensificat prezența militară în Caraibe. Ca răspuns, Venezuela a anunțat o mobilizare militară la scară națională, acuzând Washingtonul că pregătește o intervenție pentru înlăturarea președintelui Nicolas Maduro.
În timpul atacului masiv efectuat în noaptea de 14.11.2025, Rusia a lovit regiunea Sumî din Ucraina cu cea mai avansată rachetă anti-navă Zircon, care a fost inițial concepută pentru a viza Marina SUA.
Republica Moldova are în dotare obuziere israeliene ATMOS 2000 de 155 mm montate pe camioane, ceea ce înseamnă trecerea Chișinăului de la sistemele sovietice la cele NATO.
Flota de elicoptere Black Hawk a României zboară intens iar această utilizare aduce și provocări privind mentenanța, provocări la care răspunde Aerostar Bacău, unde compania face mentenanța atât pentru Black Hawk, cât și pentru avioane F-16 Fighting Falcon. În cazul Black Hawk e vorba de elicopterele S-70M care sunt utilizate nu de Armată ci de MAI prin Ministerul Afacerilor Interne.
Industria de armament a Ucrainei începe să tureze, dronele, obuzierele sau rachetele de croazieră fiind principalele direcți pe care se concentrează oficialii și companiile ucrainene.
Miniștrii apărării din Germania, Franța, Italia, Polonia și Marea Britanie, reuniți vineri la Berlin, s-au angajat să coopereze mai strâns împotriva ''amenințărilor hibride'' din partea Rusiei, cum ar fi atacurile informatice, incursiunile de drone și dezinformarea, transmit agențiile Agerpres și AFP.
Vizita de la sfârșitul săptămânii trecute, anunțată discret de premierul ungar Viktor Orbán, a fost însoțită de numeroase speculații politice și economice. Dincolo de declarațiile diplomatice și comunicatele oficiale, natura acordurilor semnate și reacțiile interne au stârnit dezbateri aprinse la nivel intern, opoziția acuzând o posibilă „îndatorare masivă” a țării.
Autoritățile române l-au convocat pe ambasadorul Federației Ruse la București. Fragmentele recuperate de autoritățile române de la locul prăbușirii vehiculului aerian probează indubitabil apartenența acestuia și implicarea în atacurile masive asupra Ucrainei, se arată în comunicatul Ministerului român de externe.
În noaptea de 14 noiembrie, dronele ucrainene au lovit un depozit de petrol din portul rusesc Novorossiisk.
Grupul american de private equity Carlyle analizează în prezent posibilitatea achiziționării activelor internaționale ale gigantului petrolier rus Lukoil, potrivit unor surse Reuters apropiate discuțiilor.
Uniunea Africană a tras un semnal de alarmă cu privire la deteriorarea rapidă a situației umanitare și de securitate din Mali, lansând un apel urgent către comunitatea internațională pentru a interveni într-un mod coordonat și ferm pentru a confrunta gruparea Jama'at Nusrat al-Islam wal-Muslimin, legată de Al-Qaeda.
Statele Unite au lansat Operațiunea Southern Spear, care vizează narcoteroriștii din emisfera vestică, a anunțat secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, pe rețeaua de socializare X. Potrivit acestuia, operațiunea a fost comandată de președintele american Donald Trump.
Surse rusești și ucrainene au informat că, în cursul nopții de 14.11.2025, trupele ruse au lansat o nouă serie de lovituri în adâncimea teritoriului Ucrainei, întrebuințând atât rachete balistice și de croazieră, precum și drone de atac.
Un Su-30 s-a prăbușit joi în Karelia, nord-vestul Rusiei. Accidentul a fost confirmat de Ministerul Apărării, relatează agenția de știri TASS. Cei doi membri ai echipajului au murit.
În perioada 11-12 noiembrie, miniștrii de externe ai țărilor G7 și Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene s-au întâlnit în Canada pentru a discuta cele mai presante probleme internaționale de securitate, inclusiv despre agresiunea armată a Rusiei împotriva Ucrainei.
Tot mai multe indicii arată că România a pus în mecanismul SAFE programul mașinii de luptă a infanteriei (MLI), un program ce vizează înlocuirea bătrânelor MLI-84 Jderul.
Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei a anunțat că, în noaptea de 13 noiembrie, armata ucraineană a efectuat o serie de lovituri cu rază lungă de acțiune asupra infrastructurii militare ruse în Crimeea ocupată, regiunea Zaporojie și pe teritoriul rusesc, folosind mai multe tipuri de arme produse pe plan intern, inclusiv rachete Flamingo și Bars.
China avansează rapid în dezvoltarea celui de-al patrulea său portavion, care se pare că va fi primul cu propulsie nucleară. Un punct de cotitură și o capacitate tehnologică care ar duce China într-un club select în care doar două țări mai sunt. Desigur, unul din ele este SUA, care dispune de toate cele 11 portavioane cu astfel de propulsie.
Israelul și Turcia se confruntă direct, după ani de cooperare care s-au prăbușit în urma crizei "Flotilei Marmara" din 2010. Astăzi, cele două țări își transformă divergențele politice într-o concurență acerbă în industria de apărare, existând posibilitatea ca dronele lor să se ciocnească pe cerul Siriei, care a devenit o arenă de influență suprapusă, pe fondul unei curse aprinse pentru conducerea pieței globale a dronelor.
Uniunea Europeană va oferi Ucrainei aproape șase miliarde de euro, a anunțat joi președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un discurs adresat Parlamentului European.
Europa încearcă să învețe din mers să-și dobândească o coeziune militară și industrială, proces accelerat de recalibrarea intereselor SUA și de războiul rus de agresiune în Ucraina. Dacă la nivel economic și politic lucrurile sunt bine așezate, Europa mai are mult de lucrat în ceea ce privește viziunea strategică și mai ales componenta militară. În ciuda fondurilor uriașe alocate. Iar cel mai elocvent exemplu este disputa politică și industrială, dusă deja cu cuțitele pe masă, între Franța și Germania privind construirea viitorului avion de generația a 6-a.
Președintele sirian Ahmed al-Sharaa a făcut un apel surprinzător către Statele Unite, solicitând ca forțele americane desfășurate în Siria să joace un rol direct și oficial în supravegherea integrării Forțelor Democratice Siriene (SDF) în armata națională. Această cerere reprezintă o schimbare semnificativă de poziție a Damascului, transformând Washingtonul dintr-un actor extern intervenționist într-un garant al securității și stabilității în faza post-conflict.
Tehnologia dronelor evoluează într-un ritm accelerat, iar NATO încearcă să rămână în cursa dronelor. Una dintre soluții este implicarea companiilor mici, dar dinamice, care vin cu soluții inovatoare pentru combaterea amenințărilor cu drone.
Uniunea Europenă a eliberat o nouă tranşă de ajutor financiar pentru Ucraina, în valoare de circa şase miliarde de euro, a anunţat joi în Parlamentul European preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, informează agențiile Agerpres și DPA.
Generalul de brigadă (r.) Mircea Mîndrescu, fost comandant la Joint Analysis and Lessons Learned Centre (JALLC) în cadrul NATO, afirmă că fortăreața Crimeea nu e impenetrabilă în ciuda sistemului A2/AD( Anti-Access/Area Denial) realizat de ruși în jurul peninsulei. NATO a reușit să învețe să contracareze militar sistemul, dar în ceea ce privește reziliența rămâne o întrebare la care trebuie să răspundem fără să ne mințim: În cazul ipotetic societatea românească ar fi reacționat la fel ca ucrainenii după patru ani de război?
Secretarul de stat american Marco Rubio a confirmat că SUA vor interveni în cazul unui atac al Rusiei, referindu-se la provocările constante ale Rusiei în statele europene.
Premierul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, aflat în vizită în România, precizează că soarta celor două ţări este strâns legată şi că declaraţiile sale recente au fost rupte din context.
Rușii fac tot posibilul să-și vândă avionul de luptă Su-57, catalogat de Moscova ca fiind „de a cincea generație” - ultima oprire fiind făcută la Dubai Airshow.
Cu o lună înainte ca Donald Trump să se întâlnească cu liderul rus Vladimir Putin la Helsinki, în 2018, infractorul sexual Jeffrey Epstein i-a făcut un deserviciu președintelui SUA încercând să-i spună ministrului rus de externe că, dacă vrea să-l înțeleagă pe Trump, ar trebui să vorbească cu el.
Pe fondul războiului hibrid tot mai agresiv al Rusiei și al amenințărilor lui Donald Trump privind reducerea sprijinului american pentru securitatea europeană, Bruxelles-ul face o mișcare strategică ce produce deja unde de șoc în birocrația UE. Comisia Europeană, sub conducerea directă a Ursulei von der Leyen, a început să pună bazele unui nou ,,serviciu de informații''.
Preşedintele american Donald Trump a promulgat miercuri legea care pune capăt celei mai lungi paralizii bugetare din istoria SUA, profitând de ocazie pentru a critica opoziţia democrată şi a-şi lăuda din nou politicile economice, relatează Agerpres.
