Cu ”americanii” e în regulă: ei sunt adevăratul inamic al poporului, ideea e veche și acreditată în imaginarul social a peste 100 de milioane de cetățeni ruși. Cu NATO e mai dificil. NATO este o abstracție, cu un Secretar general pe care propaganda rusă evită sistematic să îl numească, să îi dea o identitate.
Kremlinul a ajuns la concluzia că abstracția NATO trebuie personificată. NATO e un inamic puternic, desigur, dar el trebuie să aibă un chip. Pentru asta e nevoie de o poză colectivă, cu personaje recognoscibile, unul câte unul. Începând cu 17 aprilie, România și Polonia au fost plasate în față, în poza în NATO, de propaganda rusă. Nu întâmplător, însă. Cele două chipuri de inamic nu sunt total străine poporului rus. România și Polonia sunt țări care au baze și tehnică NATO pe teritoriul lor, ceea ce este, declara Președintele Putin, o amenințare la adresa securității Federației Ruse. Bulgaria, de exemplu, are șanse de calificare mai mici în această poză a personificării Inamicului, căci, deși este departe de a fi prietenoasă cu Moscova, nu are baze militare pe teritoriul ei de anvergura celor din România și Polonia. NATO a dobândit deci o identitate. Dar Inamicul împotriva căruia trebuie să lupte Rusia este încă deasupra celor 30 de țări membre ale NATO. Conform purtătorului de cuvânt al Ministerului de Externe rus, generalul-maior Igor Konașenkov, ”operațiunea militară specială” întâmpină rezistență din partea a 63 de țări – coaliția și conspirația este deci globală, motiv pentru care ritmul ei este de înțeles, pare să transmită implicitul mesajului propagandistic către populația Rusiei:
"Regimul naționalist de la Kiev a angajat un total de 6.824 de mercenari străini din 63 de țări de la începutul operațiunii militare speciale.” (...) Cei mai mulți mercenari - 1.717 persoane - au venit din Polonia, iar aproximativ 1.500 din SUA, Canada și România. (...) Din Marea Britanie și Georgia au venit câte, aproximativ, 300 de persoane, în timp ce 193 de persoane au venit din zonele din Siria care sunt controlate de Turcia.” (”Russia says Kiev regime employed 6,824 foreign mercenaries since special operation started”, TASS, 17 aprilie 2022).
Începând cu 17 aprilie, în vecinătatea imediată a Federației Ruse, România și Polonia (Georgia, alături de Turcia, într-o măsură mai mică, pare-se) au devenit, din inamici pasivi, dușmani activi ai poporului rus, aflăm din mesajul implicit transmis de Ministerul Apărării din Rusia. E irelevant că, acceptând că există, acești soldați plătiți nu sunt trimiși ai statelor român și polonez. Fie că se referă la o realitate – existența acestor soldați - sau nu, Inamicul din mesajul propagandei negre ruse a dobândit o anvergură uriașă, dublă, ca număr de state în raport cu NATO, dar, pentru statele membre ale NATO, au apărut chipuri de state inamice clare, cu nume. NATO era și este o abstracție care pare să se fi tocit în mentalul colectiv rus. SUA, Canada, România, Polonia, Turcia, ca state membre ale NATO sunt personaje mai credibile în mesajul propagandei negre de război, în care se reinventează ”dușmanul poporului”. Inamicul NATO a fost deci reinventat prin personificare. El e puternic, dar, acum are și un chip – o alianță de țări care apar într-o fotografie, enumerate una câte una. Deocamdată, în poza Inamicului s-au adăugat din granița de Est a NATO doar România și Polonia, alături de inamici mai vechi ai propagandei ruse - SUA, Canada și Marea Britanie. Turcia are un regim de inamic de rang secund în această fotografie a NATO, este undeva mai în spate, parcă, mercenarii ei fiind ”din zone din Siria”, pe care le controlează, dar nu sunt chiar cetățeni turci, în sens de ”contribuție de război” împotriva Rusiei. Oricum, primul chip în această fotografie a NATO din propaganda rusă este cel al Poloniei, care are cei mai mulți mercenari angajați de autoritățile ucrainene.
Că „americanii” sunt un dușman al poporului rus reiese de multe decenii din propaganda de stat rusă. NATO însă a dobândit acum un chip mai clar cu popoare inamice – americanii, canadienii, englezii, românii și polonezii – ei sunt Dușmanul real. Ucraina este și nu este un inamic. Există o armată ucraineană care a dat peste cap planurile de cucerire a Kievului, deocamdată. Dar acest lucru a fost posibil doar pentru că în război au fost implicați americanii și NATO, cu țări clar identificate de Ministerul Apărării, cu nume, cifre exacte, importante prin exactitatea lor în mesajul propagandistic. Un astfel de inamic este destul credibil pentru ideea prelungirii ”operațiunii militare speciale” a Kremlinului. Ucrainenii, singuri, care ucraineni? Deci mercenarii din țările NATO, infrastructura și armele trimise sunt o explicație a acestei rezistențe față de ”operațiunea militară specială nobilă de salvare a populației de etnie rusă din Ucraina pe care am declanșat-o”. Povestea e credibilă pentru cei 83% dintre cetățenii ruși care susțin invazia și îl legitimează pe Vladimir Putin. Inamicul puternic are acum un chip în poza de grup, cu nume și identități individuale. Cuvântul ”NATO” este util dacă e asociat cu cel de ”expansiune” și ”încercuire” a Rusiei, în valuri de extindere succesive după 1990, când a mințit că nu va înainta din Germania ”not an inch eastward”. Altfel, e o abstracție care s-a ajuns la concluzia că trebuie descompusă în nume de țări pentru o și mai bună ancorare a Inamicului în imaginarul social rus.
Ideea unui inamic puternic împotriva căruia trebuie să facem eforturi uriașe nu aparține doar propagandei negre de război. Inamicul puternic este parte din stereotipurile care însoțesc procesul de comunicare în cele mai obișnuite situații cotidiene și nelegate de un război, precum cel ai cărui martori suntem acum, în Ucraina. Chiar ideea de a nu-ți subestima adversarul implică o atitudine de a defini Inamicul într-un ”orizont al potenței”: ce ne spun antrenorii diferitelor sporturi înainte de o confruntare, chiar cu un adversar care, de fapt, e clar că e mai subțire cotat pe piață? Că este slab și îl vor surclasa? Niciodată: ”Trebuie să fim atenți pentru că...”. Ideea de Inamic puternic este mai apropaită de viața noastră cotidiană decât am crede. Diavolul este un inamic puternic – el este Inamicul. Zmeul este un inamic puternic, altfel, Făt-Frumos parcă nu ar fi atât de viteaz, totuși.
În afară de faptul că este puternic, adevăratul inamic trebuie să aibă un chip. Credința populară a fost obligată să dea un chip Diavolului. Zmeul este personalizat în basmele românești prin urâțenie și resurse de confruntare neobișnuite. Echipa adversă are doi jucători X și Y care trebuie ținuți sub control. Deci Inamicul puternic și cu chip este parte a comunicării în viața cotidiană. Propaganda neagră de război nu face altceva decât să preia aceste stereotipuri comunicaționale și să le definească în legile și tehnicile ei de manipulare.
Faptul că România a devenit, alături de Polonia, un inamic în mesajul propagandei negre ruse nu trebuie deci privit ca un fapt neobișnuit. Kremlinul are o disperată nevoie de reinventare a Inamicului. Vechiul inamic s-a tocit-cumva. Nu mai e suficient. El avea un chip vândut de decenii poporului rus – ”Americanii + NATO”. Chipul Inamicului cu care luptă Vladimir Putin în Ucraina are nevoie acum de o reconstrucție prin personalizare. De fapt, abstracția NATO suferă acest proces de personalizare: țări membre ale NATO au trimis și vor trimite mercenari împotriva armatei ruse, nu doar România și Polonia, Canada și SUA. Nu ar fi deloc ieșit din comun ca propaganda de stat să proiecteze acești mercenari – care, în caz că există, ar fi voluntari iar nu angajați ai statelor - în incidente abominabile organizate împotriva populației ruse din Ucraina, dar și împotriva populației ucrainene pentru care s-au angajat să lupte. De fapt, ideea ar fi o derivație din linia principală de propagandă centrată pe ”kadîrovizarea” armatei ucrainene, despre care propaganda rusă ne spune că este gată să își execute propria populație civilă, doar că să aibă motiv să dea vina pe ”nobila” armată rusă eliberatoare.
Problema nu este minciuna din mesajul propagandei negre ruse împotriva propriului popor, ci faptul că povestea mincinoasă are șanse mari de credibilitate. Ea nu este inventată acum, ci este doar adaugată, sporită prin personificare, ușor de absorbit de un imaginar colectiv pregătit pentru astfel de mesaje. Noutatea care apare se potrivește perfect acestor așteptări în comunicarea media către poporul rus: Inamicul NATO este foarte puternic, însoțit de încă vreo 33 de alte țări de pe tot globul pământesc și, iată, are un chip credibil, într-o poză colectivă din care România și Polonia au devenit parte.
În mesajul propagandei ruse de război, soldații ucraineni sunt sălbatici și fără Dumnezeu. Ei și-au bombardat și au executat în masă propria populație civilă, au folosit manechine pentru a regiza crime pe care le-au atribuit apoi ”nobilei armate ruse eliberatoare”. De exemplu, în săptămâna care urmează, propaganda neagră rusă ne spune că armata ucraineană va bombarda biserici ortodoxe de Paște, ca să dea vina pe armata rusă eliberatoare, așa cum a mai făcut-o ș în alte dăți. Nici mercenarii lui Kadîrov nu au apelat la astfel de acțiuni odioase, pare să transmită propaganda rusă către propriul popor. Poate este doar un mesaj de ”dezamorsare” a unei astfel de posibile ”înscenări” de care se teme armata rusă, care, chiar nu vrea să bombardeze biserici în sărbătoarea Paștelui, pentru a le pune în cârca armatei zise ”naționaliste ucrainene”:
"Potrivit unor informații credibile, regimul de la Kiev, sprijinit de o serie de țări occidentale, finalizează pregătirile pentru provocări inventate care implică numeroase victime în regiunile Zaporojei, Nikolaev, Odesa, Sumy și Harkov". (...) batalioanele naționaliste au format peste 70 de grupuri mobile pe camioane mici și vehicule de teren echipate cu mortiere.", care ”au primit sarcina de a bombarda bisericile ortodoxe în noaptea de Paște (în noaptea de 23-24 aprilie 2022) pentru a acuza trupele rusești că au comis crime în masă în această sărbătoare sacră." (General-colonel Mihail Mizintsev, Șeful Centrului Național de Management al Apărării Rusiei, în: ”Russian Orthodox Church says ideas of military provocations during Easter are inhuman, TASS, 18 aprilie 2022”)
Propaganda rusă are acum un inamic mult mai puternic – el nu era slab nici înainte. Dar, de astă dată, inamicul este reinventat, redesenat – are un chip care îl face mai ușor de vândut în emisiunile de la televizor, care au devenit știri și comentarii dedicate ”operațiunii militare speciale” 24 de ore pe zi.
Inamicul reinventat al Kremlinului are deci chip mai clar. Este mai divers și mai credibil: e greu de luptat cu un astfel de inamic, ceea ce înseamnă că dificultățile pe care le întâmpină ”operațiunea militară specială” sunt de înțeles. Acolo nu sunt doar ucraineni – Vladimir Putin tebuie să facă față unei coaliții a Răului (care susține ”fascismul naționalist ucrainean”), a cărui identitate concretă a fost ascunsă până la aflarea acestor detalii cu număr precis de mercenari și de țări implicate – acesta este mesajul credibil pe care în următoarele zile propaganda rusă va încerca să îl vândă propriului popor.
Tehnica de manipulare pe care a folosit-o propaganda rusă în acest moment este Tehnica Re-inventării Inamicului. Derularea acestui stereotip al propagandei nu se va opri aici. Până acum Inamicul fusese ”americanii + NATO”. De astă dată, NATO capătă un chip în poză de grup. Poza pe care propaganda Kremlinului o vinde populației ruse are în ea, deocamdată, ”amercianii”, Canada, Polonia, România. Ea se va mări și va avea un public mai numeros. Dar se va și diversifica. Deocamdată, e vorba de livrare de armament, oferta de infrastructură și furnizare de mercenari. Poate vom vedea în propaganda rusă că mercenarii din poza de grup a NATO mai sunt și implicați în cine-știe-ce ”acțiuni criminale” împotriva soldaților ruși, dar, mai ales, împotriva populației ruse din Donbas. Inamicul construit de propaganda rusă va fi nu doar cel al statelor numeroase, ci și al ”militarilor criminali” pe care îi trimit pe ascuns aceste state-inamic, pentru a zădărnici ”operațiunea militară specială” pe care Președintele Putin o anunța în declarațiile de presă de Ziua Cosmonautului de la Cosmodromul Vostocinîi din 12 aprilie, în estul îndepărtat al Rusiei, drept a acțiune cu ”scopuri clare și nobile”.
Nu ar fi de mirare ca propaganda de stat a Kremlinului să apeleze la astfel de mesaje, de vreme ce a pus în circulație deja informația că ucrainenii abia așteaptă Paștele pentru a-și bombarda propriile biserici, evident, doar pentru a avea motiv să dea vina pe ”nobilii” militari ruși angajați în la fel de nobila ”operațiune militară specială” pornită de Președintele Putin pe 24 februarie.
----------
Ștefan Stănciugelu este autor a două cărți despre manipulare: ”Logica manipulării. 33 de tehnici de manipulare politică românească”, C.H. Beck, București, 2010; ”Manual anti-manipulare. Tehnici și cazuri”, C.H. Beck, București, 2012.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Propaganda rusă poate atinge culmi și valențe greu de imaginat într-o societate normală. În cadrul unui amplu interviu privind intervenția militară rusă în Ucraina, acordat pe 26 aprilie pentru Rossiyskaya Gazeta, secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Nikolai Patrușev, a făcut o adevărată demonstrație de virtuozitate propagandistică.
În această săptămână Republica Moldova a trecut prin situații dificile după ce pe partea cealaltă a Prutului au avut loc mai multe provocări în Transnistria separatistă, teritoriu unde încă se află trupe rusești de ocupație și care a fost scena unui război la începutul anilor 1990.
Ceremonia de aniversare a Bazei Militare 99 Deveselu și de decorare a Drapelului de luptă al unității a avut loc vineri, 29 aprilie. La ceremonie au participat înalți oficiali americani, dar și români.
Președintele Joe Biden a cerut Congresului să aprobe o asistență militară și umanitară suplimentară de 33 de miliarde de dolari pentru Ucraina, sumă despre care oficialii americani spun că ar putea asigura finanțarea războiului din Ucraina pentru următoarele cinci luni.
Ministrul ucrainean de externe, Dmitri Kuleba, a făcut în urmă cu câteva minute un apel la comunitatea internaţională să se decidă ce garanții de securitate sunt gata să ofere Ucrainei, asta după ce a reproşat ca ţara sa a renunțat la arsenalul nuclear și am bătut la ușa NATO, dar nu s-a deschis niciodată.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 29 aprilie 2022, o nouă ediție a emisiunii „Pe Plan Extern”.
China și Iranul au convenit să își intensifice cooperarea militară într-o serie de domenii, inclusiv prin exerciții comune, lansând astfel un semnal că cele două națiuni încearcă să se apropie pe fondul tensiunilor persistente în relațiile lor cu SUA.
Pentru a se simţi în siguranţă, Republica Moldova - chiar dacă este o ţară neutră - trebuie să investească mai mult în forţele sale armate, a declarat miercuri preşedinta Maia Sandu, subliniind că ţara sa are nevoie de o armată funcţională şi modernă, capabilă să răspundă actualelor provocări, potrivit Deschide.md.
Războiul cu Rusia ar putea dura până la sfârşitul acestui an, a declarat consilierul prezidenţial ucrainean Oleksii Arestovici, informează dpa.
Vladimir Putin a anunțat miercuri, în Săptămâna Mare, că a testat o nouă rachetă balistică intercontinentală, cu o putere de distrugere nemaiîntâlnită și care poate să treacă de orice sisteme de apărare din lume. În speță, de cele ale inamicului american. Racheta intercontinentală cunoscută sub numele de ”Satan 2” nu este însă o noutate, ea face parte din programul declanșat în 2018 pentru înlocuirea rachetelor sovietice mai vechi.
Din toate punctele de vedere, războiul Rusiei împotriva Ucrainei nu merge bine. Numărul estimat de militari ruși uciși este aproape similar cu pierderile sovietice de-a lungul războiului de 10 ani din Afganistan. Forțele ruse nu au reușit să atingă unele obiective strategice, cum ar fi preluarea controlului asupra capitalei Kiev, în timp ce forțele sale au suferit eșecuri majore în interacțiune și comunicații.
Aflat într-o adevărată ofensivă ideologică purtată pe frontul spiritual deschis asupra propriului popor, Vladimir Putin i-a felicitat pe ruși de Paște și a elogiat excesiv rolul Bisericii Ortodoxe Ruse, mesajele transmise vorbind în mod cinic despre bunătate, dreptate și valoarea vieții umane.
Ministerul nipon al Afacerilor Externe a prezentat, în ședința din 22 aprilie a Cabinetului de la Tokyo, cartea diplomatică (diplomatic bluebook) pentru anul 2022, în care condamnă invazia militară a Ucrainei de către Rusia și avertizează Moscova că va plăti un preț mare, prin intermediul sancțiunilor.
Vicepreședintele Kamala Harris a anunțat, pe 18 aprilie, la baza forțelor spațiale Vandenberg din California, că Statele Unite se angajează să nu mai efectueze teste distructive cu rachete antisatelit cu ascensiune directă (direct-ascent anti-satellite - ASAT).
Potrivit unor informații neconfirmate oficial până în prezent, Ministerul Apărării Naționale a elaborat deja un proiect de Ordonanță de Urgență care ar permite României să facă donații de arme către Ucraina, din rezervele unor instituții ale sistemului național de apărare.
Propaganda neagră rusă a sugerat zilele acestea o axă distinctă, legată de re-construcția și personificarea inamicului. Vechiul dușman al poporului rus, putem spune deja, s-a banalizat, a devenit un loc prea comun, prăfuit și lipsit de rezonanță, parcă, după decenii de repetare a numelui. Motiv pentru care inamicul trebuie reinventat.
Valentin Naumescu, profesor de relaţii internaţionale la Facultatea de Studii Europene a Universităţii „Babeş‑Bolyai” din Cluj-Napoca (UBB) și preşedintele think-tank‑ului Iniţiativa pentru Cultură Democratică Europeană (ICDE), analizând declarația Kremlinului de săptămâna trecută cu privire la posibilitatea declarării război Ucrainei, atrage atenția asupra unui scenariu foarte periculos.
Propaganda neagră rusă are ca reper manipularea celei mai profunde dintre emoțiile speciei noastre: frica. Prezentă în creierul profund, emoția primară de frică ne-a salvat adesea din situații dificile, uneori chiar fatale. O purtăm cu noi clipă de clipă iar impresia că poate fi anulată de Neocortex este o iluzie: în situații limită, instinctul de conservare al creierului de mamifer învinge Neocortexul, iar mecanisme inaccesibile intelectului ”decid” prin ocolirea creierului gânditor. Istoria speciei noastre ne spune că nu poate fi invers. Adică, de exemplu, Neocortexul gânditor să își repete în profunzimile lobului frontal o mantră de tip ”Dubito ergo cogito, cogito ergo sum”, în timp ce privește la ușa unei curți pe care scrie ”Câine fff rău”. Iar ușa e larg deschisă. Desigur, o soluție natural-rațională între a fugi și a lupta este să o închidem.
Participarea grupărilor tactice de desant la operațiile de luptă încă din primele ore ale războiului din Ucraina nu a reprezentat o surpriză, nici măcar atunci când pentru operații s-au folosit masiv elicopterele.
După lansarea informației false potrivit căreia Rusia intenționează să doboare sateliții Starlink prin care Elon Musk asigură internet continuu ucrainenilor, s-a pus problema dacă Moscova are posibilitatea reală să facă acest lucru.
Oficialii ucraineni sunt tot mai convinși că la acest moment scopul principal al conducerii militare ruse este de a încerca o ofensivă majoră în Donbas, în încercarea de a realiza o încercuire zonală a forțelor ucrainene. După cum a declarat chiar președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, pe militarii ucraineni îi așteaptă acum cel mai dificil test, bătălia pentru Donbas.
A devenit un fapt obișnuit deja să ne raportăm la Rusia ca la un stat care dezinformează pe cele mai diverse căi opinia publică la nivel global, dar și proprii cetățeni. Lipsiți de surse alternative de informare și aflați sub amenințarea legii privind cuvintele și expresiile care pot fi folosite cu referire la invazia din Ucraina, cetățenii ruși vorbesc despre o ”operațiune militară specială” de salvare a fraților din Ucraina de la genocidul declanșat de guvernarea fascistă controlată de americani.
Eşecurile militare din Ucraina l-ar putea determina pe preşedintele rus Vladimir Putin să folosească acolo o armă nucleară tactică sau de mică putere, a estimat joi şeful CIA, William Burns, transmite AFP.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 15 aprilie 2022, o nouă ediție a emisiunilor publicației noastre.
Pe 13 aprilie, președintele american Joe Biden a anunțat un alt pachet de ajutor militar de 800 de milioane de dolari pentru Ucraina. Ulterior, într-o prezentare a purtătorului de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, au fost publicate detalii cu privire la conţinutul noului pachet de ajutor militar american care urmează să ajungă la Forțele Armate Ucrainene.
Dmitri Medvedev, vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse şi unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai preşedintelui rus Vladimir Putin, a avertizat Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) că, dacă Suedia şi Finlanda vor adera la organizaţia militară, Rusia va trebui să-şi consolideze apărarea în regiune, inclusiv prin desfăşurarea de arme nucleare în regiunea baltică, informează joi Reuters.
Nu-i mai crede nimeni. Suspiciunea apare în spațiul euro-atlantic incusiv pentru situații în care, accidental, liderii ruși comunică adevărul, așa cum a fost cazul declarației ministrului de externe Serghei Lavrov, care părea șocat că partea ucraineană a schimbat textul protocolului de negociere stabilit la Istanbul. Ca ministru, Lavrov semnala un adevăr. Ca om, însă, acesta părea să transmită frica de a fi pierdut ceea ce credea că este un bun definitiv câștigat.
Expertul militar ucrainean Serghei Zhgureț, directorul revistei Defense Express, precizează că schimbarea naturii ostilităților din Ucraina, ca urmare a noi strategii pe care Rusia vrea să o folosească pentru continuarea agresiunii militare, face ca nevoile militarilor ucraineni să fie cu totul diferite - la capitolul aprovizionare cu arme din țările occidentale - pentru a elibera Donbasul ocupat de ruși.
Forțele ruse încearcă să atragă grosul trupelor ucrainene într-o capcană, în Donbas. Este un moment dificil, dar în astfel de momente apar oportunități, inclusiv deblocarea Mariupolului.
După atacurile criminale dovedite ale armatei ruse împotriva civililor ucraineni nu-i mai crede nimeni: nici cei 24 de membri care au votat pe 7 aprilie împotriva Moțiunii propusă de SUA în Adunarea Generală a ONU și nici cei 58 de membri care s-au abținut de la vot. Dacă au respins ori s-au abținut de la votul pentru excluderea Rusiei din Consiliului pentru Drepturile Omului toți cei 82 de membri ai Națiunilor Unite au avut un interes anume, dar, de crezut în discursul Kremlinului de negare a atacului asupra civililor în Ucraina, sigur nu au crezut.
Guvernul SUA împreună cu firma americană NuScale Power LLC (Tigard, Oregon) vor oferi 14 milioane de dolari pentru susţinerea studiilor de inginerie şi proiectare în vederea implementării de către România a unei centrale cu tehnologie SMR (Small Modular Reactor, reactoare modulare mici), prima de acest fel, anunţă Casa Albă duminică pe site-ul său.
Percepția din ce în ce mai mare a agresiunii Iranului în Orientul Mijlociu, împreună cu dorința Washingtonului de a reduce influența rusă și chineză în statele arabe din Golf, bogate în petrol, au provocat accese intense de diplomație în ultimele luni, care ar putea duce la mișcări tectonice majore în peisajul politic și militar.
Anul trecut, Infanteria Marină a SUA a definitivat retragerea din înzestrare a blindatelor grele – tancuri principale de luptă în limbajul militarilor americani. Procesul face parte din planul de transformare a Corpului de Infanterie Marină într-unul mai suplu adaptat unei confruntări din anii 2030. Acest plan este numit ”Marine Corps Force Design 2030”. A fost lansat în martie 2020, iar în ultima sa revizuire din mai 2022, se prevede renunțarea, se pare, chiar la artileria clasică bazată pe tunuri și obuziere.
Turcia ''trebuie să aleagă'' cu privire la integrarea în NATO a Suediei şi Finlandei, cu riscul de a ridica semne de întrebare cu privire la ''comportamentul'' său în cadrul Alianţei, a afirmat duminică şefa diplomaţiei franceze, Catherine Colonna, relatează Agerpres, care citează AFP.
Patru explozii au fost auzite duminică dimineaţă devreme la Kiev, afectând un complex rezidenţial din apropierea centrului capitalei ucrainene, relatează Agerpres, care citează France Presse, DPA şi Reuters.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 26.06.2022, ministrul Serghei Șoigu a vizitat punctele de comandă ale armatei ruse din Ucraina.
Disperați să evite sistemele de rachetele sol-aer concentrate masiv în apropierea aliniamentelor de contact, piloții ruși, dar și cei ucraineni, apelează tot mai des la clasica tactică a zborului razant.
Agenția de presă rusă Tass a informat, pe 25.06.2022, citând o sursă din cadrul construcțiilor navale, că submarinul cu destinație specială Belgorod, Proiect 09852, purtător de drone nucleare Poseidon, desfășoară testele de stat în Marea Barents.
Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a declarat sâmbătă, că majorarea bugetului Apărării la 2,5% din PIB reprezintă o investiţie care trebuie să recupereze şi decalaje din trecut, subliniind însă că "oamenii sunt cei mai importanţi" şi este nevoie de militari bine pregătiţi şi motivaţi.
Rusia va furniza Belarusului sisteme de rachete Iskander-M, capabile să transporte încărcături nucleare, a afirmat sâmbătă preşedintele Vladimir Putin într-o întâlnire cu omologul său Aleksandr Lukaşenko, retransmisă de televiziunea rusă, informează Agerpres, care citează Reuters şi AFP.
Intenţiile şi demersurile U.S. Air Force (USAF) de a renunța la cele mai vechi 33 de avioane de vânătoare F-22A Raptor s-au lovit de un refuz categoric din partea Comisiei pentru Servicii Armate din Camera Reprezentanților. Astfel, mai mulţi congresmeni au decis să insiste ca U.S. Air Force să mențină întreaga flotă de avioane F-22 Raptor operaţională și să modernizeze aeronavele mai vechi la cea mai nouă configurație.
Ieri, pe 24 iunie, forțele ucrainene au abandonat orașul Severodonețk din regiunea Lugansk, după săptămâni de lupte aprige. Pierderea orașului, locuit înainte de război de aproximativ 100.000 de locuitori, este însă mai mult semnificativă pentru Rusia, decât pentru Ucraina.
Până de curând, presa, dar și oficialii militari din Federația Rusă, au vorbit cu entuziasm despre modul în care Flota rusă din Marea Neagră (FRMN) se consolidează continuu, primind noi nave de luptă și submarine. Rachetele de croazieră existente deja în dotare de tip Kalibr și Onyks, precum și perspectiva înzestrării cu temutele rachete hipersonice Zircon ar fi trebuit să îngroape un potențial inamic și să-l forțeze să se predea înainte de luptă. Cu toate acestea, realitățile războiului pe mare au confirmat ceea ce numeroși experți au scris în ultimii ani: FRMN este puternică în atac, dar este slabă în apărare, având o mulțime de probleme cu apărarea antiaeriană și lupta antisubmarin.
Adjunctul șefului Consiliului de Securitate al Federației Ruse, Dmitri Medvedev, a declarat, pe 25.06.2022, că este posibilă aderarea la UE a Republicii Moldova nu în mod direct, ci prin crearea “României Mari”.
Premierul britanic Boris Johnson şi-a exprimat sâmbătă îngrijorarea că Ucraina ar putea fi obligată să încheie cu Rusia o pace neconvenabilă, transmite Reuters.
Serviciul de presă al Flotei ruse din Marea Baltică (FRMB) a informat, pe 24.06.2022, că subunități din cadrul Infanteriei Marine și Trupelor cu Destinație Specială (Spetsnaz) au început desfășurarea de exerciții în poligoane din Regiunea Kaliningrad.
După o carieră de aproape 37 de ani de serviciu activ, actualul comandant al Forțele Aeriene americane din Europa și Africa (USAFE- AFAFRICA) și al Comandamentului Aerian Aliat al NATO, generalul Jeffrey L. Harrigian urmează să se retragă din activitate, în perioada următoare.
În cadrul expoziției Eurosatory 2022 redacția DefenseRomania a purtat discuții cu reprezentanții gigantului european MBDA cu privire la importanța sistemelor portabile MANPADS în actualul context internațional generat de invazia rusă în Ucraina.
Diplomaţia rusă a transmis vineri mesaje diferite despre decizia statelor UE de a acorda Ucrainei şi Republicii Moldova statutul de ţări candidate pentru aderarea la blocul comunitar, purtătoarea de cuvânt a MAE rus afirmând că aceasta ilustrează o strategie occidentală de izolare a Rusiei şi ea va avea ''consecinţe negative'', în timp ce ministrul de externe Serghei Lavrov a apreciat că o aderare a celor două ţări la UE nu prezintă ''niciun risc'' pentru Rusia, potrivit declaraţiilor redate de agenţiile Reuters şi AFP și citate de Agerpres. Totodată, președintele Vladimir Putin e de părere că Ucraina se va transforma într-o semi-colonie.
Ucraina a semnat un contract cu compania germană Diehl Defence pentru achiziționarea sistemului de rachete antiaeriene IRIS-T SL, a precizat ambasadorul Ucrainei în Germania, Andrii Melnik, într-un interviu pentru agenţia de presă ucraineană Ukrinform. Potrivit diplomatului ucrainean, valoarea contractului este de 178 de milioane de euro, iar guvernul german va aloca bani pentru achiziție.
Pierderea crucișătorul Moskva a provocat schimbări majore în tactica de război a Flotei ruse din Marea Neagră (FRMN). Astfel, după ce a pierdut un bun valoros, comandamentul acesteia a reușit să-și restructureze activitatea și să obțină un avantaj semnificativ în teatrul de operații, după cum remarcă publicația britanică UK Defense Journal.
Oficiali ucraineni au confirmat vineri că trupele ruse au ocupat complet localitatea Hirske situată la sud de oraşul important strategic Lisiceansk în regiunea Lugansk, în timp ce Rusia afirmă că a încercuit circa 2.000 de soldaţi ucraineni în acea zonă, relatează Reuters.
Forţele Armate Ucrainene au publicat primul material video care prezintă utilizarea în luptă a sistemelor de rachete M142 HIMARS, a căror livrare a fost anunțat oficial abia ieri, 23 iunie.
În oraşul Alchevsk, regiunea Luhansk ocupată temporar, trupele ruse au lansat o rachetă, dar propriul lor sistem de apărare aeriană a dat semne că ''refuză să execute ordinele''. Astfel, la scurt timp după lansare, o rachetă trasă din sistemul de apărare aeriană - cel mai probabil S-300 - s-a întors literalmente la locul de lansare și a explodat.
Cel puțin 4 persoane au decedat după ce un avion militar de transport Il-76 “Candid” s-a prăbușit lângă un aeroport din Ryazan.
Ministrul rus al apărării, Serghei Șoigu, a declarat, pe 23.06.2022, că este necesară întărirea capacității de apărare a Statului unional format între Federația Rusă și Republica Belarus.
Forţele ucrainene au primit ordin să se retragă din oraşul Severodoneţk, în estul ţării, scena unor lupte acerbe cu armata rusă, a anunţat vineri guvernatorul regional, relatează AFP.
Statele Unite vor oferi încă 450 de milioane de dolari sub formă de ajutor militar Ucrainei, inclusiv alte patru sisteme de rachete cu rază medie de acțiune HIMARS, au declarat joi oficiali americani.
Casa Albă a declarat joi că noul concept strategic al NATO reflectă preocupările legate de China, inclusiv practicile sale economice, transmite Reuters.
Reprezentanţii companiei americane Lockheed Martin au declarat miercuri că ar putea livra primele avioane de luptă F-35 către Germania în 2026 și se așteaptă ca aceste aeronave de generaţia a V-a să fie comandate de tot mai multe state europene, în special de Grecia şi Republica Cehă.
Sistemele de artilerie HIMARS (High Mobility Artillery Rocket System) au ajuns deja în Ucraina - a declarat miercuri Wendy Sherman, adjunctul secretarului de stat al SUA. După cum a precizat Wendy Sherman, livrarea acestor sisteme de rachete va permite Ucrainei să se apere acum mult mai bine.
Comandantul forţelor armate finlandeze, generalul Timo Kivinen, a declarat, într-un interviu preluat miercuri, 22 iunie, de Reuters, că țara sa s-a pregătit de zeci de ani pentru un atac din partea Rusiei şi ar face față într-o astfel de situaţie.
