Cu ”americanii” e în regulă: ei sunt adevăratul inamic al poporului, ideea e veche și acreditată în imaginarul social a peste 100 de milioane de cetățeni ruși. Cu NATO e mai dificil. NATO este o abstracție, cu un Secretar general pe care propaganda rusă evită sistematic să îl numească, să îi dea o identitate.
Kremlinul a ajuns la concluzia că abstracția NATO trebuie personificată. NATO e un inamic puternic, desigur, dar el trebuie să aibă un chip. Pentru asta e nevoie de o poză colectivă, cu personaje recognoscibile, unul câte unul. Începând cu 17 aprilie, România și Polonia au fost plasate în față, în poza în NATO, de propaganda rusă. Nu întâmplător, însă. Cele două chipuri de inamic nu sunt total străine poporului rus. România și Polonia sunt țări care au baze și tehnică NATO pe teritoriul lor, ceea ce este, declara Președintele Putin, o amenințare la adresa securității Federației Ruse. Bulgaria, de exemplu, are șanse de calificare mai mici în această poză a personificării Inamicului, căci, deși este departe de a fi prietenoasă cu Moscova, nu are baze militare pe teritoriul ei de anvergura celor din România și Polonia. NATO a dobândit deci o identitate. Dar Inamicul împotriva căruia trebuie să lupte Rusia este încă deasupra celor 30 de țări membre ale NATO. Conform purtătorului de cuvânt al Ministerului de Externe rus, generalul-maior Igor Konașenkov, ”operațiunea militară specială” întâmpină rezistență din partea a 63 de țări – coaliția și conspirația este deci globală, motiv pentru care ritmul ei este de înțeles, pare să transmită implicitul mesajului propagandistic către populația Rusiei:
"Regimul naționalist de la Kiev a angajat un total de 6.824 de mercenari străini din 63 de țări de la începutul operațiunii militare speciale.” (...) Cei mai mulți mercenari - 1.717 persoane - au venit din Polonia, iar aproximativ 1.500 din SUA, Canada și România. (...) Din Marea Britanie și Georgia au venit câte, aproximativ, 300 de persoane, în timp ce 193 de persoane au venit din zonele din Siria care sunt controlate de Turcia.” (”Russia says Kiev regime employed 6,824 foreign mercenaries since special operation started”, TASS, 17 aprilie 2022).
Începând cu 17 aprilie, în vecinătatea imediată a Federației Ruse, România și Polonia (Georgia, alături de Turcia, într-o măsură mai mică, pare-se) au devenit, din inamici pasivi, dușmani activi ai poporului rus, aflăm din mesajul implicit transmis de Ministerul Apărării din Rusia. E irelevant că, acceptând că există, acești soldați plătiți nu sunt trimiși ai statelor român și polonez. Fie că se referă la o realitate – existența acestor soldați - sau nu, Inamicul din mesajul propagandei negre ruse a dobândit o anvergură uriașă, dublă, ca număr de state în raport cu NATO, dar, pentru statele membre ale NATO, au apărut chipuri de state inamice clare, cu nume. NATO era și este o abstracție care pare să se fi tocit în mentalul colectiv rus. SUA, Canada, România, Polonia, Turcia, ca state membre ale NATO sunt personaje mai credibile în mesajul propagandei negre de război, în care se reinventează ”dușmanul poporului”. Inamicul NATO a fost deci reinventat prin personificare. El e puternic, dar, acum are și un chip – o alianță de țări care apar într-o fotografie, enumerate una câte una. Deocamdată, în poza Inamicului s-au adăugat din granița de Est a NATO doar România și Polonia, alături de inamici mai vechi ai propagandei ruse - SUA, Canada și Marea Britanie. Turcia are un regim de inamic de rang secund în această fotografie a NATO, este undeva mai în spate, parcă, mercenarii ei fiind ”din zone din Siria”, pe care le controlează, dar nu sunt chiar cetățeni turci, în sens de ”contribuție de război” împotriva Rusiei. Oricum, primul chip în această fotografie a NATO din propaganda rusă este cel al Poloniei, care are cei mai mulți mercenari angajați de autoritățile ucrainene.
Că „americanii” sunt un dușman al poporului rus reiese de multe decenii din propaganda de stat rusă. NATO însă a dobândit acum un chip mai clar cu popoare inamice – americanii, canadienii, englezii, românii și polonezii – ei sunt Dușmanul real. Ucraina este și nu este un inamic. Există o armată ucraineană care a dat peste cap planurile de cucerire a Kievului, deocamdată. Dar acest lucru a fost posibil doar pentru că în război au fost implicați americanii și NATO, cu țări clar identificate de Ministerul Apărării, cu nume, cifre exacte, importante prin exactitatea lor în mesajul propagandistic. Un astfel de inamic este destul credibil pentru ideea prelungirii ”operațiunii militare speciale” a Kremlinului. Ucrainenii, singuri, care ucraineni? Deci mercenarii din țările NATO, infrastructura și armele trimise sunt o explicație a acestei rezistențe față de ”operațiunea militară specială nobilă de salvare a populației de etnie rusă din Ucraina pe care am declanșat-o”. Povestea e credibilă pentru cei 83% dintre cetățenii ruși care susțin invazia și îl legitimează pe Vladimir Putin. Inamicul puternic are acum un chip în poza de grup, cu nume și identități individuale. Cuvântul ”NATO” este util dacă e asociat cu cel de ”expansiune” și ”încercuire” a Rusiei, în valuri de extindere succesive după 1990, când a mințit că nu va înainta din Germania ”not an inch eastward”. Altfel, e o abstracție care s-a ajuns la concluzia că trebuie descompusă în nume de țări pentru o și mai bună ancorare a Inamicului în imaginarul social rus.
Ideea unui inamic puternic împotriva căruia trebuie să facem eforturi uriașe nu aparține doar propagandei negre de război. Inamicul puternic este parte din stereotipurile care însoțesc procesul de comunicare în cele mai obișnuite situații cotidiene și nelegate de un război, precum cel ai cărui martori suntem acum, în Ucraina. Chiar ideea de a nu-ți subestima adversarul implică o atitudine de a defini Inamicul într-un ”orizont al potenței”: ce ne spun antrenorii diferitelor sporturi înainte de o confruntare, chiar cu un adversar care, de fapt, e clar că e mai subțire cotat pe piață? Că este slab și îl vor surclasa? Niciodată: ”Trebuie să fim atenți pentru că...”. Ideea de Inamic puternic este mai apropaită de viața noastră cotidiană decât am crede. Diavolul este un inamic puternic – el este Inamicul. Zmeul este un inamic puternic, altfel, Făt-Frumos parcă nu ar fi atât de viteaz, totuși.
În afară de faptul că este puternic, adevăratul inamic trebuie să aibă un chip. Credința populară a fost obligată să dea un chip Diavolului. Zmeul este personalizat în basmele românești prin urâțenie și resurse de confruntare neobișnuite. Echipa adversă are doi jucători X și Y care trebuie ținuți sub control. Deci Inamicul puternic și cu chip este parte a comunicării în viața cotidiană. Propaganda neagră de război nu face altceva decât să preia aceste stereotipuri comunicaționale și să le definească în legile și tehnicile ei de manipulare.
Faptul că România a devenit, alături de Polonia, un inamic în mesajul propagandei negre ruse nu trebuie deci privit ca un fapt neobișnuit. Kremlinul are o disperată nevoie de reinventare a Inamicului. Vechiul inamic s-a tocit-cumva. Nu mai e suficient. El avea un chip vândut de decenii poporului rus – ”Americanii + NATO”. Chipul Inamicului cu care luptă Vladimir Putin în Ucraina are nevoie acum de o reconstrucție prin personalizare. De fapt, abstracția NATO suferă acest proces de personalizare: țări membre ale NATO au trimis și vor trimite mercenari împotriva armatei ruse, nu doar România și Polonia, Canada și SUA. Nu ar fi deloc ieșit din comun ca propaganda de stat să proiecteze acești mercenari – care, în caz că există, ar fi voluntari iar nu angajați ai statelor - în incidente abominabile organizate împotriva populației ruse din Ucraina, dar și împotriva populației ucrainene pentru care s-au angajat să lupte. De fapt, ideea ar fi o derivație din linia principală de propagandă centrată pe ”kadîrovizarea” armatei ucrainene, despre care propaganda rusă ne spune că este gată să își execute propria populație civilă, doar că să aibă motiv să dea vina pe ”nobila” armată rusă eliberatoare.
Problema nu este minciuna din mesajul propagandei negre ruse împotriva propriului popor, ci faptul că povestea mincinoasă are șanse mari de credibilitate. Ea nu este inventată acum, ci este doar adaugată, sporită prin personificare, ușor de absorbit de un imaginar colectiv pregătit pentru astfel de mesaje. Noutatea care apare se potrivește perfect acestor așteptări în comunicarea media către poporul rus: Inamicul NATO este foarte puternic, însoțit de încă vreo 33 de alte țări de pe tot globul pământesc și, iată, are un chip credibil, într-o poză colectivă din care România și Polonia au devenit parte.
În mesajul propagandei ruse de război, soldații ucraineni sunt sălbatici și fără Dumnezeu. Ei și-au bombardat și au executat în masă propria populație civilă, au folosit manechine pentru a regiza crime pe care le-au atribuit apoi ”nobilei armate ruse eliberatoare”. De exemplu, în săptămâna care urmează, propaganda neagră rusă ne spune că armata ucraineană va bombarda biserici ortodoxe de Paște, ca să dea vina pe armata rusă eliberatoare, așa cum a mai făcut-o ș în alte dăți. Nici mercenarii lui Kadîrov nu au apelat la astfel de acțiuni odioase, pare să transmită propaganda rusă către propriul popor. Poate este doar un mesaj de ”dezamorsare” a unei astfel de posibile ”înscenări” de care se teme armata rusă, care, chiar nu vrea să bombardeze biserici în sărbătoarea Paștelui, pentru a le pune în cârca armatei zise ”naționaliste ucrainene”:
"Potrivit unor informații credibile, regimul de la Kiev, sprijinit de o serie de țări occidentale, finalizează pregătirile pentru provocări inventate care implică numeroase victime în regiunile Zaporojei, Nikolaev, Odesa, Sumy și Harkov". (...) batalioanele naționaliste au format peste 70 de grupuri mobile pe camioane mici și vehicule de teren echipate cu mortiere.", care ”au primit sarcina de a bombarda bisericile ortodoxe în noaptea de Paște (în noaptea de 23-24 aprilie 2022) pentru a acuza trupele rusești că au comis crime în masă în această sărbătoare sacră." (General-colonel Mihail Mizintsev, Șeful Centrului Național de Management al Apărării Rusiei, în: ”Russian Orthodox Church says ideas of military provocations during Easter are inhuman, TASS, 18 aprilie 2022”)
Propaganda rusă are acum un inamic mult mai puternic – el nu era slab nici înainte. Dar, de astă dată, inamicul este reinventat, redesenat – are un chip care îl face mai ușor de vândut în emisiunile de la televizor, care au devenit știri și comentarii dedicate ”operațiunii militare speciale” 24 de ore pe zi.
Inamicul reinventat al Kremlinului are deci chip mai clar. Este mai divers și mai credibil: e greu de luptat cu un astfel de inamic, ceea ce înseamnă că dificultățile pe care le întâmpină ”operațiunea militară specială” sunt de înțeles. Acolo nu sunt doar ucraineni – Vladimir Putin tebuie să facă față unei coaliții a Răului (care susține ”fascismul naționalist ucrainean”), a cărui identitate concretă a fost ascunsă până la aflarea acestor detalii cu număr precis de mercenari și de țări implicate – acesta este mesajul credibil pe care în următoarele zile propaganda rusă va încerca să îl vândă propriului popor.
Tehnica de manipulare pe care a folosit-o propaganda rusă în acest moment este Tehnica Re-inventării Inamicului. Derularea acestui stereotip al propagandei nu se va opri aici. Până acum Inamicul fusese ”americanii + NATO”. De astă dată, NATO capătă un chip în poză de grup. Poza pe care propaganda Kremlinului o vinde populației ruse are în ea, deocamdată, ”amercianii”, Canada, Polonia, România. Ea se va mări și va avea un public mai numeros. Dar se va și diversifica. Deocamdată, e vorba de livrare de armament, oferta de infrastructură și furnizare de mercenari. Poate vom vedea în propaganda rusă că mercenarii din poza de grup a NATO mai sunt și implicați în cine-știe-ce ”acțiuni criminale” împotriva soldaților ruși, dar, mai ales, împotriva populației ruse din Donbas. Inamicul construit de propaganda rusă va fi nu doar cel al statelor numeroase, ci și al ”militarilor criminali” pe care îi trimit pe ascuns aceste state-inamic, pentru a zădărnici ”operațiunea militară specială” pe care Președintele Putin o anunța în declarațiile de presă de Ziua Cosmonautului de la Cosmodromul Vostocinîi din 12 aprilie, în estul îndepărtat al Rusiei, drept a acțiune cu ”scopuri clare și nobile”.
Nu ar fi de mirare ca propaganda de stat a Kremlinului să apeleze la astfel de mesaje, de vreme ce a pus în circulație deja informația că ucrainenii abia așteaptă Paștele pentru a-și bombarda propriile biserici, evident, doar pentru a avea motiv să dea vina pe ”nobilii” militari ruși angajați în la fel de nobila ”operațiune militară specială” pornită de Președintele Putin pe 24 februarie.
----------
Ștefan Stănciugelu este autor a două cărți despre manipulare: ”Logica manipulării. 33 de tehnici de manipulare politică românească”, C.H. Beck, București, 2010; ”Manual anti-manipulare. Tehnici și cazuri”, C.H. Beck, București, 2012.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Scenele de la Geneva din acest noiembrie 2025 amintesc izbitor de momentele tensionate care au precedat marile împărțiri ale sferelor de influență din secolul XX. De data aceasta, însă, falia nu mai trece prin inima Berlinului, ci urmează linia însângerată a Niprului și tranșeele din Donbas.
Uniunea Europeană și Regatul Unit vor participa, începând de duminică, la discuții la nivel înalt pe marginea planului de pace pentru Ucraina al lui Donald Trump, o evoluție semnificativă pentru Bruxelles și Londra, care fuseseră ținute în afara procesului până acum.
Asociația Casa Mării Negre / Black Sea House a organizat, joi, 20 noiembrie 2025, alături de partenerii săi, Universitatea Ovidius Constanța și Asociația Inițiativa pentru Cultură Democratică Europe, Conferința internațională “EU’s Strategic Approach to the Black Sea region – Goals, Instruments, Challenges to Democracy / Abordarea strategică a Uniunii Europene pentru regiunea Mării Negre – obiective, instrumente, provocări la adresa democrației”. Evenimentul a reprezentat cea de-a 9-a ediție a Conferințelor Mării Negre, organizate în mod tradițional de Asociația „Casa Mării Negre / Black Sea House” la Constanța, și a fost declarată de către experții participanți drept cea mai reușită din întreaga serie, prin obiective, prezență și rezultate.
Președintele Nicușor Dan a transmis referiri cu privire la Strategia Națională de Apărare a Țării, aflată în dezbatere publică.
Un război de uzură ca acesta se termină doar când una din părți e epuizată și se retrage.
Administrația Federală a Aviației din SUA (FAA) avertizează companiile aeriene americane asupra riscurilor de survol în spațiul aerian al Venezuelei, pe fondul intensificării activității militare din regiune. Într-o notificare transmisă vineri, FAA a precizat existența unei „situații potențial periculoase” pentru aeronavele care zboară la orice altitudine deasupra țării sud-americane, în contextul „înrăutățirii situației de securitate” și al creșterii tensiunilor militare. Concomitent armada americană din Caraibe e impresionantă, portavionul USS Gerald R. Ford, cea mai modernă navă de luptă din lume, fiind în Caraibe „pe poziții”.
După luni de speculații și retorică electorală, planul administrației Trump pentru încheierea războiului din Ucraina a aterizat pe masa președintelui Volodimir Zelenski. Nu este doar o propunere diplomatică, ci un ultimatum al realpolitik-ului american, livrat direct de emisarul Dan Driscoll: o foaie de parcurs în 28 de puncte care redesenează harta Europei de Est.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 21 noiembrie 2025, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Planul de pace în 28 de puncte pentru războiul din Ucraina, despre care toată lumea vorbește acum, este practic o înțelegere americano-rusă care pedepsește victima și gratifică agresorul; un precedent dezastruos, poate chiar letal pentru actuala ordine mondială dominată de SUA.
Un nou plan de pace american ia prin surprindere Uniunea Europeană care nu este prea fericită că nu a fost consultată în prealabil de administrația de la Casa Albă. Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene, Kaja Kallas, spune că orice plan de a pune capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei trebuie să implice atât partea ucraineană, cât și cea europeană.
Suntem în noiembrie 2025, iar calendarul războiului din Ucraina pare să fi intrat într-o nouă dimensiune temporală. Pe de o parte, avem lupte acerbe în tranșeele din Donețk, unde realitatea se măsoară în metri pierduți și vieți curmate, iar pe de altă parte, avem ceasurile diplomatice de la Washington, care bat într-un ritm alert, dictat de o administrație Trump revenită la Casa Albă cu o agendă clară: tranzacționarea păcii.
Trăim un moment de inflexiune în arhitectura de securitate a Europei, unul în care vechile granițe dintre decizia politică, execuția militară și capacitatea industrială nu doar că se estompează, ci se rescriu sub presiunea unei noi realități geopolitice. Până ieri, rolul industriei de apărare, fie ea și un gigant precum Airbus, era clar delimitat: să furnizeze avioanele, tancurile, muniția pe care guvernele îl comandă și generalii le utilizează. Strategia, doctrină și, mai presus de toate, decizia nucleară rămâneau apanajul exclusiv al șefilor de stat.
Emiratele Arabe Unite se află în negocieri avansate cu Franța privind un parteneriat comun pentru dezvoltarea avionului de vânătoare Rafale F5 și a dronei de luptă care va lucra conjugat cu avionul, bazându-se pe relația de patru decenii dintre cele două țări în domeniul forțelor aeriene.
Aceste discuții ar putea oferi Abu Dhabiului un rol direct în conturarea unuia dintre cele mai ambițioase programe de drone de luptă fără pilot din Europa, cu implicații clare pentru puterea aeriană din Golf.
Într-o mișcare care reflectă profunzimea relației strategice dintre Statele Unite și Regatul Arabiei Saudite, președintele american Donald Trump a desemnat oficial Regatul Arabiei Saudite drept Aliat major non-NATO (MNNA).
Nu suntem în război, dar nici în pace nu mai trăim. Aceasta este, poate, cea mai lucidă și neliniștitoare concluzie care reiese din discursul generalului german Ingo Gerhartz, comandantul Forțelor Întrunite NATO de la Brunssum. Într-o intervenție tranșantă la Conferința de Securitate de la Berlin, desfășurată pe 18 noiembrie 2025, generalul a pus degetul pe o rană pe care Occidentul încearcă, adesea birocratic, să o panseze: Rusia a mutat conflictul într-o zonă gri, de uzură psihologică, unde tancurile nu trec granița, dar sabotajul, dezinformarea și bruiajul GPS o fac zilnic.
Statele Unite vor vinde avioane de vânătoare F-35 Arabiei Saudite, a anunțat președintele Donald Trump înaintea întâlnirii de la Casa Albă cu prințul moștenitor Mohammed bin Salman. „Vom vinde avioane F-35. Au fost un aliat grozav”, a declarat Trump, confirmând oficial o decizie istorică.
Ritmul fără precedent în care Ucraina a semnat, în decurs de doar 30 de zile, două Scrisori de intenție (LoI, în jargon) pentru achiziționarea a 250 de avioane de luptă moderne de generația 4.5 – 150 de Saab Gripen-E din Suedia și până la 100 de Dassault Rafale din Franța – a generat titluri spectaculoase. Scrisorile de intenție deschid însă o discuție mai subtilă despre strategia politică a Kievului, despre capacitatea reală de a le transforma în contracte ferme și, nu în ultimul rând, despre rolul pe care aceste anunțuri îl pot juca într-un eventual proces de negociere cu Rusia.
Degeaba cumpărăm obuziere de ultimă generație și tancuri sofisticate dacă acestea rămân blocate în hățișul birocratic european sau, și mai grav, dacă podurile aflate pe teritoriul statelor europene se prăbușesc sub greutatea lor. O analiză recentă a Financial Times trage un semnal de alarmă şi pune un diagnostic grav logisticii NATO: în timp ce Rusia trece la economia de război, Occidentul este încă prins în capcana procedurilor de pace.
Iluzia că asistăm doar la un joc de șah geopolitic s-a risipit! Când șeful Statului Major al Poloniei, generalul Wieslaw Kukula, afirmă răspicat că „adversarul (n.a. Rusia) a început pregătirile pentru război”, el nu descrie un scenariu ipotetic, ci o realitate care se desfășoară deja sub ochii noștri, adesea invizibilă pentru marele public, dar asurzitoare pentru serviciile de informații occidentale. Într-o Europă care încă încearcă să își definească „arhitectura de securitate” post-Ucraina, avertismentul venit de la Varșovia are rezonanța unui gong pentru iluzia păcii perpetue: suntem, oficial, în „perioada de dinainte de război”.
S-a vorbit mult despre "pacea rapidă" promisă de Donald Trump. Mulți s-au temut de o capitulare în fața Moscovei, de o cedare teritorială masivă a Ucrainei. Însă realitatea toamnei lui 2025 ne arată o altă față a negocierii.
În timp ce avansul sângeros al Rusiei în estul Ucrainei continuă, iar Vladimir Putin nu dă semne că ar dori un compromis de pace, de la Vilnius vine o propunere care, deși ipotetică, redesenează arhitectura de securitate europeană.
O analiză recentă publicată de ziarul rus Nezavisimaia Gazeta scoate la iveală o fisură subtilă, dar semnificativă, în mentalitatea politică a societății ruse, sugerând că, după mai bine de două decenii de guvernare autoritară sub Vladimir Putin, cetățenii ar putea începe să se distanțeze de necesitatea unui lider atotputernic.
Ca parte a unei operațiuni coordonată care expune vulnerabilități critice ale Rusiei, forțele ucrainene au lovit simultan infrastructura economică și militară din Novorossiysk. Imaginile din satelit, publicate pe 15 noiembrie, confirmă un succes strategic dublu: terminalul petrolier Sheskharis, unul dintre cele mai mari hub-uri rusești la Marea Neagră, și-a suspendat complet exporturile, în timp ce o baterie de apărare antiaeriană S-400 Triumf a fost scoasă din luptă.
Războiul din Marea Neagră a intrat într-o nouă fază, mult mai sofisticată, în care Ucraina nu se mai bazează doar pe drone kamikaze de suprafață pentru a hărțui flota rusă. O operațiune complexă, desfășurată pe 21 septembrie și dezvăluită de The Times, demonstrează un salt tehnologic și tactic remarcabil: folosirea unor drone-torpilă submersibile, lansate de pe drone de suprafață care acționează ca niște „portavioane” în miniatură.
Populația din nordul județului Tulcea a fost trezită din nou de un mesaj RO-Alert, în noaptea de duminică spre luni. Un nou atac rusesc viza infrastructura ucraineană din zona Ismail, la câțiva pași de România. De data aceasta, MApN ne asigură că „nu au fost detectate pătrunderi neautorizate”.
Degradarea mediului strategic european și dispariția constrângerilor tratatului INF (Intermediate-Range Nuclear Forces Treaty), care interzicea rachetele terestre cu raze între 500 și 5.500 km, au redeschis competiția pentru capabilități de lovire la mare distanță se arată într-o analiză a Institutului Internațional pentru Studii Strategice (IISS).
Este legitim, din perspectiva siguranței naționale, ca un contract strategic pentru gaz din Marea Neagră semnat cu o companie rusă precum Lukoil să rămână fără probleme în picioare?
În acest timp, americanii de la Exxon Mobile au decis să părăsească România, și să vândă participația la Neptune Deep, după ce autoritățile de la București au vrut redevențe mai mari, pe principiul "nu ne vindem țara".
Franța a publicat pentru prima dată imagini cu racheta sa cu focos nuclear, ASMPA-R, așa cum se numește varianta recent modernizată a rachetei ASMP.
Site-ul de știri israelian Walla a dezvăluit un acord istoric de apărare între Grecia și Israel. Acest acord este cel mai mare de acest fel dintre cele două țări și își propune să acopere lacunele cruciale din apărarea aeriană a Greciei, care a demonstrat vulnerabilități împotriva rachetelor balistice și a dronelor.
SUA au anunțat azi operațiunea "Southern Spear" și lovirea țintelor narcotice de pe teritoriul Venezuelei. În tot acest context în care tensiunile dintre SUA și Venezuela escaladează, administrația Trump a intensificat prezența militară în Caraibe. Ca răspuns, Venezuela a anunțat o mobilizare militară la scară națională, acuzând Washingtonul că pregătește o intervenție pentru înlăturarea președintelui Nicolas Maduro.
O relație bilaterală care depășește normalitatea diplomatică și un viitor comun „foarte așezat”. Acesta a fost mesajul central transmis de președintele României, Nicușor Dan, după o întrevedere „extrem de cordială” la Palatul Élysée cu omologul său francez, Emmanuel Macron. Vizita a marcat o schimbare de ton în politica externă de la București, axată pe pragmatism militar și o adaptare rapidă la realitățile războiului de la graniță.
Șapte avioane de luptă rusești și două chineze au intrat pentru scurt timp marți (09.12.2025) în Zona de Identificare a Apărării Antiaeriene (KADIZ) a Coreei de Sud, a confirmat armata sud-coreeană. Potrivit Statului major întrunit (JCS) al armatei, avioanele nu au încălcat spațiul aerian sud-coreean, a informat agenția de presă slovacă TASR, care a preluat o știre de la Yonhap.
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a declanșat o ofensivă verbală fără precedent la adresa aliaților tradiționali ai Americii, descriind Europa drept un continent aflat în declin, guvernat de o clasă politică „slabă” și paralizată de corectitudinea politică.
Confruntată cu o realitate geopolitică tot mai volatilă la granița estică a NATO, Polonia a demarat unul dintre cele mai ambițioase programe de apărare din Europa modernă. De la construirea unui „Scut de Est” fizic și tehnologic, până la reintroducerea cursurilor de supraviețuire pentru civili, Varșovia transmite un mesaj clar: țara se pregătește activ pentru scenariul unui conflict armat.
Grecia a anunțat un acord pentru achiziționarea a 36 de sisteme avansate de lansatoare multiple de rachete PULS de la compania israeliană Elbit Systems, pentru aproximativ 650 de milioane de euro. Această decizie vine într-un moment de escaladare a tensiunilor în regiune, în special cu Turcia, și face parte din eforturile Atenei de a-și consolida capacitățile de apărare în estul Mediteranei .
Autoritățile germane au înființat structuri specializate pentru detecția și neutralizarea dronelor, pe fondul unei creșteri record a incidentelor care au implicat drone neidentificate care apar în apropierea aeroporturilor țării.
Președintele României, Nicușor Dan, a fost primit marți după-amiază la Palatul Élysée de către omologul său francez, Emmanuel Macron, marcând momentul central al vizitei sale oficiale de două zile în Franța. Discuțiile dintre cei doi șefi de stat s-au concentrat pe consolidarea parteneriatului strategic, cu un accent deosebit pe cooperarea în domeniul apărării și sprijinul continuu pentru Ucraina.
Un accident aviatic a avut loc în regiunea Ivanovo din Rusia marți, 9 decembrie, când un avion de transport militar Antonov An-22 "Antey" s-a prăbușit, ducând la moartea celor șapte persoane aflate la bord. Aeronava, un veteran al aviației ruse și sovietice, s-a dezintegrat în aer înainte de a cădea în lacul de acumulare Uvodskoye, lângă satul Ivankovo, în jurul orei locale 12.00.
Negocierile de pace dintre Washington și Kiev s-au lovit de un obstacol major: insistența americană ca Ucraina să se retragă complet din regiunea Donbas, oferind Rusiei o victorie teritorială pe care armata Kremlinului nu a reușit să o obțină pe câmpul de luptă după mai bine de un deceniu de conflict.
După ce Belgia refuză să pună la dispoziția UE activele înghețate rusești pentru a fi folosite în a sprijini Ucraina, o altă țară deținătoare de fonduri ale Rusiei respinge această idee. Japonia este și ea împotriva cererii UE de a se alătura planului privind întrebuințarea activelor rusești.
Tancul M1A2 Abrams, simbolul forței brute pe câmpul de luptă, a primit o nouă capacitate care îi extinde raza de acțiune cu zeci de kilometri: lansarea de drone direct de pe turelă. În urma unei prezentări recente care a avut loc în Texas, giganții industriei americane de apărare General Dynamics și AeroVironment au dovedit că blindatele grele pot deveni noduri autonome de recunoaștere și atac, fără a expune echipajul focului inamic.
Croaţia comandă 18 tunuri Caesar franceze şi îşi va moderniza avioanele Rafale cu ajutorul Franţei.
Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a publicat imagini care confirmă distrugerea celui mai mare elicopter de transport din lume aflat în dotarea armatei ruse. Lovitura, executată de unitatea de elită „Alpha”, marchează prima pierdere confirmată vizual a unui Mi-26 de la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei, o lovitură dureroasă pentru Moscova, care nu mai poate înlocui acest tip aeronava.
Potrivit unei investigații media, compania israeliană Elbit este menționată în contextul unei investigații de corupție care implică o agenție din NATO.
Marina Bulgară a marcat luni, 8 decembrie, un moment de referință în istoria sa modernă, odată cu intrarea oficială în serviciu a navei „Hrabri” (Viteazul). Aceasta este prima navă de luptă construită pe un șantier naval bulgăresc pentru flota națională în ultimii 100 de ani, semnalând o revitalizare a industriei de apărare a țării într-un context regional volatil.
Statele Unite au facut publice detaliile unei serii de incidente grave petrecute în timpul unei misiuni de luptă recente în Marea Roșie, inclusiv un incident de tip ,,friendly fire'' în care un crucișător american a doborât un avion de vânătoare F/A-18 Super Hornet, confundându-l cu o rachetă inamică.
Rusia a oferit o ''validare'' rară și publică noii Strategii de Securitate Națională a Statelor Unite, purtătorul de cuvânt al președintelui Vladimir Putin declarând că viziunea administrației Trump se aliniază „în mare măsură” cu cea a Rusiei și ar putea debloca negocierile privind Ucraina.
“Cinci brigăzi rusești sunt pregătite pentru o nouă ofensivă”, avertizează oficialii militari de la Kiev.
Congresul Statelor Unite este pe punctul de a adopta o legislație crucială în domeniul apărării care, pe lângă majorarea bugetului, introduce restricții fără precedent asupra reducerii trupelor americane în Europa și Asia, reprezentând o mustrare bipartisană la adresa deciziilor administrative ale Președintelui Donald Trump.
Potrivit portalului itamilradar.com, fregata Mareșal Șapoșnikov și petrolierul Boris Butoma aparținând Flotei ruse din Oceanul Pacific (FROP) au intrat în Marea Roșie ca parte a desfășurării lor pe distanță lungă ce a început pe 01 octombrie de la Vladivostok. Cele două nave au traversat strâmtoarea Bab el-Mandeb după ce au navigat prin Golful Aden, unde echipajele lor au efectuat o serie de exerciții navale, simulând diferite scenarii ostile.
Liderii europeni se confruntă acum cu o alegere costisitoare: fie investesc masiv acum pentru a asigura victoria Ucrainei, fie se pregătesc să plătească un preț dublu, de trilioane de euro, pentru a gestiona consecințele unei Rusii victorioase la granițele lor. Aceasta este concluzia care reiese dintr-un raport publicat de think tank-ul Corisk și Institutul Norvegian pentru Afaceri Internaționale.
Un avertisment fără precedent venit de la Washington pune întreaga arhitectură de securitate europeană sub presiune: Statele Unite cer ca, până în 2027, aliații europeni să preia majoritatea responsabilităților privind apărarea convențională a NATO. Termenul a fost transmis direct de oficiali ai Pentagonului în cadrul unor întâlniri cu delegații europene, iar mesajul este limpede: Europa trebuie să producă mai mult, mai repede și, mai ales, pe cont propriu.
Tokyo l-a convocat duminică pe ambasadorul Chinei, Wu Jianghao, pentru a protesta față de comportamentul pe care l-a numit periculos și regretabil, după ce a declarat că avioanele de vânătoare ale portavionului au îndreptat fascicule radar spre aeronavele sale care au fost trimise să urmărească nava cu o zi înainte.
Marea Britanie şi aliaţii ei sunt gata să "monitorizeze şi să descurajeze" submarinele ruseşti, a anunţat luni ministrul britanic al apărării John Healey, anunţând un proiect ce vizează dezvoltarea unei noi forţe de înaltă tehnologie, în valoare de milioane de lire sterline, destinată să protejeze cablurile şi conductele submarine, potrivit Agerpres.
Noi fotografii cu nava ucraineană fără pilot Magura V7 au apărut online. Caracteristica sa unică este capacitatea de a doborî ținte aeriene direct de pe mare.
Prim-ministrul israelian a anunțat o prezență militară permanentă și solicită demilitarizarea sudului Siriei pentru securitatea Israelului
Preşedintele american Donald Trump i-a reproşat duminică seara omologului său ucrainean, Volodimir Zelenski, că "nu a citit propunerea" de acord de pace privind Ucraina dezvăluită în urmă cu trei săptămâni de Washington şi care face subiectul unor discuţii separate cu Moscova şi Kievul, notează Agerpres.
Negocierile privind încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei sunt „în ultimii 10 metri”. Probleme precum controlul asupra regiunii Donețk și centralei nucleare Zaporojie rămân nerezolvate. Controlul asupra regiunii Donețk și a centralei nucleare Zaporojie sunt probleme cheie care trebuie rezolvate pentru a pune capăt războiului din Ucraina, spune Kellogg.
Franța se confruntă cu un val fără precedent de dezinformare digitală, orchestrat de o rețea rusă sofisticată, care a creat peste 200 de site-uri de știri false în ultimele luni. Potrivit unui raport al Centrului pentru Combaterea Dezinformării (CCD) din Ucraina, această ofensivă informațională are un obiectiv precis: destabilizarea climatului politic și discreditarea președintelui Emmanuel Macron înainte de alegerile municipale din 2026 (pentru a alege primarul Parisului și Consiliul Local).
Pentagonul a confirmat oficial o întârziere majoră în programul de dezvoltare a viitorului avion de vânătoare al Marinei SUA, cunoscut sub numele de F/A-XX. Decizia scoate la iveală o problemă profundă și îngrijorătoare: baza industrială de apărare a Statelor Unite ar putea să nu aibă capacitatea necesară pentru a construi simultan două avioane de generația a șasea.
Imagini recente confirmă o evoluție tactică majoră pentru forțele aeriene ale Ucrainei: avioanele F-16 primite de la aliații occidentali au fost observate fiind echipate cu sisteme pentru combaterea dronelor, o modernizare care promite să neutralizeze roiurile de „Shahed” rusești fără a epuiza stocurile de rachete prețioase.
Germania analizează posibilitatea de a se alătura programului Global Combat Air Program (GCAP), condus de Marea Britanie, Italia și Japonia, o decizie care ar putea semnala o ruptură majoră de partenerul său tradițional, Franța, în cursa pentru dezvoltarea avioanelor de luptă de generația a șasea.
