Cu ”americanii” e în regulă: ei sunt adevăratul inamic al poporului, ideea e veche și acreditată în imaginarul social a peste 100 de milioane de cetățeni ruși. Cu NATO e mai dificil. NATO este o abstracție, cu un Secretar general pe care propaganda rusă evită sistematic să îl numească, să îi dea o identitate.
Kremlinul a ajuns la concluzia că abstracția NATO trebuie personificată. NATO e un inamic puternic, desigur, dar el trebuie să aibă un chip. Pentru asta e nevoie de o poză colectivă, cu personaje recognoscibile, unul câte unul. Începând cu 17 aprilie, România și Polonia au fost plasate în față, în poza în NATO, de propaganda rusă. Nu întâmplător, însă. Cele două chipuri de inamic nu sunt total străine poporului rus. România și Polonia sunt țări care au baze și tehnică NATO pe teritoriul lor, ceea ce este, declara Președintele Putin, o amenințare la adresa securității Federației Ruse. Bulgaria, de exemplu, are șanse de calificare mai mici în această poză a personificării Inamicului, căci, deși este departe de a fi prietenoasă cu Moscova, nu are baze militare pe teritoriul ei de anvergura celor din România și Polonia. NATO a dobândit deci o identitate. Dar Inamicul împotriva căruia trebuie să lupte Rusia este încă deasupra celor 30 de țări membre ale NATO. Conform purtătorului de cuvânt al Ministerului de Externe rus, generalul-maior Igor Konașenkov, ”operațiunea militară specială” întâmpină rezistență din partea a 63 de țări – coaliția și conspirația este deci globală, motiv pentru care ritmul ei este de înțeles, pare să transmită implicitul mesajului propagandistic către populația Rusiei:
"Regimul naționalist de la Kiev a angajat un total de 6.824 de mercenari străini din 63 de țări de la începutul operațiunii militare speciale.” (...) Cei mai mulți mercenari - 1.717 persoane - au venit din Polonia, iar aproximativ 1.500 din SUA, Canada și România. (...) Din Marea Britanie și Georgia au venit câte, aproximativ, 300 de persoane, în timp ce 193 de persoane au venit din zonele din Siria care sunt controlate de Turcia.” (”Russia says Kiev regime employed 6,824 foreign mercenaries since special operation started”, TASS, 17 aprilie 2022).
Începând cu 17 aprilie, în vecinătatea imediată a Federației Ruse, România și Polonia (Georgia, alături de Turcia, într-o măsură mai mică, pare-se) au devenit, din inamici pasivi, dușmani activi ai poporului rus, aflăm din mesajul implicit transmis de Ministerul Apărării din Rusia. E irelevant că, acceptând că există, acești soldați plătiți nu sunt trimiși ai statelor român și polonez. Fie că se referă la o realitate – existența acestor soldați - sau nu, Inamicul din mesajul propagandei negre ruse a dobândit o anvergură uriașă, dublă, ca număr de state în raport cu NATO, dar, pentru statele membre ale NATO, au apărut chipuri de state inamice clare, cu nume. NATO era și este o abstracție care pare să se fi tocit în mentalul colectiv rus. SUA, Canada, România, Polonia, Turcia, ca state membre ale NATO sunt personaje mai credibile în mesajul propagandei negre de război, în care se reinventează ”dușmanul poporului”. Inamicul NATO a fost deci reinventat prin personificare. El e puternic, dar, acum are și un chip – o alianță de țări care apar într-o fotografie, enumerate una câte una. Deocamdată, în poza Inamicului s-au adăugat din granița de Est a NATO doar România și Polonia, alături de inamici mai vechi ai propagandei ruse - SUA, Canada și Marea Britanie. Turcia are un regim de inamic de rang secund în această fotografie a NATO, este undeva mai în spate, parcă, mercenarii ei fiind ”din zone din Siria”, pe care le controlează, dar nu sunt chiar cetățeni turci, în sens de ”contribuție de război” împotriva Rusiei. Oricum, primul chip în această fotografie a NATO din propaganda rusă este cel al Poloniei, care are cei mai mulți mercenari angajați de autoritățile ucrainene.
Că „americanii” sunt un dușman al poporului rus reiese de multe decenii din propaganda de stat rusă. NATO însă a dobândit acum un chip mai clar cu popoare inamice – americanii, canadienii, englezii, românii și polonezii – ei sunt Dușmanul real. Ucraina este și nu este un inamic. Există o armată ucraineană care a dat peste cap planurile de cucerire a Kievului, deocamdată. Dar acest lucru a fost posibil doar pentru că în război au fost implicați americanii și NATO, cu țări clar identificate de Ministerul Apărării, cu nume, cifre exacte, importante prin exactitatea lor în mesajul propagandistic. Un astfel de inamic este destul credibil pentru ideea prelungirii ”operațiunii militare speciale” a Kremlinului. Ucrainenii, singuri, care ucraineni? Deci mercenarii din țările NATO, infrastructura și armele trimise sunt o explicație a acestei rezistențe față de ”operațiunea militară specială nobilă de salvare a populației de etnie rusă din Ucraina pe care am declanșat-o”. Povestea e credibilă pentru cei 83% dintre cetățenii ruși care susțin invazia și îl legitimează pe Vladimir Putin. Inamicul puternic are acum un chip în poza de grup, cu nume și identități individuale. Cuvântul ”NATO” este util dacă e asociat cu cel de ”expansiune” și ”încercuire” a Rusiei, în valuri de extindere succesive după 1990, când a mințit că nu va înainta din Germania ”not an inch eastward”. Altfel, e o abstracție care s-a ajuns la concluzia că trebuie descompusă în nume de țări pentru o și mai bună ancorare a Inamicului în imaginarul social rus.
Ideea unui inamic puternic împotriva căruia trebuie să facem eforturi uriașe nu aparține doar propagandei negre de război. Inamicul puternic este parte din stereotipurile care însoțesc procesul de comunicare în cele mai obișnuite situații cotidiene și nelegate de un război, precum cel ai cărui martori suntem acum, în Ucraina. Chiar ideea de a nu-ți subestima adversarul implică o atitudine de a defini Inamicul într-un ”orizont al potenței”: ce ne spun antrenorii diferitelor sporturi înainte de o confruntare, chiar cu un adversar care, de fapt, e clar că e mai subțire cotat pe piață? Că este slab și îl vor surclasa? Niciodată: ”Trebuie să fim atenți pentru că...”. Ideea de Inamic puternic este mai apropaită de viața noastră cotidiană decât am crede. Diavolul este un inamic puternic – el este Inamicul. Zmeul este un inamic puternic, altfel, Făt-Frumos parcă nu ar fi atât de viteaz, totuși.
În afară de faptul că este puternic, adevăratul inamic trebuie să aibă un chip. Credința populară a fost obligată să dea un chip Diavolului. Zmeul este personalizat în basmele românești prin urâțenie și resurse de confruntare neobișnuite. Echipa adversă are doi jucători X și Y care trebuie ținuți sub control. Deci Inamicul puternic și cu chip este parte a comunicării în viața cotidiană. Propaganda neagră de război nu face altceva decât să preia aceste stereotipuri comunicaționale și să le definească în legile și tehnicile ei de manipulare.
Faptul că România a devenit, alături de Polonia, un inamic în mesajul propagandei negre ruse nu trebuie deci privit ca un fapt neobișnuit. Kremlinul are o disperată nevoie de reinventare a Inamicului. Vechiul inamic s-a tocit-cumva. Nu mai e suficient. El avea un chip vândut de decenii poporului rus – ”Americanii + NATO”. Chipul Inamicului cu care luptă Vladimir Putin în Ucraina are nevoie acum de o reconstrucție prin personalizare. De fapt, abstracția NATO suferă acest proces de personalizare: țări membre ale NATO au trimis și vor trimite mercenari împotriva armatei ruse, nu doar România și Polonia, Canada și SUA. Nu ar fi deloc ieșit din comun ca propaganda de stat să proiecteze acești mercenari – care, în caz că există, ar fi voluntari iar nu angajați ai statelor - în incidente abominabile organizate împotriva populației ruse din Ucraina, dar și împotriva populației ucrainene pentru care s-au angajat să lupte. De fapt, ideea ar fi o derivație din linia principală de propagandă centrată pe ”kadîrovizarea” armatei ucrainene, despre care propaganda rusă ne spune că este gată să își execute propria populație civilă, doar că să aibă motiv să dea vina pe ”nobila” armată rusă eliberatoare.
Problema nu este minciuna din mesajul propagandei negre ruse împotriva propriului popor, ci faptul că povestea mincinoasă are șanse mari de credibilitate. Ea nu este inventată acum, ci este doar adaugată, sporită prin personificare, ușor de absorbit de un imaginar colectiv pregătit pentru astfel de mesaje. Noutatea care apare se potrivește perfect acestor așteptări în comunicarea media către poporul rus: Inamicul NATO este foarte puternic, însoțit de încă vreo 33 de alte țări de pe tot globul pământesc și, iată, are un chip credibil, într-o poză colectivă din care România și Polonia au devenit parte.
În mesajul propagandei ruse de război, soldații ucraineni sunt sălbatici și fără Dumnezeu. Ei și-au bombardat și au executat în masă propria populație civilă, au folosit manechine pentru a regiza crime pe care le-au atribuit apoi ”nobilei armate ruse eliberatoare”. De exemplu, în săptămâna care urmează, propaganda neagră rusă ne spune că armata ucraineană va bombarda biserici ortodoxe de Paște, ca să dea vina pe armata rusă eliberatoare, așa cum a mai făcut-o ș în alte dăți. Nici mercenarii lui Kadîrov nu au apelat la astfel de acțiuni odioase, pare să transmită propaganda rusă către propriul popor. Poate este doar un mesaj de ”dezamorsare” a unei astfel de posibile ”înscenări” de care se teme armata rusă, care, chiar nu vrea să bombardeze biserici în sărbătoarea Paștelui, pentru a le pune în cârca armatei zise ”naționaliste ucrainene”:
"Potrivit unor informații credibile, regimul de la Kiev, sprijinit de o serie de țări occidentale, finalizează pregătirile pentru provocări inventate care implică numeroase victime în regiunile Zaporojei, Nikolaev, Odesa, Sumy și Harkov". (...) batalioanele naționaliste au format peste 70 de grupuri mobile pe camioane mici și vehicule de teren echipate cu mortiere.", care ”au primit sarcina de a bombarda bisericile ortodoxe în noaptea de Paște (în noaptea de 23-24 aprilie 2022) pentru a acuza trupele rusești că au comis crime în masă în această sărbătoare sacră." (General-colonel Mihail Mizintsev, Șeful Centrului Național de Management al Apărării Rusiei, în: ”Russian Orthodox Church says ideas of military provocations during Easter are inhuman, TASS, 18 aprilie 2022”)
Propaganda rusă are acum un inamic mult mai puternic – el nu era slab nici înainte. Dar, de astă dată, inamicul este reinventat, redesenat – are un chip care îl face mai ușor de vândut în emisiunile de la televizor, care au devenit știri și comentarii dedicate ”operațiunii militare speciale” 24 de ore pe zi.
Inamicul reinventat al Kremlinului are deci chip mai clar. Este mai divers și mai credibil: e greu de luptat cu un astfel de inamic, ceea ce înseamnă că dificultățile pe care le întâmpină ”operațiunea militară specială” sunt de înțeles. Acolo nu sunt doar ucraineni – Vladimir Putin tebuie să facă față unei coaliții a Răului (care susține ”fascismul naționalist ucrainean”), a cărui identitate concretă a fost ascunsă până la aflarea acestor detalii cu număr precis de mercenari și de țări implicate – acesta este mesajul credibil pe care în următoarele zile propaganda rusă va încerca să îl vândă propriului popor.
Tehnica de manipulare pe care a folosit-o propaganda rusă în acest moment este Tehnica Re-inventării Inamicului. Derularea acestui stereotip al propagandei nu se va opri aici. Până acum Inamicul fusese ”americanii + NATO”. De astă dată, NATO capătă un chip în poză de grup. Poza pe care propaganda Kremlinului o vinde populației ruse are în ea, deocamdată, ”amercianii”, Canada, Polonia, România. Ea se va mări și va avea un public mai numeros. Dar se va și diversifica. Deocamdată, e vorba de livrare de armament, oferta de infrastructură și furnizare de mercenari. Poate vom vedea în propaganda rusă că mercenarii din poza de grup a NATO mai sunt și implicați în cine-știe-ce ”acțiuni criminale” împotriva soldaților ruși, dar, mai ales, împotriva populației ruse din Donbas. Inamicul construit de propaganda rusă va fi nu doar cel al statelor numeroase, ci și al ”militarilor criminali” pe care îi trimit pe ascuns aceste state-inamic, pentru a zădărnici ”operațiunea militară specială” pe care Președintele Putin o anunța în declarațiile de presă de Ziua Cosmonautului de la Cosmodromul Vostocinîi din 12 aprilie, în estul îndepărtat al Rusiei, drept a acțiune cu ”scopuri clare și nobile”.
Nu ar fi de mirare ca propaganda de stat a Kremlinului să apeleze la astfel de mesaje, de vreme ce a pus în circulație deja informația că ucrainenii abia așteaptă Paștele pentru a-și bombarda propriile biserici, evident, doar pentru a avea motiv să dea vina pe ”nobilii” militari ruși angajați în la fel de nobila ”operațiune militară specială” pornită de Președintele Putin pe 24 februarie.
----------
Ștefan Stănciugelu este autor a două cărți despre manipulare: ”Logica manipulării. 33 de tehnici de manipulare politică românească”, C.H. Beck, București, 2010; ”Manual anti-manipulare. Tehnici și cazuri”, C.H. Beck, București, 2012.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Statele Unite aduc în apropiere de Venezuela tot mai multe nave de război. Cu doar 11 portavioane în serviciu activ, decizia SUA de a trimite cel mai nou și puternic dintre ele într-o zonă sensibilă indică o schimbare de priorități și o dorință clară de proiecție a forței americane.
Ieri am participat la un vot important pentru securitatea europeană in cadrul unui acord provizoriu un REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI de stabilire a Programului privind industria europeană de apărare și a unui cadru de măsuri care să asigure disponibilitatea și furnizarea la timp a produselor din domeniul apărării Președinția Consiliului și negociatorii din Parlamentul European au ajuns la un acord provizoriu privind Programul european pentru industria de apărare (European Defence Industry Programme – EDIP, n.r.), un program de finanțare dedicat apărării, în valoare de 1,5 miliarde EUR pentru perioada 2025-2027. Toți participanții la vot au apreciat că este începutul unei noi ere in legislația europeană privind apărarea. Chiar este primul pas, au spus multi colegi, pentru o Europă sigură si suverană. Dacă în anul trecut țările din Europa au cumpărat 79% din armament și muniție dinafara Europei, regulile de guvernață pentru viitor, prin EDIP și alte instrumente vor reduce această dependență periculoasă.
Lordul McConnell de Glenscordale, membru în Casa Lorzilor din Parlamentul Marii Britanii, a explicat, în cadrul Aspen-GMF Forum Bucharest, la ce trebuie să ne aşteptăm în viitorii ani. Urmează o nouă eră de instabilitate globală? Iată ce i-a spus Vladimir Putin în 2003, când SUA a atacat Irak.
Generalul-maior Dorin Toma, comandantul Diviziei Multinaționale Sud-Est a NATO (MND-SE), a transmis, în cadrul unui interviu acordat Europa Liberă România, un mesaj ferm de încredere și descurajare, asigurând publicul că forțele aliate sunt pregătite să apere fiecare centimetru pătrat al teritoriului. Declarația vine în contextul exercițiului de amploare „Dacian Fall” - o masivă dislocare de trupe care testează planurile de apărare regională și capacitatea de răspuns a Alianței Nord-Atlantice pe Flancul Estic, inclusiv în România și Bulgaria.
Un nou capitol în comerțul maritim global a fost deschis pe 24 septembrie, odată cu plecarea navei portcontainer Istanbul Bridge din portul Ningbo-Zhoushan, China, cu destinația Felixstowe, Marea Britanie. Această călătorie a marcat inaugurarea primei rute containerizate trans-arctice din Asia către Europa, utilizând Ruta Maritimă Nordică (RMN), controlată de Rusia.
Teheranul pare să ignore presiunile internaționale. La mai puțin de un an de la un raid aerian israelian, Iranul a demarat reconstrucția complexului Taleghan-2, o facilitate cu un trecut mai mult decât interesant, asociat cu programul iranian de dezvoltare a armelor nucleare. Imaginile din satelit confirmă că iranienii lucrează intens aici, generând noi temeri legate de ambițiile nucleare ale regimului de la Teheran.
Administrația Președintelui Donald Trump a operat miercuri o schimbare de macaz majoră în abordarea sa față de războiul dintre Rusia și Ucraina, impunând, pentru prima dată de la preluarea mandatului, sancțiuni economice dure împotriva Moscovei.
Declarațiile recente ale șefului Statului Major al Apărării din Franța, generalul Fabien Mandon, în fața Comisiei de Apărare a Adunării Naționale, nu sunt simple exerciții de retorică militară, ci semnale strategice cu o greutate considerabilă.
Serviciul de presă al Kremlinului a anunțat că, miercuri (22.10.2025), sub conducerea președintelui rus, Vladimir Putin, a fost efectuat un antrenament planificat al Forțelor Nucleare Strategice, cu participarea componentelor terestră, maritimă și aeriană.
Efortul Rusiei de a susține campania militară din Ucraina se lovește tot mai mult de obstacole interne majore, generate nu doar de costurile umane, ci și de presiunile economice crescânde și de o opoziție socială mai amplă decât cea recunoscută oficial. Aceste dificultăți, care afectează direct logistica și capacitatea de recrutare, semnalează o fisură în strategia Kremlinului de a distribui povara războiului.
Camera Deputaților a adoptat proiectul care instituie serviciul militar voluntar în termen. Tinerii între 18 și 35 de ani, vizați de programul de patru luni de zile, vor primi la final echivalentul a trei salarii medii brute și vor intra în rezerva operațională. Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a subliniat că inițiativa este o necesitate vitală, nu o obligație reintrodusă.
Forțele ucrainene au executat, la 21 octombrie 2025, un atac cu rachete de mare amploare împotriva unui obiectiv strategic din interiorul Federației Ruse: Uzina Chimică din Briansk. Acțiunea, descrisă de Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei ca fiind un atac masiv combinat, subliniază o schimbare de paradigmă în capacitatea Kievului de a viza infrastructura militară cheie a Moscovei.
Distrugerea celui mai nou sistem radar rusesc, conceput special pentru a contracara flota tot mai extinsă de drone a Kievului, nu este doar o victorie tactică, ci și o lovitură simbolică aplicată încercărilor Rusiei de a-și asigura superioritatea aeriană și tehnologică în Crimeea.
Noua ofensivă a Uniunii Europene împotriva mașinăriei de război a Rusiei se profilează ca un exercițiu complex de inginerie juridică maritimă și coordonare diplomatică la scară continentală. Propunerea Comisiei, transmisă prin Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE), de a consolida autoritatea de a inspecta și aborda petrolierele care alcătuiesc așa-numita „flotă fantomă” a Rusiei, nu este doar o măsură de securitate, ci o recunoaștere implicită a limitelor sancțiunilor aplicate până acum.
Donbasul, o regiune istorică din estul Ucrainei, transcende simpla definiție geografică. Termenul, o prescurtare de la Bazinul Carbonifer Doneț (Donets Coal Basin), indică încă din secolul al XIX-lea funcția sa esențială: inima industrială și minieră a Ucrainei. Regiunea cuprinde în esență Oblasturile Donețk și Luhansk, deși aria istorică a bazinului carbonifer se extinde și în alte zone.
Declarațiile recente ale Mareșalului Lord Richards, fost Șef al Statului Major al Apărării din Marea Britanie, reprezintă mai mult decât o simplă evaluare militară. Ele constituie o radiografie dură a calculului strategic eronat al Occidentului și un apel la realism, în contextul în care războiul din Ucraina se prelungește de peste trei ani. Analiza sa, prezentată în podcastul „World of Trouble” al publicației The Independent, nu este doar o profeție pesimistă, ci o oglindă a dilemelor geopolitice care macină coeziunea și eficiența sprijinului occidental.
Recentele evoluții din relația Washington-Kiev, cristalizate în jurul întâlnirii tensionate dintre președintele Donald Trump și omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, semnalează o schimbare de paradigmă în abordarea americană a conflictului din Ucraina. Propunerile publice și cele vehiculate în spatele ușilor închise, de "împărțire" a regiunii Donbas, nu sunt simple declarații conjuncturale, ci dezvăluie o mutație de substanță în doctrina de politică externă a administrației Trump, cu implicații profunde pentru ordinea internațională post-2022.
Pe 16 octombrie, președintele SUA, Donald Trump și omologul său rus, Vladimir Putin, au purtat prima discuție telefonică după întâlnirea pe care au avut-o în Alaska în urmă cu două luni.
În noaptea dintre 18 și 19 octombrie 2025, un atac reușit cu drone a vizat un obiectiv strategic major din Rusia: Uzina de Procesare a Gazelor din Orenburg. Aflată la o distanță impresionantă, de cel puțin 1.000 de kilometri de granița cu Ucraina, această lovitură subliniază capacitatea militară a Kievului de a perturba infrastructura energetică vitală a Moscovei.
În ultimele 24 de ore, forțele ruse au stabilit un record în ceea ce privește numărul de bombe de aviație utilizate întro zi, folosind 268 de unități. Acest lucru este menționat în raportul de astăzi (18.10.2025) de la ora opt dimineața, care a fost publicat de Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei.
De la invazia din 2014 și, mai ales, după atacul la scară largă din 2022, Ucraina a adoptat o strategie neconvențională de apărare: sprijinirea mișcărilor naționale non-ruse din interiorul Federației Ruse. Kievul este convins că sprijinirea acestor popoare să obțină independența va slăbi Rusia, asigurând victoria Ucrainei pe termen scurt și securitatea pe termen lung.
Afirmația recentă a președintelui Finlandei, Alexander Stubb, conform căreia Donald Trump ar fi "singurul care îl poate forța" pe Vladimir Putin la masa negocierilor, merită o analiză nuanțată. Dincolo de retorica de moment și de aura de deal-maker pe care Trump o cultivă, această ,,poziționare finlandeză'' relevă o înțelegere pragmatică a pârghiilor de putere, mai degrabă decât o simplă predilecție ideologică.
România are o oportunitate istorică de a-și consolida rolul în industria europeană de apărare prin instrumentul „Action for Security in Europe” (SAFE). Cu o finanțare europeană de până la 150 de miliarde de euro, SAFE poate sprijini modernizarea sistemului militar românesc, dezvoltarea industriei naționale de apărare și creșterea influenței țării în cadrul NATO și al Uniunii Europene. Comisia Europeană a anunțat în septembrie alocările financiare destinate țărilor din Europa de Est prin programul SAFE. Potrivit datelor publicate, Polonia va putea accesa până la 43,7 miliarde de euro, România până la 16,7 miliarde de euro, iar Ungaria până la 16,3 miliarde de euro.
Rusia pare să se pregătească pentru intensificarea atacurilor pe distanțe lungi împotriva Ucrainei. Extinderea bazei aeriene Engels-2, un nod vital pentru bombardierele strategice, semnalează o intenție clară de a crește capacitatea de lansare a unor noi serii de atacuri Serviciile de informații ucrainene trag un semnal de alarmă: Kievul are nevoie urgentă de capacități de lovire în adâncime pentru a contracara amenințarea direct de la sursă.
Eforturile Armatei Statelor Unite de a-și restructura brigăzile de blindate (Armor Brigade Combat Teams - ABCT) sub egida inițiativei "Transforming in Contact" (TIC) reprezintă mai mult decât o simplă modernizare de tehnica militară. Ele marchează o abordare strategică de a răspunde direct la criza operativă expusă de războiul din Ucraina: prevenirea unei eventuale paralizii operaționale și regândirea principiului manevrabilităţii trupelor pe un câmp de luptă ,,transparent'', aflat sub monitorizarea dronelor.
Vizita președintelui ucrainean Volodimir Zelenski la Casa Albă, pe 17 octombrie 2025, în întâmpinarea lui Donald Trump, a scos în evidență tensiunea și complexitatea momentului diplomatic, în care rachetele de croazieră Tomahawk au ocupat, în mod așteptat, centrul scenei. Deși această noua întâlnire are loc la trei ani și jumătate de la invazia rusă, discuția nu s-a axat doar pe sprijinul militar, ci a relevat o profundă divergență de perspectivă strategică între cei doi lideri cu privire la calea optimă de a încheia războiul.
Uniunea Europeană intensifică în mod dramatic eforturile de a valorifica activele rusești blocate pentru a asigura finanțarea pe termen lung a Ucrainei, propunând un plan ambițios: un împrumut fără dobândă de aproximativ 140 de miliarde de euro destinat Kievului, garantat de activele înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei.
Speculaţiile cu privire la o decizie iminentă a președintelui american Donald Trump privind furnizarea de rachete Tomahawk Ucrainei nu trebuie privite ca un simplu act de politică de securitate, ci o mișcare strategică. Articolele din presa occidentală sugerează o interpretare plauzibilă, dar care necesită o analiză mai nuanțată: amenințarea cu Tomahawk-urile este, de fapt, un instrument de presiune conceput pentru a-l forța pe Vladimir Putin să revină la masa negocierilor.
Declarațiile recente ale ministrului suedez al Apărării, Pal Jonson, pe marginea întâlnirilor NATO de la Bruxelles, oferă o grilă de lectură esențială pentru înțelegerea strategiei actuale a Moscovei.
Statele Unite au intensificat schimbul de informații în zona intelligence cu Ucraina, incluzând acum ținte aflate adânc pe teritoriul Federației Ruse, într-o schimbare strategică menită să relanseze negocierile de pace cu Moscova, blocate după eșecul summitului din Alaska dintre președintele american Donald Trump și liderul rus Vladimir Putin.
În timpul întâlnirii pe care a avut-o cu Viktor Orban, vineri seară, Donald Trump, a fost întrebat despre retragerea unei părți a trupelor americane din România.
Nu e niciun secret că nici Avioane Craiova, precum nici ROMAERO - două companii de stat -, nu traversează de decenii cea mai bună perioadă. Avioane Craiova spre exemplu e responsabilă de modernizarea ultimelor avioane de antrenament IAR-99 la standardul Șoim, un program care înregistrează întârzieri record. În tot acest context, întrebarea logică e dacă nu cumva aceste companii ar trebui privatizate? Poate statul retehnologiza cu adevărat industria aeronautică românească?
Kremlinul a încorporat oficial părțile ocupate din regiunile Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson în Regiunea Militară Sud din Rusia, a informat Centrul pentru Combaterea Dezinformării din Ucraina pe 06 noiembrie.
Ionuț Moșteanu, ministrul Apărării Naționale, a fost audiat zilele trecute la Direcția Națională Anticorupție, în calitate de martor în dosarul ce vizează contracte ale C.N. ROMTEHNICA S.A. Aici trebuie subliniat că ROMTEHNICA e compania prin care se desfășoară programele de înzestrare ale Armatei României.
Vânătorul de mine M 271 „Căpitan Constantin Dumitrescu”, recent intrat în dotarea Forțelor Navale Române, va contribui semnificativ la asigurarea libertății de navigație în Marea Neagră, într-un context de securitate maritimă tot mai complex, marcat de prezența minelor marine în derivă.
Guvernul elen analizează extinderea flotei sale de avioane de luptă franceze Rafale, într-un moment în care Turcia își consolidează capacitățile aeriene printr-un acord istoric cu Marea Britanie pentru achiziția a 20 de aparate Eurofighter Typhoon, dotate cu rachete de ultimă generație cu rază lungă Meteor. Concomitent turcii vor achiziționa și 24 de avioane Eurofighter Typhon în uz din Golf.
Comisia Europeană a înăsprit oficial vineri regulile privind vizele pentru cetățenii ruși. În special, le-a eliminat dreptul la vize cu mai multe niveluri, ceea ce înseamnă că rușii vor trebui să solicite altele noi de fiecare dată când călătoresc în UE.
Ca parte a unei operațiuni militare care demonstrează o creștere exponențială a capacităților sale de culegere de informații și de atac în adâncimea teritoriului inamic, Ucraina a distrus pe 5 noiembrie un depozit logistic cheie al armatei ruse, amenajat pe teritoriul fostului aeroport internațional din Donețk.
Gunvor, un gigant petrolier rus fondat de oligarhul rus Ghenadi Timcenko, s-a retras dintr-o ofertă de vânzare a gigantului petrolier rus Lukoil, despre care a spus că este vândut după ce SUA au impus sancțiuni. Grupul a anulat tranzacția în valoare de peste 22 de miliarde de dolari după ce Departamentul Trezoreriei SUA l-a etichetat drept „marionetă a Kremlinului”.
Secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Serghei Shoigu, consideră că Siberia trebuie să devină centrul unei noi industrializări, iar statul trebuie să creeze condiții care să încurajeze oamenii să se mute în estul țării.
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavov, a căzut în dizgrație la Kremlin după o conversație telefonică eșuată cu secretarul de stat american Mark Rubio, care a dus la amânarea întâlnirii dintre Vladimir Putin și Donald Trump la Budapesta.
Războiul din Ucraina rescrie fundamental, de aproape patru ani, doctrina militară, iar Germania pare decisă să implementeze rapid lecțiile de pe front. Recent, parlamentarii germani (Bundestag) au aprobat pe 5 noiembrie o propunere de finanțare pentru dezvoltarea și achiziționarea unei noi rachete low-cost, concepută special pentru a intercepta dronele de mici dimensiuni.
Axa Pokrovsk-Mîrnohrad, în regiunea Donețk, a devenit epicentrul celor mai intense asalturi rusești din ultimele 21 de luni. Comandamentul de la Moscova pare obsedat de capturarea acestor orașe, concentrând aici grosul resurselor umane și materiale, inclusiv unități de elită, și acceptând pierderi descrise de analiştii militari ca fiind „catastrofale”.
O analiză recentă a prestigiosului Institut Francez de Relații Internaționale (IFRI) pune pe masă o realitate dură, pe care elitele europene o ignoră de prea mult timp: continentul are capacitatea economică și tehnologică de a contracara militar Rusia, dar nu înainte de 2030. Acest „dacă” este condiționat de un factor pe care Europa nu îl controlează: rezistența Ucrainei.
Ministrul Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu, a reacționat după apariția în spațiul public a unor informații false care îi erau atribuite. Într-o postare pe contul său de Facebook, Ionuț Moșteanu a acuzat mai multe instituții media că au publicat sau au preluat o declarație falsă potrivit căreia ar fi spus că „este o chestiune de timp până când vom vedea război”.
În timp ce atenția publică este distrasă de livrările de tancuri și avioane, în culise are loc adevărata revoluție militară care are la baza utilizarea algoritmilor. Războiul se mută într-un spațiu virtual, un „metavers” militarizat, unde Inteligența Artificială (AI) nu mai este un concept de film S.F, ci motorul principal al pregătirii pentru conflict.
O coaliție bipartizană, transpartinică, din Congresul Statelor Unite, a lansat un avertisment dur la adresa Pentagonului, contestând planul administrației Trump de a retrage sute de militari americani din România. Într-un moment de tensiune maximă pe Flancul Estic, scrisoarea trimisă Secretarului Apărării, Pete Hegseth, semnalează o ruptură la Washington și o teamă palpabilă că decizia va fi interpretată de Moscova drept un "mesaj de retragere".
În perioada 5–6 noiembrie, la București, are loc NATO–Industry Forum 2025 (NIF25), desfășurat sub patronajul Secretarului General al NATO.
DefenseRomania a participat la evenimentele de joi și a avut oportunitatea de a discuta cu amiralul Pierre Vandier, Comandantul Suprem Aliat pentru Transformare (SACT) al NATO, oficialul NATO responsabil cu inovarea.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 7 noiembrie 2025, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Kazahstanul urmează să se alăture Acordurilor Abrahamice, inițiativa diplomatică lansată în 2020 între Israel și mai multe țări arabe și musulmane, într-o mișcare politică considerată simbolică, dar cu valoare geopolitică semnificativă. Potrivit a trei oficiali americani citați de Associated Press, decizia are ca scop revitalizarea acordurilor de normalizare care au marcat una dintre principalele realizări de politică externă ale administrației Trump.
Corporația de stat Rostec din Federația Rusă a anunțat, pe 06.11.2025, că UAC (Corporația întrunită producătoare de avioane) a livrat Ministerului rus al Apărării un nou lot de avioane de vânătoare-bombardament de tip Su-34.
Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, efectuează vineri o vizită în Turcia, context în care are programată, la Ankara, o întâlnire cu omologul său, Hakan Fidan.
Decizia Serbiei, aliat istoic al Rusiei, de a relua exporturile de muniție și armament către Uniunea Europeană, indiferent de destinația finală a acestora, a provocat o reacție agresivă la Moscova. Kremlinul a transmis că Rusia „nu ar fi deloc doritoare” să vadă soldații săi țintiți cu arme fabricate în „frățeasca Serbie”.
Armata azeră este în curs de aliniere la standardele NATO, a declarat președintele Ilham Aliyev în timpul unei întâlniri cu reprezentanții Alianței Nord-Atlantice sosiți la Baku.
O amenințare gravă la adresa luptătorilor ucraineni a fost înlăturată în regiunea Donețk. În noaptea de 5 spre 6 noiembrie 2025, forțele ucrainene au distrus un depozit de UAV-uri Shahed/Geran, aflat destul de aproape de linia frontului. Informația a fost publicată de comandantul Forțelor fără pilot ale Ucrainei, Robert Brovdi.
Un program militar care a costat bugetul britanic 6,3 miliarde de lire sterline, a depășit cu opt ani termenul limită și, cel mai grav, a provocat probleme medicale soldați, este acum pe punctul de a fi trimis în Ucraina. Guvernul laburist al lui Sir Keir Starmer ia în calcul trimiterea controversatelor vehicule blindate „Ajax” ca parte a unei viitoare și ipotetice ,,forțe de menținere a păcii''.
Statele Unite se pregătesc să stabilească o prezență militară la o bază aeriană din Damasc pentru a facilita încheierea unui pact de securitate pe care Washingtonul îl intermediază între Siria și Israel, transmite Reuters, citând șase surse familiarizate cu situația.
Bucureștiul a fost în aceste zile epicentrul noii doctrine strategice a NATO. Dincolo de protocolul Forumului NATO pentru Industrie, mesajul transmis la cel mai înalt nivel, prin vocea Secretarului General Mark Rutte, este tranșant: Alianța a intrat într-o nouă eră a confruntării, iar pentru a garanta „pacea prin forță”, are nevoie de o revoluție industrială.
Bucureștiul a devenit, joi, epicentrul unei decizii strategice care va reconfigura Alianța Nord-Atlantică. Aflat în prima sa vizită în România de la preluarea mandatului, Secretarul General al NATO, Mark Rutte, a anunțat, la NATO Industry Forum 2025, o nouă țintă de investiții în apărare: 5% din Produsul Intern Brut (PIB) al fiecărui stat aliat, până în 2035.
O investigație amplă a comunității ucrainene de informații InformNapalm, bazată pe o scurgere masivă de documente interne, relevă o vulnerabilitate critică a mașinii de război rusești. Dezvoltarea noului bombardier strategic stealth (PAK DA „Poslannik”) și producția de componente pentru avioanele Su-57 sunt blocate sau serios întârziate.
Zagrebul a anunțat un plan ambițios de modernizare a apărării în valoare de 1,9 miliarde de euro, menit să consolideze masiv capacitățile militare croate. Această investiție substanțială este percepută de guvern ca un răspuns strategic la escaladarea tensiunilor de securitate din Europa, declanșate de invazia Rusiei în Ucraina, un stat pe care Croația îl sprijină activ.
Joi dimineaţa, preşedintele Nicuşor Dan şi secretarul general al NATO vor participa împreună la NATO Industry Forum.
