În așteptarea primelor aeronave F-35 de generația a cincea, Varșovia are planuri ambițioase cu F-16 aflate în uz: toate cele 48 de F-uri vor fi modernizate la standardul Viper (Block 72).

Guvernul lituanian dorește să instruiască peste 22.000 de cetățeni în construcția și operarea dronelor. Acest grup va include și studenți, dintre care cel mai mic va avea 8 ani.

O misiunede interceptare a avut loc recent, semnalând o escaladare a tensiunilor aeriene în regiunea baltică. Pentru prima dată, avioane de vânătoare italiene de generația a cincea, F-35 Lightning II, au fost folosite pentru a intercepta aeronave rusești care operau în apropierea spațiului aerian al Alianței, sub egida misiunii de poliție aeriană a NATO. 

Prin dislocarea a trei bombardiere supersonice B-1B Lancer la baza aeriană Orland din Norvegia în acest weekend, Forțele Aeriene ale SUA nu efectuează doar un alt exercițiu de rutină. Desfășurarea, parte a misiunii Bomber Task Force (BTF) Europe 25-4B, reprezintă un semnal strategic calculat, transmis direct Moscovei cu doar o lună înaintea exercițiului militar rusesc de anvergură, Zapad-2025. 

Pe 4 august 2025, unul dintre avioanele F-16A Netz ale companiei private Top Aces, provenit din fosta flotă a Forțelor Aeriene Israeliene, a fost surprins pentru prima dată zburând cu o nouă schemă de camuflaj spectaculoasă, inspirată direct de la avionul de vânătoare rusesc Su-57 „Felon”.

În ultimele zile s-a vorbit mult despre proiectul F-55, după ce Lockheed Martin a pierdut competiția în fața F-47 al Boeing, pentru avionul de generația a șasea. Dar pe lângă F-47, chiar Donald Trump a fost cel care recent a anunțat și un alt proiect, anume F-55, un fel de F-35 cu două motoare, căci spunea președintele american: „Nu îmi plac motoarele simple”. Dar oare nu „există” deja F-55?

Inovație interesantă la care a apelat industria de apărare din Ucraina. Avionul civil agricol turbo-propulsor Z-137, de producție cehoslovacă, a fost reconvertit pentru îndeplinirea misiunilor de apărare antiaeriană. Astfel, pe partea din spate a fuzelajului a fost aplicat un marcaj de identificare specific aviației militare, format din două benzi transversale albe. Iar sub aripile avionului au fost montate două sisteme AKU-73, ceea ce a permis integrarea rachetelor aeriene cu rază scurtă de acțiune R-73.

Politicile Administrației Trump 2.0, cel puțin în primele luni ale mandatului, au determinat mai multe state aliate să discute deschis despre posibilitatea de a reconsidera achiziția de avioane americane de generația a 5-a, F-35 Lightning II. Asta în ciuda faptului că F-35 este soluția aleasă de majoritatea aliaților SUA în ceea ce privește tranziția de la avioane de generația a 4-a, la cele de generație următoare. România nu face nici ea rabat în acestă chestiune, țara noastră alegând deja F-35 ca înlocuitor al F-16 Fighting Falcon.

Ar trebui ca suplimentarea numărului de avioane F-16 să fie doar până în 2026, ca parte a unui test dar, vremurile sunt tulburi, Coreea de Nord implicându-se deja în conflicte militare.   

Spania nu mai ia în considerare opțiunea achiziționării avioanelor de luptă F-35 fabricate în SUA, anunță Reuters. Ziarul El País relatase mai devreme, miercuri, că Executivul de la Madrid a renunțat la planurile de a cumpăra F-35, avion fabricat de gigantul american Lockheed Martin.

Revista Military Watch Magazine a informat, în ediția din 02.08.2025, că avioanele de luptă rusești Su-57 de generația a cincea au fost echipate cu arme hipersonice. Publicația a citat o declarație în acest sens a șefului Statului Major Principal și prim-locțiitor al comandantului-șef al Forțelor Aerocosmice Ruse, general locotenent Alexander Maksimtsev.

Departamentul Apărării al Statelor Unite a anunțat semnarea unui acord-cadru cu Lockheed Martin Corporation pentru producția și livrarea unor loturi suplimentare de rachete de croazieră AGM-158 JASSM-ER și rachete anti-navă AGM-158C LRASM. Valoarea potențială totală a contractului se ridică la 4,3 miliarde de dolari, cu o tranșă inițială de 1,4 miliarde de dolari disponibilă la semnare.

Rusia a început să utilizeze o nouă bombă aeriană ghidată, în contextul dezvoltării active a armelor sale aeriene pentru a bombarda infrastructura ucraineană. Autoritățile ucrainene spun că noile bombe aeriene ghidate UMPB-5 ale Rusiei au fost lansate de avioanele Su-34 în două regiuni în ultimele două luni, ca parte a testării noii arme.

Forțele Terestre americane (US Army), împreună cu aliați europeni și cu reprezentanți ai industriei de apărare, pun la punct sistemul de luptă contra-UAS. Totul se face pe baza unor scenarii realiste, inclusiv din Ucraina, și în timpul real al ritmului luptelor de pe front.

Sfârșitul lunii iulie a consemnat două momente importante atât pentru gigantul european MBDA, dar mai ales pentru consolidarea capacității antiaeriene a Europei: producția accelerată a rachetelor Aster și testarea viitoarei generații de rachete Aster (Block 1 NT - New Technology). 

Piloții români și polonezi care operează avioane F-16 sunt în prima linie a misiunii NATO de poliție aeriană în spațiul baltic. Pentru România, reprezentată de Carpathian Vipers, misiunea a ajuns la final, fiind una intensă și executată ca la carte de piloții noștri.  Din luna martie 2025, aceștia au patrulat neîntrerupt cerul de deasupra Lituaniei și al țărilor vecine, operând de la Baza Aeriană Šiauliai. Iar piloții noștri de F-16 au avut nenumărate provocări, în mare parte generate de aviația militară rusă care provoacă și testează constant reacția Alianței. 

Un avion de luptă F-35C Lightning II al U.S. Navy s-a prăbușit miercuri seara în apropierea Bazei Aeriene Navale (NAS) Lemoore din California, marcând al doilea incident de acest tip pentru programul F-35 în acest an. Pilotul s-a catapultat în siguranță, însă pierderea unei aeronave de aproximativ 100 de milioane de dolari, aparținând unei escadrile de instruire, va atrage cu siguranță o examinare amănunțită din partea Pentagonului.

Săptămâna trecută, compania germană de apărare Hensoldt a primit o comandă pentru furnizarea de radare TRML-4D și SPEXER 2000 3D MkIII pentru a consolida apărarea aeriană a Ucrainei. Valoarea totală a comenzii depășește 340 de milioane de euro.

În ultimele zile s-a vorbit mult despre câteva numiri pe care ministrul Economiei Radu Miruță (USR) le-a făcut în Consiliul de Administrație al societății Avioane Craiova S.A. 

Zilele trecute în o parte din media românească s-a declanșat ceea ce putem numi „isteria Iron Dome” după ce unele publicații au scris despre faptul că în programul SHORAD/VSHORAD țara noastră va achiziționa celebrul sistem israelian, informație preluată și de unele publicații internaționale. Dar lucrurile au devenit și mai interesante în contextul în care Ministerul Apărării Naționale a transmis că nu e nici Iron Dome și nici Spyder. Așadar ce achiziționează România? 

Avioanele de vânătoare multirol Saab JAS 39C/D Gripen au participat la operațiuni de luptă în timpul confruntărilor în curs dintre Thailanda și Cambodgia. 

Într-o mișcare ce se vrea cu potențial de a schimba echilibrul strategic de putere în Asia de Vest, Iranul a efectuat primul test operațional al sistemului de apărare aeriană S-400 Triumf de fabricație rusească, o piatră de hotar majoră care are ca obiectiv capacitatea țării de a opera ceea ce rușii și iranienii numesc „cel mai avansat sistem sol-aer (SAM)”, într-un scenariu real.

Aeronave Eurofighter Typhoon ale Luftwaffe (Forțele Aeriene Germane) au aterizat la Mihail Kogălniceanu, în Constanța. În contextul geopolitic complicat generat de războiul rus de agresiune și de provocările repetate ale Rusiei care testează spațiul aerian aliat pe întregul Flanc Estic, misiunea aviației militare germane va fi protejarea spațiului Alianței. Avioanele Eurofighter germane vor efectua misiuni de Poliție Aeriană în România alături de avioanele F-16 Fighting Falcon ale Forțelor Aeriene Române (ROAF).

Pentru prima oară a fost fotografiat un avion de luptă rusesc Su-35S aflat în misiune de luptă și integrând noile rachete aer-aer R-77M. 

Într-o demonstrație complexă de forță și interoperabilitate, forțele aeriene din Franța, Marea Britanie și Belgia au executat o misiune de supraveghere strategică deasupra Mării Negre săptămâna trecută, pe 23 iulie. Operațiunea, care a implicat un grup aerian substanțial de avioane de luptă, cisterne și platforme de avertizare timpurie și control (AWACS), subliniază vigilența sporită a NATO pe flancul estic și determinarea aliaților de a asigura libertatea de navigație într-o zonă maritimă tensionată.

În timpul războiului de 12 zile cu Iranul, SUA au folosit peste 100 de rachete THAAD, dezvăluind o lipsă critică de interceptoare și o amenințare la adresa securității globale.

Sistemele actuale nu a fost gândite pentru doborârea dronelor, utilizarea rachetelor antiaeriene costisitoare fiind nesustenabilă într-un război de mare intensitate.

Dronele rusești din România și Polonia nu sunt o coincidență. Incursiunile dronelor rusești în spațiul aerian polonez și românesc sunt testări din partea Federației Ruse.

Expertul militar german, Julian Röpke, a ajuns la concluzia că Federația Rusă și Republica Belarus simulează un atac asupra țărilor NATO în cadrul exercițiului strategic Vest-2025 (Zapad).

Analistul german consideră că forțele aliate din Rusia și Belarus, care spun că practică apărarea regiunii Kaliningrad în timpul manevrelor, se pregătesc, de fapt, să străpungă coridorul Suwalki, care se întinde de-a lungul graniței dintre Lituania și Polonia. Potrivit lui Röpke, Moscova și Minskul vizează cea mai îngustă zonă dintre enclava rusă și Belarus.

Reîntoarcerea în masă a veteranilor ruși provoacă îngrijorare la cele mai înalte niveluri ale societății ruse. Chiar și președintele Vladimir Putin se teme de acest lucru. Prin urmare, potrivit Reuters, Kremlinul, la cererea conducătorului său, a elaborat un plan pentru a ajuta veteranii să se integreze în societatea civilă. Printre altele, aceștia urmează să participe la structurile politice.

Preşedintele american Donald Trump se va afla miercuri şi joi în cea de-a doua vizită de stat în Regatul Unit, prima, în timpul căreia a fost primit de regina Elisabeta a II-a la Palatul Buckingham, datând din 2019.

Londra şi Washingtonul vor semna un acord de colaborare pentru creşterea energiei nucleare în timpul vizitei de stat a preşedintelui american Donald Trump de săptămâna aceasta în Regatul Unit, a anunţat guvernul britanic, precizând că aceasta va contribui la asigurarea investiţiilor pentru finanţarea de noi centrale nucleare, relatează luni Reuters și Agerpres.

Ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu, precizează că piloţii au avut autorizarea să doboare drona, însă au evaluat riscurile colaterale şi au decis să nu deschidă focul.

China se înarmează masiv, dar în același timp, este și într-o ofensivă de imagine de o agresivitate fără precedent. Parada militară de pe 2 septembrie a fost cea mai vizibilă mostră de ”PR politico-militar”, însă zilnic suntem bombardați cu informații privind inovațiile și capacitățile Armatei Republicii Populare Chineze.

Într-adevăr, China a recuperat uluitor decalajul de performanță și calitate privind produsele sale, cel mai bun exemplu fiind industria telefoanelor inteligente, a semiconductorilor sau chiar și cea a autovehiculelor electrice, iar viitorul pară să-i aparțină Beijingului.

Cu toate astea, nu trebuie uitat că în domeniile ”civile” autoritățile comuniste de la Beijing au avut un avantaj pe care nu-l pot valorifica la același nivel în industria militară: ”împrumutul” de tehnologie occidentală, companiile chineze beneficiind de pe urma replicării și îmbunătățirii echipamentelor americane și europene care se produceau în fabricile chineze.

Declarațiile care vin dinspre Beijing trebuie procesate ținând cont, atât de nivelul tehnologic incontestabil al Chinei, dar și de capacitatea mașinăriei chineze de propagandă de a provoca frică în rândul occidentalilor.

O dronă Geran folosită de Federația Rusă în atacurile asupra Ucrainei a pătruns în spațiul aerian al României sâmbătă, 13 septembrie, la ora 18.05 și a fost interceptată de două aeronave de luptă F-16, care executau o misiune de patrulare aeriană în nordul Dobrogei.

Belgia a decis să transfere sub titlul de gratuitate patru nave de tip vânătoare de mine din clasa Tripartite către Bulgaria, ca parte a unui demers de consolidare a securității navale la Marea Neagră. Acțiunea nu vizează doar modernizarea Marinei Bulgariei, ci și un ajutor indirect acordat Ucrainei. În paralel, Olanda va lua o decizie similară și va dona și ea trei astfel de nave Bulgariei. O decizie în zona maritimă ce seamănă mult cu transferul de către Olanda sub comanda României a celor 18 avioane F-16 aflate la Centrul de Pregătire de la Baza 86 Aeriană Borcea. Și acordul privind navele donate Bulgariei, precum și F-urile transferate de olandezi României, au ca solicitare continuarea pregătirii militarilor și tehnicienilor ucraineni pentru a opera pe acest tip de tehnică militară.

Rusia ia în considerare cumpărarea sistemelor S-400 din Turcia, care folosește foarte puțin aceste sisteme. Kremlinul intenționează apoi să le revândă altor țări.

Ambele părți încearcă să exploateze orice vulnerabilitate a adversarului pentru a obține un avantaj. Uneori reușesc dar, în cele mai multe situații planurile și acțiunile sunt dejucate, deoarece omniprezentele drone nu mai lasă loc de surprize. Pentru a scăpa de ochiul vigilent al UAV-urilor ucrainene, trupele ruse folosesc de mai mult timp mediul subteran pentru a se apropia în ascuns de pozițiile ucrainene.

Flancul estic al NATO a devenit, după invazia Rusiei în Ucraina, principala zonă de consolidare a apărării colective a Alianței. Polonia și România sunt pilonii de bază ai acestui flanc, fiecare având un rol strategic diferit.

Polonia este poarta de intrare terestră spre Europa Centrală și de Vest, o țară cu o lungă graniță comună cu Rusia (exclava Kaliningrad) și Belarus. România controlează flancul sudic al NATO, cu acces direct la Marea Neagră, o zonă de importanță vitală pentru securitatea Alianței.

Ambele țări și-au asumat angajamentul de a atinge și chiar de a depăși ținta NATO de 2% din PIB alocat apărării, însă strategiile și vitezele de modernizare diferă semnificativ.

Ieri seară, o dronă neidentificată a intrat în spaţiul aerian naţional al României. Două aeronave de luptă F-16 au fost ridicate de la Baza 86 Aeriană Feteşti.

Aeronavele F 16 au detectat o dronă în spaţiul aerian naţional.

„România și miliardele SAFE: între birocratie, datorii și șansa de a renaște industria de apărare”, un editorial pe care Vasile Dîncu, vicepreședinte al Delegației Parlamentului European la Adunarea Parlamentară a NATO (AP NATO) și fost ministru al Apărării în România îl semnează în exclusivitate pentru DefenseRomania. E vorba de programul european prin care România primește 16,6 miliarde de euro pentru înarmare, miliarde care sunt de fapt un împrumut, e adevărat la dobânzi avantajoase, dar care vin cu obligativități privind achiziții comune europene și cu un preț: Adio contractelor pe termen lung cu SUA, industrie parteneră pe care România și-a construit securitatea, precum și cu provocări birocratice. Însă marea provocare va fi renașterea industriei de apărare și cum va reuși România să implice industria de apărare în SAFE, în așa mod încât să devenim producător și nu doar cumpărător. Redăm integral textul opinie semnat de Vasile Dîncu pentru DefenseRomania.

Toți ochii Occidentului fiind ațintiți asupra exercițiului din Belarus “Vest-2025” (Zapad-2025), după ce la precedenta ediție - cea din 2011 - manevrele militare ruso-belaruse au constituit preambul invadării Ucrainei.

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că este gata să impună sancțiuni dure împotriva țării agresoare, Rusia, dacă toate țările NATO fac același lucru și încetează să cumpere petrol rusesc. 

Aproape că a devenit o obișnuință să prezentăm achizițiile de tehnică militară a făcute de Polonia și, ca de fiecare dată, nu putem să nu observăm diferența de ritm între Varșovia și București în ceea ce privește derularea achizițiilor pentru întărirea capacității naționale de apărare.

Belarușii construiesc o bază de rachete, arată imaginile din satelit. Șantierul este situat la 60 de kilometri sud de capitala Belarusului, Minsk, și la 245 de kilometri de granița cu Polonia. Experții spun că baza ar putea fi folosită pentru a găzdui rachete rusești Oreshnik sau chiar arme nucleare.

Armata Germaniei trebuie să ajungă la un total de aproximativ 460.000 de militari pentru a îndeplini noile obiective NATO menite să crească nivelul de pregătire în fața amenințării tot mai mari a agresiunii ruse, spune comandantul său într-un document confidențial văzut de Reuters.

Terminalul din Primorsk a fost suspendat pentru prima dată după atacul care a zguduit piața energetică mondială.

Alianța introduce o misiune flexibilă pentru consolidarea apărării și schimbul de informații în Europa de Est și lansează Operațiunea ” Eastern Sentry” pentru a consolida securitatea pe flancul estic al Alianței, a declarat secretarul general al NATO, Mark Rutte, în cadrul unei conferințe de presă de vineri, 12 septembrie.

O declarație înaintată de Franța și Arabia Saudită, aprobată vineri de Adunarea Generală a ONU, solicită sprijin pentru o soluție cu două state și recunoașterea unui stat palestinian.

SUA au dislocat în Marea Britanie două bombardiere strategice B-52H, care vor participa la partea a doua a exercițiului “Cobra Warrior-2025”.

Danemarca intenționează să achiziționeze sisteme de apărare aeriană de fabricație europeană în valoare totală de 58 de miliarde de coroane daneze (9,1 miliarde de dolari), a anunțat vineri ministrul danez al Apărării, Troels Lund Poulsen. Este vorba despre cea mai mare achiziție de arme din istoria țării.

Potrivit premierului Viktor Orbán, Ungaria nu este implicată în războiul din Ucraina și păstrează distanța, însă dronele rusești deasupra Poloniei sunt o dovadă că „polonezii sunt până la gât în ​​această privință”. 

Guvernul de la Varșovia a precizat că va fi o fabrică ”cea mai recentă tehnologie”.

Succesul NATO de a doborî câteva drone rusești în spațiul aerian polonez pare, la prima vedere, o demonstrație de forță. Avioane F-35, sisteme Patriot, tehnologie de ultimă oră - tot arsenalul a fost mobilizat. Dar, dincolo de retorica triumfalistă a Alianței, se ascunde o vulnerabilitate majoră, una care arată că apărarea europeană nu este deloc pregătită pentru războiul de azi.

Singura plasă de siguranță pentru NATO este investiția masivă în apărare și nu cuvântul lui Putin. Alianța nord-atlantică trebuie să investească miliarde pentru a se apăra împotriva Rusiei după orice acord de pace semnat cu Putin, a declarat Denys Shmyhal într-un interviu pentru The Times, publicat pe 11 septembrie.