În discursul său de la 14 iunie de la Ministerul de Externe, Putin a expus condiţiile pentru o încetare imediată a războiului: Ucraina trebuie să renunţe la ambiţiile sale de a adera la NATO şi să-şi retragă trupele de pe întreg teritoriul a patru regiuni ucrainene revendicate şi controlate în prezent în mare parte de Rusia - Doneţk şi Lugansk (est), Herson şi Zaporojie (sud).
Moscova a reiterat că cererile sale maximaliste - aşa cum au fost stabilite de Putin în iunie - au rămas oferta pentru lansarea negocierilor.
Deşi Moscova pretinde că toate cele patru regiuni fac parte integrantă din Federaţia Rusă, forţele sale pe teren controlează 70-80% din teritoriul acestora, aproximativ 26.000 km pătraţi aflându-se încă sub controlul trupelor ucrainene, conform unor date de pe linia frontului.
Kievul, care doreşte să adere la NATO şi să-şi reia controlul asupra teritoriului ocupat, dacă se va putea, a declarat la vremea respectivă că a accepta astfel de condiţii ar echivala cu o capitulare.
La ora actuală, Moscova controlează aproximativ 20% din Ucraina, inclusiv Crimeea, anexată în 2014, şi parţial cele patru regiuni din estul şi sudul Ucrainei.
"Soluţia politică, aşa cum o preconizăm noi, nu poate fi obţinută altfel decât prin punerea deplină în aplicare a celor declarate de preşedintele Putin", a reiterat Serghei Riabkov în cadrul unui briefing în limba engleză la Moscova.
"Aceasta este situaţia în care ne aflăm, şi cu cât SUA, Marea Britanie şi alţii vor înţelege mai repede acest lucru, cu atât va fi mai bine, iar această soluţie politică dorită va fi mai aproape pentru toată lumea", a spus el.
Viceministrul rus de externe a recunoscut că între Moscova şi Washington există deja contacte, dar nu a dat niciun fel de detalii după ce preşedintele american Donald Trump a afirmat sâmbătă că a vorbit cu omologul său rus Vladimir Putin.
Întrebat dacă a avut vreo convorbire cu Putin de când a devenit preşedinte, pe 20 ianuarie, Donald Trump le-a declarat reporterilor care îl însoţeau la bordul Air Force One: "Am avut-o. Să spunem doar că am avut-o".
Kremlinul a refuzat să confirme sau să infirme contactul.
"Există anumite contacte, dar nu şi premise pentru ca eu să vă ofer detalii despre acestea. În general, procesul avansează", a declarat Riabkov, citat de Agerpres.
"Căi de comunicare (cu Washingtonul) există, nu sunt închise şi funcţionează", dar în prezent nu există acorduri privind contactele "la cel mai înalt nivel", potrivit acestuia.
Riabkov a afirmat că administraţia fostului preşedinte american Joe Biden "a mizat pe un război hibrid, inclus în documentele sale, şi a impus aliaţilor săi ideea posibilităţii de a provoca o înfrângere strategică Rusiei".
Ca rezultat, confruntarea dintre Rusia şi SUA a escaladat până la punctul în care relaţiile dintre cele două ţări ajunseseră "în pragul rupturii", a adăugat el.
În acest sens, viceministrul rus a remarcat că "echipa lui Trump, în pofida contradicţiilor din poziţiile declarate de el şi susţinătorii săi, măcar îşi exprimă interesul de a restabili dialogul cu Rusia întrerupt de democraţi".
"Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă în pofida multiplelor pronosticuri nefavorabile (...) reprezintă o piatră de hotar în politica internă a SUA şi, desigur, înseamnă apariţia unei serii de noi factori şi detalii în politica externă a Washingtonului", a spus el.
Potrivit lui Riabkov, Rusia rămâne deschisă dialogului, "la care ne-am referit în mod repetat, inclusiv discuţia privind soluţionarea (conflictului) în Ucraina, dar numai pe picior de egalitate".
Cu toate acestea, el a recunoscut că Moscova nu are mari aşteptări "pentru schimbări în mai bine" în relaţiile cu SUA, chiar şi după sosirea lui Trump la Casa Albă.
"Politica internă a SUA şi întregul său sistem împietrit de coordonare a politicii externe au rezervat Rusiei rolul de 'inamic', conform terminologiei oficiale. Şi a existat mult timp un consens bipartizan în SUA cu privire la acest lucru", a spus el.
În conferinţa de presă, Serghei Riabkov a atacat "limbajul ultimatumurilor (...), încercările de a ne arăta că ne vor face o mare favoare în schimbul acceptării cererilor noastre care ar fi a priori inacceptabile", conform EFE.
"Fără rezolvarea problemelor care au stat la baza a ceea ce se întâmplă, nu va fi posibil să se ajungă la un acord", a spus Riabkov. "Aşadar, variaţiile şi jumătăţile de măsură nu sunt calea pe care suntem pregătiţi să mergem", a adăugat el.
Trump a anunţat într-un interviu acordat sâmbătă pentru New York Times că a vorbit cu Putin şi a subliniat că liderul rus "doreşte ca oamenii să înceteze să moară" pe frontul din Ucraina.
El a adăugat că este "mai bine să nu spun" de câte ori a vorbit cu omologul său rus, dar a remarcat că are "o relaţie bună" cu el. Trump şi-a exprimat, de asemenea, speranţa că războiul se va încheia "rapid".
Cu toate acestea, Kremlinul a refuzat până acum să confirme sau să infirme aceste declaraţii.
Conflictul din estul Ucrainei a început în 2014, după ce preşedintele prorus Viktor Ianukovici a fost înlăturat de la putere de o mişcare de contestare populară din Piaţa Maidan din Kiev, iar Rusia a anexat Crimeea şi a incitat forţele separatiste din Donbas, pe care le-a înarmat să înceapă să lupte împotriva forţelor armate ucrainene.
În februarie 2022, Putin a declanşat un război pe scară largă prin trimiterea a mii de trupe în Ucraina.
Trump, în timpul campaniei electorale, a promis să pună capăt războiului într-o singură zi, iar oficialii americani au purtat discuţii cu Ucraina şi Rusia cu privire la încheierea celui mai devastator conflict din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Rusia intenționează să lanseze cel puțin 500 de drone pentru fiecare atac aerian împotriva Ucrainei, a declarat Vadim Skibitskîi, șeful adjunct al Agenției ucrainene de Informații Militare (GUR), într-un interviu acordat RBC Ucraina publicat la 3 martie.
Ungaria a respins un proiect de document privind sprijinul pentru Ucraina la o întâlnire a ambasadorilor Uniunii Europene din 28 februarie.
Duminică, 2 martie, prim-ministrul britanic Keir Starmer a anunțat un acord care permite Ucrainei să folosească 1,6 miliarde de lire sterline în finanțare pentru export pentru a cumpăra alte 5.000 de rachete de apărare aeriană.
Acordul privind resursele minerale pe care președintele american Donald Trump și omologul său ucrainean Volodimir Zelenski intenționau să îl semneze înaintea disputei de vineri nu este pe masă 'momentan', a declarat duminică secretarul american al Trezoreriei, Scott Bessent, informează Agerpres și EFE.
Radu Hossu, corespondent de război cunoscut pentru implicarea sa activă în sprijinirea Ucrainei, a anunțat lansarea unei noi campanii de donații menite să ajute militarii ucraineni aflați în primele linii ale frontului. Campania vizează achiziționarea de echipamente non-letale pentru Regimentul Kraken, o unitate de elită ce luptă în zonele Chasiv Yar (Donbas), Kharkiv-Vovchansk și Zaporojie. De echipamente vor beneficia și românii care luptă sub comanda Armatei Ucrainei din deja cunoscuta Romanian Battlegroup "Getica".
Instrucțiunile secretarului american al Apărării sunt, aparent, parte a unui efort de a implica Rusia în negocieri despre război.
Franța și Regatul Unit propun o încetare parțială a focului de o lună între Ucraina și Rusia, care ar acoperi atacurile din aer, pe mare și asupra infrastructurii energetice. Președintele francez Emmanuel Macron a afirmat acest lucru, spunând că o astfel de încetare a focului va dura o lună.
Forțele armate ale Ucrainei au lovit un post de comandă rusesc în Zaporojie, de unde erau ansate UAV-uri inamice.
Forțele ucrainene au țintit și distrus cu succes un important depozit de muniții termobarice situat pe teritoriul ocupat de Rusia în regiunea Donețk în cursul nopții de 28 februarie, după cum a raportat Statul Major al Forțelor Armate Ucrainene. Această operațiune, care a fost comunicată printr-o postare pe platforma populară de mesagerie Telegram, evidențiază ostilitățile și acțiunile militare continue dintre Ucraina și Rusia pe fondul conflictului actual.
Trump a evaluat pozitiv pașii Rusiei în rezolvarea războiului din Ucraina și a remarcat progresele în realizarea acestuia.
Autoritățile ucrainene au predat Turciei un dosar privind o serie de proiecte importante de infrastructură pe care intenționează să le implementeze în 2025 și au anunțat că vor anunța licitații pentru acestea în aprilie, după cum a informat presa turcă.
Pe 24 februarie, Vladimir Putin a anunțat că este gata să coopereze cu parteneri străini pentru dezvoltarea zăcămintelor de metale rare ale Rusiei, inclusiv în regiunile din estul Ucrainei anexate de Moscova.
Donald Trump a susținut o conferință de presă în care a răspuns unor întrebări referitoare la discuțiile pe care le-a avut cu Putin și la viitorul pe care îl întrevede în Ucraina.
Mijloace aeriene israeliene au executat lovituri precise pe teritoriul sirian în noaptea de miercuri, 26 februarie, după cum a informat Ministerul israelian al Apărării, care a precizat că atacurile au fost îndreptate împotriva mai multor facilități militare din sudul Siriei, inclusiv a sediilor și depozitelor de armament.
Ucraina și Statele Unite au convenit asupra termenilor unui acord privind resursele Ucrainei și sunt gata să semneze documentul la Kiev, au declarat oficiali ucraineni pentru Financial Times.
România urmează să semneze în următoarea perioadă contractul cu SUA în urma căreia va primi un sistem Patriot, în schimbul celui donat Ucrainei. Vestea bună e că vom primi aproape gratis un sistem Patriot în cea mai modernă versiune, mai modernă decât cea donată.
Forțele ruse din Ucraina continuă să ducă lupte grele în estul Ucrainei, în timp ce propaganda rusă este în extaz după declarațiile lui Donald Trump, care dă dovadă de o mare „înțelegere” pentru Moscova în invazia neprovocată de trei ani de către noul său partener, Vladimir Putin.
Comandamentul militar ucrainean a crescut nivelul de întrebuințare a Forțelor sale pentru Operații Speciale (FOS) în misiunile surpriză din linia întâi. Sunt preferate acțiunile pe timp de noapte. Un grup FOS ucrainean a efectuat, recent, cu succes, un asalt de noapte asupra pozițiilor rusești din regiunea Donețk.
Cel puțin 95.000 de militari ruși au murit în războiul din Ucraina, care a intrat în al patrulea an. Acest lucru a fost anunțat (duminică, 23 februarie) de postul britanic BBC, care a calculat cifra pe baza surselor disponibile public cu serverul independent Mediazona.
Adunarea Generală a ONU a adoptat luni o rezoluţie prin care condamnă invazia Rusiei în Ucraina şi solicită retragerea trupelor ruse de pe teritoriul ucrainean, exprimându-şi totodată sprijinul pentru această ţară şi integritatea ei teritorială, dar de data aceasta cu opoziţia SUA şi cu mult mai puţin sprijin decât în anii precedenţi, relatează Agerpres, EFE şi AFP. CNN remarcă o „schimbare uluitoare a politicii americane”. Washingtonul a votat alături de Moscova sau Belarus, exact la trei ani de la invadarea Ucrainei.
În cursul nopții de 23.02.2025, trupele ruse au întrebuințat 265 de drone împotriva unor ținte de pe teritoriul Ucrainei.
Ucraina continuă să dezvolte tehnologii avansate care literalmente nu sunt folosite în altă parte în lume, iar acesta este viitorul războiului.
Președintele Volodimir Zelenski i-a răspuns președintelui american Donald Trump, după ce acesta din urmă l-a numit „dictator”.
Astăzi, 23 februarie 2025, la București, a avut loc o manifestație de solidaritate cu Ucraina, marcând trei ani de la invazia neprovocată a Rusiei.
Ministerul rus al Apărării a informat, pe 22.02.2025, că, în ultimele 24 de ore, apărarea antiaeriană a doborât un avion de vânătoare Mig-29, precum și alte mijloace de atac aerian aparținând Forțelor Armate ale Ucrainei. Desigur, datele nu sunt confirmate din surse independente.
Regatul Unit va dezvălui luni un "important pachet de sancţiuni" împotriva Rusiei pentru a marca trei ani de la războiul din Ucraina, a anunţat duminică ministrul britanic de externe, David Lammy, citat de Agerpres și AFP.
Hamas a eliberat șase ostatici israelieni sâmbătă în Gaza, în al șaptelea schimb contra eliberării de deținuți palestinieni din cadrul armistițiului intrat în vigoare pe teritoriul palestinian pe 15 ianuarie, după 15 luni de război distructiv.
În cursul nopții de 20.02.2025, Rusia a lansat un atac pe scară largă asupra infrastructurii de gaze din Ucraina, cu ajutorul dronelor și rachetelor. Scopul loviturilor este de a întrerupe producția de gaze și de a-i priva pe ucraineni de căldură, a scris ministrul energiei, Herman Halushchenko, pe Facebook. El a adăugat că, de îndată ce situația de securitate a permis, specialiștii au început reparațiile, asigurând că autoritățile iau măsuri pentru a stabiliza aprovizionarea.
Rusia și SUA au deschis oficial canale diplomatice abia săptămâna aceasta. Neoficial, s-ar părea că discuțiile între cele două părți au loc de câteva luni.
În cursul nopții de 20.02.2025, Rusia a lansat un atac pe scară largă asupra infrastructurii de gaze din Ucraina, cu ajutorul dronelor și rachetelor. Scopul loviturilor este de a întrerupe producția de gaze și de a-i priva pe ucraineni de căldură, a scris ministrul energiei, Herman Halushchenko, pe Facebook. El a adăugat că, de îndată ce situația de securitate a permis, specialiștii au început reparațiile, asigurând că autoritățile iau măsuri pentru a stabiliza aprovizionarea.
În timp ce lumea așteaptă să afle ce vor discuta președinții Trump și Putin cu privire la Ucraina, operațiunile militare la sol și în aer continuă neabătute. Astfel, astăzi, pe 18.03.2025, teatrul de operațiuni de la Marea Neagră a fost deosebit de interesant, deoarece două aeronave americane cu echipaj uman au operat în zonă. Este vorba despre un avion de cercetare radioelectronică Boeing RC-135V Rivet Joint și un avion de patrulare antisubmarin Boeing P-8A Poseidon.
Donald Trump și Vladimir Putin au vorbit astăzi timp de cel puțin 90 de minute. Ca urmare, Rusia a fost de acord cu o încetare parțială a focului privind atacarea infrastructurii energetice ucrainene, pentru o perioadă de 30 de zile.
Franța va desfășura avioane de luptă Rafale echipate cu focoase nucleare supersonice de-a lungul graniței sale cu Germania în 2035, a anunțat președintele francez Emmanuel Macron la 18 martie la baza aeriană Luxeuil-Saint-Sauveur, potrivit BFMTV.
Liderii Uniunii Europene constată că Rusia și China folosesc „arsenale digitale masive” pentru a interveni în democrațiile occidentale, în timp ce mesajele acestora despre războiul din Ucraina au devenit din ce în ce mai aliniate.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, susține un discurs despre apărarea europeană la Academia Militară Regală Daneză, la Copenhaga.
Kremlinul dorește ca toate livrările de arme occidentale către Ucraina să înceteze în timpul unui armistițiu propus, dar prioritizează o pauză a armamentului american ca „obiectiv de bază”, a relatat Bloomberg pe 18 martie, citând două surse confidențiale din Moscova. Președintele rus Vladimir Putin a declarat la 13 martie că Moscova este deschisă la o încetare a focului de 30 de zile, convenită de SUA și Ucraina, dar numai dacă Kievul încetează să primească arme străine și să recruteze și să antreneze forțele sale.
La 14 martie 2025, Hans Tino Hansen, fondator și CEO al Risk Intelligence, a informat că Danemarca și-a limitat oficial opțiunile pentru un sistem de apărare antiaeriană terestră cu rază lungă de acțiune (GBAD) la Patriot și SAMP/T. În plus, țara evaluează NASAMS, IRIS-T SLM, VL-MICA și IFPC pentru programul său de apărare aeriană cu rază scurtă până la medie. Evaluările actuale sugerează că SAMP/T NG și NASAMS sunt principalele sistemele luate în calcul în cadrul programului GBAD cu rază lungă și, respectiv, cu rază scurtă de acțiune ale Danemarcei.
România capătă în aceste săptămâni aspectul unui laborator geopolitic. Pe de o parte, există interferența rusă și războiul hibrid care încearcă să se infiltreze în procesele electorale democratice din Europa. Pe de altă parte, există rezistența europenilor. Cazul cel mai frapant este cel al lui Călin Georgescu, candidat la președinție în România. Un om necunoscut, total insignifiant, care a candidat toamna trecută și a triumfat în primul tur datorită unui flux uriaș de bani proveniți din surse neclare, scrie jurnalistul Goffredo Buccini intr-un editorial publicat in ziarul italian Corriere della Sera.
După ce Rusia a lansat total neprovocat o operație de invadare a Ucrainei, punând în pericol securitatea în Europa dar și în întreaga lume, liderii politici și militari europeni împreună cu industria de apărare de pe bătrânul continent și-au intensificat eforturile de a realiza cât mai rapid posibil o rachetă de atac la sol/antinavă cu rază lungă de acțiune și cu grad mare de supraviețuire.
Analizând răspunsul președintelui Rusiei, Vladimir Putin, la propunerea de încetare a focului convenită de Statele Unite cu Ucraina în cadrul discuțiilor de la Jeddah, Arabia Saudită, experții iau în considerare diferite opțiuni privind comportamentul Moscovei și ce ar însemna acestea pentru procesul de pace. Aceștia discută, de asemenea, despre ceea ce poate oferi Ucrainei încrederea că Moscova nu va ataca din nou.
Președintele american Donald Trump nu are de fapt un plan de pace pentru Ucraina, ci doar face presiune pe Kiev să se predea, potrivit fostului comandant american în Europa, generalul (r.) Ben Hodges.
Ministerele apărării din Estonia, Lituania, Letonia și Polonia au anunțat împreună că recomandă retragerea din Convenția de la Ottawa, care interzice minele antipersonal, din cauza deteriorării situației de securitate cauzată de Rusia.
E o naivitate să crezi că Europa se poate decupla peste noapte de SUA. Criza din Ucraina a demonstrat că Europa e încă profund dependentă de America din punct de vedere al securității iar industriile de apărare europene încă nu sunt capabile să țină singure o situație de criză majoră. E o realitate pe care întâi trebuie să o admitem dacă vrem să o schimbăm.
Administrația Trump ia în considerare recunoașterea Peninsulei Crimeea a Ucrainei ca teritoriu rusesc. New York Times (NYT) a relatat că Trump ar putea lua în considerare și Odesa, care nu este controlată de Rusia, iar frontul se află la zeci de kilometri distanță.
Declarațiile lui Donald Trump despre Ucraina din ultimele săptămâni i-au oferit lui Friedrich Merz acoperirea politică necesară pentru a acționa imediat. În contextul în care viitorul cancelar german a pus sub semnul întrebării predictibilitatea alianței cu SUA, Berlinul urmărește un plan istoric de împrumut care ar putea genera cheltuieli de 1 trilion de euro pentru apărare și infrastructură în următorul deceniu. E o schimbare radicală a doctrinei economice care va fi votată în Bundestag, pentru amendarea Constituției în ceea ce presa numește printre cele mai importante voturi din istoria Germaniei de după Războiul Rece.
Luni, s-a desfășurat la Bruxelles o nouă reuniune a miniștilor de externe ai UE. Prezent la Consiliul Afaceri Externe, șeful diplomației ropmâne, Emil Hurezeanu, a insistat pe continuarea sprijinului pentru Ucraina, precum și pe avansarea procesului de aderare europeană a Republicii Moldova și a Ucrainei.
Armata israeliană a lansat luni seară lovituri de amploare în Fâșia Gaza pentru a forța mișcarea teroristă palestiniană Hamas să elibereze cei 59 de ostatici rămași, potrivit site-ului The Times of Israel, care citează declarația biroului prim-ministrului Benjamin Netanyahu.
Casa Albă l-a criticat luni pe europarlamentarul francez Raphaël Glucksmann, care le-a cerut americanilor să "dea înapoi Statuia Libertăţii", afirmând că "datorită Statelor Unite francezii nu vorbesc germană", eseistul răspunzând printr-o declaraţie adresată poporului american, scrie Agerpres și AFP.
Președintele turc Recep Tayyip Erdogan încearcă să organizeze o întâlnire cu omologul său american Donald Trump la Casa Albă, posibil până la sfârșitul lunii aprilie, a anunțat marți Bloomberg News, citând oficiali turci familiarizați cu această chestiune, relatează Agerpres și Reuters.
Michael Waltz, consilier pentru securitate națională al președintelui american Donald Trump, a declarat că un acord pentru Ucraina este posibil, în cadrul căruia această țară ar putea primi garanții de securitate, însă ar putea de asemenea să suporte pierderi teritoriale. Într-un interviu pentru ABC News, Waltz a subliniat că un astfel de acord ar putea determina statutul viitor al Ucrainei, dar nu a specificat ce formă ar putea avea aceste garanții de securitate, conform Ukrainskaia Pravda.
La 15 martie 2025, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat printr-o postare pe Telegram că industria de apărare ucraineană a testat cu succes o nouă versiune a rachetei anti-navă Neptune, modificată acum pentru a lovi cu precizie ținte terestre. Această versiune modificata marchează un salt major în ceea ce privește capacitățile de rachete ale Ucrainei, racheta Neptune nou adaptată fiind capabilă să lovească ținte aflate la o distanță de până la 1 000 km.
Militanții Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK) au doborât cu succes o dronă turcă de recunoaștere și atac Akinci în apropierea frontierei dintre Iran și Irak. Imaginile cu momentul interceptării UAV-ului au fost publicate pe reţelele de socializare.
Pe fundalul retragerii trupelor ucrainene din regiunea Kursk, surse occidentale au informat despre apariția avioanelor rusești A-50U în direcția Sumy. Este posibil ca, în perioada următoare, aceste aeronave să fie folosite pentru a lansa lovituri precise împotriva Forțelor Armate ale Ucrainei.
Un interviu recent cu militarii ucraineni, publicat la 14 martie 2025, evidențiază performanța excepțională și eficiența ridicată a sistemului de rachete de apărare aeriană IRIS-T de fabricație germană, care s-a dovedit a fi un atu vital în apărarea continuă a Ucrainei împotriva atacurilor cu rachete rusești. Militarii au oferit informații impresionante despre capacitățile de luptă ale sistemului IRIS-T, subliniind rolul său crucial în apărarea spațiului aerian ucrainean cu o precizie impresionantă.
Președintele francez Emmanuel Macron a reafirmat angajamentul Franței de a furniza Ucrainei avioane de luptă Mirage 2000, o promisiune care s-a concretizat prin livrarea către aceasta, la 6 februarie 2025, a primului lot de astfel de aparate, pilotate de ucraineni instruiți în Franța.
Procuratura lituaniană a informat că responsabilii pentru incendierea magazinului IKEA din Vilnius sunt, de asemenea, responsabili și pentru incendierea unor spații comerciale din Polonia.
Încetarea focului pentru 30 de zile convenită de Ucraina în urma discuțiilor cu SUA la Jeddah a fost subiectul multor discuții în rândul politicienilor și experților. Cum poate fi garantat și este oare posibil încetarea focului în Ucraina? Vineri, 14 martie, ministrul de externe al Ucrainei, Andri Sîbiga, a anunțat pregătirea unei echipe pentru a monitoriza încetarea focului convenită anterior cu Rusia.
Implementarea submarinelor din clasa Virginia în Marina australiană, prin parteneriatul AUKUS, reprezintă un pas strategic major atât pentru Australia, cât și pentru aliații săi, Statele Unite și Marea Britanie.
Industria europeană de apărare pune ochii pe fabricile auto. Eric Béranger, Chief Executive Officer al MBDA, a trecut în revistă realizările grupului european din industria de apărare și a punctat cum ar trebui să se dezvolte industria europeană de armament.
Ministerul Apărării din Franța a admis că urmează o strategie pentru a „recupera” tehnică militară rivală, uneori și clandestin. O practică pe care americanii, dar și sovieticii au implementat-o în perioada Războiului Rece.
Forțele Aeriene ale Algeriei au început să opereze avioane de vânătoare rusești de tip Su-35SE iar primele aeronave primite de algerieni au fost desfășurate a baza aeriană Um al-Buahi, de unde zboară împreună cu avioanele Su-30MKA staționate aici de mult timp. Un material video care confirmă acest lucru a fost postat pe rețelele de socializare de surse locale algeriene.
Ambasada Ucrainei în România a emis o declarație fermă în care condamnă poziția senatoarei Diana Șoșoacă, care, printr-o recentă scrisoare adresată președintelui rus Vladimir Putin, pune sub semnul întrebării integritatea teritorială a Ucrainei și sugerează revendicarea unor teritorii.
