"Eu cred că vom scoate din Marea Neagră mai mult decât putem consuma noi, dar avem răgaz până în 2025 probabil când ar putea să iasă prima moleculă din Neptun Deep, şi aici aş face o paranteză. Primul gaz românesc, prima moleculă de gaz românesc din Marea Neagră, va fi anul acesta.
Va fi scoasă de compania Black Sea Oil&Gas din alt perimetru, Aurora, în zona de nord a arealului şi vor scoate primul gaz românesc. Este o descoperire mai mică, este un perimetru mai mic decât Neptun Deep, dar va ieşi primul gaz românesc din Marea Neagră. Deci, vom avea anul acesta primul gaz scos din Marea Neagră'', a spus ministrul, la B1 TV.
Virgil Popescu a menţionat că România se află printre puţinii producători de gaze din Europa, iar dacă va avea surplus de gaze acestea vor trebui vândute.
"Da, România este producător de gaze. Suntem printre puţinii producători de gaze din Europa şi până când va ieşi gazul cel mult din Marea Neagră avem timp să construim mai multe centrale de energie electrică cu producţie de gaze - şi aici le-aş vedea în interiorul arcului carpatic, pentru că zona aceea a Transilvaniei nu este o zonă unde se produce şi de aceea şi Mintia şi Paroşeni sunt acolo, sunt foarte importante de ţinut şi de tehnologizat, trecut parţial pe gaze şi, de ce nu, şi altele.
Avem proiectul de la Halânga, unde a fost o termocentrală, s-a închis, deci (...) trebuie pusă în loc o nouă producţie de energie electrică şi evident trebuie gazul procesat pe o valoare adăugată mai mare şi aici vorbim de dezvoltarea petrochimiei, iar Romgazul are un prim proiect de producţie a metanolului, care este primul pas spre petrochimie. Şi eu cred că până iese gazul putem discuta de proiecte şi de a avea capacităţi de consum a gazului în interiorul României. Evident, dacă avem surplus de gaze - şi vom avea surplus de gaze - acestea trebuie vândute, iar România poate deveni un furnizor de gaze pe piaţa regională. Şi să nu uităm dezvoltarea reţelei de distribuţie a gazelor naturale şi încălzirea populaţiei cu gaze", a susţinut acesta.
În privinţa exploatării gazului din Marea Neagră, din Neptun Deep, şeful de la Energie a dat asigurări că anul acesta Legea offshore va fi modificată în Parlament.
"Avem un perimetru Neptun Deep, care este cea mai bogată descoperire, unde este deţinut jumătate de Petrom, companie românească deţinută la rândul ei 51% de OMV - statul român mai are 20% în Petrom - şi de către Exxon, compania americană.
Compania americană Exxon doreşte să vândă, doreşte să iasă din această participaţie. Eu am spus - şi suntem în negocieri - că dacă Exxon doreşte să iasă, doresc ca compania românească Romgaz, companie deţinută 80% de statul român, să intre să preia acest 50% al Exxon. Se discută între companii, se va ajunge la ofertă, se va ajunge la negociere şi eu sunt convins că în cel mai scurt timp vom avea Romgaz ca acţionar - sau să zicem să deţină o parte de 50% din zăcământul Neptun Deep, împreună cu compania tot românească, fiindcă e o companie românească Petrom, chiar dacă este deţinută de austrieci, OMV Petrom. În paralel, se doreşte - s-a dorit de toţi investitorii din Marea Neagră - schimbarea Legii offshore în Parlament", a explicat Virgil Popescu.
El a subliniat că doreşte ca modificarea acestei legi să fie făcută prin proiect parlamentar şi nu prin ordonanţă de urgenţă.
"Noi am spus şi am afirmat şi-am trecut în programul de guvernare că vom modifica Legea offshore în aşa fel încât să putem demara investiţiile din Marea Neagră. Dar am mai spus şi am susţinut şi acest lucru - şi colegii din coaliţia de guvernare au fost de acord - că acest lucru îl vom face în Parlament. Nu în Guvern, nu ordonanţă de urgenţă, nu proiect de lege trimis de către Guvern în Parlament, ci proiect parlamentar, pentru că îmi doresc tocmai ca să existe nu numai o majoritate guvernamentală, ci o majoritate mai largă pe acest proiect, care e un proiect major pentru România", a adăugat ministrul, citat de Agerpres.
Potrivit acestuia, se conturează o majoritate parlamentară pe acest proiect.
"Nu cred că vor fi...o să vedeţi, o să aveţi surprize plăcute, eu aşa zic. Eu nu cred că vom avea...bine cu excepţii evident, că suntem în Parlament, nu suntem unanimitate. Suntem diferiţi, dar eu cred că vom avea o majoritate mai mare decât majoritatea guvernamentală pe modificarea acestei Legi offshore şi o să vedeţi cât de curând discuţiile în Parlament. Nu vreau să repetăm greşeala care s-a repetat: ordonanţă de urgenţă în Guvern dată de un Guvern PSD, modificată în Senat, modificată înapoi în Camera Deputaţilor, iar modificată, iar modificată pe o majoritate foarte solidă a PSD de la acea vreme. Am participat activ la construcţia Legii offshore. Nu vreau să se întâmple acest lucru. De aceea vreau să mergem pe o dezbatere direct parlamentară, pe discuţii şi pe o majoritate mai mare decât cea guvernamentală, pentru modificarea Legii offshore", a adăugat Popescu.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Administrația președintelui american Donald Trump se pregătește să accepte un avion Boeing 747-8 drept cadou din partea familiei regale qatareze, al cărui preț este de 400 de milioane de dolari. Ar fi cel mai scump cadou pe care l-a primit vreodată un președinte american.
Rusia lui Putin folosește simbolistica cu scop pur propagandistic. Acum doi ani, singurul tanc scos la parada de Ziua Victoriei era legendarul T-34; gestul reamintea rușilor marile victorii din Al Doilea Război Mondial, dar transmitea și un alt mesaj - acela că toată tehnica de luptă era trimisă pe frontul din Ucraina, în lupta contra blindatelor occidentale.
Ucraina este pregătită pentru negocieri directe cu Rusia, așa cum a sugerat liderul Kremlinului, Vladimir Putin. Totuși, cu condiția ca Moscova să fie de acord mai întâi cu propunerea unui armistițiu necondiționat de treizeci de zile, care intră în vigoare de luni, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Experiența Ucrainei este de un interes major pentru orice națiune europeană conștientă de gravitatea situației actuale de securitate, dar în special pentru țările din estul Europei, care au fost într-o măsură mai mare sau mai mică în sfera de influență Rusiei. Cu cât urmărim mai îndeaproape problemele cu care se confruntă fosta țară sovietică agresată de “sora” mai mare, cu atât înțelegem mai bine cât de complexe sunt eforturile necesare pentru menținerea independenței și suveranității unui astfel de stat. Corupția rămâne o amenințare internă gravă pentru apărarea Ucrainei
Guvernul german schimbă abordarea și nu va mai face publice detalii ale ajutorului militar pentru Ucraina, a anunţat sâmbătă cancelarul Friedrich Merz, în timpul unei vizite la Kiev, relatează Reuters.
Reprezentanții SUA și Chinei au început sâmbătă dimineață la Geneva discuțiile privind disputele comerciale. La negocieri participă secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, reprezentantul pentru Comerț, Jamieson Greer, și vicepremierul chinez, He Lifeng.
Pakistanul a încălcat armistițiul cu India, convenit sâmbătă după patru zile de atacuri reciproce între cele două țări, a relatat AFP, citând o sursă guvernamentală indiană anonimă.
Forțele Armate ale Ucrainei primesc până la 30 de ”dubluri” pentru 5 vehicule reale, scrie presa britanică.
Președintele american Donald Trump a declarat că India și Pakistanul au ajuns la un acord de încetare a focului după negocieri îndelungate mediate de Statele Unite.
Cele 10 țări nord-europene care alcătuiesc Forța Expediționară Comună (Joint Expeditionary Force - JEF) au convenit să consolideze cooperarea în domeniul securității între ele, precum și să includă Ucraina într-un parteneriat extins cu JEF.
Nava spațială sovietică Kosmos 482 trebuia să aterizeze pe Venus în anii 1970, dar operațiunea a eșuat, așa că obiectul a petrecut ani de zile pe orbita Pământului printre mii de resturi spațiale.
Încă nu se știe unde a căzut nava spațială și cât din sondă a supraviețuit reintrării în atmosferă.
Iranul va trimite Rusiei lansatoare de rachete cu rază scurtă de acțiune pentru atacuri asupra Ucrainei, dezvăluie sursele Reuters.
Emmanuel Macron, Friedrich Merz, Keir Starmer şi Donald Tusk vor merge sâmbătă la Kiev pentru a-şi demonstra sprijinul "de neclintit" pentru Ucraina şi, urmând exemplul Statelor Unite, pentru a cere Rusiei un "armistiţiu complet şi necondiţionat de 30 de zile", potrivit unei declaraţii comune, arată Agerpres.
India a atacat miercuri Pakistanul cu lovituri aeriene și rachete, iar de atunci ambele țări se ciocnesc zilnic. Zeci de persoane au fost ucise.
Kremlinul a descris drept un "act de eroism" decizia premierului slovac Robert Fico şi a preşedintelui sârb Aleksandar Vucic de a participa vineri la Moscova la ceremoniile de marcare a 80 de ani de la înfrângerea Germaniei naziste, în pofida obstacolelor care au constat într-un avertisment din partea şefei diplomaţiei UE, Kaja Kallas, şi în refuzul statelor baltice de a le autoriza survolul, cei doi lideri fiind forţaţi astfel să folosească rute ocolitoare pentru a ajunge în capitala rusă, relatează agențiile Agerpres și EFE.
Marea Britanie va impune vineri cel mai mare pachet de sancțiuni din istorie asupra flotei din umbră a Rusiei și va adăuga o sută de petroliere pe o listă neagră, a anunțat guvernul britanic.
Fostul ministru rus al Apărării, Serghei Șoigu, a numit managementul dur al directivelor centrale și unitatea societății un element cheie în înfrângerea Germaniei naziste.
O mare paradă militară a avut loc vineri la Moscova pentru a marca 80 de ani de la înfrângerea Germaniei naziste. Moscova folosește evenimentul în scop pur propagandistic.
SBU, serviciul de informații al Ucrainei, anunțat vineri, 9 mai, prima demascare din istoria Ucrainei a unei rețele de agenți de informații militare, coordonate de Ungaria. Aceștia colectau informații privind amplasarea sistemelor S-300, dar era testată și reacția populației la o eventuală pătrundere în Transcarpatia a unui ”contingent de menținere a păcii”, din Ungaria.
Cererile Rusiei sunt „prea mari”, a declarat vicepreședintele american JD Vance într-un interviu acordat Fox News cu privire la conflictul din Ucraina. Potrivit acestuia, Kremlinul nu se poate aștepta să câștige teritorii pe care nu le-a cucerit încă.
Potrivit unei investigații efectuate de o companie privată din Ucraina, Federația Rusă a crescut în mod semnificativ producția de rachete de croazieră, cu toate că se confruntă în continuare cu o lipsă de componente critice din cauza sancțiunilor occidentale.
Un avion de vânătoare pakistanez de fabricație chineză a doborât miercuri cel puțin două avioane militare indiene, au declarat doi oficiali americani pentru Reuters, un eveniment ce marchează o piatră de hotar majoră în industria militară a Chinei. Unul dintre acestea ar fi un avion de producție franceză Rafale.
Statele Unite și Marea Britanie au anunțat joi un acord comercial. Potrivit președintelui american Donald Trump, acordul va deschide, printre altele, piața britanică pentru produsele agricole din SUA.
S-au spus și scris foarte multe lucruri reprezentative despre putere privită din perspectiva politică. Dar, oamenii simpli precum și majoritatea politicienilor, prinși în vâltoarea vieții, tind să nu conștientizeze aceste învățăminte foarte importante pentru echilibrul societății și pentru siguranța lor.
India și Pakistan, două puteri nucleare, au ajuns din nou în prag de război după ce totul a pornit de la uciderea a 26 de turiști în Kashmirul indian, iar miercuri dimineață, India a lansat un atac aerian asupra mai multor locații din Pakistan iar pakistanezii susțin că au doborât în cascadă trei avioane de luptă indiene de producție franceză Rafale, un MiG-29 și un Su-30, precum și un sistem aerian fără pilot Heron.
Fum alb a ieşit pe coşul instalat pe acoperişul Capelei Sixtine de la Vatican. După mai multe tururi de scrutin de la începerea conclavului, cei 133 de cardinali electori l-au ales pe succesorul papei Francisc, potrivit imaginilor transmise în direct de Vatican News.
NASA ia în calcul posibilitatea lansării unor rachete către Marte începând cu anul viitor.
Toate cele cinci țări UE și NATO care se învecinează cu Rusia au declarat că intenționează să se retragă din acordul internațional din cauza amenințării militare rusești.
Comisia Europeană a lansat joi o consultare publică privind posibile contramăsuri împotriva tarifelor americane în cazul eșecului negocierilor comerciale cu Washingtonul și va lansa o dispută la Organizația Mondială a Comerțului
Majoritatea țărilor europene și-a sporit considerabil cheltuielile militare în 2024: Polonia a cheltuit cu 31% mai mult decât anul precedent și investește 4,2% din PIB pentru apărare, în timp ce Germania este acum pe locul patru în rândul țărilor cu cele mai mari cheltuieli militare (după SUA, China și Rusia) și cheltuiește acum 2,1% din PIB-ul țării.
Lockheed Martin (LM) intenționează să dezvolte o versiune fără pilot a avionului F-35, modernizare care se numără printre numeroasele îmbunătățiri pe care compania le promovează pentru această aeronavă după ce a pierdut competiția pentru proiectele Next Generation Air Dominance (NGAD) destinate dezvoltării unor avioane de luptă american de generația a șasea..
Laboratorul de Cercetare al Forțelor Aeriene ale Statelor Unite (AFRL) a atribuit companiei General Atomics un contract în valoare de aproape 100 de milioane de dolari ($99,292,613) pentru dezvoltarea unui sistem aerian fără pilot (UAS) de ultimă generație, denumit GHOST care dispune de propulsie hibrid.
Ministerul israelian al Apărării a confirmat utilizarea cu succes, în condiții de luptă, a sistemelor laser de mare putere de către Forțele Aeriene Israeliene (IAF) în timpul actualului conflict „Săbiile de Fier”. Aceste sisteme, dezvoltate printr-o colaborare între Rafael Advanced Defense Systems și Direcția pentru Cercetare și Dezvoltare în Apărare (DDR&D), au interceptat un număr considerabil de amenințări inamice, marcând o premieră operațională în utilizarea acestei tehnologii în luptă.
Un raport al Agenției de Informații a Apărării (DIA) a Statelor Unite, publicat la 11 mai 2025, avertizează că Beijingul ar putea recurge la operațiuni militare limitate care să vizeze insulele Kinmen și Matsu care se învecinează cu Taiwanul. Aceste mișcări, parte a unei strategii de "feliere", urmăresc să testeze limitele descurajării americane și să erodeze controlul Taipeiului asupra frontierelor sale, fără a declanșa un conflict deschis.
Pe fondul unei Rusii din ce în ce mai agresive, statele europene membre ale NATO se confruntă cu o provocare bugetară majora. Summitul NATO din iunie de la Haga va stabili oficial ''noile obiective pentru 2025'' (CT25), care impun o creștere semnificativă a cheltuielilor militare. Olanda a estimat că îndeplinirea cotei sale din CT25 va costa 16-19 miliarde de euro anual, pe lângă bugetul existent, ajungând la aproximativ 3,5% din PIB – noua țintă asumată de NATO.
Pe 4 august 2024, Ucraina anunțat oficial că a primit primul lot de avioane de vânătoare F-16 de fabricație americană. De atunci, se pare că Forțele Aeriene au primit în jur de 30-36 de aeronave, trei dintre acestea fiind pierdute în misiuni de luptă.
Ucraina este pe cale să își consolideze semnificativ capacitățile de atac la distanță lungă, cu planuri ambițioase de a produce masiv sisteme "Deep Strike" și cu un sprijin internațional crescând, inclusiv o potențială investiție germană directă în industria sa de apărare. Această strategie vizează nu doar apărarea teritoriului național, ci și extinderea presiunii asupra infrastructurii critice rusești, o componentă esențială a strategiei de descurajare a Kievului.
Comisia Europeană a publicat miercuri, 28 mai, documentul privind Abordarea strategică a UE la Marea Neagră. Principalele acțiuni vizează dezvoltarea și protecția coridoarelor de mobilitate militară, precum și protecția platformelor energetice din Marea Neagră, în contextul în care, începând cu anul 2027, România va extrage gaze din perimetrul Neptun Deep.
Germania și Ucraina au semnat un acord de cooperare în producția de rachete cu rază lungă de acțiune. Berlinul a promis, de asemenea, un sprijin militar de cinci miliarde de euro.
Sancțiunile împotriva Rusiei introduse de la începutul războiului din Ucraina își fac efectul, dar există și multe modalități de a le ocoli. O anchetă realizată de Der Spiegel a arătat că mari firme germane participă, de exemplu, la modernizarea silozurilor nucleare rusești.
Rusia, acumulează în prezent peste 50.000 de soldați în direcția Sumî, a confirmat chiar președintele Volodimir Zelenski a declarat aceste lucruri în timpul unei discuții cu jurnaliștii.
Statul Islamic din Siria și-a intensificat activitățile de la răsturnarea regimului Bashar al-Assad, a subliniat de purtătorul de cuvânt al Ministerului de Interne sirian, Nur ad-Din Baba.
Aproape că ne-am obișnuit să privim cu îngăduință ușurința cu care președintele Donald Trump face declarații uneori hazardate, alte ori contradictorii referitoare la probleme extrem de importante cu care se confruntă lumea. Însoțite însă de anumite acțiuni, ideile repetate în mai multe contexte ajung să contureze o posibilă imagine îngrijorătoare pe care președintele american pare să și-o dorească la nivel global, și anume împărțirea lumii în sfere de influență între Statele Unite, Rusia și China.
Europa își intensifică în mod semnificativ sprijinul militar acordat Ucrainei, înarmând armata ucraineana cu sisteme avansate de apărare aeriană, artilerie și avioane de luptă, în timp ce Rusia respinge ferm orice nou acord de încetare a focului și se pregătește pentru o nouă ,,ofensivă de vară''. Această schimbare decisivă vine după avertismentele repetate ale Uniunii Europene, care își mobilizează acum pe deplin resursele pentru a ajuta Ucraina.
Rusia întreprinde o modernizare majoră a infrastructurii sale de rachete nucleare din regiunea Orenburg, aproape de granița cu Kazahstanul. Această modernizare extinsă, centrată în jurul orașului Iasny, implică Regimentele 621 și 368 de Rachete ale Armatei ruse, ambele înzestrate cu sistemul strategic de rachete nucleare Avangard, o armă hipersonică capabilă să transporte focoase nucleare.
România face pași importanți spre consolidarea capacităților sale de apărare și securizarea lanțului de aprovizionare al NATO, prin explorarea unor proiecte de coproducție de muniție cu Statele Unite. Ambasada SUA la București a salutat miercuri semnarea a două Scrisori de Solicitare (LOR) de către Ministerul Economiei din România, un demers care ar putea duce la producția internă de muniție esențială pentru tancurile americane Abrams și pentru artilerie.
Ministrul apărării al Republicii Belarus, Viktor Khrenin, a anunțat miercuri (28.05.2025) că cel mai mare exercițiu militar comun din acest an cu Rusia - Vest-2025 - se va muta de la granițele de vest în interiorul țării. Această decizie are ca scop contribuția la reducerea tensiunilor din regiune, a explicat Khrenin, scrie agenția de presă slovacă TASR, pe baza unui raport de pe site-ul radiodifuzorului public estonian ERR.
Rusia a reorientat economia națională către industria militară, o decizie care, deși a susținut creșterea pe termen scurt, amenință stabilitatea pe termen lung și complica si mai mult condițiile semnării unui acord de pace în Ucraina. Un raport recent al Wall Street Journal subliniază că succesul militar al lui Vladimir Putin îi oferă o marjă de manevră în negocierile de pace, însă dependența economiei ruse de producția de armament face dificilă „dezghețarea” conflictului.
Republica Cehă a declarat miercuri că China este responsabilă pentru o „campanie cibernetică rău intenționată” care a vizat o rețea utilizată pentru comunicații neclasificate la Ministerul Afacerilor Externe și l-a convocat pe ambasadorul chinez pentru a condamna incidentul.
DefenseRomania se află în aceată perioadă în Coreea de Sud unde publicația noastră participă, la invitația partenerilor coreeni, la întrevederi și evenimente militare organizate de Armata Republicii Coreei, precum și la expoziția navală Madex 2025 (International Maritime Defense Industry Exhibition), ajunsă deja la a 14-a ediție. Pe parcursul acestor zile DefenseRomania va furniza interviuri și materiale despre eveniment, precum și cooperarea bilaterală între Coreea și România pe zona de securitate și apărare.
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a promis miercuri că Rusia va anunța în curând o nouă rundă de discuții cu Ucraina. Potrivit acestuia, în cadrul acestor negocieri, Moscova va depune eforturi pentru a elimina toate legile discriminatorii în vigoare pe teritoriul Ucrainei.
Dronele ucrainene au atacat o fabrică de drone din localitatea Dubna, situată în regiunea Moscova.
Noua cursă a înarmărilor vizează forțele de drone, care devin arme-cheie și în conflictul India–Pakistan. Așa-numita ”dronizare” a războiului o întâlnim în Ucraina, acolo unde UAV-urile sunt folosite în aproape orice misiune, de la cele kamikaze, la cele de culegere de informații, inclusiv pentru reglarea focului artileriei.
Cancelarul german Friedrich Merz și-a clarificat poziția față de Ucraina cu privire la armele cu rază lungă de acțiune.
Retorica președintelui american s-a schimbat dramatic în ultima perioadă. Acum își exprimă public dezamăgirea față de dictatorul rus pe care îl avertizează că „se joacă cu focul”.
Președintele României, Nicușor Dan, a avut marți seară o convorbire telefonică cu președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, marcând primul contact la nivel înalt cu administrația republicană de la Washington de la preluarea mandatului său. Discuția, care a durat aproximativ 10 minute, a abordat teme esențiale precum securitatea, domeniul energetic și situația din Ucraina, potrivit surselor politice citate de Digi24.
Încă din primele zile ale războiului de agresiune al Rusiei a fost clar că apărarea antiaeriană ucraineană reprezintă principalul obstacol în derularea ofensivei ruse așa cum și-o doreau planificatorii de la Kremlin. După 3 ani și 3 luni de la atacul care trebuia să aducă succesul în 3 zile, tacticienii ruși dau primele semne de succes în găsirea unor soluții eficiente de penetrare a acestei adevărate cortine de foc prin care inimoșii militari ucraineni reușesc să reducă la maximum zecile și chiar sutele de atacuri aeriene lansate zilnic de ruși.
Relațiile dintre Ungaria și Ucraina ating un nou minim istoric, pe măsură ce Budapesta își intensifică retorica și acțiunile ostile împotriva Kievului, sub pretextul unor "operațiuni de intelligence" desfăşurate de ucraineni pe teritoriul ungar. Această escaladare survine în contextul în care Ungaria blochează negocierile de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană și înaintea alegerilor parlamentare de anul viitor, cruciale pentru premierul Viktor Orban.
Aspirațiile Europei de a avea o industrie constructoare de nave militare solidă și competitivă la nivel mondial se confruntă cu obstacole majore, după cum a subliniat șeful Statului Major al Marinei franceze, amiralul Nicolas Vaujour. În cadrul unei audieri parlamentare recente, Vaujour a evidențiat nevoia urgentă de coordonare între numeroasele șantiere navale de pe continent, argumentând că situația actuală fragmentată împiedică capacitatea Europei de a obține contracte avantajoase pe piața de export.
Se pare că noul guvern german analizează modalități de sprijinire a industriei ucrainene de apărare în ceea ce priveste producția de arme cu rază lungă de acțiune, o măsură care ar consolida în mod semnificativ capacitățile militare interne ale Ucrainei. Această inițiativă, anuntat de cotidianul german Spiegel, arata o schimbare în abordarea Germaniei față de ajutorul militar, trecând de la furnizarea directă de arme la încurajarea Ucrainei sa-si produca sinugra echipamentele militare de care are nevoie.
Rusia a lansat in ultimele zile cel mai intens val de atacuri împotriva Ucrainei de până acum, marcând trei nopti consecutive de bombardamente aeriene intense și diminuând și mai mult sperantele unei soluții pașnice la conflictul care dureaza de mai bine de trei ani. Oficialii ucraineni au raportat un număr impresionant de 355 de drone utilizate de rusi in atacul de duminică seara, cu un total de 900 de drone lansate de vineri până duminică.
Uniunea Europeană a aprobat marți un nou instrument financiar al UE, SAFE, care va permite țărilor UE să achiziționeze în comun echipamente militare și să obțină împrumuturi pentru apărare de până la 150 de miliarde de euro. Surse diplomatice au confirmat acest lucru.
