Ambasada Rusiei în România transmite că „modificările aduse legislației ruse, prezentate de unii analiști locali ca fiind aproape un „val de represiune împotriva vocilor critice”, nu sunt de fapt ceva fundamental nou”.
Pachetul legislativ a fost deja promulgat de președintele Vladimir Putin chiar în primele zile ale acestui an. Restricțiile interzic de exemplu protestele în apropierea sediilor de poliție sau a altor instituții și includ și termenul de pichetare, folosit anterior ca o fereastră de cei care protestează împotriva regimului, asta întrucât termenul de protest se află deja sub incidența legii ruse.
O altă măsură pe care Vladimir Putin a promulgat-o se referă la organizarea de mitinguri de către „cetățeni străini” sau „organizații străine”. În aceste condiții pot fi catalogați de către guvern mult mai ușor cetățeni ai Federației Ruse drept „agenți străini”.
Într-o postare pe pagina oficială de Facebook a Ambasadei Federației Ruse în România se precizează:
„La sfârșitul lunii decembrie 2020, în Rusia a fost aprobat un set de modificări la așa-numita „legislație privind agenții străini” care prevede măsuri suplimentare în vederea contracarării amenințărilor la adresa securității naționale. Cu toate acestea, judecând după comentariile din presă, complexitatea formulărilor juridice a împiedicat unii jurnaliști străini, inclusiv și cei români, să înțeleagă esența acestor amendamente.
Modificările aduse legislației ruse, prezentate de unii analiști locali ca fiind aproape un „val de represiune împotriva vocilor critice”, nu sunt de fapt ceva fundamental nou. Pe de o parte, acestea reprezintă o continuare a liniei, începute în Rusia în urmă cu câțiva ani, de a introduce transparență în activitățile organizațiilor non-comerciale (ONC), care, angajându-se în activități politice în țară, primesc în același timp finanțare din străinătate. Pe de altă parte, aceste novații nu sunt ceva unic în practica internațională: legislația în domeniul securității naționale care vizează asigurarea transparenței activităților publice și politice a persoanelor finanțate din străinătate există în Israel, Ungaria, India, Australia, Egipt și multe alte țări. De exemplu, în Statele Unite, Actul de înregistrare a agenților străini (Foreign Agents Registration Act, FARA) a fost adoptat încă în 1938. Planul de acțiune pentru susținerea democrației în UE publicat în decembrie 2020, precum și Raportul Comisiei Parlamentului European privind combaterea interferențelor în procese democratice din UE prezentat în ianuarie anului curent acordă o atenție specială subiectului de influență străină asupra proceselor politice din Uniunea Europeană.
Scopul celor mai recente modificări ale legislației ruse este de a închide „lacunele” utilizate de unele persoane fizice și juridice pentru a ascunde publicului faptul că desfășoară activități politice cu fonduri primite din străinătate. În același timp, este de menționat și faptul că nimeni nu interzice cetățenilor și ONC-urilor din Rusia să desfășoare activități politice și să primească bani din străinătate pentru aceste scopuri. Pur și simplu li se cere să notifice organele guvernamentale relevante, cetățenii și organizațiile cu care interacționează despre acest lucru. Iar în cazul dacă ei opresc activitatea politică sau primirea fondurilor din străinătate, pot solicita să fie excluși din registrul agenților străini.În mod concret, modificările din decembrie 2020 prevăd următoarele:
- Statutul de agent străin este atribuit acum nu doar cetățenilor și organizațiilor care primesc în mod direct finanțare străină pentru activitate politică, ci și celor care primesc bani pentru aceste scopuri prin intermediari finanțați din străinătate.
- Asociațiile care funcționează fără înregistrare și primesc bani din străinătate pentru activitate politică, acum, la fel ca și ONC înregistrate, trebuie să înștiințeze autoritățile despre acest lucru, să raporteze trimestrial despre fondurile primite din străinătate și utilizarea acestora.
- Statutul de agent străin este extins pentru a include persoanele fizice care desfășoară activități politice și (sau) colectează intenționat informații despre activitatea militară, tehnico-militară ce poate fi folosită împotriva securității naționale a Federației Ruse, în interesul unui stat străin, al autorităților acestuia, al unei organizații internaționale sau străine.
În acest caz persoana fizică care desfășoară astfel de activități trebuie să depună o solicitare de înscriere în registrul persoanelor fizice care îndeplinesc funcții de agenți străini. În caz contrar, va fi înscrisă în registru de către Ministerul Justiției, a cărui decizie, cu toate acestea, poate fi atacată în instanță.
Diplomații, jurnaliștii străini acreditați și alte persoane prin decizia Ministerului Justiției sunt exceptate de la înregistrarea în calitate de agenți străini. Cu toate acestea, dacă un jurnalist realizează activități incompatibile cu activitatea sa profesională, acesta va fi înscris în registrul sus menționat.
Persoanele fizice care îndeplinesc funcția de agenți străini trebuie să informeze autoritățile la fiecare șase luni privind propria activitate și să îi înștiințeze pe toți cei cu care interacționează despre primirea acestui statut.
Persoanele fizice care îndeplinesc funcții de agenți străini nu pot fi numite în funcții publice și funcții publice locale.
Orice referire la o organizație non-comercială, o asociație informală sau o persoană fizică care îndeplinește funcții de agent străin trebuie să conțină o mențiune că aceasta are un astfel de statut sau că un anumit material al său a fost creat de un agent străin.
Astfel, au fost aduse clarificări cadrului legislativ deja existent, care fac posibilă asigurarea informării corespunzătoare a societății cu privire la finanțarea externă a activității politice în țara noastră. La fel ca în alte state în care există un cadru legislativ similar, sarcina acestor legi este de a asigura transparență în vederea de a limita unele încercări venite din exterior de a manipula opinia publică și de a influența formarea politicii externe și interne a Rusiei în interesele statelor străine.
Există, de asemenea, un alt fapt evident, foarte des trecut cu vederea: în Rusia este posibilă angajarea în activitate politică fără a primi bani din străinătate sau, dimpotrivă, este posibilă primirea finanțării externe pentru alte activități utile decât activitate politică, de exemplu: sprijinirea științei și artei, copiilor etc. Ambele cazuri nu implică atribuirea statutului de „agent străin”. Mai mult, în ultimii ani în Rusia s-a făcut multă muncă pentru a crea condiții și instrumente, inclusiv cele financiare, în vederea susținerii societății civile. În acest scop a fost înființat Fondul de granturi prezidențiale care primește anual o finanțare bugetară de peste 8 miliarde de ruble. Aceasta înseamnă că „grijile” cultivate în Occident cu privire la un așa numit „atac masiv” asupra societății civile din Rusia, cum spunea personajul satiristului american Mark Twain, sunt „foarte exagerate” dacă nu ar trebui clasificate drept știri false.
Am dori să adăugăm câteva cuvinte despre un subiect, care este foarte popular în Occident dar, totodată, lipsit de temelii, privind presupusa „opresiune a mass-media în Rusia”, inclusiv cu ajutorul „legislației privind agenții străini”,. Aceste legi nu împiedică activitatea mass-media care îndeplinesc funcții de agenți străini, ci doar le obligă să se înregistreze în mod corespunzător și să raporteze cu privire la activitățile lor. Mai mult, există cel puțin o duzină de astfel de mass-media care încalcă legile, evitând menționarea statutului său, adică ascunzând publicului natura propagandistică a materialelor lor plătite de statele străine.
Spre deosebire de țara noastră, în Statele Unite, atribuirea statutului de agent străin a dus la o blocare reală a activității jurnalistice a presei rusești. De exemplu, angajații Russia Today au fost aproape imediat lipsiți de acreditare în Congres. Acești pași sunt completați de revocarea vizelor, expulzări din țară, presiuni din partea serviciilor speciale și insuficienta securitate a jurnaliștilor din Rusia în SUA.
Astfel, în 2020, corespondenții ruși au suferit în timpul revoltelor din iulie din Portland și al protestelor din octombrie din Philadelphia, nemaivorbind despre aproximativ o mie de cazuri de încălcare a drepturilor jurnaliștilor în Statele Unite în decurs de doar un an și blocarea conturilor a mass-media rusești de către platforme sociale străine în 2020. Aceste acțiuni necuviincioase nu numai că contravin principiului libertății de exprimare și încalcă drepturile cetățenilor ruși de a accesa informațiile, dar sunt, totodată, o manifestare flagrantă a cenzurii. Dar aceste cazuri, care nu sunt speculative, ci reprezintă exemple concrete de încercări de a „închide” opiniile alternative (care nu coincid cu poziția Occidentului), nu numai că nu provoacă nicio indignare la „campionii democrației” americani și europeni, dar nici nu atrag oarecare interes vizibil din partea lor”, se arată în mesajul Ambasadei Rusiei în România.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
O primă aeronavă P-8A ”Poseidon” care va putea detecta submarine rusești a fost livrată Germaniei. Până în 2028, Bundeswehr-ul ar trebui să primească opt astfel de platforme.
Forța internațională planificată în Fâșia Gaza nu va include soldați trimiși de Turcia, a anunțat duminică guvernul israelian.
În timpul întâlnirii pe care a avut-o cu Viktor Orban, vineri seară, Donald Trump, a fost întrebat despre retragerea unei părți a trupelor americane din România.
Comisia Europeană a înăsprit oficial vineri regulile privind vizele pentru cetățenii ruși. În special, le-a eliminat dreptul la vize cu mai multe niveluri, ceea ce înseamnă că rușii vor trebui să solicite altele noi de fiecare dată când călătoresc în UE.
Vânătorul de mine M 271 „Căpitan Constantin Dumitrescu”, recent intrat în dotarea Forțelor Navale Române, va contribui semnificativ la asigurarea libertății de navigație în Marea Neagră, într-un context de securitate maritimă tot mai complex, marcat de prezența minelor marine în derivă.
Ionuț Moșteanu, ministrul Apărării Naționale, a fost audiat zilele trecute la Direcția Națională Anticorupție, în calitate de martor în dosarul ce vizează contracte ale C.N. ROMTEHNICA S.A. Aici trebuie subliniat că ROMTEHNICA e compania prin care se desfășoară programele de înzestrare ale Armatei României.
Gunvor, un gigant petrolier rus fondat de oligarhul rus Ghenadi Timcenko, s-a retras dintr-o ofertă de vânzare a gigantului petrolier rus Lukoil, despre care a spus că este vândut după ce SUA au impus sancțiuni. Grupul a anulat tranzacția în valoare de peste 22 de miliarde de dolari după ce Departamentul Trezoreriei SUA l-a etichetat drept „marionetă a Kremlinului”.
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavov, a căzut în dizgrație la Kremlin după o conversație telefonică eșuată cu secretarul de stat american Mark Rubio, care a dus la amânarea întâlnirii dintre Vladimir Putin și Donald Trump la Budapesta.
În perioada 5–6 noiembrie, la București, are loc NATO–Industry Forum 2025 (NIF25), desfășurat sub patronajul Secretarului General al NATO.
DefenseRomania a participat la evenimentele de joi și a avut oportunitatea de a discuta cu amiralul Pierre Vandier, Comandantul Suprem Aliat pentru Transformare (SACT) al NATO, oficialul NATO responsabil cu inovarea.
Armata azeră este în curs de aliniere la standardele NATO, a declarat președintele Ilham Aliyev în timpul unei întâlniri cu reprezentanții Alianței Nord-Atlantice sosiți la Baku.
Tot mai multe aeroporturi din Europa sunt perturbate de drone, iar Germania suspectează Rusia ca fiind în spatele acestor incidente.
Ministrul rus al apărării, Andrei Belousov, a sugerat în cadrul reuniunii de miercuri (05.11.2025) a Consiliului de Securitate al Rusiei că Moscova ar trebui să înceapă imediat pregătirile pentru reluarea testelor nucleare, care ar putea avea loc în arhipelagul Novaia Zemlya din Oceanul Arctic, ca răspuns la acțiunile Statelor Unite.
Joi dimineaţa, preşedintele Nicuşor Dan şi secretarul general al NATO vor participa împreună la NATO Industry Forum.
Forțele Aeriene Ruse, potrivit unor surse ucrainene, au modificat bombele sovietice cunoscute sub numele de KAB, care anterior aterizau la doar 70-90 km de linia frontului, pentru a le permite să lovească ținte aflate mai adânc în teritoriul Ucrainei. Conform serviciilor secrete ucrainene, raza de acțiune a acestor bombe a fost mărită până la 200 de kilometri.
România îşi va îndeplini obligaţiile pe care şi le-a asumat în context aliat, a transmis Nicuşor Dan.
Mark Rutte, Secretarul General al NATO, a dat asigurări de la București că retragerea unei părți a soldaților americani din România nu afectează securitatea flancului, iar în cazul ipotetic al unui atac asupra României, întreaga Alianță va răspunde.
Informațiile privind luptele de la Pokrovsk, un important punct logistic pentru fortificațiile ucrainene din zona Donețk, sunt destul de confuze. Deși Kievul a lăsat să se înțeleagă că trupele sale speciale trimise acolo au reușit să stabilizeze zona, rușii continuă să avanseze.
Președinta mexicană Claudia Sheinbaum a exclus marți o eventuală intervenție armată a Statelor Unite ale Americii în Mexic, după informații de presă potrivit cărora omologul său american Donald Trump ar avea în vedere să trimită trupe pentru a lupta împotriva cartelurilor mexicane de traficanți de droguri, transmit Agerpres și AFP.
Compania germană Rheinmetall, cel mai mare producător de armament din Europa, a început construcția unei facilități moderne de muniții la fabrica din Baisogala, Lituania, a relatat Bloomberg.
Prim-ministrul Ilie Bolojan l-a primit marţi, la Palatul Victoria, pe amiralul Pierre Vandier, comandantul suprem aliat pentru Transformare - SACT, pentru a discuta priorităţile României în cadrul NATO şi modul în care armata şi industria românească de apărare se adaptează transformărilor tehnologice necesare pentru a face faţă provocărilor în materie de securitate.
Ucraina și Republica Moldova pot deveni membre ale Uniunii Europene în următorii cinci ani dacă vor realiza toate reformele necesare, a anunțat oficial marți Comisia Europeană.
În perioada 5–6 noiembrie, la București, are loc NATO–Industry Forum 2025 (NIF25), desfășurat sub patronajul Secretarului General al NATO.
DefenseRomania va participa la eveniment și va transmite cele mai importante aspecte publice din cadrul Forumului.
Indonezia intenționează să comande patru avioane militare suplimentare A400M de la corporația europeană Airbus, a anunțat luni președintele Prabowo Subianto cu ocazia livrării unui prim asemenea aparat, informează agențiile Agerpres și AFP.
Surse ale DefenseRomania arată că Asociația Ofițerilor în Rezervă din România (AORR) a transmis Senatului o solicitare oficială de audiență, cu caracter de urgență, în legătură cu propunerea legislativă PLx-350/2025, aflată în prezent în procedură parlamentară.
Exporturile Rusiei de gaze naturale lichefiate (GNL) au scăzut în ritm anual cu 3,4% în primele zece luni din acest an, la 25,2 milioane tone metrice (mmt), deşi în octombrie s-a înregistrat un avans record, de 21%, în urma începerii livrărilor de la noua uzină Arctic LNG 2, a anunţat furnizorul global de date LSEG, transmit Agerpres și Reuters.
Secretarul Consiliului Securității Rusiei, Serghei Șoigu, a avertizat vineri SUA în legătura cu degradarea stabilității strategice după anunțul Casei Albe privind reluarea testelor cu arme nucleare, dar a afirmat că Rusia este pregătită să efectueze teste pe poligoanele sale de testare, în caz de necesitate, potrivit Agerpres și EFE.
SUA intenționează să reducă numărul de militari, începând de luna viitoare, după mișcarea din România, și în alte țări.
Corporația petrolieră rusă Lukoil, care se află sub sancțiuni americane și britanice, a fost de acord să își vândă activele internaționale companiei Gunvor care activează în domeniul tranzacționării energiei.
Guvernul lucrează la cadrul legal pentru sprijinirea industriei de apărare. Proiectul de ordonanță de urgență, aflat în primă lectură, reglementează cadrul juridic pentru realizarea investițiilor din domeniul industriei naționale de apărare destinate construirii, modernizării, reconversiei şi extinderii capacităţilor de producţie
Donald Trump și Lee Jae Myung au finalizat detaliile acordului comercial la un summit din Coreea de Sud, miercuri.
Încă de la începutul anului trecut, relațiile egipteano-turce au cunoscut o schimbare strategică rapidă, reflectată clar în sectoarele militar și de apărare.
Presa germană a informat că, pe 28 noiembrie, în Polonia a fost activată apărarea antiaeriană după ce au fost detectate activități intense ale aviației rusești în apropierea flancului estic al NATO.
Vocile care contează la Kiev și în cancelariile occidentale încep să articuleze cu voce tare ceea ce istoricii militari intuiau deja, dar politicienii refuzau să accepte: războiul din Ucraina nu se va încheia cu o paradă a victoriei în Piața Roșie și nici cu prăbușirea imediată a regimului de la Kremlin.
Recentele anunțuri venite de la Kiev, Stockholm și Paris privind posibila achiziție a unui număr impresionant de avioane de luptă europene - 100 de Rafale și până la 150 de Gripen - au generat mult entuziasm în spațiul public. Un total de 250 de aparate de zbor sună, într-adevăr, spectaculos. Totuși, dacă privim situația la rece, dincolo de retorica politică și de scrisorile de intenție, realitatea este mult mai nuanțată.
Invalidând calculele strategice care au dictat politica de apărare americană în ultimele decenii, președintele Donald Trump a anunțat, pe 27 noiembrie 2025, o decizie care remodelează doctrina de descurajare a Statelor Unite: achiziția de noi bombardiere B-2 Spirit.
La scurt timp după întoarcerea dintr-o vizită la Moscova, unde s-a întâlnit cu Vladimir Putin, premierul ungar, Viktor Orban, a acordat un interviu publicației germane Welt am Sonntag, în care a declarat că, după încheierea ostilităților, Ucraina ar trebui să redevină un stat tampon între Rusia și țările NATO.
Președintele american Donald Trump a provocat un val de șoc la nivel global sâmbătă, 29 noiembrie, anunțând pe contul său de pe rețeaua socială TruthSocial că spațiul aerian "deasupra și în jurul Venezuelei" ar trebui considerat "complet închis".
Informațiile recente venite de la Berlin, conform cărora luna octombrie a marcat un record absolut în ceea ce privește activitatea dronelor deasupra bazelor militare germane, nu trebuie citite ca simple statistici ale unor incidente izolate de securitate.
Președintele american Donald Trump a anunțat pe 18 noiembrie, în timpul vizitei prințului moștenitor saudit Mohammed bin Salman la Casa Albă, aprobarea sa de a vinde avioane de vânătoare stealth avansate F-35 către Riad, ca parte a unui acord strategic de apărare care include și achiziționarea a 300 de tancuri Abrams fabricate în SUA, o mișcare care consolidează parteneriatul de apărare dintre Statele Unite și Arabia Saudită.
Misterul exploziilor care au zguduit vineri două petroliere aflate la intrarea în strâmtoarea Bosfor s-a risipit mai repede decât fumul negru ridicat de pe punțile navelor avariate. Nu a fost vorba despre mine marine rătăcite aşa cum se credea și nici despre accidente tehnice cauzate de uzură morală a navelor, ci despre o operațiune chirurgicală asumată Ucraina.
Viktor Iușcenko, cel de-al treilea președinte al Ucrainei și omul care a simțit pe propria piele toxicitatea influenței rusești, a ieșit recent la rampă cu un avertisment brutal. Fostul lider de la Kiev compară propunerile de „pace” venite dinspre Washington cu Acordul de la Munchen din 1938.
Într-o Europă care încă dezbate reactiv despre reintroducerea stagiului militar sau despre cum să-și completeze stocurile de muniție, Estonia alege din nou să privească securitatea națională nu ca pe o sarcină exclusivă a armatei, ci ca pe o competență civică fundamentală.
De la începutul războiului din Ucraina, Marea Neagră a devenit mai mult decât o simplă întindere de ape, ci o tablă de șah minată, unde regulile navigației internaționale sunt rescrise de nevoia Rusiei de a-și finanța războiul și de incapacitatea comunități internaționale de a opri complet acest flux.
Într-o perioadă în care atenția globală este fixată pe linia frontului din estul Ucrainei, o altă bătălie, mai subtilă dar infinit mai periculoasă, se desfășoară în spațiul aerian al nordului Europei. Fotografiile recente publicate de Forțele Aeriene Suedeze, surprinzând un bombardier strategic rusesc Tu-22M3 deasupra Mării Baltice dezvăluie o realitate incomodă pentru strategiile de apărare ale NATO: Rusia nu doar că își menține capacitatea de proiecție a forței nucleare și convenționale, dar reușește să-și regenereze flota de bombardiere în ciuda sancțiunilor, testând reacţia statelor baltice şi scandinave.
Într-un război de uzură, victoria nu se măsoară doar în kilometri pătrați de teritoriu recucerit, ci și în capacitatea de a „orbi” adversarul, lăsându-l expus și vulnerabil în fața unor lovituri care vizează însăși infrastructura vitală a frontului.
O explozie spectaculoasă, un nor purpuriu toxic și o tăcere asurzitoare din partea Kremlinului. Evenimentele de vineri, 28 noiembrie, de la poligonul Yasny din regiunea Orenburg, par să confirme un nou eșec major în programul de modernizare nucleară al Rusiei. Deși Moscova încearcă să proiecteze imaginea unei forțe strategice invincibile, dovezile vizuale și contextuale indică faptul că „super-armele” promovate agresiv de Vladimir Putin au o problemă fundamentală: refuză să zboare.
Viktor Orban a mers din nou la Moscova, unde a obținut din partea lui Vladimir Putin recunoașterea relațiilor excelente dintre cele două țări.
Negocierile dintre Sudan și Rusia pentru achiziția de avioane de luptă Su-30 sau Su-35 au depășit stadiul de simplă tranzacție militară, transformându-se într-un troc strategic definitoriu pentru viitorul Africii de Nord-Est.
Vineri seara, Ucraina a primit o lovitură care nu a venit dinspre Moscova, ci din interiorul propriilor sale instituții. Andrii Yermak, șeful de cabinet al președintelui și, de facto, al doilea cel mai puternic om din statul ucrainean, și-a prezentat demisia. Nu a fost o retragere onorabilă, ci una forțată de perchezițiile procurorilor anticorupție (NABU) chiar în locuința sa.
Dezvăluirile recente din presa britanică, potrivit cărora Donald Trump i-a trimis pe Steve Witkoff și Jared Kushner la Moscova pentru a pune pe masa Kremlinului recunoașterea controlului rusesc asupra teritoriilor ocupate, confirma în continuare cum se raportează azi Statele Unite la conflictul din Ucraina.
Țările din întreaga lume cheltuiesc sume enorme pentru achiziționarea și fabricarea de arme pentru a-și menține securitatea națională, a descuraja potențialele amenințări și a-și demonstra puterea la nivel regional și global. Cheltuielile militare reflectă nu numai prioritățile de apărare ale unei țări, ci și ambițiile sale tehnologice, alianțele strategice și considerațiile geopolitice.
Sub pretextul unei ofensive tehnice împotriva cartelurilor de droguri, Statele Unite redesenează arhitectura de securitate din America Latină. Acordul recent semnat de SUA cu Republica Dominicană este considerat de experţi ultima piesă dintr-un dispozitiv militar masiv care, privit de sus, seamănă izbitor cu o blocadă navală și aeriană în jurul regimului de la Caracas.
Cooperarea tehnologică dintre Israel și România pare să fi generat nu doar un produs competitiv, ci și un precedent important pentru implicarea industriei românești.
Polonia nu mai așteaptă de mult timp ca securitatea europeană să fie desenată în cancelariile vestice, ci își construiește metodic statutul de pilon central al NATO pe Flancul Estic. Semnarea recentului contract pentru rachetele AIM-120D-3 este o altă declarație de intenție despre cum va arăta doctrina de apărare a Poloniei în următorul deceniu.
Rusia a primit o nouă propunere de încetare a conflictului, iar discuțiile cheie svor avea loc la Moscova.
Guvernul a transmis că premierul Ilie Bolojan a luat act de demisia ministrului Apărării Ionuț Moșteanu.
O dronă de tip MQ-9 Reaper prăbușită în aceste zile a fost de fapt doborâtă de US Army, lucru confirmat de forțele armate ale Statelor Unite ale Americii.
Compania italiană Leonardo se pregătește să prezinte o nouă tehnologie de apărare aeriană care ar trebui să contribuie la integrarea unor scuturi antirachetă, precum Iron Dome israelian.
Ministrul Apărării Ionuț Moșteanu a demisionat din funcție.
În această dimineață, ofițeri ai Biroului Național Anticorupție din Ucraina și ai Procuraturii Speciale Anticorupție efectuează percheziții la reședința șefului Cabinetului Președintelui, Andrii Yermak, din cartierul guvernamental, a relatat NABU.
„NABU și SAPO desfășoară acțiuni de investigație (percheziții) la sediul Președinției Ucrainei. Acțiunile de investigație sunt autorizate și se desfășoară în cadrul anchetei”, se arată în raportul citat de media ucrainean.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 27.11.2025, două bombardiere cu rază lungă de acțiune de tip Tu-22M3 aparținând Forțelor Aerocosmice ale Federației Ruse au efectuat un zbor planificat deasupra apelor neutre ale Mării Baltice.
Statul Major General al armatei ucrainene a comunicat despre două atacuri efectuate în cursul nopţii de joi spre vineri, primul vizând o rafinărie din regiunea rusă Saratov (Districtul federal Volga, la graniţa cu Kazahstanul), al doilea vizând aerodromul Saki, din peninsula Crimeea, anexată ilegal de Moscova în 2014, relatează agențiile Agerpres și EFE.
