Ambasada Rusiei în România transmite că „modificările aduse legislației ruse, prezentate de unii analiști locali ca fiind aproape un „val de represiune împotriva vocilor critice”, nu sunt de fapt ceva fundamental nou”.
Pachetul legislativ a fost deja promulgat de președintele Vladimir Putin chiar în primele zile ale acestui an. Restricțiile interzic de exemplu protestele în apropierea sediilor de poliție sau a altor instituții și includ și termenul de pichetare, folosit anterior ca o fereastră de cei care protestează împotriva regimului, asta întrucât termenul de protest se află deja sub incidența legii ruse.
O altă măsură pe care Vladimir Putin a promulgat-o se referă la organizarea de mitinguri de către „cetățeni străini” sau „organizații străine”. În aceste condiții pot fi catalogați de către guvern mult mai ușor cetățeni ai Federației Ruse drept „agenți străini”.
Într-o postare pe pagina oficială de Facebook a Ambasadei Federației Ruse în România se precizează:
„La sfârșitul lunii decembrie 2020, în Rusia a fost aprobat un set de modificări la așa-numita „legislație privind agenții străini” care prevede măsuri suplimentare în vederea contracarării amenințărilor la adresa securității naționale. Cu toate acestea, judecând după comentariile din presă, complexitatea formulărilor juridice a împiedicat unii jurnaliști străini, inclusiv și cei români, să înțeleagă esența acestor amendamente.
Modificările aduse legislației ruse, prezentate de unii analiști locali ca fiind aproape un „val de represiune împotriva vocilor critice”, nu sunt de fapt ceva fundamental nou. Pe de o parte, acestea reprezintă o continuare a liniei, începute în Rusia în urmă cu câțiva ani, de a introduce transparență în activitățile organizațiilor non-comerciale (ONC), care, angajându-se în activități politice în țară, primesc în același timp finanțare din străinătate. Pe de altă parte, aceste novații nu sunt ceva unic în practica internațională: legislația în domeniul securității naționale care vizează asigurarea transparenței activităților publice și politice a persoanelor finanțate din străinătate există în Israel, Ungaria, India, Australia, Egipt și multe alte țări. De exemplu, în Statele Unite, Actul de înregistrare a agenților străini (Foreign Agents Registration Act, FARA) a fost adoptat încă în 1938. Planul de acțiune pentru susținerea democrației în UE publicat în decembrie 2020, precum și Raportul Comisiei Parlamentului European privind combaterea interferențelor în procese democratice din UE prezentat în ianuarie anului curent acordă o atenție specială subiectului de influență străină asupra proceselor politice din Uniunea Europeană.
Scopul celor mai recente modificări ale legislației ruse este de a închide „lacunele” utilizate de unele persoane fizice și juridice pentru a ascunde publicului faptul că desfășoară activități politice cu fonduri primite din străinătate. În același timp, este de menționat și faptul că nimeni nu interzice cetățenilor și ONC-urilor din Rusia să desfășoare activități politice și să primească bani din străinătate pentru aceste scopuri. Pur și simplu li se cere să notifice organele guvernamentale relevante, cetățenii și organizațiile cu care interacționează despre acest lucru. Iar în cazul dacă ei opresc activitatea politică sau primirea fondurilor din străinătate, pot solicita să fie excluși din registrul agenților străini.În mod concret, modificările din decembrie 2020 prevăd următoarele:
- Statutul de agent străin este atribuit acum nu doar cetățenilor și organizațiilor care primesc în mod direct finanțare străină pentru activitate politică, ci și celor care primesc bani pentru aceste scopuri prin intermediari finanțați din străinătate.
- Asociațiile care funcționează fără înregistrare și primesc bani din străinătate pentru activitate politică, acum, la fel ca și ONC înregistrate, trebuie să înștiințeze autoritățile despre acest lucru, să raporteze trimestrial despre fondurile primite din străinătate și utilizarea acestora.
- Statutul de agent străin este extins pentru a include persoanele fizice care desfășoară activități politice și (sau) colectează intenționat informații despre activitatea militară, tehnico-militară ce poate fi folosită împotriva securității naționale a Federației Ruse, în interesul unui stat străin, al autorităților acestuia, al unei organizații internaționale sau străine.
În acest caz persoana fizică care desfășoară astfel de activități trebuie să depună o solicitare de înscriere în registrul persoanelor fizice care îndeplinesc funcții de agenți străini. În caz contrar, va fi înscrisă în registru de către Ministerul Justiției, a cărui decizie, cu toate acestea, poate fi atacată în instanță.
Diplomații, jurnaliștii străini acreditați și alte persoane prin decizia Ministerului Justiției sunt exceptate de la înregistrarea în calitate de agenți străini. Cu toate acestea, dacă un jurnalist realizează activități incompatibile cu activitatea sa profesională, acesta va fi înscris în registrul sus menționat.
Persoanele fizice care îndeplinesc funcția de agenți străini trebuie să informeze autoritățile la fiecare șase luni privind propria activitate și să îi înștiințeze pe toți cei cu care interacționează despre primirea acestui statut.
Persoanele fizice care îndeplinesc funcții de agenți străini nu pot fi numite în funcții publice și funcții publice locale.
Orice referire la o organizație non-comercială, o asociație informală sau o persoană fizică care îndeplinește funcții de agent străin trebuie să conțină o mențiune că aceasta are un astfel de statut sau că un anumit material al său a fost creat de un agent străin.
Astfel, au fost aduse clarificări cadrului legislativ deja existent, care fac posibilă asigurarea informării corespunzătoare a societății cu privire la finanțarea externă a activității politice în țara noastră. La fel ca în alte state în care există un cadru legislativ similar, sarcina acestor legi este de a asigura transparență în vederea de a limita unele încercări venite din exterior de a manipula opinia publică și de a influența formarea politicii externe și interne a Rusiei în interesele statelor străine.
Există, de asemenea, un alt fapt evident, foarte des trecut cu vederea: în Rusia este posibilă angajarea în activitate politică fără a primi bani din străinătate sau, dimpotrivă, este posibilă primirea finanțării externe pentru alte activități utile decât activitate politică, de exemplu: sprijinirea științei și artei, copiilor etc. Ambele cazuri nu implică atribuirea statutului de „agent străin”. Mai mult, în ultimii ani în Rusia s-a făcut multă muncă pentru a crea condiții și instrumente, inclusiv cele financiare, în vederea susținerii societății civile. În acest scop a fost înființat Fondul de granturi prezidențiale care primește anual o finanțare bugetară de peste 8 miliarde de ruble. Aceasta înseamnă că „grijile” cultivate în Occident cu privire la un așa numit „atac masiv” asupra societății civile din Rusia, cum spunea personajul satiristului american Mark Twain, sunt „foarte exagerate” dacă nu ar trebui clasificate drept știri false.
Am dori să adăugăm câteva cuvinte despre un subiect, care este foarte popular în Occident dar, totodată, lipsit de temelii, privind presupusa „opresiune a mass-media în Rusia”, inclusiv cu ajutorul „legislației privind agenții străini”,. Aceste legi nu împiedică activitatea mass-media care îndeplinesc funcții de agenți străini, ci doar le obligă să se înregistreze în mod corespunzător și să raporteze cu privire la activitățile lor. Mai mult, există cel puțin o duzină de astfel de mass-media care încalcă legile, evitând menționarea statutului său, adică ascunzând publicului natura propagandistică a materialelor lor plătite de statele străine.
Spre deosebire de țara noastră, în Statele Unite, atribuirea statutului de agent străin a dus la o blocare reală a activității jurnalistice a presei rusești. De exemplu, angajații Russia Today au fost aproape imediat lipsiți de acreditare în Congres. Acești pași sunt completați de revocarea vizelor, expulzări din țară, presiuni din partea serviciilor speciale și insuficienta securitate a jurnaliștilor din Rusia în SUA.
Astfel, în 2020, corespondenții ruși au suferit în timpul revoltelor din iulie din Portland și al protestelor din octombrie din Philadelphia, nemaivorbind despre aproximativ o mie de cazuri de încălcare a drepturilor jurnaliștilor în Statele Unite în decurs de doar un an și blocarea conturilor a mass-media rusești de către platforme sociale străine în 2020. Aceste acțiuni necuviincioase nu numai că contravin principiului libertății de exprimare și încalcă drepturile cetățenilor ruși de a accesa informațiile, dar sunt, totodată, o manifestare flagrantă a cenzurii. Dar aceste cazuri, care nu sunt speculative, ci reprezintă exemple concrete de încercări de a „închide” opiniile alternative (care nu coincid cu poziția Occidentului), nu numai că nu provoacă nicio indignare la „campionii democrației” americani și europeni, dar nici nu atrag oarecare interes vizibil din partea lor”, se arată în mesajul Ambasadei Rusiei în România.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Autoritățile române au desfășurat discuții constante, atât la nivel oficial, cât și informal, cu statele membre UE, arată un mesaj al ministrului de interne Cătălin Predoiu.
Ministerul rus al Apărării a anunțat, pe 07.11.2024, că încă o rachetă balistică intercontinentală de tip Yars a fost încărcată într-un siloz aparținând Trupelor de Rachete cu Destinație Strategică (RVSN) din centrul Rusiei.
Europa trebuie să-și asume o mai mare responsabilitate pentru propria sa securitate - este concluzia pe care o știau deja liderii europeni, dar care va fi pusă în aplicare mult mai rapid.
Kamala Harris l-a sunat pe Donald Trump pentru a-l felicita pentru victoria sa în alegerile prezidenţiale, potrivit unui consilier al candidatei democrate, transmit France Presse şi EFE.
Oficialii europeni s-au grăbit să-l felicite pe Donald Trump după victoria sa în cursa pentru Casa Albă.
Rusia ar putea intensifica utilizarea unor metode neconvenționale de sabotaj și intimidare împotriva infrastructurii critice și a aliaților NATO, pe fondul conflictului din Ucraina și al tensiunilor geopolitice cu Occidentul.
Rusia a denunţat marţi alegerile prezidenţiale din Republica Moldova, pe care le-a calificat drept incorecte pentru că, potrivit Kremlinului, cetățenii moldoveni din Rusia nu a putut vota.
Povestea incursiunii avionului chinez de spionaj în spațiul aerian nipon este departe de a se încheia și pare că ia o turnură spre escaladare.
Ucraina nu se va opune în cazul în care Qatarul sau orice altă țară ar încerca să negocieze un acord privind securitatea energetică, cu ajutorul discuțiilor purtate separat cu Rusia și Ucraina. Deocamdată, nu există un astfel de acord, a declarat șeful Biroului președintelui ucrainean, Andriy Yermak, potrivit Reuters.
Timp de 15 ore și jumătate, aproape 100 de drone explozive au bântuit Ucraina de la est la vest și de la nord la sud ajungând până în regiunile Hmelnitsky și Odesa.
Ministerul rus de Externe a redenumit structura care se ocupă de temele europene în Departamentul Probleme Europene (Департамент европейских проблем/Departament Evropeiskih Problem).
Președinta R.Moldova, Maia Sandu, a venit cu un mesaj de felicitare și mulțumire adresat cetățenilor statului pentru votul acordat în cadrul celui de-al doilea tur al scrutinului prezidențial. „Moldova, ești învingătoare! Azi, dragi moldoveni, ați trecut o lecție de democrație, demnă de a fi scrisă în manuale de istorie. Azi, voi, ați salvat Moldova!”, a declarat Sandu în cadrul unei conferințe de presă.
Comisia Electorală Centrală (CEC) a furnizat primele rezultate parțiale ale alegerilor prezidențiale din Republica Moldova.
Candidatul democrat din SUA la președinție Kamala Harris l-a depășit pe republicanul Donald Trump în Iowa, alegătoarele fiind probabil responsabile pentru o schimbare într-un stat câștigat cu ușurință de Trump în 2016 și 2020, potrivit unui nou sondaj Des Moines Register/Mediacom Iowa, publicat sâmbătă. Stafful de campanie al lui Trump a spus că sondajul nu reflectă situația electorală din Iowa.
Toate secţiile de votare constituite pentru al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din Republica Moldova s-au deschis duminică la ora 7:00, a anunţat, într-un briefing de presă, preşedinta Comisiei Electorale Centrale (CEC), Angelica Caraman.
Compania belgiană THALES Belgium a semnat un Memorandum de Cooperare cu o întreprindere de apărare ucraineană.
Premierul polonez Donald Tusk a anunțat, joi, pe rețeaua X, că Polonia a început construcția de fortificații la granița cu regiunea Kaliningrad a Rusiei.
Uniunea Europeană ar putea avea propria agenție de spionaj, pentru a putea răspunde coordonat la amenințările cu care se confruntă blocul european.
Coreea de Nord a efectuat lansarea de probă a unei rachete balistice intercontinentale.
Premierul ungar Viktor Orban a declarat marți că Uniunea Europeană încearcă să-i submineze guvernul și să-l înlocuiască cu o administrație mai conformistă la Budapesta.
Autoritățile ruse sunt scandalizate de acțiunile Washingtonului, acuzat de încălcarea libertății presei.
Premierul Slovaciei, Robert Fico (Fițo), a acordat un interviu propagandistei Skabeyeva și a declarat că „ar fi onorat” să vină la Moscova în 2025 pentru a participa la sărbătorirea Zilei Victoriei Ruse.
Grupul de țări din Europa Centrală prietenoase cu Rusia s-ar putea extinde pentru a include Republica Cehă odată cu revenirea lui Andrej Babiš la conducerea guvernului. Potrivit serverului Politico, extinderea în continuare a blocului, care include acum Ungaria și Slovacia, va reprezenta o problemă majoră pentru Uniunea Europeană.
Un atac cu dronă care a distrus Universitatea Forțelor Speciale Ruse a din orașul cecen Gudermes pe 29 octombrie ar fi putut fi lansat din republicile limitrofe ale Rusiei din Caucazul de Nord, a declarat o sursă din cadrul serviciilor de informații pentru Kyiv Independent.
Comisia Electorală Centrală din Georgia va renumăra voturile în aproximativ 14% din secțiile de votare, după alegerile parlamentare contestate de opoziție.
Recent, Departamentul de Stat al SUA a impus noi sancțiuni împotriva unui șef al Forțelor Armate sudaneze, Mirghani Idris Suleiman, responsabil cu achiziționarea de arme.
Proiectul de lege care reglementează doborârea dronelor care trec ilegal frontiera României a fost pus azi în transparență decizională. Avem practic cale liberă după adoptare pentru a doborî dronele rusești care violează spațiul aerian al României.
Premierul ungar Viktor Orban merge în Georgia în perioada 28-29 octombrie.
În cadrul unui interviu acordat ziarului britanic The Sunday Times, președintele polonez, Andrzej Duda, a declarat, pe 27.10.2024, că sistemul de fortificații defensive “Scutul de Est” construit la granița cu Rusia și Belarus ar putea fi considerat o nouă versiune a “Cortinei de Fier”.
Partidul bulgar de centru-dreapta GERB a câștigat alegerile parlamentare, în timp ce social-democrații de opoziție sunt aproape de victoria electorală în Lituania. Georgia se apropie tot mai mult de Moscova, după ce ”Visul Georgian” a câștigat alegerile cu 53%.
Ședință CSAT pe tema unor posibile acțiuni din partea ”unor actori cibernetici statali şi non-statali asupra unor infrastructuri IT&C”.
Turcia este acum pregătită să desfășoare sistemele sale de apărare aeriană S-400 în modul de luptă în doar 12 ore, conform unor informații publicate recent. Acest fapt survine după o schimbare semnificativă în relațiile dintre SUA și Turcia, Washingtonul nemaifiind împotriva pregătirii operaționale a celor patru baterii S-400 pe care Turcia le-a achiziționat de la Rusia cu ani în urmă. Între timp, conform unor informaţii încă neconfirmate oficial, Ministerul turc al Apărării a trimis deja Washingtonului o cerere de achiziție pentru șase avioane F-35A care au fost produse anterior în SUA pentru Turcia.
Autoritățile chineze îl investighează pentru corupție pe ministrul chinez al Apărării Tung Yun, care se află în fruntea departamentului de 10 luni.
Rusia își consolidează influența în Africa prin utilizarea Bisericii Ortodoxe Ruse ca instrument de soft power, alături de instrumente militare precum mercenarii Wagner Group și instrumente de propagandă precum canalul de televiziune RT. Samuel Ramani, cercetător la Royal United Services Institute (RUSI), a declarat acest lucru în cadrul unui eveniment desfășurat joi, 22 noiembrie, la Washington.
Media de propagandă rusă încearcă să provoace panică în tabăra adversarilor.
Prima instanță a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a respins un dosar introdus de operatorul gazoductului Nord Stream 2, care urmărea să conteste reglementările UE privind separarea transportului de gaze de celelalte activități comerciale. “Nord Stream 2 AG ar fi putut prevedea la construirea conductei în 2021 că nu va îndeplini criteriile UE”, a hotărât instanța din Luxemburg miercuri, 27 noiembrie. Gazoductul a fost construit deși era de înțeles că nu respectă normele UE.
Uniunea Europeană trebuie să facă mai mult pentru a concura cu cheltuielile de apărare ale Rusiei, a declarat miercuri preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, relatează Agerpres, AFP şi DPA.
Aliații europeni ai Kievului se luptă să producă suficiente arme pentru Ucraina. Potrivit The Wall Street Journal, ei aplică așa-zis din ce în ce mai mult modelul danez, când oferă Ucrainei bani pentru a-l produce ea însăși.
Israel Aerospace Industries (IAI) a oferit Slovaciei șase baterii complet echipate ale sistemului antirachetă și de apărare aeriană Barak. Fiecare set al sistemului Barak este format dintr-un centru de control al focului și trei lansatoare capabile să transporte câte opt rachete.
Ucrainenii consideră că amenințările zilnice ale Federației Ruse cu atacuri nucleare sunt de fapt o sperietoare a regimului lui Vladimir Putin și, în realitate, doctrina militară rusă a fost încălcată de nenumărate ori de Ucraina fără ca ocupantul să apeleze la arme nucleare, așa cum prevede de fapt aceasta.
După mai bine de un an de bombardamente transfrontaliere și două luni de război deschis între Israel și mișcarea libaneză Hezbollah, un acord de încetare a focului anunțat de președintele american Joe Biden a intrat în vigoare miercuri, la ora locală 04:00 . Ambele părți au efectuat lovituri asupra țintelor inamice cu câteva ore înainte, dar ulterior s-au abținut să mai efectueze alte lovituri.
Grecia va renunța la sistemele antiaeriene rusești S-300, dar nu le va trimite în Ucraina, ci în Caucazul de Sud.
Subfinanțarea cronică a Forțelor Armate nu s-a regăsit doar în România. În ciuda achizițiilor de tehnică militară modernă, majoritatea statelor europene încă suferă la capitolul numărul de personal.
Germania încearcă să găsească doritori pentru a se înrola, Grecia se luptă să oprească hemoragia de personal din Marina militară (ai cărei ofițeri pleacă în flota comercială, primind salarii de câteva ori mai mari), iar în Franța - deși a fost implementat un serviciu militar voluntar „soft”, tinerii preferă sectorul privat din cauza condițiilor și salariilor mai bune.
Ministerul rus al Apărării a recunoscut, pe 26.11.2024, că, în ultimele trei zile, Forțele Armate ale Ucrainei au lovit de două ori ținte din regiunea Kursk, folosind rachete occidentale cu rază lungă de acțiune transferate Kievului.
Adunarea Parlamentară a NATO a adoptat, pe 25 noiembrie, o rezoluție privind ajutorul acordat Ucrainei, în care solicită statelor Alianței să furnizeze armament Ucrainei, inclusiv ”rachete cu rază medie de acțiune”.
Rusia a expulzat astăzi un diplomat britanic pe care l-a acuzat de spionaj și de furnizare de informații false la intrarea în țară, anunță TASS, care o citează pe Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe.
Potrivit surselor publicațiilor ucrainene, Biroul Președintelui dorește să-l schimbe pe Kirilo Budanov, șeful HUR, informațiile militare ucrainene și să numească în locul lui „o persoană mai loială autorităților”.
Statele Unite au lovit marţi în Siria un "depozit de arme" aparţinând unui grup "sprijinit de Iran", a anunţat Comandamentul militar american pentru Orientul Mijlociu (CENTCOM), notează Agerpres și AFP.
Șeful informațiilor cehe, Michal Koudelka, consideră că Rusia va ataca estul și centrul Europei dacă nu este oprită la porțile Ucrainei. Într-un interviu acordat Bloomberg (publicat pe 26 noiembrie), el îi avertizează pe aliați că împingerea Kievului să accepte concesii semnificative pentru a pune capăt războiului din Ucraina nu va face decât să încurajeze Kremlinul.
Dmitri Medvedev, vicepreşedintele Consiliului Securităţii Rusiei, a declarat marţi că, în cazul în care Occidentul ar furniza arme nucleare Ucrainei, atunci Moscova ar putea considera un astfel de transfer ca echivalând cu un atac asupra Rusiei, oferind temei pentru o ripostă nucleară, informează Agerpres și Reuters.
Washingtonul ia în serios amenințările Kremlinului de a „neutraliza” baza de apărare antirachetă din orașul polonez Redzikowo, care a fost deschisă oficial la 13 noiembrie. Acest lucru a fost declarat de consilierul pe probleme de comunicare al Casei Albe, John Kirby, în cadrul unui briefing din 25 noiembrie. „Astfel de amenințări trebuie luate în serios, și o facem. Oricât de nesăbuite și iresponsabile ar fi, le luăm în serios”, a declarat Kirby.
Răspunsul natural ar trebui să fie tot. Sunt însă câteva nuanțe la care m-aș opri puțin.
Angela Merkel, care a condus guvernul german din 2005 până în 2021, își apără din nou acțiunile în calitate de cancelar, răspunzând în special la acuzațiile privind războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei și cooperarea cu Vladimir Putin. Cu ocazia publicării memoriilor sale, o carte intitulată ,,Libertate: Memorii 1954-2021'', Merkel a acordat o serie de interviuri și a planificat deplasări în diferite țări pentru a se adresa publicului din Statele Unite și Marea Britanie, printre altele.
Surse americane susțin că Marea Britanie a livrat Ucrainei zeci de rachete de croazieră Storm Shadow cu câteva săptămâni înainte de acordarea aprobării oficiale pentru atacuri cu aceste arme în adâncimea teritoriului rus. Bloomberg a semnalat această livrare, afirmând că a avut loc după ce Ucraina și-a epuizat stocurile.
Surse din cadrul Pentagonului au informat că bombardiere strategice de tip B-52H Stratofortress desfășurate în Europa aparținând Forțelor Aeriene ale SUA au luat parte la exerciții executate în statele baltice, lovind pentru prima dată ținte de la sol din această regiune.
Ministrul estonian al apărării, Hanno Pevkur, a declarat în cadrul Forumului internațional de securitate de la Halifax că Ucraina are nevoie de investiții mai mari în capacitățile sale de producție militară, nu de trupe străine pe câmpul de luptă. Intr-un interviu acordat The Hill, Pevkur a subliniat că Ucraina își poate gestiona apărarea în mod eficient dacă i se furnizează resursele necesare. „Din câte știu eu, ucrainenii se pot descurca cu toate acestea, atunci când le putem furniza tot ceea ce au nevoie pentru a lupta cu Rusia”, a declarat Pevkur.
Președintele ales al SUA, Donald Trump, a declarat în prima sa zi de mandat că va semna un ordin executiv prin care va impune un tarif de 25% pentru toate mărfurile din Mexic și Canada, precum și un tarif suplimentar de 10% pentru produsele produse în China.
Japonia și Statele Unite elaborează un plan militar comun pentru a răspunde la o posibilă escaladare în Taiwan. Planul include desfășurarea de rachete în Japonia, a relatat duminică agenția de presă japoneză Kyodo.
Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, care sprijină grupările teroriste Hamas şi Hezbollah în lupta lor împotriva Israelului în Fâşia Gaza şi Liban, a declarat că ar trebui emise pedepse cu moartea pentru liderii israelieni, nu mandate de arestare, relatează Agerpres șo Reuters.
Recent, trupele ruse din regiunea Donețk au avansat mai rapid decât pe intreg parcursul anului 2023 și, având în vedere succesele inregistrate in apropiere de orasele Vuhledar și Velika Novosilka, comandamentul acestor trupe de ocupatie ar putea încerca mai multe opțiuni pentru continuarea avansării în regiunea Donețk. Acesta este punctul de vedere al analiștilor de la Institutul american pentru Studiul Războiului (ISW).
În timpul summitului NATO de la București în 2008, liderii NATO au respins cererea ca Georgia și Ucraina să devină candidați pentru aderarea la Alianță.
Candidatul independent Călin Georgescu a obținut în mod neașteptat cele mai multe voturi în primul tur al alegerilor prezidențiale din România (peste 22%) și este posibil să se întreacă cu Elena Lasconi (peste 19%) din partea partidului Uniunea Salvați România (USR) în turul al doilea care va fi decisiv pe 8 decembrie.
