Poți descărca aplicația:
Get it on App Store Get it on Google Play
Rusia răspunde acuzelor de consolidare a aparatul de represiune și denunță cenzura 'campionilor americani și europeni ai democrației'
News
Data publicării:
Ambasada Rusiei la București a adus clarificări cu privire la modificările aduse „legislației ruse privind agenții străini”.

Ambasada Rusiei în România transmite că „modificările aduse legislației ruse, prezentate de unii analiști locali ca fiind aproape un „val de represiune împotriva vocilor critice”, nu sunt de fapt ceva fundamental nou”.

Misiunea diplomatică rusă face referire la modificări legislative adoptate de Duma de Stat la finalul anului trecut, modificări care au rolul de a reglementa protestele cu caracter politic de pe teritoriul Federației Ruse.

Pachetul legislativ a fost deja promulgat de președintele Vladimir Putin chiar în primele zile ale acestui an. Restricțiile interzic de exemplu protestele în apropierea sediilor de poliție sau a altor instituții și includ și termenul de pichetare, folosit anterior ca o fereastră de cei care protestează împotriva regimului, asta întrucât termenul de protest se află deja sub incidența legii ruse.

O altă măsură pe care Vladimir Putin a promulgat-o se referă la organizarea de mitinguri de către „cetățeni străini” sau „organizații străine”. În aceste condiții pot fi catalogați de către guvern mult mai ușor cetățeni ai Federației Ruse drept „agenți străini”.

 

Ambasada Rusiei în România explică legislația cu privire la „agenții străini”

 

Într-o postare pe pagina oficială de Facebook a Ambasadei Federației Ruse în România se precizează: 

 

„La sfârșitul lunii decembrie 2020, în Rusia a fost aprobat un set de modificări la așa-numita „legislație privind agenții străini” care prevede măsuri suplimentare în vederea contracarării amenințărilor la adresa securității naționale. Cu toate acestea, judecând după comentariile din presă, complexitatea formulărilor juridice a împiedicat unii jurnaliști străini, inclusiv și cei români, să înțeleagă esența acestor amendamente.

Modificările aduse legislației ruse, prezentate de unii analiști locali ca fiind aproape un „val de represiune împotriva vocilor critice”, nu sunt de fapt ceva fundamental nou. Pe de o parte, acestea reprezintă o continuare a liniei, începute în Rusia în urmă cu câțiva ani, de a introduce transparență în activitățile organizațiilor non-comerciale (ONC), care, angajându-se în activități politice în țară, primesc în același timp finanțare din străinătate. Pe de altă parte, aceste novații nu sunt ceva unic în practica internațională: legislația în domeniul securității naționale care vizează asigurarea transparenței activităților publice și politice a persoanelor finanțate din străinătate există în Israel, Ungaria, India, Australia, Egipt și multe alte țări. De exemplu, în Statele Unite, Actul de înregistrare a agenților străini (Foreign Agents Registration Act, FARA) a fost adoptat încă în 1938. Planul de acțiune pentru susținerea democrației în UE publicat în decembrie 2020, precum și Raportul Comisiei Parlamentului European privind combaterea interferențelor în procese democratice din UE prezentat în ianuarie anului curent acordă o atenție specială subiectului de influență străină asupra proceselor politice din Uniunea Europeană.

Scopul celor mai recente modificări ale legislației ruse este de a închide „lacunele” utilizate de unele persoane fizice și juridice pentru a ascunde publicului faptul că desfășoară activități politice cu fonduri primite din străinătate. În același timp, este de menționat și faptul că nimeni nu interzice cetățenilor și ONC-urilor din Rusia să desfășoare activități politice și să primească bani din străinătate pentru aceste scopuri. Pur și simplu li se cere să notifice organele guvernamentale relevante, cetățenii și organizațiile cu care interacționează despre acest lucru. Iar în cazul dacă ei opresc activitatea politică sau primirea fondurilor din străinătate, pot solicita să fie excluși din registrul agenților străini.În mod concret, modificările din decembrie 2020 prevăd următoarele:

 

Atribuirea statutului de „agent străin”

 

- Statutul de agent străin este atribuit acum nu doar cetățenilor și organizațiilor care primesc în mod direct finanțare străină pentru activitate politică, ci și celor care primesc bani pentru aceste scopuri prin intermediari finanțați din străinătate.

- Asociațiile care funcționează fără înregistrare și primesc bani din străinătate pentru activitate politică, acum, la fel ca și ONC înregistrate, trebuie să înștiințeze autoritățile despre acest lucru, să raporteze trimestrial despre fondurile primite din străinătate și utilizarea acestora.

- Statutul de agent străin este extins pentru a include persoanele fizice care desfășoară activități politice și (sau) colectează intenționat informații despre activitatea militară, tehnico-militară ce poate fi folosită împotriva securității naționale a Federației Ruse, în interesul unui stat străin, al autorităților acestuia, al unei organizații internaționale sau străine.

În acest caz persoana fizică care desfășoară astfel de activități trebuie să depună o solicitare de înscriere în registrul persoanelor fizice care îndeplinesc funcții de agenți străini. În caz contrar, va fi înscrisă în registru de către Ministerul Justiției, a cărui decizie, cu toate acestea, poate fi atacată în instanță.

Diplomații, jurnaliștii străini acreditați și alte persoane prin decizia Ministerului Justiției sunt exceptate de la înregistrarea în calitate de agenți străini. Cu toate acestea, dacă un jurnalist realizează activități incompatibile cu activitatea sa profesională, acesta va fi înscris în registrul sus menționat.

Persoanele fizice care îndeplinesc funcția de agenți străini trebuie să informeze autoritățile la fiecare șase luni privind propria activitate și să îi înștiințeze pe toți cei cu care interacționează despre primirea acestui statut.

 

Agenții străini nu pot ocupa funcții publice

 

Persoanele fizice care îndeplinesc funcții de agenți străini nu pot fi numite în funcții publice și funcții publice locale.

Orice referire la o organizație non-comercială, o asociație informală sau o persoană fizică care îndeplinește funcții de agent străin trebuie să conțină o mențiune că aceasta are un astfel de statut sau că un anumit material al său a fost creat de un agent străin.

Astfel, au fost aduse clarificări cadrului legislativ deja existent, care fac posibilă asigurarea informării corespunzătoare a societății cu privire la finanțarea externă a activității politice în țara noastră. La fel ca în alte state în care există un cadru legislativ similar, sarcina acestor legi este de a asigura transparență în vederea de a limita unele încercări venite din exterior de a manipula opinia publică și de a influența formarea politicii externe și interne a Rusiei în interesele statelor străine.

Există, de asemenea, un alt fapt evident, foarte des trecut cu vederea: în Rusia este posibilă angajarea în activitate politică fără a primi bani din străinătate sau, dimpotrivă, este posibilă primirea finanțării externe pentru alte activități utile decât activitate politică, de exemplu: sprijinirea științei și artei, copiilor etc. Ambele cazuri nu implică atribuirea statutului de „agent străin”. Mai mult, în ultimii ani în Rusia s-a făcut multă muncă pentru a crea condiții și instrumente, inclusiv cele financiare, în vederea susținerii societății civile. În acest scop a fost înființat Fondul de granturi prezidențiale care primește anual o finanțare bugetară de peste 8 miliarde de ruble. Aceasta înseamnă că „grijile” cultivate în Occident cu privire la un așa numit „atac masiv” asupra societății civile din Rusia, cum spunea personajul satiristului american Mark Twain, sunt „foarte exagerate” dacă nu ar trebui clasificate drept știri false.

 

Rusia arată cu degetul către Occident și SUA

 

Am dori să adăugăm câteva cuvinte despre un subiect, care este foarte popular în Occident dar, totodată, lipsit de temelii, privind presupusa „opresiune a mass-media în Rusia”, inclusiv cu ajutorul „legislației privind agenții străini”,. Aceste legi nu împiedică activitatea mass-media care îndeplinesc funcții de agenți străini, ci doar le obligă să se înregistreze în mod corespunzător și să raporteze cu privire la activitățile lor. Mai mult, există cel puțin o duzină de astfel de mass-media care încalcă legile, evitând menționarea statutului său, adică ascunzând publicului natura propagandistică a materialelor lor plătite de statele străine.

Spre deosebire de țara noastră, în Statele Unite, atribuirea statutului de agent străin a dus la o blocare reală a activității jurnalistice a presei rusești. De exemplu, angajații Russia Today au fost aproape imediat lipsiți de acreditare în Congres. Acești pași sunt completați de revocarea vizelor, expulzări din țară, presiuni din partea serviciilor speciale și insuficienta securitate a jurnaliștilor din Rusia în SUA.

Astfel, în 2020, corespondenții ruși au suferit în timpul revoltelor din iulie din Portland și al protestelor din octombrie din Philadelphia, nemaivorbind despre aproximativ o mie de cazuri de încălcare a drepturilor jurnaliștilor în Statele Unite în decurs de doar un an și blocarea conturilor a mass-media rusești de către platforme sociale străine în 2020. Aceste acțiuni necuviincioase nu numai că contravin principiului libertății de exprimare și încalcă drepturile cetățenilor ruși de a accesa informațiile, dar sunt, totodată, o manifestare flagrantă a cenzurii. Dar aceste cazuri, care nu sunt speculative, ci reprezintă exemple concrete de încercări de a „închide” opiniile alternative (care nu coincid cu poziția Occidentului), nu numai că nu provoacă nicio indignare la „campionii democrației” americani și europeni, dar nici nu atrag oarecare interes vizibil din partea lor”, se arată în mesajul Ambasadei Rusiei în România.

CITEȘTE ȘI: Se teme Putin de pierderea puterii? Rusia își consolidează aparatul de represiune. 'Statul a declarat război societății civile'


Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News

România vinde energia ieftin şi o cumpără scump, dar are planuri mari: Capacități de stocare cât 10 reactoare de la Cernavodă
Al 19-lea pachet de sancțiuni UE împotriva Rusiei: Flota fantomă, cripto, bănci, ”diplomați” ruși. Economia de război a Rusiei primește încă o lovitură
Furie la Moscova, după sancțiunile americane asupra Lukoil și Rosneft: Trump a declarat război Rusiei
”Aveți mai mult decât orice altă țară din Europa". Diaspora trebuie folosită pentru a promova România, crede Charlie Ottley
Summit important la Bruxelles. Mai multe țări țin piciorul pe frână, însă doar două au o agendă pro-Kremlin
Crime de război rusești la Pokrovsk. Atacarea civililor, o practică generalizată în Armata rusă
De la Blitzkriegul de 3 zile la Războiul de 4 ani. Hărțuită de dronele ucrainene, Rusia apelează la elicoptere, rezerviști și dirijabile pentru apărarea rafinăriilor
Rusia a desfășurat exercițiul nuclear anual: Rachete balistice și de croazieră au fost lansate de pe uscat, din aer și de pe mare
India și SUA se apropie de un acord comercial istoric. Taxe de 16%, în schimbul reducerii importurilor de petrol rusesc
Armata din Myanmar a efectuat raiduri într-o facilitate de la granița cu Thailanda, folosită pentru fraude cibernetice
 Întrevederea Trump - Putin de la Budapesta, amânată: "Nu vreau o întâlnire inutilă"
Flamingo, drona-rachetă ucraineană care schimbă regulile jocului: Motoare reciclate și putere mai mare decât Tomahawk
Aviația indiană, peste cea chineză, raportul care pătează imaginea dragonului asiatic. Mașinăria Beijingului se activează imediat și contestă "așa-zisul clasament" 
„Îl vom escorta, dar pe un scaun la Haga”. Sikorski spune că avionul lui Putin nu va putea survola Polonia
Lideri internaționali se reunesc la București pentru a dezbate viitorul Europei și al regiunii Mării Negre
,,Războiul maritim al sancțiunilor'': Cum vor statele europene să destructureze rețeaua de petroliere rusești sub pavilion fals
Armata Ucrainei. Photo source: Генеральний штаб ЗСУ / General Staff of the Armed Forces of Ukraine
EXCLUSIV
De ce războiul din Ucraina nu se va încheia în următorii patru ani?
Parlamentul României, undă verde pentru achiziția de noi tancuri de luptă
Marea Britanie va avea o lege pentru doborârea dronelor
În lipsă de F-35, rușii zboară cum pot în modul ”stealth”: Poliția aeriană NATO interceptează constant aeronave rusești cu transponderele oprite
FN SCAR / ©: DefenseRomania
EXCLUSIV
Arme de asalt și mitraliere made în România, propunerea grupului de armament FN Herstal. Fabrica, vizitată și de ministrul Moșteanu
Khamenei îl ironizează pe Trump pentru declarațiile despre distrugerea industriei nucleare a Iranului: Continuă să visezi
Robinetul cu gaze rusești se închide. Doar două state s-au opus
Rezerviștii se plâng de un fiasco la exercițiul de mobilizare. Ce spune Legea privind mobilizarea
SUA au efectuat un nou atac aerian asupra unei nave suspecte de trafic de droguri în Marea Caraibelor
Guvernul anunță că ministrul Apărării urmează să facă mai multe precizări despre exercițiile de mobilizare a rezerviștilor după controversele din spațiul public
Trump a autorizat operațiuni secrete ale CIA împotriva Venezuelei și ia în considerare atacuri asupra teritoriului venezuelean
Încep SUA să pună cu adevărat presiune? Trump spune că Modi i-a promis că India nu va mai cumpăra petrol din Rusia
Rusia pierde o piață importantă. Turcia își reduce semnificativ importurile rusești de produse derivate din petrol
Alexandru Munteanu, propus pentru funcţia de prim-ministru al Republicii Moldova

Ştiri Recomandate

„Pacea prin forță” a lui Mark Rutte: NATO cere industriei de apărare „supra-producție” pentru a depăși Rusia. Ce înseamnă „dividendul apărării” anunțat la București?
„Țintă de mare valoare” lovită de ucraineni (FOTO/VIDEO). Cum a fost distrusă baza de drone Shahed din Donețk
„Reabilitare” pe frontul ucrainean? Ce se ascunde în spatele deciziei Marii Britanii de a trimite controversatele blindate Ajax
Mark Rutte anunță noua țintă strategică a NATO: 5% din PIB pentru Apărare. Președintele Dan: „Reînarmarea nu e o alegere, e o necesitate”
Nu mai au tehnologie: Cum a ajuns PAK DA, bombardierul rus al viitorului „victima” războiului din Ucraina. Scurgere masivă de documente
Războiul hibrid al Rusiei, în faza dronelor ce perturbă aeroporturile civile din Europa
Mega-achiziție de aproiape 2 miliarde de euro: Croația își transformă armata cu tancuri Leopard și obuziere Caesar
NATO - Industry Forum 2025, la București. Mark Rutte și Nicușor Dan dau startul în ziua 2
Diplomația F-35: SUA, pe cale să spună „da” vânzării F-35 unei puteri cu capacitate de hegemon în regiune, un punct de cotitură în Orient
Războiul din spatele liniilor frontului: Cum vânează Ucraina sistemele Iskander pe teritoriul Rusiei
Rușii se pregătesc și ei pentru reluarea testelor nucleare. Decizia vine la scurt timp după un anunț similar din partea SUA
Statele Unite au testat racheta balistică intercontinentală Minuteman III
Alertă în intelligence în SUA: La NSA, un vid de conducere și reducerile de personal amenință operațiile militare și moralul
Cum să îți fie Flota decimată de un stat fără nave și submarine. Numărul exact de nave pierdute de ruși în Marea Neagă
SUA readuc „Fat Albert”, cel mai cunoscut avion C-130 Hercules din lume, la Marshall Aerospace pentru o nouă cutie centrală a aripii
Înlocuitor ieftin pentru rachetele de croazieră. Rușii au mărit la 200 km raza de acțiune a bombelor de aviație sovietice cu ajutorul motoarelor chinezești
Rutte dă asigurări de la București că NATO va interveni într-o clipă în cazul unui atac asupra României: „Nimeni nu va încerca să testeze asta”
Foto: Ministerul Apărării Naționale (MApN)
EXCLUSIV
Cum va arăta arhitectura de securitate europeană în 2030 și care va fi rolul României?
”Vom revigora industria de apărare. Avem o tradiție”. Nicuşor Dan dă asigurări că România implementează strategia pentru industria de apărare
Amurgul bombardierelor strategice rusești: Moscova își schimbă tactica și mizează pe alte mijloace de lovire mai eficiente
Tancul K2 Black Panther produse de compania Hyundai Rotem. Sursa foto: Defence24.com.
EXCLUSIV
Analiză: Modelul polonez. Cum să cumperi tancuri și să-ți repornești industria de apărare. O lecție pentru România?
Viitorul bombardier stealth B-21 Raider redefinește cabina de pilotaj? Mai puțini oameni implicaţi, mai multe sisteme AI la manşă
Anatomia propagandei ruse: Rachete Oreshnik și Kalibr pentru Venezuela. Cum folosește Rusia criza din Caraibe pentru a testa liniile roșii ale SUA
Avertismentul tranșant al Suediei: „NATO riscă să piardă următorul conflict decisiv” dacă nu inovează în ritmul Ucrainei
Transformarea Forțelor Aeriene Irakiene: Bagdadul pariază pe dronele Africane și Pakistaneze
Reziliență prin cooperare: inițiativa românească ce conectează NATO, UE și statele din Sud-Estul Europei
Turcia vinde armament și în Vest: Contract gigant în Europa pentru 45 de avioane de antrenament HURJET, în valoare de 3.1 miliarde de euro
Situație dramatică la Pokrovsk. Ocupanții își stabilesc noi poziții și dețin aproape 85% din oraș
Arde marea rafinărie Lukoil din regiunea rusă Novgorod. Peste 50 de drone ucrainene au lovit puternic uzina rusă
Zidul Alianței în fața Rusiei: România nu doar că susține Santinela Estică, ci va fi parte a ei
La doar o zi după România, Rheinmetall își extinde rețeaua de fabrici de muniție într-un alt stat din Flancul Estic
De ce pariul doar pe drone nu e câștigător. O mare putere europeană a demonstrat pe ploaie torențială și în noroi că artileria și tancurile fac ce nu pot face UAV-urile
pixel