Baza acestor mari unități va fi formată din nave care au în înzestrare rachete moderne, respectiv rachete de croazieră Kalibr și rachete supersonice Onyks. Experții militari ruși consideră că apariția lor în Marea Neagră și Marea Mediterană va întări flota rusă pe direcția strategică sud și va deveni un factor suplimentar de descurajare pentru un adversar potențial.
“Sniperii” caspici
După cum a precizat pentru Izvestia o sursă din mediul militar, decizia de formare a unor detașamente operative de nave din compunerea Flotilei din Marea Caspică pentru desfășurarea serviciului de luptă în Marea Neagră și Marea Mediterană a fost deja luată.
Acestă flotilă dispune de o grupare puternică de nave purtătoare de rachete de croazieră Kalibr și rachete supersonice Onyks. În primul rând, este vorba despre navele mici purtătoare de rachete Proiect 21631, clasa Buyan-M și navele grele de patrulare Proiect 11661, clasa Ghepard. Tocmai acestea vor reprezenta baza noilor detașamente operative.
În prezent, în compunerea Flotilei din Marea Caspică se află patru nave purtătoare de rachete Kalibr și Onyks. Este vorba despre trei nave din clasa Buyan-M (Grad Sviyazhsk, Uglich și Veliky Ustyug), precum și de nava de patrulare Daghestan. Încă o navă de patrulare, Tatarstan, este dotată cu rachete de croazieră de mare precizie H-35.
De asemenea, Flotila din Marea Caspică dispune de încă trei nave moderne purtătoare de artilerie Proiect 21630, clasa Buyan: Astrakhan, Volgodonsk și Makhachikhala. Potrivit precizărilor surselor citate de Izvestia, în primul rând, navele din cadrul acestui proiect vor fi direcționate către Marea Neagră și Marea Mediterană.
În trecut, navele de luptă ale Flotilei din Marea Caspică au mai participat, în mod episodic, la marșuri de lungă durată. În anul 2018, în Marea Mediterană au îndeplinit misiuni navele mici purtătoare de rachete Grad Sviyazhsk și Veliky Ustyug, iar în 2019 Uglich și Veliky Ustyug. În apropierea coastelor Siriei, acestea au îndeplinit misiuni în cadrul Grupării navale operative a Forțelor Navale ale Federației Ruse. Baza acestora în regiune a fost reprezentată de portul sirian Tartus.
În cursul anului trecut, un detașament al Flotilei din Marea Caspică format din 15 nave s-a aflat în Marea Neagră. Acesta a participat la o serie de exerciții, în timpul cărora a fost exersată cooperarea cu forțele Flotei ruse din Marea Neagră.
Marinarii Flotilei din Marea Caspică au experiență în ceea ce privește întrebuințarea rachetelor de croazieră de tip Kalibr. Aceștia au fost primii care au executat atacuri cu acest tip de rachete asupra unor obiective ale adversarului. În anul 2015, trei nave mici purtătoare de rachete, Grad Sviyazhsk, Uglich și Veliky Ustyug, precum și nava de patrulare Daghestan, au tras din Marea Caspică asupra unor poziții ale teroriștilor din Siria. Astfel, 26 de rachete de tip Kalibr au lovit ținte terestre, la o distanță de aproximativ 1.500 de kilometri. Aceste lansări i-au făcut pe marinarii caspici celebri în lume.
Șefa Departamentului de Management și Tehnologii Sociale de la Institutul de Nord-Vest al Academiei Ruse de Economie Națională și Administrație Publică, Inna Vetrenko, consideră că Estul Mării Mediterane și Regiunea Mării Negre sunt două raioane importante pentru Rusia din punct de vedere geopolitic.
“Trebuie să fim prezenți acolo, alocând forțele militare necesare în acest scop. Acum, Ucraina este punctul cel mai exploziv. Nu vrem război și nu pledăm pentru escaladare, dar, în situația actuală, trebuie să ne asigurăm securitate. Navele suplimentare vor fi un factor de descurajare în Regiunea Mării Negre. Nici întărirea forțelor din Marea Mediterană nu va fi de prisos. Forțele noastre de acolo influențează situația din sudul Europei, Orientul Mijlociu și Siria și, de asemenea, ajută la împingerea grupărilor de nave ale NATO mai departe de granițele ruse”, a precizat Vetrenko.
În acest an, Forțele Navale ale NATO și-au intensificat prezența în Marea Mediterană. În prima parte a lunii februarie, portavioanele Harry S. Truman din SUA, Charles de Gaulle din Franța și Cavour din Italia au desfășurat exerciții în regiune. Acetea au exersat interacțiunea pentru desfășurarea de activități comune.
De asemenea, la manevre au participat distrugătoare, fregate și două submarine.
În plus, pentru a sprijini acțiunile NATO în regiune, pe 07 februarie, în Marea Mediterană a apărut și fregata Montreal aparținând Forțelor Navale ale Canadei.
După cum a declarat pentru Izvestia fostul șef al Statului Major Principal al Forțelor Navale ale Federației Ruse, amiralul Valentin Selivanov, estul Mării Mediterane a fost întotdeauna important pentru Rusia.
“Trebuie să contracarăm amenințările din această regiune. Prin urmare, forțele noastre vor avea sediul la Tartus, pentru a se putea opune navelor care operează în estul Mării Mediterane. Acolo pot fi foarte utile navele mici purtătoare de rachete. În pofida dimensiunilor reduse, acestea dispun de rachete ce pot lovi atât ținte maritime, cât și ținte de coastă. Navele nu trebuie să se deplaseze la distanță, iar atunci când este necesar, pot să intervină și să lovească mijloacele adversarului”, a spus Selivanov.
În prezent, Forțele Navale ale Federației Ruse includ nouă nave mici purtătoare de rachete din clasa Buyan-M, care fac parte din structura Flotei din Marea Baltică, Flotei din Marea Neagră și Flotilei din Marea Caspică. Încă trei nave Proiect 21631 se află în construcție. Navele de acest tip sunt concepute pentru distrugerea țintelor maritime și terestre. La bordul navelor se află opt lansatoare prntru rachete de croazieră Kalibr sau rachete antinavă Onyks. Acestea mai dispun de o instalație de artilerie A-190 cu calibrul de 100 de milimetri și un complex de apărare antiaeriană cu rază scurtă de acțiune.
De asemenea, pentru Forțele Navale au fost construite două nave de patrulare Proeict 11661: Tatarstan și Daghestan.
Nava amiral a Flotilei din Marea Caspică, Daghestan, are opt lansatoare pentru rachetele de croazieră Kalibr. Tatarstan este dotată cu complexul de rachete antinavă Uran, care întrebuințează rachete de tip H-35.
Rachetele de croazieră Kalibr dispun de un focos perforant exploziv cu o greutate de 450 de kilograme. Acestea pot fi lansate la o distanță de aproximativ 1.500 de kilometri. Racheta supersonică Onyks are un focos cu o greutate de 300 de kilograme. Aceasta poate executa lovituri nu numai împotriva navelor, ci și asupra țintelor terestre, la o distanță de până la 500 de kilometri.
Armamentele de bază ale navelor mici purtătoare de artilerie din clasa Buyan include o instalație de artilerie A-190 cu calibrul de 100 de milimetri și una AK-306, cu calibrul de 30 de milimetri, destinate pentru lupta împotriva țintelor aeriene, maritime și terestre, precum și o instalație de lansare de tip Grad-M.
Comentariul autorului: Probabil, în orele sau zilele următoare, din Marea Caspică vor ieși, pe canalul Volga-Don, cele trei nave mici purtătoare de rachete din clasa Buyan-M (Grad Sviyazhsk, Uglich și Veliky Ustyug), precum și cele trei nave mici purtătoare de artilerie din clasa Buyan: Astrakhan, Volgodonsk și Makhachikhala.
Până în prezent, nava de patrulare Daghestan nu a mai ieșit din Marea Caspică și probabil va rămâne în continuare în regiune, iar nava de patrulare Tatarstan este inactivă, fiind supusă unor reparații planificate.
Cu siguranță, cel puțin două din cele trei platforme purtătoare de rachete de croazieră Kalibr vor rămâne în Marea Neagră, pentru a participa la un eventual atac împotriva Ucrainei, iar restul se vor deplasa în Marea Mediterană.
În prezent, în estul Mării Mediterane și în portul sirian Tartus se află o escadră navală rusească formată din:
- submarinul Novorossiysk;
- submarinul Krasnodar;
- submarinul Sankt Petersburg;
- crucișătorul Mareșal Ustinov;
- crucișătorul Varyag;
- distrugătorul Viceamiral Kulakov;
- distrugătorul Amiral Tributs;
- fregata Amiral Kasatonov;
- fregata Amiral Grigorovici;
- nava mică purtătoare de rachete Orekhovo-Zuevo;
- nava de patrulare Dmitry Rogachev;
- dragorul Vladimir Emelyanov;
- petrolierul Boris Butoma;
- petrolierul Viceamiral Paromov;
- petrolierul Vyazma;
- nava de cercetareelectronică Vasily Tatishchev.
Trebuie remarcat faptul că între acestea se află șapte platforme purtătoare de rachete de croazieră Kalibr, respectiv trei submarine (Novorossiysk, Krasnodar și Sankt Petersburg) și patru nave de suprafață (Amiral Kasatonov, Amiral Grigorovici, Orekhovo-Zuevo și Dmitry Rogachev).
În orele și zilele următoare, cel puțin două dintre acestea (fregata Amiral Kasatonov și un submarin (Novorossiysk sau Krasnodar) urmează să se deplaseze în Marea Neagră.
Pe de altă parte, în prezent, în Marea Neagră se află deja 11 platforme purtătoare de rachete Kalibr (patru submarine și șapte nave de suprafață).
Adăugând cele trei platforme ale Flotilei din Marea Caspică (Grad Sviyazhsk, Uglich și Veliky Ustyug), rezultă faptul că Federația Rusă va concentra în Marea Neagră și Marea Mediterană un total de 21 de platforme purtătoare de rachete de croazieră Kalibr, din care 15 în Marea Neagră.
În cazul unui eventual conflict, toate aceste platforme vor putea lovi ținte de pe teritoriul Ucrainei, fiind capabile să lanseze, la o salvă peste 150 de rachete de croazieră Kalibr.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Flotila rusă din Marea Caspică și Marina iraniană au început, pe 21.07.2025, desfășurarea de manevre militare comune în acvatoriul Mării Caspice. Este vorba despre exercițiul de căutare-salvare cu numele de cod “CASAREX-2025”.
Polonezii avansează programul achiziției de submarine. Printre criteriile solicitate în program, Agenția Poloneză pentru Armament a indicat că viitoarele submarinele trebuie să fie capabile de imersiune la peste 200 de metri adâncime (caracteristică adaptată Mării Baltice), să angajeze ținte aeriene (elicoptere și avioane de patrulare maritimă), să poată găzdui comando-uri navale, să utilizeze vehicule subacvatice teleghidate și/sau autonome și, în cele din urmă, să lanseze rachete de croazieră. În acest sens amintim că și România are semnată o scrisoare de intenție pentru achiziția de submarine franceze Scorpene, dar acest lucru nu mai pare o prioritate.
Marina Chinei se află în prezent într-o expansiune rapidă, având ca scop construirea unei flote de șase portavioane până în anii 2030. Imaginile recente cu ambarcațiuni de debarcare au amplificat temerile că Beijingul se pregătește activ pentru o potențială invazie a Taiwanului.
România și-a plasat miercuri dimineață avioanele de luptă F-16 în stare de alertă maximă, după ce un nou val de drone rusești a lovit infrastructura portuară ucraineană critică de-a lungul Dunării, aducând din nou războiul la ușa NATO.
„Acest acord consolidează aceste angajamente și ne permite să partajăm mai ușor informații, tehnologii și procese pentru o mai mare reziliență logistică”, a declarat viceamiralul american Jeff Jablon. Australia, Japonia și Statele Unite au semnat, vineri – 11 iulie, un acord pentru a îmbunătăți interoperabilitatea logistică între forțele lor maritime, marcând prima stabilire oficială a unui acord logistic trilateral între națiunile respective.
Bătrânul portavion rusesc “Amiral Kuznețov” s-ar putea să nu mai vadă marea, după ce lucrările de modernizare a navei au fost suspendate pe termen nelimitat.
Nordul Extrem devine un punct cheie pentru apărarea și logistica Alianței NATO.
Potrivit portalului Itamilradar.com, în după-amiaza zilei de 09.07.2025, remorcherul Jakob Grebelsky (MB-119) aparținând Forțelor Navale ale Federației Ruse a tranzitat Strâmtoarea Sicilia, îndreptându-se spre est, cu o viteză de aproximativ 11 noduri. Nava a intrat în Marea Mediterană la începutul lunii iulie, împreună cu submarinul Novorossiysk din clasa Kilo.
România a preluat miercuri, 9 iulie, comanda Grupului operativ naval pentru combaterea minelor marine din Marea Neagră (Mine Countermeasures Black Sea Task Group – MCM BS TG), în cadrul unei ceremonii care a avut loc în portul Constanța.
Noul portavion USS John F. Kennedy, al doilea din clasa Ford, va fi o adevărată „bijuterie” pe mare. Nava, a cărei cost e estimat la 13 miliarde de dolari, e a doua după USS Gerald R. Ford, care de altfel dă și numele clasei și care e în prezent cea mai scumpă și modernă navă de luptă construită vreodată. În prezent SUA operează 10 portavioane din vechea clasă Nimitz și unul din clasa Ford ( USS Gerald R. Ford). Toate cele 11 nave sunt portavioane nucleare.
Rotterdam a început să rezerve spațiu pentru navele de aprovizionare NATO, în timp ce cel mai mare port din Europa se pregătește pentru un potențial război cu Rusia, relatează Financial Times.
Portalul britanic Royal Navy a informat că, pe 02.07.2025, elicoptere aparținând Marinei Regale și o navă de război au monitorizat un submarin rusesc în timp ce naviga la suprafața apei prin Marea Nordului și Canalul Mânecii.
Lansarea unei nave la apă este, de obicei, un eveniment industrial marcat de ceremonie și optimism. Însă, când nava este o platformă de spionaj de ultimă generație, iar ceremonia are loc în contextul celui mai tensionat climat de securitate din Europa de la Războiul Rece, evenimentul capătă o cu totul altă greutate. Lansarea navei ORP Jerzy Rozycki la Gdańsk nu este doar un succes pentru industria de apărare poloneză, ci un semnal strategic calculat, trimis direct către Kremlin.
Rușii au încercat să producă propriile drone de atac naval, dar eforturile lor au eșuat complet, a declarat reporterilor șeful serviciilor secrete ucrainene, Kyrylo Budanov.
Serviciul de presă al companiei rusești pentru exportul de armamente, Rosoboronexport, a anunțat, pe 01.07.2025, că Rusia a predat o altă fregată Proiect 11356 Forțelor Navale indiene. Ceremonia solemnă de predare a navei a avut loc marți la Kaliningrad.
Studiul de fezabilitate la care lucrează deja producătorul spaniol Navantia are la bază adecvarea viitoarei nave pentru a avea sisteme de catapultă și sisteme de ancorare prin cablu la aterizare, pe lângă dimensiunile necesare pentru a baza și opera o flotă estimată la între 25 și 30 de aeronave de luptă cu pilot.
Marina Regală Britanică a desfășurat o operațiune concentrată de patru zile pentru monitorizarea unor nave de luptă rusești în Canalul Mânecii și în Marea Nordului
Un avion de cercetare tactică de tip Su-24MR aparținând Flotei ruse din Marea Baltică a zburat în imediata apropiere a navei de conducere a Marinei americane USS Mount Whitney. Un scurt videoclip din care rezultă acest lucru a fost publicat miercuri (18.06.2025) de marinarii americani.
Gigantul naval sud-coreean HD Hyundai Heavy Industries se află în pline discuții privind oportunități de cooperare industrială cu România, în contextul în care noi suntem în proces de modernizare a forțelor navale. Despre aceste discuții reprezentanții HD Hyundai Heavy Industries au vorbit în exclusivitate cu DefenseRomania, în contextul în care publicația noastră a fost prezentă la expoziția Madex 2025, care a avut loc în Busan, Coreea de Sud, la începutul acestei luni.
România și-a manifestat interesul în ultimul timp pentru nave de tip OPV (OPV – Offshore Patrol Vesel), cunoscute popular și sub denumirea de corvete ușoare. OPV-urile au în mare parte aceleași caracteristici cu corvetele și sunt în prezent un obiectiv pentru înzestrarea Forțelor Navale Române.
Marina militară a Israelului a anunțat că a utilizat în premieră un sistem de apărare antiaeriană navală pentru a doborî drone lansate din Iran. E vorba de sistemul Barak Magen, instalat pe o corvetă din clasa Sa’ar 6.
Inovația continuă în cadrul Task Force X, iar cea mai recentă realizare promite să transforme modul în care sunt desfășurate misiunile militare moderne.
Comandamentul Operațional al Forțelor Armate Poloneze a informat, pe 13.06.2025, că avioane de vânătoare aparținând Forțelor Aeriene Britanice au fost ridicate în aer pentru a escorta o aeronavă de cercetare rusească de tip Il-20, în spațiul aerian polonez situate deasupra Mării Baltice.
Ceremonia solemnă de predare a submarinului diesel-electric Yakutsk din cadrul Proiectului 636.3 către Forțele Navale ale Federației Ruse a avut loc, pe 11.06.2025, la Șantierul naval al Amiralității (parte a Corporației întrunite producătoare de nave), relatează un corespondent al agenției de presă de stat TASS.
Secretarul de cabinet japonez, Yoshimasa Hayashi, și-a exprimat joi îngrijorarea profundă cu privire la un incident petrecut în apele internaționale, în care un avion de vânătoare chinez a trecut la limită pe lângă o aeronavă militară japoneză. Hayashi a îndemnat Beijingul să prevină repetarea incidentului. Japonia este, de asemenea, îngrijorată recent de trecerea portavioanelor chineze la est de Iwo Jima.
Aparatele de zbor fără pilot de tip Lancet produse de societatea rusească ZALA au fost adaptate pentru a distruge ținte maritime mici de mare viteză, cum ar fi bărcile fără pilot (BEC). Acest lucru a fost spus, pe 11.06.2025, pentru agenția de presă TASS, de expertul militar Alexander Stepanov de la Institutul de Drept și Securitate Națională și cercetător principal la Institutul Americii Latine din cadrul Academiei Ruse de Științe.
Thales a obținut un contract, prin intermediul ST Engineering (STE), pentru a furniza Republicii Singapore un sistem de măsuri de contracarare a minelor. Comerțul maritim are o importanță crucială pentru economiile din Asia.
Șeful Statului Major al Forțelor Navale Italiene, amiralul Enrico Credendino, a anunțat că Italia are deja planuri pentru achiziționarea unui portavion cu propulsie nucleară și a unei flote de drone, până în 2040. Acest lucru face din Italia a doua țară europeană care vizează un portavion cu propulsie nucleară, alături de Franța.
Președintele rus Vladimir Putin a aprobat o nouă strategie navală care vizează restabilirea completă a poziției Rusiei ca putere maritimă majoră, a declarat consilierul Kremlinului, Nikolai Patrușev.
Într-o operațiune coordonată și de lungă durată, Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a revendicat un al treilea atac asupra Podului Crimeei, vizând de această dată structurile subacvatice ale acestuia. Acțiunea, care a avut loc în dimineața zilei de 3 iunie 2025, a implicat detonarea a echivalentul a 1100 kg de explozibil TNT, provocând „avarii severe” pilonilor subacvatici ai podului.
În septembrie, Pakistanul și Statele Unite au semnat un acord istoric prin care firma americană US Strategic Metals (USSM), specializată în reciclarea și procesarea mineralelor critice, se angajează să investească aproape 500 de milioane de dolari în Pakistan pentru explorarea, dezvoltarea și rafinarea zăcămintelor rare.
Cele mai recente lovituri ucrainene cu UAV-uri au avut obiective diverse, fiind atacate elemente de infrastructură petrolieră portuară, sistemul de energie electrică, precum și obiective importante de sprijin de luptă și logistic.
Rușii au acumulat stocuri de rachete balistice și au crescut de cinci ori intensitatea atacurilor efectuate cu acestea în luna octombrie. În total au fost folosite 87 de rachete Iskander și 14 Kinjal. Presa ucraineană a semnalat sâmbătă (01.11.2025) că atacurile din ce în ce mai dese ale Forțelor Armate ale Ucrainei asupra unor obiective de pe teritoriul Rusiei provoacă lovituri de represalii din partea Moscovei, care au fost intensificate în ultima lună.
Statele Unite ale Americii au mobilizat în Caraibe o forță militară fără precedent în ultimele decenii, într-o desfășurare care amintește de tensiunile Războiului Rece.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 01.10.2025, la Șantierul Naval Sevmash din Severodvinsk, a fost lansat la apă submarinul nuclear cu destinație specială Habarovsk (Proiect 09851). Acesta a fost proiectat de Biroul Rubin și a fost dezvoltat pentru a rezolva sarcinile Forțelor Navale ruse folosind arme subacvatice moderne.
Vladimir Putin a readus recent în atenția publică așa-numitele „arme minune” ale Rusiei, cu care Moscova amenință zilnic Europa, în timp ce luptă de aproape patru ani să ocupe în Ucraina teritoriile pe care le-au anexat ilegal.
Surse ale DefenseRomania arată că Asociația Ofițerilor în Rezervă din România (AORR) a transmis Senatului o solicitare oficială de audiență, cu caracter de urgență, în legătură cu propunerea legislativă PLx-350/2025, aflată în prezent în procedură parlamentară.
Într-un gest ce subliniază prețul tragic pe care regimurile dictatoriale îl pun pe viața propriilor cetățeni, doi prizonieri de război nord-coreeni, capturați pe frontul din Ucraina, au solicitat oficial transferul lor către Coreea de Sud.
Forțele ruse plătesc un preț mare în Pokrovsk. Statul Major General ucrainean și-a trimis acolo forțe de șoc pentru a scoate rușii din oraș.
Donald Trump a întocmit o listă confidențială de posibile ținte ce pot fi lovite în Venezuela, în acest moment fiind așteptat doar ordinul președintelui american.
După achiziția unei nave de patrulare OPV (Offshore Patrol Vessel) din clasa Hisar, din Turcia, România țintește achiziția următoarelor două prin programul european SAFE și, desigur, producția lor în țară. E vorba de nave de patrulare OPV numite popular „corvete ușoare”.
Rusia azi, ajunsă dependentă militar de state precum Coreea de Nord, e la ani lumină nu doar în ceea ce privește PIB-ul, dar și dezvoltarea tehnologică, atât de SUA cât și de China. Lucru demonstrat și de competiția în spațiu dintre SUA și China, pentru a ajuns la Polul Sudic al Lunii.
Corporația întrunită constructoare de avioane din Rusia (UAC) a efectuat o nouă livrare de avioane de luptă multirol de tip Su-35S către Forțele Aerocosmice Ruse (VKS). Acest lucru a fost anunțat sâmbătă (01.10.2025) pe canalul oficial de Telegram al UAC.
Exporturile Rusiei de gaze naturale lichefiate (GNL) au scăzut în ritm anual cu 3,4% în primele zece luni din acest an, la 25,2 milioane tone metrice (mmt), deşi în octombrie s-a înregistrat un avans record, de 21%, în urma începerii livrărilor de la noua uzină Arctic LNG 2, a anunţat furnizorul global de date LSEG, transmit Agerpres și Reuters.
Deși situația în estul Ucrainei în zona Pokrovsk este critică, ocupantul rus încercând să forțeze avansul pentru a „deschide ușa” către Donețk și a încerca ocuparea întregului Donbas, ultimele rapoarte arată că de fapt nu aici rușii au reușit cel mai mare avans în ultimele 30 de zile.
Guvernul Taiwanului ia în calcul măsuri legale împotriva companiilor americane care produc avioanele de luptă F-16V - cea mai modernă versiune a F-16 Block 70 -, după ce livrarea celor 66 de avioane noi, achiziționate din Statele Unite ale Americii, a suferit întârzieri semnificative.
Ucraina a debarcat trupe speciale pentru a lupta în zonele asediate din oraşul Pokrovsk, din estul Ucrainei, la începutul acestei săptămâni, chiar în momentul în care Rusia a anunţat că a înconjurat forţele Kievului din zonă, au declarat vineri două surse militare ucrainene, citate de Reuters. De partea celaltă Moscova susține că a respins desantul și că operatorii FOS ucrainean au fost uciși.
Armata ucraineană caută modalităţi de a contracara noua tactică a "infiltrărilor" folosită de trupele ruse, tactică ce presupune folosirea unor grupuri mici de infanterie care se strecoară prin defensiva lacunară a unităţilor ucrainene, în timp ce unele dintre acestea din urmă sunt cel puţin semi-încercuite pe sectoarele de front din zona oraşelor Pokrovsk şi Kupiansk, relatează agențiile Agepres și EFE.
Secretarul Consiliului Securității Rusiei, Serghei Șoigu, a avertizat vineri SUA în legătura cu degradarea stabilității strategice după anunțul Casei Albe privind reluarea testelor cu arme nucleare, dar a afirmat că Rusia este pregătită să efectueze teste pe poligoanele sale de testare, în caz de necesitate, potrivit Agerpres și EFE.
După ce mai multe drone rusești au încălcat spațiul aerian al Poloniei luna trecută, liderii politici si militari de pe continent au accelerat brusc ideea unui „zid anti-drone”. Pare o reacție logică la o amenințare palpabilă, dar este, în esență, o capcană strategică costisitoare.
Pentagonul a transmis Casei Albe că furnizarea rachetelor Tomahawk către Ucraina este fezabilă din punct de vedere militar și nu ar afecta stocurile strategice ale Statelor Unite. Această evaluare tehnică, menită să deblocheze o decizie crucială, pare însă a se fi lovit de un zid politic la Washington. Decizia finală rămâne în mâinile președintelui Donald Trump, iar semnalele de la Casa Albă sunt, în cel mai bun caz, contradictorii.
Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a reușit o performanță militară remarcabilă, distrugând 48% din totalul sistemelor rusești de apărare antiaeriană „Panțir-S1” de la începutul anului 2025. Anunțul, care indică o vulnerabilitate critică a Moscovei, a fost făcut chiar de șeful SBU, Vasil Maliuk, în timpul unui briefing susținut la 31 octombrie, alături de președintele Volodimir Zelenski.
Serviciile de securitate ucrainene au distrus o rachetă balistică rusească de tip Oreshnik în interiorul Rusiei în vara anului 2024, a declarat președintele Volodimir Zelenski la un briefing de presă pe 31 octombrie.
Potrivit unor surse de la Washington, Administrația Trump a identificat deja ținte militare în Venezuela utilizate pentru traficul de droguri, iar o campanie aeriană împotriva acestora pare iminentă. Această mișcare ar marca o escaladare semnificativă a conflictului, transmițând un mesaj clar liderului venezuelean Nicolas Maduro: timpul său la putere este pe terminate.
Finlanda a declanșat una dintre cele mai ample mobilizări militare de la aderarea la NATO. Peste 15.000 de militari finlandezi, alături de trupe din Marea Britanie, Suedia și Polonia, au început exerciții de amploare în sudul și estul țării, multe dintre ele la doar câțiva kilometri de granița rusă. Mesajul este neechivoc și vizează direct Moscova: Finlanda, acum stat de linia întâi al Alianței Nord-Atlantice, se pregătește activ și fără rezerve pentru scenarii de război.
Agenția de presă Reuters a anunțat, pe 31.10.2025, citând o declarație a ministrului de externe ucrainean, Andrii Sybiha, că Rusia a atacat în ultimele luni Ucraina cu o rachetă de croazieră a cărei dezvoltare secretă l-a determinat pe Donald Trump să renunțe la Tratatul privind interzicerea rachetelor cu rază scurtă și medie de acțiune (Tratatul INF) în primul său mandat de președinte al SUA.
Flota aeriană a Ucrainei ar putea deveni una dintre cele mai importante din Europa.
Planurile oficialilor ucraineni conturează o flotă completă de 250 de avioane de luptă noi va deveni baza modernizării aviației militare și o garanție a securității Ucrainei pentru anii următori. Asta înseamnă că aeronavele ar urma să se adauge F-urilor 16 aflate în uz, care au fost deja promise de Danemarca, Belgia sau Norvegia.
Pe 28 octombrie au apărut primele informații, unele neoficiale, că SUA vor retrage din România un contingent militar. Confirmarea oficială a venit destul de repede, pe 29 octombrie. Decizia era așteptată la București, Washington dar și la NATO.
Pentru prima dată, un soldat american - nu un pilot calificat - a planificat și executat misiuni reale în cadrul unor exerciții militare, utilizând elicopterul Black Hawk pilotat opțional (OPV).Un militar american cu zero experiență de pilotaj a controlat un elicopter Black Hawk
Președintele rus Vladimir Putin a ordonat Ministerului Apărării să asigure un armistițiu în orașele ucrainene Pokrovsk, Mîrnohrad și Kupyansk pentru a permite sosirea jurnaliștilor străini, relatează TASS. Armata a declarat că este pregătită să oprească luptele timp de cinci până la șase ore și să ofere coridoare pentru mass-media. Partea ucraineană respinge armistițiul, amintind că Rusia a încălcat întotdeauna aceste armistițiu-uri pe termen scurt.
În noaptea de 31 octombrie, rușii au efectuat o serie de atacuri asupra sectorului rezidențial și a infrastructurii din Sumy. Se știe că 11 persoane au fost rănite, inclusiv patru copii.
SUA intenționează să reducă numărul de militari, începând de luna viitoare, după mișcarea din România, și în alte țări.
