Baza acestor mari unități va fi formată din nave care au în înzestrare rachete moderne, respectiv rachete de croazieră Kalibr și rachete supersonice Onyks. Experții militari ruși consideră că apariția lor în Marea Neagră și Marea Mediterană va întări flota rusă pe direcția strategică sud și va deveni un factor suplimentar de descurajare pentru un adversar potențial.
“Sniperii” caspici
După cum a precizat pentru Izvestia o sursă din mediul militar, decizia de formare a unor detașamente operative de nave din compunerea Flotilei din Marea Caspică pentru desfășurarea serviciului de luptă în Marea Neagră și Marea Mediterană a fost deja luată.
Acestă flotilă dispune de o grupare puternică de nave purtătoare de rachete de croazieră Kalibr și rachete supersonice Onyks. În primul rând, este vorba despre navele mici purtătoare de rachete Proiect 21631, clasa Buyan-M și navele grele de patrulare Proiect 11661, clasa Ghepard. Tocmai acestea vor reprezenta baza noilor detașamente operative.
În prezent, în compunerea Flotilei din Marea Caspică se află patru nave purtătoare de rachete Kalibr și Onyks. Este vorba despre trei nave din clasa Buyan-M (Grad Sviyazhsk, Uglich și Veliky Ustyug), precum și de nava de patrulare Daghestan. Încă o navă de patrulare, Tatarstan, este dotată cu rachete de croazieră de mare precizie H-35.
De asemenea, Flotila din Marea Caspică dispune de încă trei nave moderne purtătoare de artilerie Proiect 21630, clasa Buyan: Astrakhan, Volgodonsk și Makhachikhala. Potrivit precizărilor surselor citate de Izvestia, în primul rând, navele din cadrul acestui proiect vor fi direcționate către Marea Neagră și Marea Mediterană.
În trecut, navele de luptă ale Flotilei din Marea Caspică au mai participat, în mod episodic, la marșuri de lungă durată. În anul 2018, în Marea Mediterană au îndeplinit misiuni navele mici purtătoare de rachete Grad Sviyazhsk și Veliky Ustyug, iar în 2019 Uglich și Veliky Ustyug. În apropierea coastelor Siriei, acestea au îndeplinit misiuni în cadrul Grupării navale operative a Forțelor Navale ale Federației Ruse. Baza acestora în regiune a fost reprezentată de portul sirian Tartus.
În cursul anului trecut, un detașament al Flotilei din Marea Caspică format din 15 nave s-a aflat în Marea Neagră. Acesta a participat la o serie de exerciții, în timpul cărora a fost exersată cooperarea cu forțele Flotei ruse din Marea Neagră.
Marinarii Flotilei din Marea Caspică au experiență în ceea ce privește întrebuințarea rachetelor de croazieră de tip Kalibr. Aceștia au fost primii care au executat atacuri cu acest tip de rachete asupra unor obiective ale adversarului. În anul 2015, trei nave mici purtătoare de rachete, Grad Sviyazhsk, Uglich și Veliky Ustyug, precum și nava de patrulare Daghestan, au tras din Marea Caspică asupra unor poziții ale teroriștilor din Siria. Astfel, 26 de rachete de tip Kalibr au lovit ținte terestre, la o distanță de aproximativ 1.500 de kilometri. Aceste lansări i-au făcut pe marinarii caspici celebri în lume.
Șefa Departamentului de Management și Tehnologii Sociale de la Institutul de Nord-Vest al Academiei Ruse de Economie Națională și Administrație Publică, Inna Vetrenko, consideră că Estul Mării Mediterane și Regiunea Mării Negre sunt două raioane importante pentru Rusia din punct de vedere geopolitic.
“Trebuie să fim prezenți acolo, alocând forțele militare necesare în acest scop. Acum, Ucraina este punctul cel mai exploziv. Nu vrem război și nu pledăm pentru escaladare, dar, în situația actuală, trebuie să ne asigurăm securitate. Navele suplimentare vor fi un factor de descurajare în Regiunea Mării Negre. Nici întărirea forțelor din Marea Mediterană nu va fi de prisos. Forțele noastre de acolo influențează situația din sudul Europei, Orientul Mijlociu și Siria și, de asemenea, ajută la împingerea grupărilor de nave ale NATO mai departe de granițele ruse”, a precizat Vetrenko.
În acest an, Forțele Navale ale NATO și-au intensificat prezența în Marea Mediterană. În prima parte a lunii februarie, portavioanele Harry S. Truman din SUA, Charles de Gaulle din Franța și Cavour din Italia au desfășurat exerciții în regiune. Acetea au exersat interacțiunea pentru desfășurarea de activități comune.
De asemenea, la manevre au participat distrugătoare, fregate și două submarine.
În plus, pentru a sprijini acțiunile NATO în regiune, pe 07 februarie, în Marea Mediterană a apărut și fregata Montreal aparținând Forțelor Navale ale Canadei.
După cum a declarat pentru Izvestia fostul șef al Statului Major Principal al Forțelor Navale ale Federației Ruse, amiralul Valentin Selivanov, estul Mării Mediterane a fost întotdeauna important pentru Rusia.
“Trebuie să contracarăm amenințările din această regiune. Prin urmare, forțele noastre vor avea sediul la Tartus, pentru a se putea opune navelor care operează în estul Mării Mediterane. Acolo pot fi foarte utile navele mici purtătoare de rachete. În pofida dimensiunilor reduse, acestea dispun de rachete ce pot lovi atât ținte maritime, cât și ținte de coastă. Navele nu trebuie să se deplaseze la distanță, iar atunci când este necesar, pot să intervină și să lovească mijloacele adversarului”, a spus Selivanov.
În prezent, Forțele Navale ale Federației Ruse includ nouă nave mici purtătoare de rachete din clasa Buyan-M, care fac parte din structura Flotei din Marea Baltică, Flotei din Marea Neagră și Flotilei din Marea Caspică. Încă trei nave Proiect 21631 se află în construcție. Navele de acest tip sunt concepute pentru distrugerea țintelor maritime și terestre. La bordul navelor se află opt lansatoare prntru rachete de croazieră Kalibr sau rachete antinavă Onyks. Acestea mai dispun de o instalație de artilerie A-190 cu calibrul de 100 de milimetri și un complex de apărare antiaeriană cu rază scurtă de acțiune.
De asemenea, pentru Forțele Navale au fost construite două nave de patrulare Proeict 11661: Tatarstan și Daghestan.
Nava amiral a Flotilei din Marea Caspică, Daghestan, are opt lansatoare pentru rachetele de croazieră Kalibr. Tatarstan este dotată cu complexul de rachete antinavă Uran, care întrebuințează rachete de tip H-35.
Rachetele de croazieră Kalibr dispun de un focos perforant exploziv cu o greutate de 450 de kilograme. Acestea pot fi lansate la o distanță de aproximativ 1.500 de kilometri. Racheta supersonică Onyks are un focos cu o greutate de 300 de kilograme. Aceasta poate executa lovituri nu numai împotriva navelor, ci și asupra țintelor terestre, la o distanță de până la 500 de kilometri.
Armamentele de bază ale navelor mici purtătoare de artilerie din clasa Buyan include o instalație de artilerie A-190 cu calibrul de 100 de milimetri și una AK-306, cu calibrul de 30 de milimetri, destinate pentru lupta împotriva țintelor aeriene, maritime și terestre, precum și o instalație de lansare de tip Grad-M.
Comentariul autorului: Probabil, în orele sau zilele următoare, din Marea Caspică vor ieși, pe canalul Volga-Don, cele trei nave mici purtătoare de rachete din clasa Buyan-M (Grad Sviyazhsk, Uglich și Veliky Ustyug), precum și cele trei nave mici purtătoare de artilerie din clasa Buyan: Astrakhan, Volgodonsk și Makhachikhala.
Până în prezent, nava de patrulare Daghestan nu a mai ieșit din Marea Caspică și probabil va rămâne în continuare în regiune, iar nava de patrulare Tatarstan este inactivă, fiind supusă unor reparații planificate.
Cu siguranță, cel puțin două din cele trei platforme purtătoare de rachete de croazieră Kalibr vor rămâne în Marea Neagră, pentru a participa la un eventual atac împotriva Ucrainei, iar restul se vor deplasa în Marea Mediterană.
În prezent, în estul Mării Mediterane și în portul sirian Tartus se află o escadră navală rusească formată din:
- submarinul Novorossiysk;
- submarinul Krasnodar;
- submarinul Sankt Petersburg;
- crucișătorul Mareșal Ustinov;
- crucișătorul Varyag;
- distrugătorul Viceamiral Kulakov;
- distrugătorul Amiral Tributs;
- fregata Amiral Kasatonov;
- fregata Amiral Grigorovici;
- nava mică purtătoare de rachete Orekhovo-Zuevo;
- nava de patrulare Dmitry Rogachev;
- dragorul Vladimir Emelyanov;
- petrolierul Boris Butoma;
- petrolierul Viceamiral Paromov;
- petrolierul Vyazma;
- nava de cercetareelectronică Vasily Tatishchev.
Trebuie remarcat faptul că între acestea se află șapte platforme purtătoare de rachete de croazieră Kalibr, respectiv trei submarine (Novorossiysk, Krasnodar și Sankt Petersburg) și patru nave de suprafață (Amiral Kasatonov, Amiral Grigorovici, Orekhovo-Zuevo și Dmitry Rogachev).
În orele și zilele următoare, cel puțin două dintre acestea (fregata Amiral Kasatonov și un submarin (Novorossiysk sau Krasnodar) urmează să se deplaseze în Marea Neagră.
Pe de altă parte, în prezent, în Marea Neagră se află deja 11 platforme purtătoare de rachete Kalibr (patru submarine și șapte nave de suprafață).
Adăugând cele trei platforme ale Flotilei din Marea Caspică (Grad Sviyazhsk, Uglich și Veliky Ustyug), rezultă faptul că Federația Rusă va concentra în Marea Neagră și Marea Mediterană un total de 21 de platforme purtătoare de rachete de croazieră Kalibr, din care 15 în Marea Neagră.
În cazul unui eventual conflict, toate aceste platforme vor putea lovi ținte de pe teritoriul Ucrainei, fiind capabile să lanseze, la o salvă peste 150 de rachete de croazieră Kalibr.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Navele de luptă britanice monitorizează atent toate mișcările Forțelor Navale ale Rusiei care s-au aflat în apropierea coastelor Regatului Unit pentru a supraveghea exercițiile navale ale NATO.
Ambasadorul Republicii Italiene la Bucureşti, E.S. Alfredo M. Durante Mangoni, a acordat un interviu pentru DefenseRomania, în cadrul căruia a discutat despre cooperare bilaterală dintre România și Italia, inclusiv din perspectiva industriei de apărare.
DefenseRomania se află în aceată perioadă în Coreea de Sud unde publicația noastră participă, la invitația partenerilor coreeni, la întrevederi și evenimente militare organizate de Armata Republicii Coreei, precum și la expoziția navală Madex 2025 (International Maritime Defense Industry Exhibition), ajunsă deja la a 14-a ediție. Pe parcursul acestor zile DefenseRomania va furniza interviuri și materiale despre eveniment, precum și cooperarea bilaterală între Coreea și România pe zona de securitate și apărare.
Aspirațiile Europei de a avea o industrie constructoare de nave militare solidă și competitivă la nivel mondial se confruntă cu obstacole majore, după cum a subliniat șeful Statului Major al Marinei franceze, amiralul Nicolas Vaujour. În cadrul unei audieri parlamentare recente, Vaujour a evidențiat nevoia urgentă de coordonare între numeroasele șantiere navale de pe continent, argumentând că situația actuală fragmentată împiedică capacitatea Europei de a obține contracte avantajoase pe piața de export.
Flota rusă din Marea Neagră este în prezent aproape complet inactivă atât în Marea Neagră, cât și în Marea Azov, resursele sale de luptă valoroase fiind în mare parte consemnate la baza navală supraaglomerată din Novorossiysk. Această evaluare a fost făcută de căpitanul ucrainean Dmytro Pletenchuk, purtător de cuvânt al Marinei ucrainene, într-un interviu recent acordat Radio NV.
Tensiunile se acumulează în MArea Baltică. Armata rusă a început să escorteze petrolierele din așa-numita sa „flotă din umbră” la trecerea acestora prin Golful Finlandei, a anunțat ministrul finlandez al Apărării, Antti Häkkänen.
Finlandezii au o expresie când vine vorba de Armata rusă: ”rușii sunt mai slabi decât vor ei să credem și mai puternici decât credem noi”. Situația în care se află Rusia trebuie relatată echilibrat, fără a trece cu vederea anvergura uriașă a complexului militaro-industrial rusesc. Totuși, oricât de mult încearcă să ne convingă Kremlinul de invincibilitatea sa, războiul din Ucraina a arătat uriașele vulnerabilități ale armatei ruse și ale echipamentelor sale militare, iar Forțele Navale ruse nu fac excepție.
Portalul itamilradar.com a informat că, pe 23.05.2025, portavionul USS Harry S. Truman (CVN-75) din clasa Nimitz a părăsit Marea Mediterană traversând Strâmtoarea Gibraltar în direcția Oceanului Atlantic. Nava se întoarce în portul său de origine din Norfolk, Virginia, în urma unei desfășurări extinse, care a inclus operațiuni în Marea Roșie și Marea Mediterană.
România și-a anunțat în urmă cu o lună intenția să achiziționeze o navă OPV (Offshore Patrol Vessel), sau în limbaj popular, corvetă ușoară. Diferența dintre OPV și o corvetă constă mai ales în structura blindajului. Dar revenind la decizia anunțată cu privire la achiziția de corvete ușoare, o decizie pe care cu toții o așteptam, nu mică a fost surpriza când a venit anunțul oficial: Nava va fi achiziționată din Turcia.
Forțele aeriene ale României, Poloniei și Portugaliei își unesc forțele deasupra spațiului aerian baltic, participând la misiunea Baltic Air Policing a NATO. Imaginile spectaculoase, surprinse de echipa profesionistă ,,Combat Camera Poland'', prezintă avioanele F-16 ale acestor națiuni patrulând alături de un avion NATO E-3 Sentry AWACS.
În topul succeselor militare realizate de Ucraina în cei peste trei ani de război declanșat de Federația Rusă se numără cu siguranță cel pe mare. Azi, Flota rusă de la Marea Neagră e ținută, la propriu, în șah și împinsă, departe de linia frontului. Fără nicio navă de suprafață sau fără submarine, ucrainenii au reușit să scufunde zeci de nave mai mari sau mai mici ruse, folosindu-se de drone sau rachete. Inclusiv „mândria” Flotei ruse de la Marea Neagră, crucișătorul Moskva, a fost scufundat. Dar în 2022, în primele etape ale invaziei pe scară largă, lucrurile stăteau diferit. Ucrainenii povestesc cum rușii au ajuns în zona României, dar dezvăluie și câte nave ruse de luptă mai sunt azi în Crimeea ocupată.
Emiratele Arabe Unite vor investi 800 de milioane de dolari în portul sirian Tartus. Anunțul vine imediat după ce președintele american Donald Trump a anunțat ridicarea sancțiunilor americane împotriva Siriei în timpul unei vizite în Arabia Saudită.
Cotidianul britanic The Times a informat, în ediția din 13.05.2025, că Marina Regală a Marii Britanii intenționează să urmărească mișcările submarinelor rusești folosind Inteligența Artificială (AI).
Cotidianul britanic The Times a informat, în ediția din 13.05.2025, că Marina Regală a Marii Britanii intenționează să urmărească mișcările submarinelor rusești folosind Inteligența Artificială (AI).
Recent Ucraina a reușit o premieră în istoria militară: Drone maritime Magura 7, pe care au fost integrate rachete aer-aer americane AIM-9 Sindewinder au doborât deasupra Mării Negre două avioane Su-30 Flanker rusești. E incredibil cum o țară fără o flotă navală, fără nave de suprafață și submarine, reușește să țină în șah Flota rusă a Mării Negre, dar și să doboare avioane rusești, și toate astea doar cu drone maritime. Ucrainenii au explicat succesul dronelor Magura 7.
Un avion de vânătoare F/A-18, care a aterizat pe portavionul USS Harry S. Truman în Marea Roșie, a căzut peste bord, forțându-i pe cei doi piloți să se catapulteze, a declarat miercuri un oficial al apărării pentru Associated Press.
Pe 06.05.2025, surse de monitorizare a navigației au semnalat o prezență navală multinațională semnificativă în Marea Ionică în cadrul exercițiului NATO „Med Strike”. Pe timpul acestuia, mai multe nave de luptă și nave auxiliare operează în sudul Italiei.
Portalul itamilradar.com a informat că, pe 05.05.2025, un avion de patrulare antisubmarin de tip Boeing P-8A Poseidon aparținând Forțelor Navale ale SUA a îndeplinit o misiune de supraveghere deasupra apelor neutre ale Mării Negre, cu un accent notabil pe zona din fața bazei navale ruse de la Novorossiysk.
India va achiziționa avione Rafale M care vor opera de pe portavioane. Ele vor înlocui MiG-29K/KUB sovietice. Rușii fac o analiză și identifică trei motive pentru care India nu a ales tehnică rusă, dar remarcă și faptul că nu a ales nici F-35.
Turcia și-a anunțat ambițioasele planuri de a dezvolta submarine cu propulsie nucleară și de a se poziționa printre primele cinci flote navale ale lumii. Această strategie îndrăzneață, detaliată într-o analiză a publicatiei TurDef, indică o schimbare fundamentală în doctrina navală a Turciei și o hotărâre de a exercita o influență militară dominantă în Marea Mediterană și nu numai.
Francezii au creat o dronă maritimă kamikaze, care este un analog direct al dronei ucrainene Magura V5. În cadrul unui test realizat de Marina Franței, drona maritimă Seaquest S. a lovit cu succes o barjă.
Portalul itamilradar.com a semnalat faptul că, pe 29.04.2025, o grupare navală de atac de nivel portavion (Carrier Strike Group 25, CSG25) aparținând Marinei Regale britanice a traversat Strâmtoarea Gibraltar și a intrat în Marea Mediterană, marcând începutul misiunii sale globale “Operation Highmast”.
Un distrugător al SUA din clasa Arleigh Burke a sosit în Scoția demonstrând „angajamentul continuu față de NATO”. Adversarii Americii „nu pot spera niciodată să egaleze avantajul asimetric dat de rețeaua sa de aliați și prieteni”.
Surse de monitorizare a navigației au confirmat faptul că, în după-amiaza zilei de 27.04.2025, submarinul B-265 Krasnodar aparținând Forțelor Navale ale Federației Ruse a traversat Strâmtoarea Gibraltar, părăsind Marea Mediterană. Acesta este escortat de remorcherul Evgheni Churov al Flotei ruse din Marea Baltică (FRMB).
Un avion de vânătoare F/A-18 Super Hornet al Marinei SUA a fost pierdut pe mare după ce a căzut peste bord de pe portavionul USS Harry S. Truman în timp ce era remorcat la bord, a anunțat Marina într-un comunicat emis luni.
O rachetă intactă de ultimă generație StormBreaker a fost descoperită în deșert.
Royal Navy a confirmat în urmă cu puțin timp că nave de război ale Federației Ruse, inclusiv fregata modernă Amiral Golovko, au intrat în apele teritoriale ale Marii Britanii. Navele ruse au fost rapid „vânate” de nave britanice. Londra a ridicat inclusiv un elicopter în cadrul operațiunii. Provocarea Rusiei se înscrie în contextul unui joc de șah pe care Rusia și NATO îl joacă de mai mult timp, într-un context internațional extrem de periculos. Astfel de incidente, care de regulă au ca obiectiv testarea reacției adversarului, sunt tot mai dese, Rusia apelând la violarea spațiului aerian sau maritim și în Europa de Est.
În ultima perioadă, Rusia a efectuat o serie de mișcări ale navelor militare în zona Mării Mediterane, care arată faptul că, după pierderea accesului în portul Tartus din Siria, Marina rusă nu-și mai găsește locul în regiune, folosind pentru escale porturi din Egipt și chiar Algeria.
Administrația Trump a avertizat că ar putea exista „consecințe grave” în ceea ce privește planul Rusiei de a construi o bază navală în Sudan. Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA a declarat recent că „Statele Unite sunt la curent cu presupusul acord dintre Rusia și Forțele Armate Sudaneze (SAF) privind înființarea unei facilități navale rusești pe coasta Sudanului. Încurajăm toate țările, inclusiv Sudanul, să evite orice tranzacții cu sectorul de apărare al Rusiei, care ar putea declanșa consecințe grave, inclusiv sancțiuni asupra entităților sau persoanelor asociate cu aceste tranzacții.”
Serviciul de presă al Flotei ruse de Nord a anunțat că, pe 18.04.2025, fregata Amiral Golovko a traversat Strâmtoarea Gibraltar și a intrat în Oceanul Atlantic, unde va continua să îndeplinească misiuni în cadrul primului său marș de lungă durată.
Ucraina este pe punctul de a primi o cantitate mare de rachete de croazieră cu rază lungă de acțiune, cu scopul de a contracara invazia rusă prin lovirea țintelor strategice aflate în spatele liniilor de front. Primele livrări de rachete Extended-Range Attack Munition (ERAM) nu deschid doar un nou canal de aprovizionare cu arme cu rază lungă de acțiune, dar reprezintă și un nou model de viteză în achiziția, dezvoltarea și producția în masă a armelor aeriene pentru Pentagon.
Printr-o mișcare surprinzătoare, dar bine calculată, Ministerul francez al Forțelor Armate a anunțat o investiție masivă în sistemul de radar Nostradamus, o tehnologie concepută în anii '90, care a zăcut mult timp într-un con de umbră. Decizia, publicată la 5 septembrie, nu este doar un simplu program de modernizare, ci un semnal clar transmis Europei: Franța își asumă rolul de lider în dezvoltarea unei capacități de detectare timpurie proprie, capabilă să contracareze amenințările balistice și hipersonice care redefinesc peisajul geostrategic.
Discuțiile diplomatice de culise capătă tot mai mult contur, pe măsură ce aliații Ucrainei caută o formulă de securitate viabilă, care să poată fi acceptată atât de Kiev, cât și de Moscova. Un plan complex, detaliat de oficiali americani și ucraineni, sugerează crearea unei zone-tampon demilitarizate în interiorul granițelor Ucrainei, o soluție ce pare a ocoli una dintre cele mai mari obiecții ale Kremlinului: implicarea directă a NATO.
O întrebare, un avertisment și o doză de realism, asta pare a fi esența demersului prin care Armata SUA încearcă acum să găsească producătorul pentru viitorul tanc, modelul Abrams M1E3. Nu vorbim de un simplu upgrade ceurt de militarii americani, un model care să aibă câteva şuruburi în plus sau o vopsea nouă. Produsul se vrea a fi o mutare strategică a industriei militare, un răspuns la realitățile dure ale unui câmp de luptă modern și, în același timp, o verificare a capacității proprii de a face față unei potențiale conflagrații de mare amploare.
Un anunț șoptit, dar cu un ecou asurzitor, a căzut peste capitalele europene. La o întâlnire discretă la Washington, oficialii Pentagonului le-au comunicat ambasadorilor europeni că asistența militară americană pentru țările de pe flancul estic al NATO, la granița cu Rusia, va fi redusă treptat. O lovitură de teatru, dar una care se joacă de multă vreme, după cum spun mai multe surse oficiale de la Washington. O decizie surprinzătoare doar pentru cei care au refuzat să vadă semnalele transmise pe canale oficiale de mai mult timp.
Industria de apărare ucraineană intenționează să extindă producția de obuziere, unul dintre cele mai răspândite sisteme de artilerie aflate în producție în masă de la începutul invaziei rusești la scară largă.
Două avioane de luptă F-16 ale Forțelor Aeriene Venezuelene au survolat distrugătorul american USS Jason Dunham, într-o mișcare descrisă de Pentagon drept un act „extrem de provocator” și un „spectacol de forță” menit să perturbe operațiunile anti-narcotice ale Statelor Unite în regiune. Incidentul, care a avut loc în apele internaționale din Marea Caraibilor, adâncește o criză deja tensionată între Washington și Caracas, pe fondul acuzațiilor reciproce de agresiune și amenințări.
Forțele armate ucrainene ar fi putut primi avioane de vânătoare MiG-29 din Azerbaidjan. Numărul de aeronave transferate este necunoscut.
O reuniune a „Coaliției de Voință” a avut loc la Paris pe 4 septembrie, unde liderii au convenit să consolideze capacitățile de apărare ale Ucrainei. Peste 20 de țări au promis măsuri concrete.
Armata SUA a semnat cu Lockheed Martin cel mai mare contract din istoria diviziei Missiles and Fire Control a gigantului american. E vorba de un acord multianual de nu mai puțin de 9.8 miliarde de dolari pentru producția a aproape 2.000 de rachete interceptoare Patriot PAC-3 MSE și a echipamentelor auxiliare acestora.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 5 septembrie 2025, de la ora 11.00, o ediție a podcastului „Obiectiv EuroAtlantic”.
Armata israeliană a anunţat joi că a preluat controlul a 40% din oraşul Gaza, iar Apărarea Civilă locală a raportat 64 de morţi în raidurile israeliene pe teritoriul palestinian devastat de război, informează Agerpres.
În noaptea de 5 septembrie, rușii au atacat o întreprindere pe râul Dnipro în timpul unui atac masiv asupra regiunii Dnipropetrovsk.
SUA vor elimina treptat programele de asistenţă pentru securitate destinate armatelor europene de-a lungul frontierei cu Rusia, în contextul în care Statele Unite fac presiuni asupra continentului european să plătească mai mult pentru propria sa apărare, a relatat joi publicaţia Financial Times, citată de agenţia de presă ucraineană UNN.
Președintele american Donald Trump intenționează să semneze vineri un ordin executiv prin care redenumește Departamentul Apărării în „Departamentul de Război”, a declarat joi un oficial de la Casa Albă.
Europa a început, în sfârșit, să se miște. Și nu oricum, ci cu un avânt care taie respirația, direct pe frontul ucrainean. Nu, nu e vorba de politicieni care se plimbă cu trenul prin Kiev, ci de ceva mult mai concret și mai letal pentru armata lui Putin. Este vorba de vehicule terestre fără pilot (UGV), o armă care, odată trimisă în număr mare, ar putea schimba fundamental dinamica războiului.
,,Coaliția celor Dispuși'' un grup de națiuni angajate în sprijinirea Ucrainei, s-a reunit la Paris pentru a consolida garanțiile de securitate pe termen lung. Subiectul central al discuțiilor a fost un nou format de protecție aeriană, prezentat de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, dar și un angajament fără precedent din partea a 26 de țări de a trimite trupe pe teritoriul ucrainean după încheierea ostilităților.
Noi imagini din satelit au dezvăluit un atac devastator asupra unei baze a Serviciului Federal de Securitate (FSB) din Crimeea, orașul nordic Armiansk, iar arma folosită pare a fi racheta de croazieră strategică ucraineană „Flamingo”. Aceste fotografii, publicate pe 3 septembrie de canalul de Telegram Exilenova+, arată două puncte de impact confirmate.
O coaliție de națiuni, autointitulată ,,Coaliția celor Dispuși'', s-a reunit azil la Paris cu un scop clar, dar o viziune divizată. Liderii europeni, sub umbrela unei inițiative conduse de Franța și Marea Britanie, se confruntă cu o întrebare spinoasă: ce anume înseamnă „garanții de securitate” pentru Ucraina? Chiar dacă președintele francez Emmanuel Macron a declarat că ,,munca tehnică'' a fost finalizată și că planurile sunt „gata pentru aprobare politică”, realitatea din culise, dezvăluită de Financial Times, este mult mai nuanțată.
Șeful Comandamentului operațional al Forțelor Armate poloneze, Maciej Klisz, a declarat, pe 04.09.2025, că două drone rusești au intrat în spațiul aerian polonez în noaptea de 03 septembrie. Acestea nu au fost doborâte, deoarece nu reprezentau un pericol pentru partea poloneză.
La doar doi ani de la lansarea programului Collaborative Combat Aircraft (CCA), compania americană General Atomics a reușit să ajungă la un model pregătit pentru testele de zbor.
Marea Britanie face un pas important, dar calculat, în sprijinirea Ucrainei, proiectând o nouă rachetă balistică tactică, cu capacitate impresionantă și un cost aparent „de criză”. Anunțul, făcut de secretarul Apărării, John Healey, a indicat o nouă direcţie a evoluției conflictului, sugerând o schimbare de paradigmă: nu doar asistență punctuală, ci o investiție strategică pe termen lung, care implică tehnologie de ultimă generație.
Un compromis în această chestiune va fi probabil făcut săptămâna viitoare.
Președintele francez Emmanuel Macron a declarat că aliații Ucrainei au finalizat pregătirea garanțiilor de securitate militară pentru a sprijini Kievul în contracararea agresiunii rusești.
Un raport oficial al autorităților americane dezvăluie filmul prăbușirii unui avion de generația a 5-a de tip F-35 Lightning II, incident care a avut loc la începutul acestui an în Alaska. Raportul nu doar că menționează cauzele prăbușirii, dar arată și faptul că timp de 50 de minute, pilotul și tehnicienii de la sol au încercat cu disperare remedierea problemei tehnice care a dus la pierderea avionului F-35.
Rusia crește presiunea asupra orașului Kupiansk, din regiunea Harkiv. Miercuri, au publicat mai multe imagini care trebuiau să le dovedească prezența, o tactică folosită des în ultimele luni.
China cunoaște o creștere rapidă și susținută a dimensiunii și capacităților forțelor sale nucleare, au declarat experți militari și în armament din SUA, în timp ce și-a revizuit doctrina nucleară, pentru a include opțiunea de a le utiliza în cazul în care nu reușește să invadeze Taiwanul.
Trump l-a invitat pe șeful statului polonez la Washington la câteva zile după inaugurarea sa de la începutul lunii august. Subiectul principal al întâlnirii lor de miercuri a fost preocuparea de securitate a Poloniei. Trump i-a spus clar lui Nawrocki că este gata să mărească numărul trupelor americane din Polonia dacă Varșovia dorește acest lucru.
Rusia nu are nicio intenție de a discuta despre o posibilă desfășurare a unităților militare străine în Ucraina, deoarece consideră acest lucru inacceptabil.
Președintele rus, Vladimir Putin, a declarat astăzi (03.09.2025) că este gata pentru o întâlnire cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, cu condiția ca acesta să fie bine pregătit. În același timp, el i-a cerut liderului ucrainean să vină la Moscova pentru a discuții bilaterale, a scris Reuters. Zelenski, a cărui țară rezistă agresiunii ruse de patru ani, l-a încurajat de mult timp pe Putin să organizeze o întâlnire, pe care președintele american, Donald Trump, a cerut-o până acum fără succes. Ministrul ucrainean de externe, Andriy Sybiha, a numit inacceptabilă propunerea de astăzi pentru o întâlnire la Moscova.
Deși se pretinde neutră în conflictul din Ucraina, China se dovedește a fi un pilon vital al mașinăriei de război a Rusiei, asigurând un flux constant de componente pentru producția de drone. O investigație detaliată a publicației The Telegraph scoate la lumină o rețea complexă de companii chineze care, în ciuda sancțiunilor internaționale, au furnizat Rusiei materiale esențiale în valoare de peste 63 de milioane de dolari în perioada 2023-2024. Acestea au ajuns direct la producătorii de drone, în special la cei implicați în fabricarea temutelor UAV-uri de tip Shahed.
În timp ce lumea liberă se pregătește să ajute la reconstrucția forțelor aeriene ucrainene, o întrebare majoră planează asupra viitorului aviației de luptă a Kievului: ce avioane vor umple golul lăsat de război? Pe lângă deja mult-discutatele F-16 americane, o altă opțiune prinde contur, una de origine suedeză: avioanele de vânătoare JAS 39 Gripen. O posibilă soluție strategică sau doar o distragere de la planul principal?
