Portalul britanic Royal Navy a informat că, pe 02.07.2025, elicoptere aparținând Marinei Regale și o navă de război au monitorizat un submarin rusesc în timp ce naviga la suprafața apei prin Marea Nordului și Canalul Mânecii.
Baza acestor mari unități va fi formată din nave care au în înzestrare rachete moderne, respectiv rachete de croazieră Kalibr și rachete supersonice Onyks. Experții militari ruși consideră că apariția lor în Marea Neagră și Marea Mediterană va întări flota rusă pe direcția strategică sud și va deveni un factor suplimentar de descurajare pentru un adversar potențial.
“Sniperii” caspici
După cum a precizat pentru Izvestia o sursă din mediul militar, decizia de formare a unor detașamente operative de nave din compunerea Flotilei din Marea Caspică pentru desfășurarea serviciului de luptă în Marea Neagră și Marea Mediterană a fost deja luată.
Acestă flotilă dispune de o grupare puternică de nave purtătoare de rachete de croazieră Kalibr și rachete supersonice Onyks. În primul rând, este vorba despre navele mici purtătoare de rachete Proiect 21631, clasa Buyan-M și navele grele de patrulare Proiect 11661, clasa Ghepard. Tocmai acestea vor reprezenta baza noilor detașamente operative.
În prezent, în compunerea Flotilei din Marea Caspică se află patru nave purtătoare de rachete Kalibr și Onyks. Este vorba despre trei nave din clasa Buyan-M (Grad Sviyazhsk, Uglich și Veliky Ustyug), precum și de nava de patrulare Daghestan. Încă o navă de patrulare, Tatarstan, este dotată cu rachete de croazieră de mare precizie H-35.
De asemenea, Flotila din Marea Caspică dispune de încă trei nave moderne purtătoare de artilerie Proiect 21630, clasa Buyan: Astrakhan, Volgodonsk și Makhachikhala. Potrivit precizărilor surselor citate de Izvestia, în primul rând, navele din cadrul acestui proiect vor fi direcționate către Marea Neagră și Marea Mediterană.
În trecut, navele de luptă ale Flotilei din Marea Caspică au mai participat, în mod episodic, la marșuri de lungă durată. În anul 2018, în Marea Mediterană au îndeplinit misiuni navele mici purtătoare de rachete Grad Sviyazhsk și Veliky Ustyug, iar în 2019 Uglich și Veliky Ustyug. În apropierea coastelor Siriei, acestea au îndeplinit misiuni în cadrul Grupării navale operative a Forțelor Navale ale Federației Ruse. Baza acestora în regiune a fost reprezentată de portul sirian Tartus.
În cursul anului trecut, un detașament al Flotilei din Marea Caspică format din 15 nave s-a aflat în Marea Neagră. Acesta a participat la o serie de exerciții, în timpul cărora a fost exersată cooperarea cu forțele Flotei ruse din Marea Neagră.
Marinarii Flotilei din Marea Caspică au experiență în ceea ce privește întrebuințarea rachetelor de croazieră de tip Kalibr. Aceștia au fost primii care au executat atacuri cu acest tip de rachete asupra unor obiective ale adversarului. În anul 2015, trei nave mici purtătoare de rachete, Grad Sviyazhsk, Uglich și Veliky Ustyug, precum și nava de patrulare Daghestan, au tras din Marea Caspică asupra unor poziții ale teroriștilor din Siria. Astfel, 26 de rachete de tip Kalibr au lovit ținte terestre, la o distanță de aproximativ 1.500 de kilometri. Aceste lansări i-au făcut pe marinarii caspici celebri în lume.
Șefa Departamentului de Management și Tehnologii Sociale de la Institutul de Nord-Vest al Academiei Ruse de Economie Națională și Administrație Publică, Inna Vetrenko, consideră că Estul Mării Mediterane și Regiunea Mării Negre sunt două raioane importante pentru Rusia din punct de vedere geopolitic.
“Trebuie să fim prezenți acolo, alocând forțele militare necesare în acest scop. Acum, Ucraina este punctul cel mai exploziv. Nu vrem război și nu pledăm pentru escaladare, dar, în situația actuală, trebuie să ne asigurăm securitate. Navele suplimentare vor fi un factor de descurajare în Regiunea Mării Negre. Nici întărirea forțelor din Marea Mediterană nu va fi de prisos. Forțele noastre de acolo influențează situația din sudul Europei, Orientul Mijlociu și Siria și, de asemenea, ajută la împingerea grupărilor de nave ale NATO mai departe de granițele ruse”, a precizat Vetrenko.
În acest an, Forțele Navale ale NATO și-au intensificat prezența în Marea Mediterană. În prima parte a lunii februarie, portavioanele Harry S. Truman din SUA, Charles de Gaulle din Franța și Cavour din Italia au desfășurat exerciții în regiune. Acetea au exersat interacțiunea pentru desfășurarea de activități comune.
De asemenea, la manevre au participat distrugătoare, fregate și două submarine.
În plus, pentru a sprijini acțiunile NATO în regiune, pe 07 februarie, în Marea Mediterană a apărut și fregata Montreal aparținând Forțelor Navale ale Canadei.
După cum a declarat pentru Izvestia fostul șef al Statului Major Principal al Forțelor Navale ale Federației Ruse, amiralul Valentin Selivanov, estul Mării Mediterane a fost întotdeauna important pentru Rusia.
“Trebuie să contracarăm amenințările din această regiune. Prin urmare, forțele noastre vor avea sediul la Tartus, pentru a se putea opune navelor care operează în estul Mării Mediterane. Acolo pot fi foarte utile navele mici purtătoare de rachete. În pofida dimensiunilor reduse, acestea dispun de rachete ce pot lovi atât ținte maritime, cât și ținte de coastă. Navele nu trebuie să se deplaseze la distanță, iar atunci când este necesar, pot să intervină și să lovească mijloacele adversarului”, a spus Selivanov.
În prezent, Forțele Navale ale Federației Ruse includ nouă nave mici purtătoare de rachete din clasa Buyan-M, care fac parte din structura Flotei din Marea Baltică, Flotei din Marea Neagră și Flotilei din Marea Caspică. Încă trei nave Proiect 21631 se află în construcție. Navele de acest tip sunt concepute pentru distrugerea țintelor maritime și terestre. La bordul navelor se află opt lansatoare prntru rachete de croazieră Kalibr sau rachete antinavă Onyks. Acestea mai dispun de o instalație de artilerie A-190 cu calibrul de 100 de milimetri și un complex de apărare antiaeriană cu rază scurtă de acțiune.
De asemenea, pentru Forțele Navale au fost construite două nave de patrulare Proeict 11661: Tatarstan și Daghestan.
Nava amiral a Flotilei din Marea Caspică, Daghestan, are opt lansatoare pentru rachetele de croazieră Kalibr. Tatarstan este dotată cu complexul de rachete antinavă Uran, care întrebuințează rachete de tip H-35.
Rachetele de croazieră Kalibr dispun de un focos perforant exploziv cu o greutate de 450 de kilograme. Acestea pot fi lansate la o distanță de aproximativ 1.500 de kilometri. Racheta supersonică Onyks are un focos cu o greutate de 300 de kilograme. Aceasta poate executa lovituri nu numai împotriva navelor, ci și asupra țintelor terestre, la o distanță de până la 500 de kilometri.
Armamentele de bază ale navelor mici purtătoare de artilerie din clasa Buyan include o instalație de artilerie A-190 cu calibrul de 100 de milimetri și una AK-306, cu calibrul de 30 de milimetri, destinate pentru lupta împotriva țintelor aeriene, maritime și terestre, precum și o instalație de lansare de tip Grad-M.
Comentariul autorului: Probabil, în orele sau zilele următoare, din Marea Caspică vor ieși, pe canalul Volga-Don, cele trei nave mici purtătoare de rachete din clasa Buyan-M (Grad Sviyazhsk, Uglich și Veliky Ustyug), precum și cele trei nave mici purtătoare de artilerie din clasa Buyan: Astrakhan, Volgodonsk și Makhachikhala.
Până în prezent, nava de patrulare Daghestan nu a mai ieșit din Marea Caspică și probabil va rămâne în continuare în regiune, iar nava de patrulare Tatarstan este inactivă, fiind supusă unor reparații planificate.
Cu siguranță, cel puțin două din cele trei platforme purtătoare de rachete de croazieră Kalibr vor rămâne în Marea Neagră, pentru a participa la un eventual atac împotriva Ucrainei, iar restul se vor deplasa în Marea Mediterană.
În prezent, în estul Mării Mediterane și în portul sirian Tartus se află o escadră navală rusească formată din:
- submarinul Novorossiysk;
- submarinul Krasnodar;
- submarinul Sankt Petersburg;
- crucișătorul Mareșal Ustinov;
- crucișătorul Varyag;
- distrugătorul Viceamiral Kulakov;
- distrugătorul Amiral Tributs;
- fregata Amiral Kasatonov;
- fregata Amiral Grigorovici;
- nava mică purtătoare de rachete Orekhovo-Zuevo;
- nava de patrulare Dmitry Rogachev;
- dragorul Vladimir Emelyanov;
- petrolierul Boris Butoma;
- petrolierul Viceamiral Paromov;
- petrolierul Vyazma;
- nava de cercetareelectronică Vasily Tatishchev.
Trebuie remarcat faptul că între acestea se află șapte platforme purtătoare de rachete de croazieră Kalibr, respectiv trei submarine (Novorossiysk, Krasnodar și Sankt Petersburg) și patru nave de suprafață (Amiral Kasatonov, Amiral Grigorovici, Orekhovo-Zuevo și Dmitry Rogachev).
În orele și zilele următoare, cel puțin două dintre acestea (fregata Amiral Kasatonov și un submarin (Novorossiysk sau Krasnodar) urmează să se deplaseze în Marea Neagră.
Pe de altă parte, în prezent, în Marea Neagră se află deja 11 platforme purtătoare de rachete Kalibr (patru submarine și șapte nave de suprafață).
Adăugând cele trei platforme ale Flotilei din Marea Caspică (Grad Sviyazhsk, Uglich și Veliky Ustyug), rezultă faptul că Federația Rusă va concentra în Marea Neagră și Marea Mediterană un total de 21 de platforme purtătoare de rachete de croazieră Kalibr, din care 15 în Marea Neagră.
În cazul unui eventual conflict, toate aceste platforme vor putea lovi ținte de pe teritoriul Ucrainei, fiind capabile să lanseze, la o salvă peste 150 de rachete de croazieră Kalibr.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Portalul britanic Royal Navy a informat că, pe 02.07.2025, elicoptere aparținând Marinei Regale și o navă de război au monitorizat un submarin rusesc în timp ce naviga la suprafața apei prin Marea Nordului și Canalul Mânecii.
Lansarea unei nave la apă este, de obicei, un eveniment industrial marcat de ceremonie și optimism. Însă, când nava este o platformă de spionaj de ultimă generație, iar ceremonia are loc în contextul celui mai tensionat climat de securitate din Europa de la Războiul Rece, evenimentul capătă o cu totul altă greutate. Lansarea navei ORP Jerzy Rozycki la Gdańsk nu este doar un succes pentru industria de apărare poloneză, ci un semnal strategic calculat, trimis direct către Kremlin.
Rușii au încercat să producă propriile drone de atac naval, dar eforturile lor au eșuat complet, a declarat reporterilor șeful serviciilor secrete ucrainene, Kyrylo Budanov.
Serviciul de presă al companiei rusești pentru exportul de armamente, Rosoboronexport, a anunțat, pe 01.07.2025, că Rusia a predat o altă fregată Proiect 11356 Forțelor Navale indiene. Ceremonia solemnă de predare a navei a avut loc marți la Kaliningrad.
Studiul de fezabilitate la care lucrează deja producătorul spaniol Navantia are la bază adecvarea viitoarei nave pentru a avea sisteme de catapultă și sisteme de ancorare prin cablu la aterizare, pe lângă dimensiunile necesare pentru a baza și opera o flotă estimată la între 25 și 30 de aeronave de luptă cu pilot.
Marina Regală Britanică a desfășurat o operațiune concentrată de patru zile pentru monitorizarea unor nave de luptă rusești în Canalul Mânecii și în Marea Nordului
Un avion de cercetare tactică de tip Su-24MR aparținând Flotei ruse din Marea Baltică a zburat în imediata apropiere a navei de conducere a Marinei americane USS Mount Whitney. Un scurt videoclip din care rezultă acest lucru a fost publicat miercuri (18.06.2025) de marinarii americani.
Gigantul naval sud-coreean HD Hyundai Heavy Industries se află în pline discuții privind oportunități de cooperare industrială cu România, în contextul în care noi suntem în proces de modernizare a forțelor navale. Despre aceste discuții reprezentanții HD Hyundai Heavy Industries au vorbit în exclusivitate cu DefenseRomania, în contextul în care publicația noastră a fost prezentă la expoziția Madex 2025, care a avut loc în Busan, Coreea de Sud, la începutul acestei luni.
România și-a manifestat interesul în ultimul timp pentru nave de tip OPV (OPV – Offshore Patrol Vesel), cunoscute popular și sub denumirea de corvete ușoare. OPV-urile au în mare parte aceleași caracteristici cu corvetele și sunt în prezent un obiectiv pentru înzestrarea Forțelor Navale Române.
Marina militară a Israelului a anunțat că a utilizat în premieră un sistem de apărare antiaeriană navală pentru a doborî drone lansate din Iran. E vorba de sistemul Barak Magen, instalat pe o corvetă din clasa Sa’ar 6.
Inovația continuă în cadrul Task Force X, iar cea mai recentă realizare promite să transforme modul în care sunt desfășurate misiunile militare moderne.
Comandamentul Operațional al Forțelor Armate Poloneze a informat, pe 13.06.2025, că avioane de vânătoare aparținând Forțelor Aeriene Britanice au fost ridicate în aer pentru a escorta o aeronavă de cercetare rusească de tip Il-20, în spațiul aerian polonez situate deasupra Mării Baltice.
Ceremonia solemnă de predare a submarinului diesel-electric Yakutsk din cadrul Proiectului 636.3 către Forțele Navale ale Federației Ruse a avut loc, pe 11.06.2025, la Șantierul naval al Amiralității (parte a Corporației întrunite producătoare de nave), relatează un corespondent al agenției de presă de stat TASS.
Secretarul de cabinet japonez, Yoshimasa Hayashi, și-a exprimat joi îngrijorarea profundă cu privire la un incident petrecut în apele internaționale, în care un avion de vânătoare chinez a trecut la limită pe lângă o aeronavă militară japoneză. Hayashi a îndemnat Beijingul să prevină repetarea incidentului. Japonia este, de asemenea, îngrijorată recent de trecerea portavioanelor chineze la est de Iwo Jima.
Aparatele de zbor fără pilot de tip Lancet produse de societatea rusească ZALA au fost adaptate pentru a distruge ținte maritime mici de mare viteză, cum ar fi bărcile fără pilot (BEC). Acest lucru a fost spus, pe 11.06.2025, pentru agenția de presă TASS, de expertul militar Alexander Stepanov de la Institutul de Drept și Securitate Națională și cercetător principal la Institutul Americii Latine din cadrul Academiei Ruse de Științe.
Thales a obținut un contract, prin intermediul ST Engineering (STE), pentru a furniza Republicii Singapore un sistem de măsuri de contracarare a minelor. Comerțul maritim are o importanță crucială pentru economiile din Asia.
Șeful Statului Major al Forțelor Navale Italiene, amiralul Enrico Credendino, a anunțat că Italia are deja planuri pentru achiziționarea unui portavion cu propulsie nucleară și a unei flote de drone, până în 2040. Acest lucru face din Italia a doua țară europeană care vizează un portavion cu propulsie nucleară, alături de Franța.
Președintele rus Vladimir Putin a aprobat o nouă strategie navală care vizează restabilirea completă a poziției Rusiei ca putere maritimă majoră, a declarat consilierul Kremlinului, Nikolai Patrușev.
Într-o operațiune coordonată și de lungă durată, Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a revendicat un al treilea atac asupra Podului Crimeei, vizând de această dată structurile subacvatice ale acestuia. Acțiunea, care a avut loc în dimineața zilei de 3 iunie 2025, a implicat detonarea a echivalentul a 1100 kg de explozibil TNT, provocând „avarii severe” pilonilor subacvatici ai podului.
Ministerul Apărării Naționale (MApN) a confirmat informațiile publicate în exclusivitate de DefenseRomania și explică totodată de ce s-a decis achiziția unei nave de patrulare (OPV), cunoscută și sub denumirea de corvetă ușoară, din Turcia. E vorba de o navă din clasa Hisar; totodată, DefenseRomania vine cu noi informații ale ofertei „ratate”. Dar să le luăm pe rând.
Distrugătorul rus cu rachete ghidate, Viceamiralul Kulakov, a urmărit fregata germană ”Bayern”, din Atlanticul de Nord până când nava militară germană a intrat în portul Rostock de la Marea Baltică.
Navele de luptă britanice monitorizează atent toate mișcările Forțelor Navale ale Rusiei care s-au aflat în apropierea coastelor Regatului Unit pentru a supraveghea exercițiile navale ale NATO.
Ambasadorul Republicii Italiene la Bucureşti, E.S. Alfredo M. Durante Mangoni, a acordat un interviu pentru DefenseRomania, în cadrul căruia a discutat despre cooperare bilaterală dintre România și Italia, inclusiv din perspectiva industriei de apărare.
DefenseRomania se află în aceată perioadă în Coreea de Sud unde publicația noastră participă, la invitația partenerilor coreeni, la întrevederi și evenimente militare organizate de Armata Republicii Coreei, precum și la expoziția navală Madex 2025 (International Maritime Defense Industry Exhibition), ajunsă deja la a 14-a ediție. Pe parcursul acestor zile DefenseRomania va furniza interviuri și materiale despre eveniment, precum și cooperarea bilaterală între Coreea și România pe zona de securitate și apărare.
Aspirațiile Europei de a avea o industrie constructoare de nave militare solidă și competitivă la nivel mondial se confruntă cu obstacole majore, după cum a subliniat șeful Statului Major al Marinei franceze, amiralul Nicolas Vaujour. În cadrul unei audieri parlamentare recente, Vaujour a evidențiat nevoia urgentă de coordonare între numeroasele șantiere navale de pe continent, argumentând că situația actuală fragmentată împiedică capacitatea Europei de a obține contracte avantajoase pe piața de export.
Flota rusă din Marea Neagră este în prezent aproape complet inactivă atât în Marea Neagră, cât și în Marea Azov, resursele sale de luptă valoroase fiind în mare parte consemnate la baza navală supraaglomerată din Novorossiysk. Această evaluare a fost făcută de căpitanul ucrainean Dmytro Pletenchuk, purtător de cuvânt al Marinei ucrainene, într-un interviu recent acordat Radio NV.
Tensiunile se acumulează în MArea Baltică. Armata rusă a început să escorteze petrolierele din așa-numita sa „flotă din umbră” la trecerea acestora prin Golful Finlandei, a anunțat ministrul finlandez al Apărării, Antti Häkkänen.
Finlandezii au o expresie când vine vorba de Armata rusă: ”rușii sunt mai slabi decât vor ei să credem și mai puternici decât credem noi”. Situația în care se află Rusia trebuie relatată echilibrat, fără a trece cu vederea anvergura uriașă a complexului militaro-industrial rusesc. Totuși, oricât de mult încearcă să ne convingă Kremlinul de invincibilitatea sa, războiul din Ucraina a arătat uriașele vulnerabilități ale armatei ruse și ale echipamentelor sale militare, iar Forțele Navale ruse nu fac excepție.
Portalul itamilradar.com a informat că, pe 23.05.2025, portavionul USS Harry S. Truman (CVN-75) din clasa Nimitz a părăsit Marea Mediterană traversând Strâmtoarea Gibraltar în direcția Oceanului Atlantic. Nava se întoarce în portul său de origine din Norfolk, Virginia, în urma unei desfășurări extinse, care a inclus operațiuni în Marea Roșie și Marea Mediterană.
România și-a anunțat în urmă cu o lună intenția să achiziționeze o navă OPV (Offshore Patrol Vessel), sau în limbaj popular, corvetă ușoară. Diferența dintre OPV și o corvetă constă mai ales în structura blindajului. Dar revenind la decizia anunțată cu privire la achiziția de corvete ușoare, o decizie pe care cu toții o așteptam, nu mică a fost surpriza când a venit anunțul oficial: Nava va fi achiziționată din Turcia.
Donald Trump şi Vladimir Putin se vor întâlni în curând la Budapesta, un anunţ surpriză făcut în ajunul unei întâlniri la Casa Albă între preşedintele american şi omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, care speră să obţină rachete Tomahawk, comentează Agerpres și AFP.
De-a lungul istoriei, războaiele nu se încheie neapărat cu armistiții clare și triumfuri definitive, ci adesea se metamorfozează în stări de tensiune prelungită. Această realitate pare să fie oglindită perfect în discuțiile recente de la Kiev, unde mesajele transmise de figurile-cheie ale statului ucrainean oscilează între prudență și un optimism condiționat de deznodământul confruntării.
Represiunea stalinistă a anilor 1930, numită marea epurare, a creat răni adânci în URSS la vremea respectivă. Numărul mare al celor uciși, cuprins între 700.000 (cei documentați) și 1,2 milioane (estimat), arată un climat de teroare în care populația a trăit timp de aproape 10 ani. O consecință a acestui genocid, desfășurat de conducerea statului împotriva propriei populații, avea să lovească țara la scurt timp, în 1941, când Germania a atacat o URSS profund slăbită. Armata era decimată, populația era suferindă iar această situație a dus la pierderi masive pe front.
O decizie ce ar putea redefini fundamental dinamica războiului din Ucraina și a relațiilor dintre marile puteri atârnă de un singur nume: Donald Trump. În centrul acestei ecuații fierbinți se află rachetele de croazieră Tomahawk, o armă strategică pe care Kievul o imploră, iar Moscova o consideră o linie roșie.
Declarațiile recente ale procurorului general, Alex Florența, nu sunt simple noutăți judiciare, ci trebuie privite ca o radiografie necruțătoare a fragilității instituționale a statului român în fața războiului hibrid. Afirmația că „toate firele duc (în Rusia)” și detaliile privind infrastructura online masivă - sute de canale canale de mesagerie și zeci de site-uri clonate - confirmă, la nivel de Parchet, ceea ce analiștii de securitate semnalau de mult: România a fost ținta unei campanii de influență bine orchestrate de un actor statal străin.
Reuniunea miniștrilor apărării din statele membre ale Uniunii Europene, desfășurată miercuri sub forma unei cine de lucru, a confirmat o dinamică esențială a momentului geopolitic actual: tranziția lentă, dar ireversibilă, a UE de la un actor preponderent normativ la o entitate cu ambiții concrete în domeniul securității și apărării.
În plin război hibrid și al dronelor care testează estul Europei, dar și în contextul unei reorientări strategice a SUA către Indo-Pacific, o veste reconfigurează ecuația de securitate: drona americană Artemis ALM-20, dezvoltată în cooperare cu un partener ucrainean, intră în producția de serie. Nu vorbim doar despre un nou sistem de armament, ci despre rezultatul clar al modului în care lecțiile dure ale câmpului de luptă din Ucraina remodelează rapid doctrina de apărare a Statelor Unite și a aliaților săi.
Australia e una dintre principalele țări non-NATO care oferă ajutor Ucrainei, furnizează sprijin, muniție și echipamente militare încă din februarie 2022, de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina.
Interviul acordat presei ucrainene de Wolfgang Ischinger, diplomat de carieră și fost președinte al Conferinței de Securitate de la Munchen, subliniază o distincție esențială în analiza conflictului ruso-ucrainean: discuțiile de pace nu sunt în „impas”, ci, pur și simplu, „nu au început cu adevărat”. Această nuanță semantică nu trebuie privită ca un simplu artificiu lingvistic, ci ca o radiografie rece a realității strategice. A vorbi de un impas presupune existența unei negocieri serioase care s-a blocat. Ischinger ne reamintește că regimul de la Kremlin nu a ajuns încă la convingerea că utilizarea forței militare nu îi mai poate aduce câștiguri suplimentare.
Deși programul SAFE e dedicat consolidării industriei europene de apărare prin programe de achiziții în comun, obiectivul, așa cum spune numele programului, sunt revitalizarea industriilor locale. Așadar, ce putem produce în țară cu transfer de tehnologie al unor parteneri e obligatoriu să fie produs aici. Ce nu se poate produce sub nicio formă și nu există expertiză, poate fi achiziționat prin aceste parteneriate comune cu industria de apărare europeană. În rest există cazuri în care achizițiile naționale pot fi mai avantajoase pentru industria de apărare. Să le luăm așadar pe rând.
Ministrul Apărării Naţionale urmează să facă, vineri, mai multe precizări cu privire la exerciţiul de mobilizare a rezerviştilor din Bucureşti şi Ilfov, care se desfăşoară în această perioadă, a precizat Ioana Dogioiu, purtătorul de cuvânt al Guvernului.
Forțele ruse au atacat alte instalații de producție de gaze din estul Ucrainei joi dimineață devreme pentru a crește presiunea asupra rețelei energetice locale înainte de iarnă. Agenția de presă slovacă TASR a scris despre acest lucru, citând o știre de la AFP.
Un proiectil de artilerie ghidat, capabil să lovească ţinte aflate la 120 de kilometri în medii în care semnalul GPS nu este disponibil, a fost testat cu succes la poligonul U.S. Army Yuma Proving Ground din Arizona, anunţă producătorul american. E vorba despre proiectilul Long Range Maneuvering Projectile (LRMP), de calibrul 155 mm.
Președintele american Donald Trump a afirmat miercuri că a autorizat operațiuni secrete ale CIA împotriva Venezuelei și a luat în considerare atacuri asupra teritoriului venezuelean, stârnind furia autorităților de la Caracas care au denunțat 'loviturile de stat puse la cale de CIA', notează agențiile Agerpres și AFP.
Forțele ruse au atacat alte instalații de producție de gaze din estul Ucrainei joi dimineață devreme pentru a crește presiunea asupra rețelei energetice locale înainte de iarnă. Agenția de presă slovacă TASR a scris despre acest lucru, citând o știre de la AFP.
DefenseRomania preia un interviu exclusiv cu Excelența Sa Milton Dick, președintele Camerei Reprezentanților din Parlamentul Australiei.
Preşedintele american Donald Trump a afirmat miercuri că premierul indian Narendra Modi i-a promis că New Delhi va înceta să mai cumpere petrol rusesc, după ce a impus taxe vamale punitive împotriva Indiei, scriu Agerpres și AFP.
Președintele interimar al Siriei, Ahmed al-Sharaa, a sosit astăzi la Moscova pentru prima sa vizită oficială în Rusia de la înlăturarea aliatului de lungă durată al Kremlinului, Bashar al-Assad, la sfârșitul anului trecut. Această deplasare poate fi considerată un moment cheie, marcând începutul negocierilor pentru redefinirea relației strategice dintre Damasc și Moscova.
Vântul s-a întors la Bruxelles, iar ecoul schimbării bate puternic pe holurile sediului NATO. Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a livrat miercuri, 15 octombrie 2025, cel mai clar și mai tranșant mesaj al administrației Trump de până acum: „Dacă nu există o cale către pace pe termen scurt, atunci Statele Unite, împreună cu aliații noștri, vor lua măsurile necesare pentru a impune costuri Rusiei pentru agresiunea sa continuă.”
Avionul A-10 Warthog, considerat depășit de Pentagon, revine în actualitate cu marcaje de „victorie” împotriva dronelor Shahed în Orientul Mijlociu. Deja unii analişti militari se grăbesc să susţină că această reuşită ar putea schimba soarta platformei legendare și o readuc în discuţie ca ,,echipament'' care ar putea oferi Ucrainei o soluție esențială în lupta cu dronele ruseşti.
Cooperarea dintre Rusia și Belarus în domeniul apărării este unul dintre factorii cheie ai stabilității regionale. Acest lucru a fost declarat miercuri de ministrul rus al apărării, Andrei Belousov, la o ședință a Consiliului comun al Ministerelor Apărării din Republica Belarus și Federația Rusă.
Generalul american în rezervă Ben Hodges, fostul comandant al Armatei Statelor Unite în Europa (USAREUR), trage un semnal de alarmă categoric. Într-o analiză fără echivoc, generalul avertizează că, în eventualitatea unui atac rusesc pe teritoriul NATO, exclava strategică Kaliningrad și Sevastopolul, baza-cheie din Crimeea, ar fi „distruse în primele ore” de o ripostă masivă și fulgerătoare a Alianței Nord-Atlantice. Declarațiile vin pe fondul tensiunilor de securitate tot mai mari și al unei noi faze de pregătire a Rusiei pentru un eventual conflict, identificată de analiști. O radiografie a scenariului în care un război direct Rusia-NATO nu ar semăna deloc cu cel din Ucraina.
De la începutul războiului din Ucraina, în februarie 2022, Republica Cehă a oferit Kievului ajutor militar în valoare de 17,4 miliarde de coroane (aproape 717 milioane de euro). Prin finanțare UE sau donații de echipamente militare din Germania și Statele Unite, Praga a primit în schimb 25 de miliarde de coroane (aproximativ un miliard de euro). Premierul ceh, Petr Fiala, a declarat acest lucru miercuri (15.10.2025), după o ședință de guvern, relatează corespondentul TASR din Praga.
O operațiune militară de rutină cu iz de criză de securitate se desfășoară în aceste momente în apele strategice ale Mării Baltice. Forțele Armate Suedeze au confirmat detectarea și urmărirea unui submarin rusesc, în timp ce alianța NATO își coordonează mișcările pe fondul escaladării tensiunilor geopolitice din Europa de Nord.
Ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski, a prezentat la Londra, în fața oficialilor britanici, o dronă Shahed doborâtă, semnalând un pericol iminent. Dincolo de sprijinul pentru Ucraina, mesajul lui Sikorski a fost unul cât se poate de clar pe care nu avem voie să-l ignorăm: Europa trebuie să se apere, iar planul rusesc vizează atacuri în adâncimea spațiului european.
Boeing anunță un contract gigant de 2,7 miliarde de dolari pentru producerea componentelor de ghidaj ale rachetelor interceptoare Patriot PAC-3, pe fondul cererii crescute.
Al treilea cel mai mare importator de combustibili fosili rusești, Turcia, reușește să-și scadă achizițiile totale în domeniu cu 13,3% în doar o lună. Pe segmentul produselor rafinate din petrol s-a atins cel mai mic nivel al importurilor din noiembrie 2022.
Primul avion F-35A Lightning II al Belgiei a fost livrat. Acesta va staționa în țară și a sosit la baza aeriană Florennes. Lockheed Martin s-a alăturat ceremoniei de sosire organizate de Forțele Aeriene Belgiene la bază pentru a sărbători încorporarea oficială a avionului F-35 în operațiunile Forțelor Aeriene Belgiene.
Nava turcă TCG Akhisar, numită popular și „corvetă ușoară”, va fi prima navă nouă pe care România o achiziționează în ultimii 35 de ani. Însă achiziția ar putea fi doar începutul unui proces mult mai amplu de colaborare în domeniul marinei militare, căci companiile turce producătoare sunt dispuse să vină în țară pentru a continua producția, lucru confirmat pentru DefenseRomania de Excelența Sa, Özgur Kivanç Altan, ambasadorul Turciei în România.
Preşedintele SUA, Donald Trump, a declarat că este "foarte dezamăgit" de liderul rus Vladimir Putin, cu doar câteva zile înainte de vizita preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski la Washington, informează Agerpres și DPA.
Comisia guvernamentală pentru activități legislative din Rusia a susținut luni (13.10.2025) proiectul de lege al Ministerului rus al Apărării privind atragerea cetățenilor care au semnat voluntar un contract de a rămâne în rezervă, pentru a îndeplini misiuni în domeniul apărării pe timp de pace, a declarat o sursă familiarizată cu decizia relevantă a comisiei.
Uniunea Europeană se confruntă cu o realitate inconfortabilă și care cere o implicare urgentă în domeniul apărării: nu este pregătită să contracareze amenințarea tot mai complexă și iminentă a dronelor rusești, iar termenul autoimpus pentru atingerea capacității de apărare, anul 2030, este deja depășit și nerelevant. Avertismentul a venit din partea Comisarului European pentru Apărare, Andrius Kubilius, în cadrul celei de-a cincea Conferințe Europene pentru Securitate și Apărare de la Bruxelles, citat de publicația italiană La Repubblica.