Potrivit precizărilor acestuia, Forțele Navale ale Federației Ruse au desfășurat pe mare șapte platforme de acest tip, care pot să lanseze la o salvă până la 50 de rachete. Astfel, Rusia și-a dublat numărul de platforme purtătoare de rachete Kalibr din Marea Neagră, ținând cont de faptul că, săptămâna trecută, pe mare se aflau trei platforme, care puteau lansa la o salvă până la 20 de rachete.
Reprezentantul oficial al Ministerului ucrainean al Apărării nu a menționat despre ce platforme este vorba.
Trebuie precizat faptul că Flota rusă din Marea Neagră (FRMN) dispune de un număr semnificativ mai mare de platforme purtătoare de rachete de croazieră Kalibr. Este vorba despre trei fregate Proiect 11356P, clasa Burevestinik (Amiral Grigorovici, Amiral Essen și Amiral Makarov), șase submarine diesel-electrice Proiect 636.3, clasa Varshavyanka (B-261 Novorossiysk, B-237 Rostov pe Don, B-262 Stary Oskol, B-265 Krasnodar, B-268 Veliky Novgorod și B-271 Kolpino), un submarin diesel-electric Proiect 877V, clasa Halibut (B-871 Alrosa) și patru nave mici purtătoare de rachete Proiect 21631, clasa Buyan-M (Orekhovo-Zuevo, Ingushetia, Grayvoron și Vyshny Volochek).
Cu toate acestea, nu toate platformele purtătoare de rachete Kalibr ale FRMN se află în Marea Neagră. O parte dintre acestea îndeplinesc misiuni în Marea Mediterană, în cadrul escadrei permanente a Forțelor Navale ale Federației Ruse.
Însă, în Marea Neagră există și alte nave de la alte flote rusești, inclusiv de la Flotila din Marea Caspică. În plus, trebuie ținut cont de faptul că toate aceste nave și submarine pot să lanseze rachete direct din locurile de dislocare permanentă, fără să fie nevoie să iasă pe mare. Se pare că partea ucraineană ia în calcul numai platformele aflate în diverse raioane ale acvatoriului Mării Negre.
Comentariul autorului: În Regiunea Mării Negre, Rusia dispune de platforme purtătoare de rachete de croazieră Kalibr în compunerea FRMN și a Flotilei ruse din Marea Caspică (FRMC), ambele din structura Regiunii Militare Sud.
De altfel, cele două structuri sunt și singurele care au executat atacuri cu rachete Kalibr asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei. Probabil, navele de suprafață și submarinele FRMN și FRMC au lansat câteva sute de rachete de croazieră 3M14 asupra forțelor și mijloacelor aparținând Forțelor Armate ucrainene.
La începutul anului, în dotarea FRMN se aflau 16 platforme purtătoare de rachete de croazieră Kalibr, respectiv trei fregate Proiect 11356P, șase submarine Proiect 636.3, patru nave mici purtătoare de rachete Proiect 21631 și trei nave de patrulare Proiect 22160. Cinci dintre acestea (o fregată, două submarine, o navă mică purtătoare de rachete și o navă de patrulare) se aflau și sunt și în prezent în Marea Mediterană.
În ceea ce privește starea de operativitate, trebuie precizat că din cele 11 platforme aflate în Marea Neagră, un submarin se afla în reparații la Sevastopol. Atfel, la începutul operației militare speciale din Ucraina, cel puțin 10 platforme purtătoare de rachete de croazieră Kalibr erau operaționale în Marea Neagră și, aproape cu certitudine, au fost folosite toate în timpul conflictului.
Între timp însă, foarte probabil numărul de platforme purtătoare de rachete de croazieră Kalibr ale FRMN a crescut și urmează să crească în continuare.
Cu siguranță, submarinul Kolpino aflat în reparații la Sevastopol a revenit în compunerea FRMN. De asemenea, la sfârșitul anului trecut, două nave de suprafață se aflau în stadiu final de testare și, între timp, este posibil să se fi alăturat FRMN. Este vorba despre nava de patrulare Serghei Kotov (Proiect 22160) și prima navă mică de patrulare Proiect 22800, Tsiklon.
De asemenea, în zilele următoare este planificată revenirea în compunerea FRMN și a submarinului Alrosa, care a fost modernizat și a fost dotat cu complexul de rachete Kalibr-PL.
Astfel, numărul de platforme purtătoare de rachete de croazieră Kalibr ale FRMN aflate în Marea Neagră va crește la 14.
Trebuie precizat faptul că navele de suprafață ale FRMN pot să lanseze, la o salvă, opt rachete 3M14, în timp ce un submarin poate lansa șase rachete de acest tip.
În ceea ce privește FRMC, aceasta dispune de patru platforme purtătoare de rachete de croazieră Kalibr, respectiv o fregată și trei nave mici purtătoare de rachete. Acestea au fost întrebuințate atât în timpul campaniei din Siria, cât și în cadrul conflictului din Ucraina. În ambele cazuri, lansările de rachete au fost efectuate din acvatoriul Mării Caspice.
Și în prezent, probabil că platformele purtătoare de rachete de croazieră Kalibr ale FRMC se află în Marea Caspică.
Este posibil ca, prin creșterea numărului de platforme purtătoare de rachete de croazieră Kalibr scoase pe mare, Rusia să aibă în vedere intensificarea atacurilor executate împotriva unor ținte terestre din Regiunile Odesa și Nikolaev. Acestea vor precede declanșarea unor operații de preluare a controlului asupra celor două regiuni, de care Rusia mai are nevoie pentru a ajunge în Transnistria.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
În perioada 5–6 noiembrie, la București, are loc NATO–Industry Forum 2025 (NIF25), desfășurat sub patronajul Secretarului General al NATO.
DefenseRomania a participat la evenimentele de joi și a avut oportunitatea de a discuta cu amiralul Pierre Vandier, Comandantul Suprem Aliat pentru Transformare (SACT) al NATO, oficialul NATO responsabil cu inovarea.
Kazahstanul urmează să se alăture Acordurilor Abrahamice, inițiativa diplomatică lansată în 2020 între Israel și mai multe țări arabe și musulmane, într-o mișcare politică considerată simbolică, dar cu valoare geopolitică semnificativă. Potrivit a trei oficiali americani citați de Associated Press, decizia are ca scop revitalizarea acordurilor de normalizare care au marcat una dintre principalele realizări de politică externă ale administrației Trump.
Corporația de stat Rostec din Federația Rusă a anunțat, pe 06.11.2025, că UAC (Corporația întrunită producătoare de avioane) a livrat Ministerului rus al Apărării un nou lot de avioane de vânătoare-bombardament de tip Su-34.
Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, efectuează vineri o vizită în Turcia, context în care are programată, la Ankara, o întâlnire cu omologul său, Hakan Fidan.
Decizia Serbiei, aliat istoic al Rusiei, de a relua exporturile de muniție și armament către Uniunea Europeană, indiferent de destinația finală a acestora, a provocat o reacție agresivă la Moscova. Kremlinul a transmis că Rusia „nu ar fi deloc doritoare” să vadă soldații săi țintiți cu arme fabricate în „frățeasca Serbie”.
Armata azeră este în curs de aliniere la standardele NATO, a declarat președintele Ilham Aliyev în timpul unei întâlniri cu reprezentanții Alianței Nord-Atlantice sosiți la Baku.
O amenințare gravă la adresa luptătorilor ucraineni a fost înlăturată în regiunea Donețk. În noaptea de 5 spre 6 noiembrie 2025, forțele ucrainene au distrus un depozit de UAV-uri Shahed/Geran, aflat destul de aproape de linia frontului. Informația a fost publicată de comandantul Forțelor fără pilot ale Ucrainei, Robert Brovdi.
Un program militar care a costat bugetul britanic 6,3 miliarde de lire sterline, a depășit cu opt ani termenul limită și, cel mai grav, a provocat probleme medicale soldați, este acum pe punctul de a fi trimis în Ucraina. Guvernul laburist al lui Sir Keir Starmer ia în calcul trimiterea controversatelor vehicule blindate „Ajax” ca parte a unei viitoare și ipotetice ,,forțe de menținere a păcii''.
Statele Unite se pregătesc să stabilească o prezență militară la o bază aeriană din Damasc pentru a facilita încheierea unui pact de securitate pe care Washingtonul îl intermediază între Siria și Israel, transmite Reuters, citând șase surse familiarizate cu situația.
Bucureștiul a fost în aceste zile epicentrul noii doctrine strategice a NATO. Dincolo de protocolul Forumului NATO pentru Industrie, mesajul transmis la cel mai înalt nivel, prin vocea Secretarului General Mark Rutte, este tranșant: Alianța a intrat într-o nouă eră a confruntării, iar pentru a garanta „pacea prin forță”, are nevoie de o revoluție industrială.
Bucureștiul a devenit, joi, epicentrul unei decizii strategice care va reconfigura Alianța Nord-Atlantică. Aflat în prima sa vizită în România de la preluarea mandatului, Secretarul General al NATO, Mark Rutte, a anunțat, la NATO Industry Forum 2025, o nouă țintă de investiții în apărare: 5% din Produsul Intern Brut (PIB) al fiecărui stat aliat, până în 2035.
O investigație amplă a comunității ucrainene de informații InformNapalm, bazată pe o scurgere masivă de documente interne, relevă o vulnerabilitate critică a mașinii de război rusești. Dezvoltarea noului bombardier strategic stealth (PAK DA „Poslannik”) și producția de componente pentru avioanele Su-57 sunt blocate sau serios întârziate.
Zagrebul a anunțat un plan ambițios de modernizare a apărării în valoare de 1,9 miliarde de euro, menit să consolideze masiv capacitățile militare croate. Această investiție substanțială este percepută de guvern ca un răspuns strategic la escaladarea tensiunilor de securitate din Europa, declanșate de invazia Rusiei în Ucraina, un stat pe care Croația îl sprijină activ.
Joi dimineaţa, preşedintele Nicuşor Dan şi secretarul general al NATO vor participa împreună la NATO Industry Forum.
Arabia Saudită s-ar afla în negocieri avansate pentru a deveni prima țară arabă care achiziționează avioane americane de vânătoare F-35, cea mai modernă aeronavă de luptă din lume. Lucru care se pare că stă în pixul lui Donald Trump, președintele SUA folosind avioanele F-35 ca aparat diplomatic. Iar achiziția de către saudiți a avioanelor de generația a 5-a ar reprezenta un punct de cotitură în Orient.
Forțele pentru Operatii Speciale(SSO) ale Ucrainei au reușit o nouă lovitură spectaculoasă în adâncimea teritoriului rus, distrugând componente cheie ale unui sistem de rachete Iskander. Operațiunea, desfășurată în colaborare cu partizani ruși în regiunea Kursk, subliniază o schimbare strategică: dacă nu poți doborî rachetele, trebuie să distrugi lansatoarele.
Tot mai multe aeroporturi din Europa sunt perturbate de drone, iar Germania suspectează Rusia ca fiind în spatele acestor incidente.
Ministrul rus al apărării, Andrei Belousov, a sugerat în cadrul reuniunii de miercuri (05.11.2025) a Consiliului de Securitate al Rusiei că Moscova ar trebui să înceapă imediat pregătirile pentru reluarea testelor nucleare, care ar putea avea loc în arhipelagul Novaia Zemlya din Oceanul Arctic, ca răspuns la acțiunile Statelor Unite.
Statele Unite au testat cu succes o rachetă balistică intercontinentală capabilă să transporte focoase nucleare. Racheta Minuteman III a fost lansată de la Baza Aeriană Vanderberg din California. Testul, denumit GT 254, a evaluat fiabilitatea, disponibilitatea operațională și precizia sistemului, care reprezintă fundamentul apărării naționale a Americii, a anunțat Forța Spațială a Statelor Unite (USSF) pe site-ul bazei Vanderberg.
Războiul, înainte de toate, este informație. Așa a fost dintotdeauna și așa va rămâne. Într-un perioadă critică a istoriei, marcată de încercările Rusiei, Chinei și aliaților lor de a face o nouă ordine mondială, una bazată pe forță și nu pe reguli, una dintre cele mai puternice capabilități de informații ale lumii libere se confruntă cu incertitudini care ar putea efecte negative pe termen lung. Publicația Nextgov/FCW trage un semnal de alarmă privind stabilitatea NSA (National Security Agency), într-un articol din 4 noiembrie.
Atlantic Council Romania a organizat azi o dezbatere care a avut temă centrală securitatea de la Marea Neagră și relațiile bilaterale între România și SUA, principalul pilon de securitate. În cadrul evenimentului au fost prezenți mai mulți experți, din ambele țări, dar și factori de decizie politică și militară.
Fat Albert, cel mai cunoscut avion C-130 Hercules din lume, se va întoarce în curând în hangarele Marshall Aerospace pentru lucrări structurale cruciale care îi vor prelungi durata de viață cu zeci de ani.
Forțele Aeriene Ruse, potrivit unor surse ucrainene, au modificat bombele sovietice cunoscute sub numele de KAB, care anterior aterizau la doar 70-90 km de linia frontului, pentru a le permite să lovească ținte aflate mai adânc în teritoriul Ucrainei. Conform serviciilor secrete ucrainene, raza de acțiune a acestor bombe a fost mărită până la 200 de kilometri.
Mark Rutte, Secretarul General al NATO, a dat asigurări de la București că retragerea unei părți a soldaților americani din România nu afectează securitatea flancului, iar în cazul ipotetic al unui atac asupra României, întreaga Alianță va răspunde.
În fața unei Rusii reconfigurate ca amenințare pe termen lung, Europa se pregătește să treacă printr-o adevărată etapă de fortificare. Este vorba despre crearea unei arhitecturi de securitate în care fiecare națiune își reevaluează rolul și contribuția. Continentul a înțeles (în cea mai mare parte a sa) că nu mai poate funcționa ca un mozaic de națiuni protejate de o umbrelă externă, ci trebuie să devină un sistem organic, capabil să genereze, să susțină și să își proiecteze forța militară.
România îşi va îndeplini obligaţiile pe care şi le-a asumat în context aliat, a transmis Nicuşor Dan.
Potrivit unor surse ucrainene și rusești, conducerea armatei ruse testează noi tactici pentru atacurile cu rachete efectuate asupra Ucrainei.
Polonia nu doar cumpără tancuri. Polonia se pregătește să le fabrice. Printr-o initiativa strategică de o anvergură pe care România deocamdată o privește de pe margine, Varșovia transformă achiziția de tancuri sud-coreene K2 într-un motor de resuscitare a propriei industrii de apărare.
O recomandare internă a Forțelor Aeriene ale SUA, care propune ca viitorul bombardier stealth B-21 Raider să fie operat de un singur pilot asistat de un Ofițer de Sisteme de Armament (WSO), oferă cel mai puternic indiciu de până acum asupra nivelului revoluționar de automatizare și inteligență artificială integrat în această aeronavă.
Declarația recentă a lui Alexei Juravliov, prim-vicepreședintele Comisiei de Apărare din Duma de Stat a Rusiei, cu privire la posibila livrare a sistemelor de rachete Oreshnik și Kalibr către Venezuela, nu trebuie tratată sub nicio formă ca un simplu anunţ militare. Astfel de mesaje se înscriu perfect în ceea ce cunoaştem deja că fiind o operațiune de război informațional. Într-un context de tensiuni maxime între Washington și Caracas, Moscova intervine nu doar ca partener militar, ci ca principal amplificator al instabilității, fabricând o narațiune menită să testeze determinarea SUA.
„Partea care învață cel mai repede câștigă”. Comandantul Forțelor Aeriene Suedeze, general-maiorul Jonas Wikman, trage un semnal de alarmă cu privire la decalajul de adaptare dintre Alianța Nord-Atlantică și provocările pe care le aduce războiul modern.
Ministrul irakian al Apărării, Thabit al-Abbasi, a confirmat oficial că Irakul a semnat un contract cu Africa de Sud pentru achiziționarea unei escadrile de drone multirol, anunțând că aeronavele vor ajunge în curând în țară.
