Polonia e azi unul din principalii donatori de tehnică militară pentru Ucraina și principalul punct logistic al armelor occidentale care intră în Ucraina. Spre exemplu polonezii au donat Ucrainei 80% din întregul lor armament sovietic.
Asemenea României, Varșovia are și ea numeroase divergențe istorice cu Kievul. Dar a înțeles că victoria Ucrainei - sau măcar evitarea victoriei ruse - sunt mult mai importante decât miraje ale unei istorii ce aparține mai degrabă secolului XX.
Marele eșec al propagandei ruse în Polonia a fost că nu a reușit să-i atragă pe polonezi în acestă capcană ideologică a revizionismului. Polonezii au ales să continue să discute public despre rezolvarea problemelor istorice cu ucrainenii, fără însă să muște din mărul otrăvit al Rusiei. Poate că și cele trei partiții din zbuciumata lor istorie, dar și drama celui de-al Doilea Război Mondial și infamul pact Ribbentrop - Molotov (1939) au contat pentru a nu „crede în ruși nici când le oferă daruri” teritoriale.
Războiul a reizbucnit în Europa și bate la porțile noastre. Nu e o joacă și nici clișee sau declarații politice. Sigur că percepția războiului e diferită la Berlin sau la Paris, față de Varșovia sau București. Și, geografic, e de înțeles să fie așa. Dar de rusofobie și paranoia, Estul a mai fost acuzat. Episoadele Georgia (2008), Ucraina (2014) și invazia pe scară largă (2022) au demonstrat că oricât ne-am fi dorit să fie doar paranoia, nu e. E război. Un război îndreptat nu către Ucraina, ci către Occident prin erodarea și ulterior testarea Articolului 5. Iar privind în altă parte lucrurile nu se schimbă, ci, dimpotrivă, se agravează.
La Varșovia un oficial polonez a ridicat o problemă care ar trebui într-adevăr să dea de gândit: Azi discutăm despre ineficiența sancțiunilor, însă dacă o facem doar pentru că am șovăit când nu trebuia să șovăim? Dacă s-ar fi livrat ceea ce trebuia Ucrainei, atunci, imediat după invazie, nu mai aveam azi discuția despre sancțiuni. Rusia ar fi trebuit lovită preventiv, prin înarmarea imediată a Ucrainei, atunci când era groggy după eșecul „operațiunii militare speciale” de cucerire a Kievului în trei zile.
Ne-am blocat însă în discuții inutile, birocrație și tergiversări. A existat într-adevăr o unitate de monolit în NATO privind Ucraina, dar fragilă. Prizonieră șocului războiului, birocrației și tergiversărilor, ea nu a avut forța să treacă la etape mai curajoase. Acea unitate de monolit a livrat arme Ucrainei doar în măsura în care aceasta să reziste, nu să împingă invazia. Nu s-au schimbat multe nici azi, la mai bine de doi ani și jumătate de război.
Fereastra scurtă de timp din primele luni ale invaziei a fost ratată iar rușii s-au regrupat, au schimbat strategia, au dezvoltat mecanisme pentru atenuarea sancțiunilor și au trecut la o economie mascată de război. Azi industria lor e cu motoarele turate aproape la maximum. Noi abia începem să încălzim motoarele. Sigur, asta nu înseamnă sub nicio formă că sancțiunile au fost irelevante; fără ele Rusia ar fi făcut ravagii în Ucraina.
Și mai e ceva: Ucraina nu e decât o mică piesă dintr-un puzzle ce ne vizează direct, pentru refacerea sferei de influeță a Rusiei.
Amintiți-vă mereu de momentul decembrie 2021 când Moscova a solicitat oficial așa-zisele „garanții de securitate” către NATO. Ca Alianța să nu se mai extindă spre Est, fiind vizate Georgia și în special Ucraina, dar mai ales a cerut revenirea la statu quo-ul și granițele din 1997 prin demilitarizarea țărilor care au aderat la Alianță după acest an, ceea ce viza și România. Cereri inacceptabile desigur, dar peste care trecem prea ușor.
De aici izvorăște mobilul războiului rus. Ținta nu e Ucraina, ținta reală a Rusiei e NATO, frangmentarea Alianței și testarea Articolului 5.
Azi Rusia alocă 6% din PIB pentru apărare, se înarmează masiv, își umple până la refuz stocurile, a trecut pe o economie de război mascată, industria e cu motoarele turate. Polonezii au dreptate: Pentru a învinge Ucraina rușii au suficiente capabilități militare, nu ai nevoie de toate astea. Când parcurgi etapele de mai sus devine clar că te pregătești de un război de mare intensitate cu un adversar puternic.
Societatea rusă e de altfel pregătită din timp pentru un astfel de scenariu. Parcurgeți fie și pentru o zi presa și canalele de televiziune ruse și veți vedea cum e alimentată constant ideea că „Occidentul poartă un război împotriva Rusiei”. Nu e e despre Ucraina. Inamicul e NATO, iar în joc e „însăși existența Federației și a civilizației ruse”.
Desigur, războiul nu e inevitabil. Trebuie însă să ne trezim, acum când ne îndreptăm spre al 12-lea ceas.
Rușii au întors deja clepsidra.
Iar cel mai bun mod pentru a evita un asemenea scenariu, pe lângă susținerea Ucrainei care devine o chestiune de securitate națională pentru statele membre, e capacitatea de a descuraja Rusia să ajungă în situația în care să testeze Articolul 5 al Tratatului de la Washington.
E nevoie de o Alianță unită, puternic înarmată, cu o industrie de apărare solidă și pregătită oricând să răspundă unui război de mare intensitate, și mai ales e nevoie de un mesaj plauzibil, clar și răspicat: Nu NATO trebuie să se teamă de Rusia, ci Rusia trebuie să se teamă să intre într-un asemenea conflict cu NATO.
Suntem azi în această paradigmă? Din păcate nu. E momentul pentru Occident ca starea de dolce far niente de după finalul Războiului Rece să înceteze. Probabil mai avem 5 ani pentru a descuraja în mod credibil Rusia, în cazul în care Ucraina rezistă.
Să nu repetăm drumul către 1939 și greșelile înaintașilor noștri în ceea ce privește gestionarea problemei Germaniei naziste.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Luni, 03.09.2024, presa rusă a semnalat faptul că, pentru prima dată de la începutul ostilităților din Ucraina, Forțele Aerocosmice ale Federației Ruse au întrebuințat o combinație de bombă și rachetă de aviație, denumită Grom-E1. Aceasta a fost folosită pe 31 august, pentru lovirea unei ținte din regiunea Harkov.
Varșovia are „datoria constituțională” de a doborî rachete rusești care trec prin spaţiul aerian al Ucrainei, dar care sunt pe cale să lovească teritoriul polonez, a declarat ministrul de externe al Poloniei pentru Financial Times într-un interviu publicat luni. Remarcile șefului diplomației poloneze vin la o săptămână după ce spațiul aerian al țării sale a fost încălcat de ceea ce armata a declarat a fi probabil o dronă, după ce Rusia a bombardat masiv Ucraina.
Rusia va aduce modificări doctrinei sale nucleare ca răspuns la acțiunile Occidentului asupra conflictului din Ucraina.
Două avioane militare egiptene au sosit pe 27 august pe Aeroportul Internațional Aden Adde din capitala Somaliei, Mogadiscio, transportând echipamente militare și ofițeri.
În doar câteva săptămâni, trupele ucrainene din regiunea Kursk, cu pierderi minime, au cucerit mult mai mult teritoriu decât a reușit Rusia să cucerească în Donețk în ultimul an, în ciuda atacurilor aprige și a victimelor uriașe. Și asta nu este un întâmplător.
Poate fi riscant să tragi concluzii definitive din feedback-ul dintr-un conflict care nu s-a încheiat încă. Astfel, în primele luni de război din Ucraina, drona tactică turcească TB-2, folosită de forțele ucrainene, a fost evidențiată pe scară largă și prezentată ca un „schimbător de joc” datorită rezultatelor obținute împotriva forțelor ruse. Dar până la urmă nu a durat.
În primele ore ale zilei de miercuri, 28 august, drone aparținând Direcției Principale de Informații (GUR) a Ucrainei (HUR) și Forțelor pentru operațiuni speciale (SSO) au atacat depozitul de petrol Atlas, situat în sudul regiunii Rostov din Rusia, potrivit unor surse din serviciile de informații consultate de cotidianul Kyiv Post.
Achiziția sistemelor Patriot cu rază lungă de acțiune reprezintă cel mai mare program de înzestrare din istoria României. Iar în jurul său s-au născut multe dezinformări, unele alimentate de propaganda rusă, altele chiar de persoane din media fără vreo minimă verificare. Recent am observat că în spațiul public au fost readuse două astfel de mituri, preluate și nemestecate de o parte a publicului, fapt pentru care sunt necesare câteva clarificări. Căci a greși e omenește, a o face cu intenție ridică deja alte semne de întrebare. Ce țin inclusiv de destabilizare și chestiuni de securitatea națională.
Ucrainenii arată NATO cum va arăta războiul în viitor. Iar războiul ruso-ucrainean în sine „s-ar putea încheia într-un mod imprevizibil”. Acest lucru a fost declarat de generali americani în retragere și de alți participanți la o conferinţă organizată de think tank-ul American Security Project. Potrivit experților, acțiunile ucrainenilor în contracararea războiului rusesc, în special inovația de care au dat dovadă în repetate rânduri, demonstrează țărilor NATO cum vor evolua războaiele în viitor și oferă lecții valoroase despre cum să contracareze agresorii.
Forțele ucrainene ar putea încerca să treacă granița în regiunea Belgorod din Rusia, a afirmat guvernatorul regional Viaceslav Gladkov la 27 august. Kievul nu a comentat afirmațiile, care nu au putut fi verificate independent. Declarația vine în contextul în care incursiunea transfrontalieră a Ucrainei în regiunea vecină Kursk a ajuns la trei săptămâni. Regiunea Belgorod este situată între regiunile Kursk și Voronej din Rusia și se învecinează cu regiunile Sumy, Harkov și Luhansk din Ucraina.
Roiurile de drone au fost esențiale pentru a ajuta Ucraina să identifice zone posibile pentru atacuri terestre în timpul incursiunii efectuate în regiunea rusă Kursk și pentru a izola forțele ruse, a relatat The Times la 26 august. Succesul tactic al incursiunii transfrontaliere a Kievului i-a luat pe mulți prin surprindere, analiştii militari lăudând utilizarea eficientă a combinării mai multor arme precum tancurile, artileria și dronele.
Ucraina intenționează să prezinte oficialilor americani de top din domeniul securității naționale o listă de ținte din interiorul Rusiei pe care Kievul le-ar putea lovi cu arme cu rază lungă de acțiune furnizate de SUA, a relatat Politico pe 26 august, citând surse anonime.
Un comunicat emis de Ministerul Securității israelian pe 26 august informează că, de la începutul războiului din Gaza și până în prezent, 50.000 de tone de echipament militar american au sosit în Israel, transportate cu 500 de avioane cargo și 107 nave. Echipamentele au inclus vehicule blindate, rachete și proiectile, munitii, echipament individual de protecție, echipamente medicale și altele, și constituie "un pilon major în îmbunătățirea performanței continue a armatei israeliene în vederea atingerii obiectivelor războiului actual și viitor".
Nu este clar dacă prezența confirmată a celor mai bune avioane de luptă ale Ucrainei pe un aerodrom de la poalele Munților Carpați a fost un mesaj intenționat al Kievului sau o scurgere de informații, precizează Kyiv Post. Este posibil ca Forțele aeriene ucrainene să fi dezvăluit din greșeală locația avioanelor lor de luptă F-16 recent achiziționate într-un material video difuzat recent. Se pare că filmarea, realizată ca un omagiu adus unui pilot căzut la datorie, a dezvăluit „neintenționat” faptul că aceste aeronave extrem de apreciate sunt staționate la aerodromul militar Kolomyia din regiunea Ivano-Frankovsk.
Agenția de Apărare Antirachetă (MDA) a SUA se pregătește să testeze pentru prima dată, la sfârșitul acestui an, o capabilitate proiectată să protejeze insula strategică Guam din Pacific de amenințările aeriene și cu rachete, potrivit generalului american Heath Collins, directorul agenției.
Casa Albă ia în considerare transferul de rachete de croazieră cu rază lungă de acțiune către Ucraina, ceea ce ar spori semnificativ eficiența avioanelor de luptă F-16 ale Ucrainei.
Ca în oricare alt domeniu, informațiile sunt esențiale în succesul unei acțiuni. În cel militar, informațiile cuprind o gamă clară de subdomenii care, integrate adecvat la nivelul conducerii militare, oferă comandanților posibilitatea luării celei mai potrivite decizii. Dintre toate aceste componente, cea mai subtilă, credibilă și bazată pe sisteme electronice de ultimă oră este cel denumit SIGINT (Signal Intelligence). În cea mai facilă descrie, aceasta reprezintă extragerea informațiilor utile din interceptarea și interpretarea semnalelor electromagnetice de orice tip emise de aparatura utilizată de inamic, în special a radarelor și emițătoarelor de comunicații ale acestuia.
Ucraina solicită în continuare aprobare din partea statelor occidentale pentru a utiliza rachete Storm Shadow cu rază lungă de acțiune pentru a ținti obiective aflate în interiorul Rusiei, pentru a face presiuni asupra Moscovei în vederea negocierii unei încetări a focului. Potrivit The Guardian, oficialii ucraineni iau în considerare utilizarea rachetelor anglo-franceze Storm Shadow într-un atac demonstrativ pentru a ilustra Kremlinului că obiectivele militare din apropierea capitalei ruse ar putea fi vulnerabile la lovituri directe.
Începând cu toamna anului 2024, Suedia ar putea desfășura personal în Ucraina pentru a sprijini achizițiile în domeniul apărării, pentru a întreține echipamentele donate și pentru a colecta informații cu privire la performanța acestora pe câmpul de luptă. Acest lucru se aliniază cu anunțurile recente ale Statelor Unite și Franței de a instrui personalul militar și de a colecta informații în timp real de pe câmpul de luptă.
Comandamentul Aliat pentru Transformare al NATO (NATO ACT) a postat recent pe Twitter un comunicat în care evidențiază contribuțiile semnificative ale Finlandei la Alianță, ca urmare a recentei sale aderări.
În pofida informațiilor apărute în media regională, Turcia a anunțat că nu a convenit cu Bagdadul să-și înceteze prezența militară în Irak și a subliniat "continuarea războiului împotriva terorismului în străinătate".
Norvegia a anunțat că una dintre cele mai strategice baze aeriene ale sale a fost ținta unui sabotaj. Anunțul vine în contextul în care alte baze aeriene NATO din Europa - în special din Germania unde cazurile de zboruri neautorizate ale unor deasupra infrastructurii critice au fost tot mai dese. Aceste incidente survin pe fondul avertismentelor tot mai numeroase cu privire la activitatea răuvoitoare a Rusiei pe continent, parte a unui val aparent de „război hibrid”, în timp ce conflictul din Ucraina alimentează și mai mult tensiunile Est-Vest.
Unii oficiali de la Washington au declarat Kievului că Statele Unite își mențin restricțiile privind utilizarea de către Ucraina a armelor cu rază lungă de acțiune fabricate în SUA împotriva teritoriului rusesc, pentru a nu perturba orice resetare viitoare a relaţiilor cu Moscova, a relatat Politico, citând oficiali anonimi din cadrul administrației Biden.
Incursiunea surprinzătoare a Ucrainei în regiunea Kursk din sud-vestul Rusiei a ajutat Kievul să schimbe încă o dată narațiunea invincibilității Rusiei în război, spune generalul locotenent american în retragere Ben Hodges.
Ucraina și-a declarat independența în 1991. În istoria să recentă, timp de o treime din existența să ca stat suveran, am fost forţată să lupte împotriva agresiunii ruse cu armele în mână. Vârsta medie a unui soldat ucrainean care luptă acum pe front împotriva agresiunii ruse este de aproximativ 40 de ani. Aceștia sunt oameni care și-au trăit mare parte din viață într-un stat independent.
Liderii occidentali încă au probleme în a înțelege care este scopul urmărit de conducerea de la Kiev prin operația Kursk. Cele mai recente nedumeriri pe acest subiect vin chiar din partea SUA, care cel mai mare aliat al Ucrainei, iar întrebările despre incursiunea ucraineană adâncă pe teritoriul Rusiei vor fi adresate chiar de Secretarul american al Apărării.
O publicație germană afirmă că Rusia ar putea lansa drone de recunoaștere Orlan-10 de pe navele sale din Marea Nordului pentru a spiona infrastructura critică a Germaniei. Procuratura din Flensburg, un oraș din nordul Germaniei, a demarat o anchetă preliminară privind activități de sabotaj, măsurile fiind determinate de zborurile unor vehicule aeriene fără pilot necunoscute deasupra infrastructurii critice a țării.
Într-un editorial publicat pe platforma Newsmax, Excelența Sa Adrian Zuckerman, fostul ambasador al SUA în România, a subliniat că, deși România a făcut progrese semnificative după 1989, Revoluția nu a fost complet finalizată. Influența negativă a Rusiei și relațiile continue cu China comunistă pun în pericol progresele economice și democratice ale României și afectează credibilitatea sa ca aliat al SUA și NATO.
Ambasada SUA la Kiev a emis un avertisment potrivit căruia Rusia ar putea încerca să strice Ziua Independenței Ucrainei, vizând Kievul cu noi atacuri. „Există un risc ridicat de atacuri cu drone și rachete rusești, atât pe timp de noapte, cât și pe timp de zi, pe teritoriul Ucrainei, în zilele următoare și în weekend, în contextul Zilei Independenței Ucrainei, sărbătorită pe 24 august”, se arată în comunicat.
Un val de drone ucrainene cu rază lungă de acțiune a lovit un important aerodrom militar din interiorul Rusiei, provocând ore întregi de explozii și incendii majore până joi dimineață. O sursă din cadrul Serviciului Ucrainean de Securitate (SBU) a declarat pentru Kyiv Post că agenți ai agenției naționale de informații a Ucrainei și operatori ai comandamentului ucrainean de forte pentru operații speciale au efectuat atacul, care a ajuns la peste 400 km (249 mile) în interiorul teritoriului rus.
Premierul britanic Keir Starmer a purtat discuții în Italia cu omologul său italian la 16 septembrie, în încercarea de a obține sprijin pentru propunerea sa de a permite Ucrainei să utilizeze rachete cu rază lungă de acțiune pentru a lovi în interiorul Rusiei. Citând persoane familiarizate cu acest subiect, ziarul Bloomberg a raportat că Starmer va purta discuții similare și în Franța și Germania în zilele următoare.
Secretarul Forțelor Aeriene ale SUA, Frank Kendall, a desemnat oficial a doua și a treia bază pentru noul bombardier american B-21 Raider. Locațiile selectate sunt, în această ordine, Baza Forțelor Aeriene Whiteman din Missouri și Baza Forțelor Aeriene Dyess din Texas. Baza aeriană Ellsworth din Dakota de Sud fusese deja aleasă ca prima bază care va găzdui B-21.
Guvernul danez a promis să transfere un alt lot de avioane de luptă F-16 Ucrainei în cursul acestui an, a relatat postul de radio danez DR pe 15 septembrie, citându-l pe ministrul danez al apărării Troels Lund Poulsen. „Danemarca va livra suplimentar avioane F-16 în a doua jumătate a anului 2024”, a declarat Poulsen într-un comentariu pentru agenția de presă Ritzau după vizita sa la Kiev.
”Mai mult NATO la granițele Rusiei”, declarația secretarului general al Alianței Nord Atlantice, Jens Stoltenberg, capătă contur după anunțul guvernului Suediaei care declară este dispus să conducă forțe terestre avansate (FLF) ale altor țări NATO din Finlanda.
Compania americană Lockheed Martin a dezvoltat o nouă versiune a rachetei de croazieră JASSM-XR cu o rază de acțiune mult mai mare. Noua rachetă este o versiune îmbunătățită a rachetei de croazieră JASSM, dar cu o rază de acțiune semnificativ mai mare, de până la 1600 km.
Ministerul rus al Apărării a anunțat, pe 16.09.2024, că, în raioane maritime din Marea Japoniei, nave de luptă ale Flotei ruse din Oceanul Pacific (FROP) și Forțelor Navale ale Chinei au executat un exercițiu complex, cu trageri de artilerie și lansări de rachete.
Ucraina nu a primit suficient ajutor militar din partea partenerilor occidentali pentru a echipa "nici măcar 4 din cele 14" brigăzi ale Armatei ucrainene de care țara are nevoie pentru a face față Rusiei, a declarat președintele Volodimir Zelenski într-un interviu pentru CNN pe 15 septembrie. Mai mult, Zelenksi a spus că Armata e gata de o nouă contraofensivă dar nu are cu ce.
Presa rusă a anunțat că, pe 16.09.2024, pe portalul oficial de Internet cu informații juridice, a fost publicat un decret al președintelui Federației Ruse, Vladimir Putin, prin care se stabilesc efectivele Forțelor Armate la 2.390.000 de persoane, între care 1.500.000 de militari.
O unitate ucraineană a oprit cu succes un asalt al trupelor ruse în direcția Pokrovsk, orașul strategic din regiunea Donețk pe care trupele Rusia vrea acum să-l cucerească. Militarii ucraineni au postat pe Telegram un material video care surprinde distrugerea unei coloane de blindate ruseşti.
Olanda e una din cele mai active state europene în ceea ce privește asistența militară acordată Ucrainei. Într-o ultimă inițiativă olandezii au încercat să identifice mai multe state care ar putea să livreze componente ale unui sistem Patriot, astfel încât, „mână de la mână”, ucrainenii să mai poată folosi un sistem complet. Din păcate nimeni nu s-a alăturat inițiativei.
Europa Centrală și de Est se confruntă cu cele mai devastatoare inundații din ultimele decenii, cele mai afectate state fiind Cehia, Slovacia, Austria, Polonia, România și Republica Moldova.
vânzarea către România a 32 de avioane F-35, în cadrul programului de înzestrare „Avion multirol de generația a V-a, F-35” – faza I. Achiziția se face prin programul de asistență de securitate Foreign Military Sales (FMS).
Forțele ruse au continuat ritmul ridicat al operațiunilor ofensive în multe zone din prima linie și continuă o contraofensivă în regiunea Kursk, arată o analiză publicată de Ministerul Apărării al Marii Britanii.
Situația de securitate din Orientul Mijlociu tinde să se deterioreze și mai mult după ce rebelii Houthi au lovit Israelul, duminică dimineața, cu o rachetă balistică, aproape sigur și hipersonică, de la o distanță de peste 2.000 de km.
Rusia dorește să încheie războiul cu Ucraina până la sfârșitul anului 2025 sau începutul lui 2026, dar cu o victorie. Orice alt scenariu ar implica probleme mari.
La un an după moartea fondatorului Wagner Group, Yevgeni Prigojin, Kremlinul păstrează controlul complet asupra puternicului grup de mercenari.
Au fost trase focuri în apropierea fostului președinte și candidat republican la președinție, Donald Trump, în timp ce acesta mergea să joace golf la Trump International Golf Club din West Palm Beach, Florida, duminică. Potrivit unui purtător de cuvânt al personalului său de campanie, Steven Cheung, Trump este bine.
Germania nu va permite Ucrainei să lanseze atacuri cu arme germane departe în spatele frontului „chiar dacă alte țări decid altfel”, a declarat cancelarul german Olaf Scholz. Declarația sa vine la scurt timp după ce președintele american Joe Biden și premierul britanic Keir Starmer nu au ridicat restricțiile privind utilizarea armelor cu rază lungă de acțiune furnizate de Occident pe teritoriul Rusiei, în timpul întâlnirii lor de la Washington din 13 septembrie, în timp ce mass-media continuă să relateze despre semne încurajatoare că interdicția ar putea fi anulată.
Nu este nicio noutate că, din punct de vedere al modului în care își tratează proprii angajați, Ministerul Apărării Naționale (MApN) nu a ajuns încă la un nivel general de maturitate care să-i permită să fie considerat în zona civilizată. După ce au fost ademeniți de tineri în sistem cu etichete capcană precum “patriotism”, “onoare”, “demnitate”, “respect”, “ordine” etc., militarii de carieră au fost exploatați fără nicio limită fizică și psihică, iar după ce au fost storși de energie în cea mai frumoasă parte a vieții lor, MApN i-a aruncat în masa amorfă de balast social etichetată cinic “pensionari speciali”.
La 13 septembrie 2024, unități ale forțelor ucrainene de asalt aerian au respins un asalt mecanizat al forțelor aeropurtate ruse în regiunea Kursk. Forțele ucrainene au publicat mai multe imagini pe Telegram, prezentând momentul confruntării cu trupele ruse.
Potrivit The Nziv Report, la 12 septembrie 2024, Yoav Turgeman, CEO al Rafael Advanced Defense Systems, a anunțat că sistemul de arme laser de mare putere Iron Beam (HELWS) va deveni operațional în cadrul Forțelor de Apărare Israeliene (IDF) anul viitor. Acest sistem de 100 kW este destinat să fie o nouă componentă a sistemului de apărare aeriană al Israelului, servind drept „ultima linie de apărare” împotriva dronelor, rachetelor și mortierelor. Este de așteptat ca sistemul să fie declarat complet operaţional până la sfârșitul anului 2025.
Creșterea producției de bombe ghidate de către Rusia, precum și furnizarea de muniție de artilerie de către Coreea de Nord, creează probleme serioase trupelor ucrainene pe câmpul de luptă. Șeful Direcției Principale de Informații (GUR) a Ministerului Apărării al Ucrainei, generalul Kirilo Budanov, a făcut declarații în acest sens, pe 14 septembrie la Kiev, cu ocazia forumului Strategia Europeană de la Yalta (YES).
Expertul ucrainean în probleme de politică internațională Ivan Iakovina a explicat la Radio NV de ce crede că dictatorul rus Vladimir Putin s-ar putea pregăti serios pentru un război cu NATO și ce l-ar putea determina să facă asta. Războiul ia acum o turnură foarte interesantă, și anume, Vladimir Putin pare să fie serios hotărât să lupte împotriva țărilor NATO. Cel puțin vorbește despre asta și nu pare să blufeze.
Într-un interviu acordat publicației Business Insider, comandantul Diviziei 11 Desant Aerian din cadrul Forțelor Armate ale SUA, general maior Joseph Hilbert, a declarat, pe 14.09.2024, că unități ale diviziei au fost dislocate în Insulele Aleutine, Alaska, în legătură cu exercițiile rusești de amploare Ocean-2024.
Compania americană AM General a livrat în secret Forțelor Armate ale Ucrainei, în aprilie 2024, un prototip al 2CT Hawkeye Mobile Howitzer System, un sistem de artilerie ușoară autopropulsată de 105 mm. Transferul a fost confirmat public câteva luni mai târziu, în iunie, de către directorul de programe al AM General, Mike Evans, însă acesta s-a abținut să ofere mai multe detalii.
„Trebuie să ne îndepărtăm de o eră care era axată exclusiv pe eficiență. Acum trăim într-o eră care necesită eficacitate.” Interesul comercial pe termen scurt pune în pericol interesul colectiv pe termen lung, a spus amiralul Rob Bauer într-un discurs ce pune un semnal de alarmă pe dimensiunea economică a apărării NATO.
Pe 14 septembrie, în cadrul ceremoniei desfășurate la Belgrad pentru promovarea unor cadre militare din Armata sârbă, președintele Aleksandar Vucic a anunțat că Serbia va introduce în curând serviciul militar obligatoriu pentru bărbați.
În dimineața de 14 septembrie, Forțele Navale ucrainene au raportat o informație îngrijorătoare despre o prezență masivă în Marea Neagră a navelor de luptă rusești. O parte dintre ele sunt înzestrate cu rachete Kalibr. Rusia a desfășurat 16 nave militare în Marea Neagră, în ultimele 24 de ore. Dintre acestea, șapte sunt purtătoare de rachete de croazieră Kalibr, salva totală putând ajunge la 48 de rachete. Informația a fost prezentată public de Marina ucraineană, sâmbătă dimineața.
Compania sud-coreeană Hyundai Rotem a finalizat livrările unui al patrulea lot de tancuri de luptă principale K1A2 către forțele armate ale Republicii Coreea. Publicaţia Janes a făcut publice aceste informaţii cu referire la anunțul Departamentului pentru Achiziții în domeniul Apărării (Defense Acquisition Program Administration - DAPA) din cadrul Ministerului sud-coreean al Apărării, făcut la 12 septembrie 2024.
SUA și Regatul Unit ar putea fi pe punctul de a face ceea ce ar putea fi o mișcare extrem de importantă în ceea ce privește războiul din Ucraina, rapoartele sugerând că ambele țări ar putea permite în curând Kievului să își folosească armele cu rază lungă de acțiune pentru a lovi ținte aflate adânc pe teritoriul Rusiei. În acelaşi timp, Suedia și Finlanda sar etap ''ar putea'' şi spun răspicat că nu vor interzice Ucrainei să lovească Rusia cu armele pe care le-au furnizat, în contextul amenințărilor lui Vladimir Putin la adresa NATO.
Forțele Armate Ucrainene au făcut o pătrundere într-o nouă secțiune a liniei frontului din regiunea Kursk. Un material video cu momentul în care se desfăşoară noul atac a fost publicat de militarii unității ucrainene ''Khorne Group'' din cadrul Brigăzii 116 Mecanizată. Potrivit mass-mediei ucrainene, străpungerea frontierei ruse a avut loc în zona satului de frontieră Vesele.
Buletinul informativ francez “Intelligence Online” a publicat recent un articol cu titlul: “Serviciul de informații militare așteaptă ca specialiștii OSINT (Open Source Intelligence) să ajute la urmărirea sistemelor de rusești de interceptare electronică”, în care se arată că monitorizarea mijloacelor rusești de război electronic în continuă îmbunătățire de pe linia de contact dintre părțile aflate în conflict are o importanță decisivă pentru informațiile militare occidentale.
