Rușii recunosc ordinul lui Putin: Tergiversarea negocierilor de pace cu Ucraina cât de mult posibil pentru ca Armata să ocupe și mai mult teritoriu
Kremlinul mizează pe tergiversarea negocierilor de pace cu privire la Ucraina pentru a captura cât mai mult teritoriu în ţara vecină şi a obţine avantaj asupra Kievului în relaţiile cu SUA, relatează luni publicaţia rusă independentă The Moscow Times, citând, sub rezerva anonimatului, patru surse familiarizate cu logica de la conducerea Federaţiei Ruse.
"Timpul este acum de partea noastră şi vom încerca să profităm maximum de aceasta", a declarat una dintre surse, un diplomat, publicaţiei menţionate.
Deşi preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că, în principiu, este de acord cu propunerea preşedintelui american Donald Trump privind o încetare a focului pentru 30 de zile în Ucraina, el a spus că sunt importante "nuanţele", sugerând astfel că Moscova va insista asupra cererilor sale maximaliste înainte de a accepta o încetare a focului.
Teoretic, Kremlinul speră că Washingtonul va închide ochii în mod tacit la ofensiva care va fi continuată de Rusia pe câmpul de luptă, ba chiar se aşteaptă ca administraţia americană să pună presiune pe Kiev şi să-i ceară să-şi retragă trupele din regiunile parţial ocupate de Moscova, inclusiv din Herson şi Zaporojie, afirmă o altă sursă, un înalt responsabil rus.
Moscova susţine că regiunile Doneţk şi Lugansk, ambele din estul Ucrainei, precum şi Herson şi Zaporojie, din sud, fac parte din Federaţia Rusă (după anexarea lor în 2022), în pofida faptului că niciuna dintre ele nu se află sub controlul integral al armatei ruse. Rusia este hotărâtă să-şi asigure controlul asupra acestor teritorii cu orice preţ, întrucât Putin nu îşi poate permite politic să le piardă după ce statutul lor a fost înscris în Constituţie, a declarat un oficial apropiat Kremlinului.
"Constituţia rusă nu are un mecanism care să prevadă ieşirea regiunilor din componenţa Rusiei. Prin urmare, avem nevoie de întreaga regiune Zaporojie şi de întreaga regiune Herson", a afirmat acesta, deşi nici regiunea Doneţk nu este integral ocupată de forţele ruse, în timp ce, în Lugansk, o mică porţiune din teritoriu mai rămâne la ucraineni, potrivit Agerpres.
"Fie Trump îi forţează pe ucraineni să plece, fie ne va spune nouă: Angajaţi-vă în negocieri prelungite, iar, în paralel, folosiţi-vă forţa militară pentru a stabili controlul. Aceasta este cea mai proastă opţiune pentru noi, întrucât forţarea râurilor este întotdeauna o operaţiune dureroasă", a spus sursa citată.
Potrivit acesteia, ca alternativă, Rusia ar putea încerca să cucerească o parte dintr-o altă regiune ucraineană, de exemplu Dnipropetrovsk sau Sumî, iar apoi să le ofere ucrainenilor la schimb pentru Herson şi Zaporojie.
"Sperăm să găsim o variantă care să ne permită să nu forţăm fluviul Nipru şi să luăm cu asalt oraşul Herson (capitala regiunii cu acelaşi nume, controlată de ucraineni, care se află pe malul drept al Niprului, în timp ce trupele ruse controlează partea stângă a fluviului - n.r.). Chiar sper să nu se ajungă la asta. Acest lucru va însemna pentru noi pierderea a mii de oameni", spune una din sursele citate de The Moscow Times.
Aceasta a adăugat că, din punct de vedere al matematicii militare, trupele ruse nu pot pretinde în prezent altceva decât capturarea zonei Slaviansk-Dnepropetrovsk.
"Fizic, gruparea noastră armată în forma sa actuală nu este capabilă să meargă mai departe sau să facă ceva mai mult. Evident, aşa cum arată astăzi, ea nu poate ajunge la Odesa. Oricum nu avem nevoie de asta", a declarat responsabilul citat.
La a doua rundă de negocieri cu SUA în Arabia Saudită, Moscova a trimis negociatori experimentaţi, notează The Moscow Times. Printre aceştia figurează senatorul Grigori Karasin, fost ministru adjunct de externe, care a lucrat 47 de ani în diplomaţie. Karasin a coordonat mulţi ani "dosarul ucrainean" în MAE rus şi a fost implicat în elaborarea acordurilor de la Minsk din 2014 şi 2015.
Din delegaţia rusă face parte şi Serghei Beseda, un alt specialist în Ucraina, în prezent consilier al şefului FSB, Aleksandr Bortnikov. Timp de mulţi ani, generalul Beseda a condus Direcţia a V-a a FSB, responsabilă pentru activităţi de spionaj, racolarea de surse şi acţiuni subversive în Ucraina. El a jucat un rol cheie în planificarea invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina în februarie 2022. După eşecul obiectivelor ambiţioase ale Kremlinului - capturarea Kievului şi eliminarea conducerii ucrainene într-o săptămână-două -, Beseda, potrivit jurnaliştilor de investigaţie Andrei Soldatov şi Irina Boragan, a stat un timp în arest la domiciliu.
Discuţiile care au început luni în Arabia Saudită reprezintă primul eveniment oficial public cu participarea sa de atunci, deşi într-un statut mai scăzut - ceea ce ar putea indica îndepărtarea sa din Direcţia a V-a a FSB.
"Aceşti băieţi ştiu cum să negocieze dosarul legat de Ucraina. Li s-a dat ordin să cerceteze fiecare virgulă" pentru a lungi negocierile, a declarat pentru The Moscow Times o sursă apropiată Kremlinului.
Când vine vorba către ce parte vor merge anumite teritorii (ucrainene), Moscova consideră că pentru Washington nu este de importanţă critică pe unde va trece exact linia de demarcaţie, au declarat doi diplomaţi pentru The Moscow Times. "Din câte am înţeles, Trump vrea să vadă o Ucraina modernă, bine înarmată, pro-occidentală. Nu poate să renunţe complet la Ucraina. Dar pe unde va trece exact linia de demarcaţie nu este atât de important pentru el", a spus unul dintre diplomaţi.
Moscova vrea ca tot ce se discută la aceste negocieri pentru o posibilă încetare totală a focului să fie elaborat în detaliu, la fel ca în cazul acordului de la Minsk din 2015. Iar aceasta ar putea lua mult timp - mai multe săptămâni sau chiar luni. "În acest moment totul decurge mai mult după scenariul rusesc. Încă nu se ştie dacă acest moratoriu (cu privire la loviturile asupra sistemului energetic şi a navelor din Marea Neagră) va fi şi instituit", a apreciat Fiodor Lukianov, redactor-şef al revistei pro-Kremlin 'Rusia în afacerile globale'. "Dar chiar dacă se va întâmpla, aceasta nu va schimba direct situaţia de pe câmpul de luptă, unde Rusia deţine acum iniţiativa", a adaugat el.
Cu toate acestea, expertul militar israelian David Sharp consideră că Rusia nu va putea ocupa de fapt atât de mult teritoriu pe cât doreşte, fără ajutor extern. "Armata rusă nu este capabilă să ocupe rapid şi complet teritoriile celor patru regiuni ucrainene anexate. Pentru ruşi, capturarea chiar şi a câtorva sate este deja o mare realizare", a declarat Sharp pentru The Moscow Times.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
