În pofida numărului semnificativ de aparate deja livrate, programul rămâne semnificativ în urma planificărilor, întrucât aprobarea pentru producția extinsă de serie a fost dată abia în martie 2024, după șapte ani de întârzieri, în timp ce aeronavele încă nu sunt considerate pe deplin pregătite pentru lupta de mare intensitate din cauza anilor lungi de întârzieri cu pachetul de upgrade Block 4, printre alte probleme.
Totuși, odată rezolvate aceste probleme, avionul promite să revoluționeze capacitățile de luptă ale unităților de aviație de luptă din prima linie, cu avantajele sale considerate revoluționare față de avioanele de luptă F-15, F-16 și F-18 din epoca Războiului Rece.
La acest moment, se așteaptă să fie produse peste 3.000 de avioane F-35, ceea ce va face ca această clasă să fie cea mai răspândită în lumea occidentală, după de predecesorul său direct, F-16 Fighting Falcon.
Cei mai mari clienți străini pentru F-35 sunt Japonia, care a comandat 147 de avioane și Canada, cu o comandă de 88 de aparate. Având în vedere că F-35 este considerat pe scară largă un avion de luptă pentru statele occidentale, doar patru țări non-vestice au acces la aeronavă: Japonia, Coreea de Sud, Singapore și Israel.
Pe de altă parte, F-35 este unul dintre cele două avioane de vânătoare de generația a cincea aflate în prezent în producție pe scară largă la nivel mondial, alături de rivalul J-20 chinezesc, care a primit comenzi de puțin peste 300 de aparte pentru Armata Populară Chineză de Eliberare.
Există trei diferențe principale între programele rivale, care au și permis ca F-35 să fie lansat în număr mult mai mare. În primul rând, strategia de abordare a proiectului, văzut ca program comun dezvoltat cu mai multe state și marketingul agresiv pentru export, în timp ce J-20 este destinat exclusiv Forțelor Aeriene ale Chinei.
În al doilea rând, F-35 este produs în trei variante separate (F-35A, F-35B și F-35C) cu capacități foarte diferite de decolare și aterizare, pentru a îndeplini cerințele Forțelor Aeriene, Navale și Infanteria Marină (Marine Corps) ale SUA.
În al treilea rând, F-35 a fost proiectat ca un avion de luptă cu un singur motor, relativ ușor, cu costuri de producție și operaționale minime, deși acest lucru a condus la o rază mai scurtă de acțiune, o manevrabilitate slabă și o capacitate de transport limitată a armelor la bord în comparație cu aeronavele cu două motoare, precum J-20.
Deși depășită numeric, flota de J-20 chineză se laudă cu perioade de disponibilitate mult mai mari și cu rate mult mai mici de defecte decât F-35. Informațiile nu pot fi însă verificate, ele provenind exclusiv pe filiera chineză.
De cealaltă parte, datele despre comportamentul F-35 au fost mult mai transparente și mediatizate știindu-se că din cele peste 1.000 de avioane F-35 aflate în prezent în serviciu, aproximativ 19%, mai precis 189 de aparate, sunt avioane de producție inițială cu un număr ridicat de probleme, care le-au pus sub semnul întrebării capacitatea de a face față în luptă.
Multe dintre acestea se estimează că vor avea doar o mică parte din durata de viață prevăzută, din cauza defectelor structurale. În consecință, aeronavele sunt “retrogradate” și desemnate să servească drept avioane de antrenament, să joace rolul inamicului etc.
Superioritatea numerică a F-35 în cadrul generației sale este în mare măsură rezultatul sfârșitului Războiului Rece. De regulă, numărul avioanelor de luptă rusești (sovietice) din prima, a doua și a treia generație era mult mai mare decât cel al “rivalilor” lor americani.
Predecesorul direct al F-35, F-16, a fost, prin urmare, primul avion de luptă occidental cel mai numeros din generația sa, în mare parte din cauza dezintegrării URSS, care a redus producția de avioane MiG-29.
Având o situație economică mult mai slabă decât URSS, un buget de apărare mult mai mic și o doctrină militară cu un accent mai mic pe aviația tactică de luptă, Rusia post-sovietică încă nu a produs primul său regiment de avioane de luptă de generația a cincea, iar cu ratele de producție înregistrate de avionul său de vânătoare Su-57 este de așteptat să rămână sub un sfert față de numărul de F-35.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Industria franceză de apărare aeronautică e pregătită să tureze la maximum motoarele în ceea ce privește producția de avioane de luptă de tip Rafale.
Conform unui raport al Forțelor Aeriene Regale Britanice (Royal Air Force), din 28 februarie 2025, un avion F-35B al Corpului de Infanterie Marină al SUA a efectuat primele zboruri de testare cu racheta Meteor, un proiectil aer-aer cu rază lungă de acțiune (BVRAAM), de ultimă generație, dezvoltat de gigantul european MBDA.
Turela românească Anubis, care va echipa blindatele 4x4 Cobra II ce vor fi produse de turcii de la Otokar, e caz pe rol al unei instanțe de judecată. Cum s-a ajuns aici?
Până la finalul lui 2025, Ucraina își va putea îndeplini pe deplin nevoile de artilerie prin propria producție.
Gigantul american Lockheed Martin a anunțat că flota globală de avioane F-35 a depășit 1 milion de ore de zbor, o dovadă suplimentară a dimensiunii și forței programului, asigurând că militarii americani și cei ai aliaților își mențin supremația aeriană în întreaga lume.
Coaliția din Germania dintre CDU și SPD simte momentul greu prin care trec Europa și Germania, a căror securitate este pusă în pericol. Prima măsură cheie: scutirea cheltuielilor militare de constrângerile „frânei datoriei”, interdicția constituțională de a crește cheltuielile militare peste plafonul de 1% din PIB.
Ucraina își propune să își mărească de patru ori producția de drone kamikaze cu rază lungă de acțiune, cu planuri de a ajunge la un nivel de producție lunară de câteva mii de unități. Generalul de brigadă Yuri Shchihol a menționat pentru Sky News că Ucraina produce în prezent câteva sute de astfel de drone în fiecare lună, dar se preconizează că acest număr va depăși 2 000 în viitorul apropiat.
Ucraina se află într-un moment dificil în contextul în care SUA, principalul furnizor de armament a anunțat suspendarea livrărilor. Decizia e luată în contextul tensiunilor dintre președintele Donald Trump și președintele Volodimir Zelenski care au avut loc în Biroul Oval. Totuși, Ucraina produce o mare parte din armament local și nu se află la primul astfel de episod extrem de greu.
Taurus Systems, un joint venture creat între MBDA Germania și Saab (Suedia) a primit un contract în valoare de 160 milioane USD pentru modernizarea și întreținerea sistemului de rachete de croazieră Taurus Kepd 350.
Zgomotul asurzitor al senilelor tancurilor, cândva sunetul războiului mecanizat, răsună acum cu o notă de incertitudine. Atât în grupurile de reflecție militare, cât și pe câmpurile de luptă, o întrebare profundă domnește în aer: a ajuns epoca tancurilor la apusul ei?
CDU și SPD, cele două partide care negociază formarea viitorului guvern din Germania au în vedere un vast plan de investiţii în apărare şi infrastructuri care ar putea ajunge la câteva sute de miliarde de euro, a informat Agerpres, citând Bild și AFP.
Versiunea inițială a muniţiei GLSDB folosea bomba convențională cu diametru mic GBU-39/B, care s-a dovedit nepotrivită în contextul mediului de luptă contemporan, dar versiunea actualizată încearcă să rezolve problema vulnerabilității ridicate la sistemele de bruiaj electronic.
Lituania și Ucraina au ajuns la un acord preliminar privind derularea producției comune de „arme strategice” în Lituania, potrivit Ministerului Apărării din Lituania.
Armata SUA este pregătită să implementeze versiunea mobilă terestră a armei sale hipersonice cu rază lungă de acțiune (LRHW) într-o unitate operațională până la sfârșitul anului 2025, după cum se arată într-un raport recent al Congresului SUA, publicat la 27 februarie 2025. Acest lucru reprezintă un progres notabil în inițiativele de modernizare ale armatei americane și subliniază importanța tot mai mare a tehnologiei hipersonice în contextul dinamicii în schimbare a războiului contemporan. LRHW este o componentă a unei strategii mai ample menite să asigure că armata SUA își păstrează superioritatea tehnologică în fața rivalilor care își dezvoltă rapid propriile sisteme de rachete.
Europenii lucrează la un TAURUS terestru, RCM² fiind o rachetă cu rază lungă de acțiune, lansată similar cu rachetele utilizate de sistemele HIMARS.
Presa rusă a informat, citând ca surse serviciile secrete ucrainene, că, în ultima perioadă, partea rusă a crescut producția de drone kamikaze de tip Geran de la 30-40 la 150 de unități pe zi.
Uniunea Europeană pregătește o inițiativă majoră de apărare. Va fi cel mai mare proiect în domeniul militar de la Războiul Rece încoace, iar UE intenționează să cheltuiască sute de miliarde de euro pentru a consolida securitatea.
Pentru Ucraina, Germania a fost statul care a devenit unul dintre principalii donatori de sisteme de rachete sol-aer și alte echipamente de apărare aeriană, după ce a transferat un total de trei Patriot, șase sisteme de apărare aeriană IRIS-T în versiunile SLM cu rază medie de acțiune și SLS cu rază scurtă de acțiune, alături de 57 de sisteme antiaeriene autopropulsate Gepard și două Skynex. Dar numărul de rachete pe care Germania le-a frunizat Ucrainei a devenit public abia acum. Germania nu produce încă rachete pentru Patriot, dar este singurul producător de interceptoare IRIS-T
Industria rusă dă de înțeles că ar pregăti un mare contract pentru vânzarea unui avion de generația a 5-a, dar lasă misterios să se înțeleagă că ar putea fi chiar macheta Su-75 și nu Su-57. În orice caz, sunt date care arată că ar putea fi doar un bluf.
Tancul Altay, produs de industria turcă de apărare, va intra în inventarul armatei turce în 2025, a declarat luni șeful Președinției Industriilor de Apărare (SSB), Haluk Gorgun, în timpul unei vizite la unitatea de producție a companiei BMC din Ankara. Subliniind faptul că atât producția de vehicule blindate, cât și producția de motoare și transmisii de putere necesare vehiculelor blindate vor fi realizate la unitatea din districtul Kahramankazan, Görgün a remarcat că activitățile de construcție ale acesteia continuă rapid.
Șeful Rheimetall este unul dintre puținii lideri europeni cu viziune și curaj, capabil să le ofere rușilor un răspuns foarte ferm. Nu degeaba a încercat Moscova să-l asasineze anul trecut.
România urmează să semneze în următoarea perioadă contractul cu SUA în urma căreia va primi un sistem Patriot, în schimbul celui donat Ucrainei. Vestea bună e că vom primi aproape gratis un sistem Patriot în cea mai modernă versiune, mai modernă decât cea donată.
Producătorul american de drone Shield AI caută parteneri în Ucraina printre producătorii de muniții ghidate cu laser pentru a-și echipa drona V-BAT. James Lithgow, director al Shield AI, a declarat pentru publicatia Militarnyi despre acest lucru la expoziția Defense Tech Innovation Forum 2025.
După trei ani de război necruțător declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, Suedia a marcat cumplita aniversare printr-un gest puternic de solidaritate: o contribuție de 110 milioane de dolari pentru sisteme de apărare aeriană menite să consolideze efectivele militare ucrainene.
Nava de suport logistic de luptă (Combat Support Ship - CSS) Den Helder, construită la Damen Galați timp de patru ani, a fost livrată oficial, sâmbătă, Marinei Regale Olandeze.
În cadrul Defense Tech Innovations Forum 2025 din Kiev, a fost prezentată pentru prima dată racheta de croazieră ucraineană ”Трембіта” (Trembita sau Trîmbița), a cărei dezvoltare a început în 2023.
E cât se poate de clar azi că celebrul blindat amfibiu românesc Saur 2 are nevoie de o modernizare pentru a se actualiza cu cerințele forțelor armate moderne. Însă de ce a eșuat Saur 2 și nu a fost achiziționat de Armată acum câțiva ani când a fost produs?
România achiziționează armament de ultimă generație pentru avioanele sale de luptă F-16 Fighting Falcon.
Înainte de toate, o opinie personală privind desantul declarativ fără precedent asupra Europei, venit dinspre regimul de la Casa Albă: Trump a anunțat din start cedări semnificative în fața Moscovei (Ucraina e de vină pentru război, nu-și va recupera teritoriile și nu va intra în NATO) cedări pe care nici cel mai slab negociator nu le-ar face chiar înainte de a începe discuțiile.
Concluzia tristă este că Trump și Putin s-au înțeles deja; tot ce declară președintele american face parte dintr-o acțiune de ”pregătire a terenului” pentru anunțurile care vor veni curând, adică o retragere americană din angajamentele actuale.
Care va fi nivelul de dezangajare, rămâne de văzut, dar analistul de politică externă Ștefan Popescu vine cu o viziune interesantă și, totodată, neplăcută pentru România: ”atât timp cât China se declară națiune vecină Arcticii, zona balto-scandinavă va ramâne pe mai departe de interes strategic pentru SUA”, explică acesta. România nu e în zona balto-scandinavă...
România va deține anul acesta trei escadrile complete de F-16 Fighting Falcon urmând ca modernizarea F-urilor să se facă la Aerostar Bacău.
O analiză a mai multor imagini obținute cu ajutorul sateliților care prezintă facilitățile militare de depozitare ale Rusiei a condus analiştii OSINT la concluzia că ritmul în care sunt reparate tancurile rusești a scăzut treptat din 2022. Această scădere este insuficientă pentru a compensa pierderile suferite în timpul luptelor.
Finlanda ar trebui să se „pregătească mental” pentru ca, în cele din urmă, relațiile cu Rusia să fie restabilite după încheierea războiului din Ucraina, a declarat luni președintele finlandez Alexander Stubb în timpul discuțiilor cu premierul britanic Keir Starmer.
În 2024, ca parte a unei campanii ample de atacuri asupra obiectivelor militare ruse din Crimeea, Ucraina a lovit podul Kerci din Crimeea cu rachete americane ATACMS cu rază lungă de acțiune, potrivit The New York Times
Aviația tactică ucraineană a distrus un buncăr aflat lângă orașul Oleshky, folosit de trupele ruse, cu ajutorul a două bombe echipate cu kit-ul JDAM-ER. Un material video care surprinde momentul atacului a fost publicat pe reţelele de socializare.
Guvernul suedez a prezentat, la 31 martie 2025, cel mai substanțial pachet de sprijin militar acordat Ucrainei până în prezent, care se ridică la aproape 1,39 miliarde EURO. Acest pachet răspunde în mod direct nevoilor presante ale Ucrainei de consolidare a capacităților în domenii precum apărarea aeriană, artileria, comunicațiile prin satelit și operațiunile navale. Combinat cu ajutorul anterior anunțat în 2025, sprijinul militar total al Suediei pentru Ucraina în acest an se ridică la 2,57 miliarde EURO. De la începutul invaziei la scară largă a Rusiei în 2022, Suedia a contribuit cu aproximativ 7.39 de miliarde EURO la ajutorul militar acordat Ucrainei.
Rafael Advanced Defense Systems a raportat performanțe financiare fără precedent pentru 2024, CEO-ul Yoav Turgeman declarând că sistemul de arme cu laser de mare putere Iron Beam, cunoscut și sub numele de „Magen Or” sau „Scutul de lumină”, va fi operațional în acest an. Într-un interviu acordat publicației Globes, Turgeman a menționat că societatea se va concentra pe livrarea sistemului pentru a consolida apărarea aeriană a Israelului în 2025.
China a lansat marți dimineață un exercițiu militar masiv în apropiere de Taiwan, fără o notificare prealabilă. Potrivit armatei chineze, acesta este un avertisment pentru guvernul taiwanez, ai cărui membri i-a descris drept „separațiști” și „paraziți” care conduc insula către război.
Sistemul de artilerie cu rachete PULS este în vizorul mai multor țări, precum Germania, Țările de Jos, Danemarca și alte națiuni europene.
Polonia semnează un acord de apărare aeriană cu SUA în valoare de aproape 2 miliarde de dolari.
Într-un context internațional tensionat în care unele state precum Portugalia sau Canada iau în calcul o reanaliză a achiziției avioanelor americane F-35 Lightning II, ca urmare a poziționărilor politice ale Administrației Trump, sunt și state europene pentru care F-35 e o prioritate.
China și Rusia vor fi „prieteni pentru totdeauna, niciodată dușmani”, a declarat ministrul chinez de externe Wang Yi într-o declarație publicată marți în timpul unei vizite la Moscova, în care a salutat, de asemenea, semnele de normalizare a relațiilor dintre Washington și Moscova.
Ultima dată când a avut loc o astfel de pauză a fost pe 10 decembrie 2024.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat marți că Uniunea Europeană va fi pregătită să ia măsuri de represalii împotriva tarifelor comerciale ale SUA, dacă este necesar. Acest lucru este raportat de agenția Reuters.
Ungaria a intrat sub lupa Berlinului, atitudinea aproape frățească față de Rusia - în contextul războiului din Ucraina - i-ar putea aduce lui Orban un răspuns european mai puternic.
Este știut faptul că vecinii ungari ”au pus talpă” la toate sancțiunile UE privind Rusia și au urmărit doar propriul beneficiu economic (cumpărând în continuare gaze) în dauna unității europene.
Pe măsură ce SUA adoptă o poziție din ce în ce mai antagonică față de Europa, Regatul Unit și Franța se pregătesc să se ocupe de apărarea continentului fără implicarea americanilor. Președintele francez Emmanuel Macron a introdus conceptul de „autonomie strategică”, care vizează o Europă capabilă să se apere singură și să își promoveze agenda independent de sprijinul SUA. Cu toate acestea, țările aflate la raza de acțiune a artileriei ruse - cum ar fi Lituania, Letonia și Estonia - nu sunt încă pregătite să abandoneze cadrul transatlantic de apărare existent, chiar și cu conducerea tumultoasă a președintelui american Donald Trump.
Președintele rus, Vladimir Putin, a ordonat încorporarea, în perioada aprilie-iulie 2025 a 160.000 de recruți pentru executarea serviciului militar obligatoriu. Decretul corespunzător a fost publicat, pe 31.03.2025, pe portalul oficial de informații juridice.
Preşedintele american Donald Trump a declarat luni că omologul său rus Vladimir Putin "îşi va face partea sa" de înţelegere, după ce îşi exprimase cu o zi în urmă frustrarea faţă de blocajele care împiedică să se ajungă la un acord de încetare a focului între Moscova şi Kiev, relatează France Presse.
Compania germană Rheinmetall și Lockheed Martin din Statele Unite au făcut un progres major în domeniul artileriei de precizie cu rază lungă de acțiune prin prezentarea celei mai recente dezvoltări comune, sistemul de rachete GMARS. La un recent eveniment internațional găzduit în Europa, cei doi giganți din domeniul apărării au prezentat capacitățile avansate ale noului sistem de lansare unui public select provenit din 14 țări, cuprinzând lideri militari, profesioniști din domeniul apărării și experți din industria de aparare.
La 28 ianuarie, Agenția Franceză pentru Achiziții de Armament a anunțat că a atribuit societății KNDS France un contract pentru modernizarea a încă 100 de tancuri Leclerc la standardul XLR. Reamintim că armata franceză urmează să doteze 160 de astfel de tancuri până în 2030 și 200 până în 2035.
Chiar și fără Statele Unite, țările europene ale Alianței Nord-Atlantice au suficienți soldați și arme pentru a face față Rusiei, arată o analiză realizată de revista Der Spiegel.
Pe măsură ce cresc tensiunile diplomatice între Danemarca și Statele Unite cu privire la viitorul Groenlandei, teritoriu autonom aflat sub control danez, Copenhaga caută, în mod paradoxal, să își aprofundeze legăturile militare cu Washingtonul. La 26 martie 2025, ministrul danez al apărării, Troels Lund Poulsen, a dezvăluit într-un interviu acordat cotidianului Borsen că Danemarca intenționează să achiziționeze mai multe avioane de luptă F-35A produse în Statele Unite.
Conform unui raport al OCCAR din 17 martie 2025, programul HYDEF (Hypersonic Defence Interceptor) va avansa în 2025 cu scopul de a dezvolta un sistem european de rachete conceput pentru a contracara amenințările aeriene, inclusiv armele hipersonice. Activitățile planificate pentru acest an, conform OCCAR, vor cuprinde studii tehnice pentru a îmbunătăți proiectarea sistemului și pentru a testa anumite tehnologii esențiale în curs de evaluare pentru viitorul sistem de interceptare. Etapele importante stabilite pentru 2025 constau în etapa de selecție a unui proiect, care urmărește să identifice modelul de sistem care ar trebui să treacă mai departe, și o evaluare intermediară a celor mai importante componente.
În octombrie 2022, serviciile de informații americane au interceptat o conversație între generalul rus Serghei Surovikin, în care acesta și-a exprimat disponibilitatea de a folosi arme nucleare pentru a împiedica forțele ucrainene care se pregăteau atunci să treacă râul Nipru.
Dacă până acum ne puneam problema cum ar putea România să ajute efortul de război al Ucrainei, se pare că situația stă exact invers: companiile ucrainene reușesc deja să producă o parte importantă din necesarul de luptă al Armatei și ar putea deveni parteneri vitali pentru industria românească de armament.
Turcia a testat cu succes racheta de croazieră SOM-J lansată din aer, de un avion F-16 de producție americană. Racheta este produsă de industria din Turcia. Ceea ce au reușit turcii e și dezvoltarea unui sistem software, UBAS (Aircraft Independent Firing System), care permite utilizarea rachetei SOM-J pe F-16, chiar dacă acest avion nu avea inițial astfel de capacitate. E o reușită importantă și un pas uriaș spre independența Turciei de armament aliat.
Un tribunal francez a găsit-o pe liderul Raliului Național (RN) de extremă dreapta, Marine Le Pen, vinovată de deturnare de 470.000 de euro de la Parlamentul European.
Industria de apărare, dezvoltarea ei prin investiții în noul context internațional în care Europa încearcă să își redefinească strategia inclusiv industrială și de securitate, sunt sintagme pe care le auzim la fiecare a treia propoziție. La nivel decizional însă lucrurile stau în cel mai fericit caz ilogic. Vă propunem azi să ne aruncăm un ochi pe achiziția României nave de patrulare, cunoscute popular și sub denumirea de corvete ușoare. O achiziție care se va face din Turcia.
Alegerile în Ucraina ar putea avea loc încă din această vară. Actualul șef al statului, Volodimir Zelenski, intenționează să candideze pentru un alt mandat, transmite The Economist, citând sursele sale din guvernul ucrainean.
Președintele american Donald Trump a amenințat duminică Iranul cu bombardamente și tarife secundare dacă Teheranul nu ajunge la un acord cu Washingtonul cu privire la programul său nuclear.
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a distribuit în Pentagon un document secret care definește un sistem de securitate și priorități strategice ale SUA.
Pe 30 martie, președintele american Donald Trump s-a declarat „exasperat” de președintele rus Vladimir Putin și a amenințat că va impune sancțiuni secundare asupra tuturor exporturilor de petrol ale Rusiei dacă Moscova nu ajunge la încetarea focului în Ucraina.
Președintele american Donald Trump l-a avertizat duminică pe omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, că, dacă va respinge acordul în discuție asupra resurselor minerale, va avea 'mari probleme', notează Agerpres și AFP.
