Convingerea în cercurile NATO europene este clară: Trump va reduce numărul celor aproximativ 80.000 de militari americani dislocați în prezent în Europa pentru a-i redirecționa către zone considerate mai importante din Asia și Orientul Mijlociu.
Pentru strategii militari, discuțiile sunt determinate de trei întrebări esențiale: Câți soldați americani vor pleca, cât de bruscă va fi retragerea și, cel mai important, sunt forțele europene capabile să înlocuiască capabilitățile militare americane care dispar?
„Întrebarea nu este dacă va exista o reducere a trupelor americane”, a declarat un diplomat NATO, „ci cât de ordonat se poate face acest lucru fără a periclita planurile de apărare existente ale alianței.”
Aceste planuri de apărare, actualizate chiar anul trecut, se bazează masiv pe echipamente americane, putere aeriană și zeci de mii de soldați pentru a răspunde oricărui eventual atac inamic.
Flancul estic al NATO este deosebit de agitat, unde o retragere bruscă a SUA ar declanșa probabil cereri imediate pentru noi întăriri cu trupe din partea altor aliați. Mai multe dintre aceste țări au cerut în privat NATO să accelereze discuțiile privind revizuirea planurilor de apărare, în cazul in care Statele Unite vor juca un rol semnificativ mai mic, potrivit
Oficialii din domeniul apărării din regiune spun că, deși forțele europene ar putea fi dispuse să lupte, ele sunt încă la ani distanță de a putea înlocui forțele americane actuale - în special în ceea ce privește capabilitățile militare, cum ar fi puterea aeriană americană, logistica și sistemele de comunicații prin satelit.
Situația actuală reprezintă o inversare bruscă a politicii din perioada administrației Biden. După invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia în 2022, administrația anterioară a suplimentat prezența militară în Europa cu 20.000 de soldați.
În discuțiile actuale, aliații europeni iau în calcul scenarii în care între 10.000 și 20.000 de militari americani sunt retrași. În ciuda acestor ,,pregătiri febrile'', aliații europeni a SUA sunt lăsați în ceață.
Ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, a declarat chiar înaintea recentului summit NATO că o evaluare a Pentagonului privind desfășurările de trupe americane în Europa ar urma să fie „finalizată la sfârșitul verii sau la începutul toamnei.”
Whitaker a subliniat că orice modificare se va face „în strânsă coordonare cu aliații NATO pentru a ne asigura că nu există lacune de securitate”, adăugând că orice unitate americană retrasă ar putea fi înlocuită din interiorul alianței.
Cu toate acestea, mai mulți diplomați europeni din cadrul NATO au confirmat că nu au primit încă niciun fel de informare oficială din partea oficialilor americani cu privire la viitoarea revizuire a posturii militare americane în Europa.
Acest lucru a făcut ca mulți planificatori si strategi militari europeni să fie îngrijoraţi de deciziile pripite de la Casa Albă, luate fără consultări transatlantice. Nici măcar asigurările din partea unor oficiali de rang înalt ai administrației Trump, precum Marco Rubio, care a promis omologilor europeni la începutul acestui an că „nu vor exista surprize”, nu au calmat spiritele.
În acest vid de informații, liderii europeni încearcă să planifice calm viitorul militar al Europei, în timp ce caută indicii cu privire la următoarele decizii luate de administraţia Trump.
Noul secretar general al NATO, Mark Rutte, a încercat în mod constant să minimizeze îngrijorările. „Mesajul meu pentru colegii mei europeni este: Nu vă mai îngrijorați atât de mult, începeți să vă asigurați că aveți planuri de investiții, că puneți în funcțiune baza industrială și că sprijinul pentru Ucraina rămâne la un nivel ridicat”, a spus Rutte la Haga.
Alții sunt mai direcți în privința riscurilor. „Speranța va fi că Summitul va pregăti terenul pentru o discuție constructivă... cu Washingtonul privind o abordare coordonată a oricărei reduceri de trupe din Europa”, a declarat recent Oana Lungescu, cercetător la Royal United Services Institute (RUSI) din Marea Britanie și fost purtător de cuvânt al NATO, potrivit Euractiv.com.
Aliații urmăresc cu atenție mișcările militare ale SUA în alte părți ale lumii pentru a descifra intențiile lui Trump. O reducere recentă a Comandamentului SUA pentru Africa (AFRICOM) și retragerea ajutorului american pentru țările africane aliate au conturat o imagine sumbră a modului în care s-ar putea desfășura o reducere a numărului de trupe aflate în Europa.
Mai mult, atenția Washingtonului nu se îndreaptă doar către regiunea Indo-Pacifică. Reluarea angajamentului militar american în Orientul Mijlociu, marcată de lovituri aeriene asupra Iranului, a adăugat un nou strat de complexitate. „Nu mai este vorba doar despre Indo-Pacific, ci acum, din ce în ce mai mult, și despre Orientul Mijlociu”, a adăugat Lungescu, menționând că ambele teatre de operațiuni ar putea „determina cât de repede ar putea avea loc această reducere”.
Pentru moment, establishment-ul european de apărare este lăsat să citească în frunze de ceai și să planifice pentru o furtună, sperând că aceasta poate fi navigată fără a destrăma alianța.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Cu doar două zile înainte de Ziua Americii, oficiali de la Casa Albă au anunțat că administrația SUA suspendă ajutorul militar acordat Ucrainei. Dacă acest gest al președinției SUA are și o valoare de simbol, atunci mesajul care trebuie subînțeles este unul de rău augur pentru aproape toată lumea, inclusiv pentru soldații ruși de pe front.
Pe coridoarele puterii de la Bruxelles până la Berlin se pune tot mai des întrebarea, deloc încurajatoare: Ce se întâmplă dacă Statele Unite aleg să-şi retragă o parte din militari desfăşuraţi în Europa? Statele europene din NATO au început o muncă greoaie, înafara întrunirilor oficiale, de a planifica ,,un viitor cu mai puține trupe americane'' pe continent, pregătindu-se pentru o schimbare de direcție a președintelui american Donald Trump pe care Washingtonul încă nu a recunoscut-o oficial.
Operațiunea „Midnight Hammer”, în care nouă bombardiere B-2 Spirit, aproape jumătate din întreaga flotă activă a U.S. Air Force, au fost mobilizate pentru a lovi o singură țintă complexă în Iran, a fost atât o demonstrație de forță, cât și un semnal de alarmă pentru SUA. Misiunea a reușit, dar a subliniat, conform analistei Mackenzie Eaglen de la American Enterprise Institute (AEI), că America are o forță suficientă pentru „un raid, nu pentru o bătălie și cu siguranță nu pentru un război”.
Fostul comandant al trupelor SUA în Europa, Ben Hodges, avertizează că Moscova caută fisuri în unitatea NATO și susține că singura cale de a opri Kremlinul este înfrângerea totală a Rusiei în Ucraina. Rusia nu doar că poartă un război brutal în Ucraina, ci este deja angajată într-un conflict hibrid cu Occidentul, urmărind constant oportunități pentru a testa hotărârea NATO și a-și restabili controlul asupra Republicii Moldova și a țărilor baltice. Acesta este avertismentul tranșant al generalului american în rezervă Ben Hodges, fostul comandant al forțelor armate ale Statelor Unite în Europa.
Propunerile radicale pentru o ,,forță militara de rezervă'' de un milion de oameni și atacuri în adâncimea teritoriului rus semnalează o schimbare fundamentală în gândirea strategică a Poloniei, pe fondul războiului din Ucraina. Un influent general polonez în retragere a lansat un apel pentru o transformare completă a posturii de apărare a Poloniei, argumentând că țara trebuie să adopte o doctrină de "apărare activă" care include, în mod explicit, capacitatea de a lansa lovituri preventive de mare anvergură pe teritoriul Rusiei în cazul unei agresiuni.
În timp ce liderii NATO au părăsit săptămâna trecută summitul de la Haga după o ofensivă de șarm menită să-l calmeze pe președintele american Donald Trump, la granița estică a Europei, realitatea este mult mai puțin protocolară. Aici, pe podul „Prieteniei” din Narva, Estonia, „dinții de dragon” din beton anti-tanc au înlocuit fluxul de turiști și comercianți ruși. Nu este o metaforă, ci o declarație rece de oțel și ciment: Europa se pregătește de război.
Tratatul, care urmează să fie semnat pe 17 iulie, include o clauză de asistență mutuală și semnalează o nouă eră a autonomiei strategice europene. Marea Britanie și Germania sunt pe punctul de a semna un tratat bilateral de anvergură ce include o clauză de apărare reciprocă, o mișcare menită să consolideze securitatea europeană într-un context de incertitudine transatlantică, au declarat pentru POLITICO cinci persoane familiare cu acest proces.
După o întâlnire la summitul NATO de la Haga cu Donald Trump, președintele turc Recep Tayyip Erdogan a relansat ofensiva diplomatică a Turciei pentru a reintra în programul avioanelor de luptă F-35. Acest demers îndrăzneț redeschide una dintre cele mai spinoase dispute din cadrul alianței și pune Washingtonul în fața unei alegeri complexe, cu mize practice și morale uriașe.
Militanții grupării Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) vor începe să depună armele în cadrul unei ceremonii de dezarmare care va avea loc în Kurdistanul irakian în prima parte a acestei luni, după cum a relatat publicația kurdă Rudaw.
Statele Unite au oprit livrarea unor muniții critice către Ucraina, inclusiv rachete pentru sistemele de apărare aeriană Patriot, o decizie pe care Casa Albă a justificat-o prin necesitatea de a prioritiza interesele naționale americane în contextul epuizării stocurilor strategice.
Merz a declarat că a acceptat oferta Franței de a purta discuții privind cooperarea în domeniul descurajării nucleare.
Armata ucraineană pare să fi orchestrat unul dintre cele mai complexe și ample atacuri cu rachete de la distanță de până acum, lovind simultan ținte militare în teritoriile ocupate și în mai multe regiuni din interiorul Rusiei. Operațiunea, care a avut loc aseara, nu este doar o simplă răzbunare, ci o demonstrație clară a capacităților în creștere ale Kievului de a proiecta forță adânc în spatele liniilor inamice și de a testat limitele sistemelor de apărare aeriană rusești.
Într-un moment ce scoate în evidență o contradicție strategică periculoasă pe flancul estic al NATO, Ministerul Apărării Naționale din România a atribuit un contract de 10,1 milioane de lei (aproximativ 2 milioane de euro) companiei de stat CFR Marfă pentru „transport militar feroviar”. Problema? Infrastructura pe care se vor deplasa aceste transporturi este „jalnică”, după cum a spus la începutul anului generalului american Ben Hodges, fost comandant al trupelor SUA în Europa.
Luni, 30 iunie 2025, a avut loc, la Palatul Cotroceni, şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, condusă de către Preşedintele României, Nicușor Dan.
Fără îndoială, revolta de 24 de ore orchestrată de Evgheni Prigojin în iunie 2023 a fost un șoc pentru sistemul politic al Rusiei. Lumea a privit cu sufletul la gură cum mercenarii Wagner au ocupat un cartier general militar și au pornit într-un marș spre Moscova, o provocare directă la adresa autorității președintelui Vladimir Putin. Dar a vedea acest eveniment doar prin prisma ambițiilor lui Prigojin înseamnă a rata imaginea de ansamblu, una mult mai periculoasă pentru Kremlin.
În plină tensiune între Iran și Israel, după o serie de atacuri aeriene asupra unor obiective nucleare iraniene, atacuri la care au luat în premieră parte și SUA după decizia lui Donald Trump de a bombarda Iranul cu bombardiere strategice B-2 Spirit, planează o întrebare majoră care alimentează atât cercurile diplomatice, cât și cele de intelligence: unde se află uraniul îmbogățit de la Natanz și alte situri? Și cât a reușit desigur America să distrugă infrastructura nucleară iraniană și să dea „înapoi” programul nuclear iranian.
În cadrul podcastului Obiectiv EuroAtlantic de pe DefenseRomania, Ioana Constantin Bercean, expert în relații internaționale, a oferit o analiză detaliată a conflictului de 12 zile dintre Israel și Iran, precum și a intervenției militare a SUA, afirmând că, deși a avut caracter pragmatic și cinic, războiul ar fi putut avea un efect de detensionare a tensiunilor regionale.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 27 iunie 2025, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a podcastului Obiectiv EuroAtlantic.
Proiectul de buget pentru anul fiscal 2026 aduce o serie de schimbări importante. Noua administrație de la Casa Albă pare că va pune în aplicare declarațiile făcute în lunile precedente, când Trump și Musk anunțau că e nevoie de mai multe drone și de mai puține F-35.
Experții citați de CNN subliniază că atacul american asupra Iranului va avea un impact direct asupra direcției politicii Coreei de Nord. Regimul lui Kim Jong-un are un program nuclear mult mai avansat, iar acum se spune că este și mai hotărât să accelereze dezvoltarea acestuia.
Răzvan Munteanu, analist de politicã externã, preşedintele think tank-ului Chamber of Excellence in International Affairs, într-un editorial semnat pentru DefenseRomania, analizează actuala arhitectură de securitate într-un climat tensionat marcat de agresiunea rusă asupra Ucrainei.
Marea Britanie va cumpăra 12 avioane de luptă F-35A noi, capabile să transporte arme nucleare tactice - și se va alătura misiunii nucleare aeriene a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), a anunțat biroul premierului Keir Starmer, adăugând că acesta va anunța această mișcare la summitul NATO de la Haga.
Cristian Diaconescu a fost numit în funcția de consilier prezidențial pentru apărare și siguranță națională. Decretul a fost semnat de președintele Nicușor Dan.
În cadrul conferinței DefenseRomania Security Dialogue 2025 (DSD 25), care a fost organizată în această lună de DefenseRomania, Sorin Encuțescu, coordonatorul strategiei industriei de apărare din România, a subliniat nevoia urgentă de adaptare a industriei de apărare la noile realități ale războiului modern, evidențiind transformările rapide și profunde în desfășurarea acțiunilor de luptă. Cu alte cuvinte, „toți ochii pe drone”. Expertul a dat exemplul strategiei britanice, așa-numita doctrină „20.40.40”.
Recent, președintele SUA, Donald Trump, a anunțat că toate țările NATO trebuie să cheltuiască 5% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru apărare, mai puțin SUA. În acest punct al discuției, cei interesați de subiectul bugetelor de apărare încep să-și pună întrebarea de ce ar trebui SUA să aloce mai puțin ca procente din PIB față de ceilalți aliați, pentru că evident la acest lucru se referea președintele Trump.
Programul de guvernare pentru următorii patru ani prevede o serie de măsuri în domeniul apărării și securității naționale.
Într-o eră a competiției geopolitice intense și a amenințărilor hibride tot mai sofisticate, infrastructura critică maritimă (ICM), conducte submarine, cabluri de comunicații, platforme offshore, devine un front nevăzut, dar esențial al securității europene. Studiul „Securing the Frontlines: Experimentalist Governance for Critical Maritime Infrastructure in the Black Sea and North Sea”, realizat de New Strategy Center în parteneriat cu Norwegian Institute of International Affairs în cadrul proiectului Strategic Initiative for Defending Critical Maritime Infrastructure (SIDMI), finanțat prin fondul pentru Relația Bilaterală România-Norvegia aduce în prim-plan o perspectivă strategică și inovatoare asupra modului în care aceste infrastructuri pot fi protejate în fața noilor riscuri.”
Iranul primește un cadou nesperat de la Trump: două săptămâni de aur. Dacă și cum folosește Teheranul această oportunitate va decide viitorul regimului ayatollahilor.
Rusia a cheltuit anul trecut mai mult pentru apărare decât întreaga UE, dar nu are nicio șansă împotriva NATO și a UE dacă rămânem uniți, a declarat Kaja Kallas, șefa diplomației europene.
Olanda e una din cele mai importante prezențe aliate pe Flancul Estic. Și, așa cum menționează și Excelența Sa doamna Willemijn van Haaften, ambasadoarea Țărilor de Jos în România, citându-l pe Secretarul General al NATO, „Flancul Estic azi suntem toți” în fața pericolului reprezentat de agresiunea Rusiei și readucerea războiului în Europa.
Deși recunoaște că NATO poate captura ușor Kaliningradul, Rusia joacă rolul de „terorist kamikaze” și spune că e suficient un Iskander cu focos nuclear pentru „a controla situația”.
Cuvintele generalului Christopher T. Donahue, comandantul Armatei SUA pentru Europa și Africa (USAREUR-AF), despre planurile NATO pentru ocuparea orașului Kaliningrad, au rezonat puternic în Rusia. Oficialul american declara că planurile regionale ale NATO sunt elaborate de ceva vreme, inclusiv cel pentru capturarea Kaliningradului.
La recenta conferință LANDEURO 2025 de la Wiesbaden, Germania, Robert Brovdi, supranumit ”Ungurul”, este unul dintre membrii elitei armatei ucrainene - a avertizat țările NATO că nu sunt pregătite să se apere împotriva atacurilor masive, cu sute de drone pe zi.
Președintele american, Donald Trump, a declarat astăzi (28.07.2025) că va scurta termenul de 50 de zile pe care l-a acordat anterior Rusiei pentru a pune capăt războiului împotriva Ucrainei la 10 sau 12 zile. El a spus că va confirma noua dată în viitorul apropiat. Acest lucru a fost raportat de Sky News, Reuters și AFP. Șeful Casei Albe a făcut aceste remarci la o întâlnire cu premierul britanic, Keir Starmer, în Scoția.
Rusia a epuizat practic stocurile de armament sovietic folosite în timpul invaziei la scară largă în Ucraina. Dar acest lucru nu înseamnă nicidecum că Rusia își pierde capacitatea de a lupta. Dimpotrivă, motoarele industriei de apărare sunt turate la maximum iar industria a trecut pe economie de război. Mai mult, Rusia beneficiază de sprijin masiv din partea statelor aliate din așa-numita Axă a Răului.
În timpul războiului de 12 zile cu Iranul, SUA au folosit peste 100 de rachete THAAD, dezvăluind o lipsă critică de interceptoare și o amenințare la adresa securității globale.
Într-un război dominat de drone sunt rare momentele când două tancuri ajung practic la o confruntare directă, față în față. Un astfel de moment a fost suprins pe frontul din Ucraina, unde un tanc rusesc s-a duelat cu un tanc ucrainean.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a reiterat luni că Israelul nu-şi va înceta ofensiva în Fâşia Gaza până când nu-şi va fi îndeplinit cele două obiective principale: eliminarea Hamas şi aducerea acasă a tuturor ostaticilor israelieni deţinuţi în continuare de gruparea islamistă în Fâşia Gaza, relatează Agerpres și EFE.
Rusia visează de mai bine de trei ani să facă ceea ce Israelul a reușit în Războiul de 12 Zile împotriva Iranului: Dominația aeriană. În ciuda faptului că aviația militară rusă e superioară celei ucrainene, atât din perspectivă tehnologică, dar mai ales din perspectivă numerică, Forțele Aeropsațiale Ruse nu au reușit sub nicio formă să domine spațiul aerian ucrainean. Cum s-a ajuns aici?
Încetarea focului intră în vigoare după negocieri intense în Malaezia, susținute de mediatori internaționali.
Următoarele exerciții militare comune dintre Rusia și Belarus, „Zapad-2025” („Vest-2025”), vor avea loc în septembrie 2025. Aceste manevre regulate au fost mult timp un element important în demonstrarea forței ambelor țări. Conform analizei publicației poloneze Defence24, în contextul războiului în curs din Ucraina și al reformelor structurale din forțele armate ruse, exercițiile din acest an ar putea căpăta o nouă dimensiune.
Gigantul german Rheinmetall a lansat o ,,ofensivă industrială'' fără precedent în România, încercând să preîntâmpine decizia în cea mai mare competiție de înzestrare a țării prin stabilirea producției pentru blindatul Lynx KF41 direct pe teritoriul național, la Mediaș. Mișcarea, care are ca miză un contract estimat la 3 miliarde de euro, este menită să transforme fundamental criteriile de selecție, mutând accentul de la performanța tehnică la valoarea adăugată strategică și industrială. Susținerea politică pentru o astfel de colaborare, evidențiată și în cadrul discuțiilor la nivel înalt româno-germane de pe 18 iulie, semnalează că argumentul producției locale este unul de o importanță capitală pentru securitatea pe Flancul Estic al NATO.
„Nu mai sunt interesat să vorbesc cu președintele rus Vladimir Putin”, a declarat președintele american Donald Trump într-o conferință de presă după discuțiile cu premierul britanic Keir Starmer, luni. Potrivit lui Trump, după fiecare dintre discuții, părea că se apropie un armistițiu, iar apoi au urmat atacuri cu rachete rusești asupra orașelor ucrainene.
O declarație recentă a Secretarului General al NATO, Mark Rutte, a stârnit multe controverse în rândul experţilor din domeniul militar: Rusia ar produce „de trei ori mai multă muniție în trei luni decât întregul NATO într-un an”. Această afirmație alarmantă, menită să sublinieze urgența sprijinului care trebuie acordat Ucrainei, ridică o întrebare fundamentală: a depășit cu adevărat baza industrială de apărare a Rusiei capacitatea combinată a celor 32 de națiuni aliate?
Elbit Systems Ltd. a anunțat astăzi că a obținut un contract în valoare de aproximativ 260 de milioane de dolari din partea Airbus Defence and Space, pentru a furniza sistemele de autoprotecție J-MUSIC™ (Directed Infrared Counter Measures – DIRCM), care vor fi instalate pe aeronavele de transport A400M Atlas ale Forțelor Aeriene Germane.
Pe 27 iulie, președintele SUA, Donald Trump, s-a întâlnit în Scoția cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Cei doi au discutat despre acordul comercial dintre Washington și Bruxelles, iar potrivit șefului Casei Albe, UE și SUA „au ajuns la un acord” care prevede introducerea unor tarife de 15% pentru cea mai mare parte a bunurilor provenite din Uniunea Europeană.
Ucraina a inițiat suspendarea participării sale la Tratatul privind Forțele Armate Convenționale în Europa (CFE), o mișcare strategică ce semnalează o ruptură definitivă cu arhitectura de securitate post-Război Rece. Anunțul, făcut de Ministerul Afacerilor Externe, plasează Kievul pe o traiectorie de adaptare a politicii sale de apărare la realitățile dure ale conflictului cu Rusia, eliberându-se de constrângerile legale menite să prevină un război de anvergură care, pentru Ucraina, este deja o realitate.
Ca răspuns direct la amenințarea constantă a loviturilor rusești asupra bazelor aeriene, Ucraina a dezvoltat o nouă linie de apărare pentru flota sa de F-16, implementând complexe mobile de mentenanță și comandă. Acest proiect vital, rodul parteneriatului dintre fundația „Come Back Alive” și Ministerul ucrainean al Apărării, transformă o vulnerabilitate majoră într-un avantaj tactic, permițând avioanelor de luptă să opereze de pe locații impredictibile și să evite astfel detectarea și distrugerea.
Compania americană Bell Helicopter, parte a grupului Textron, intenționează să investească în capacități de producție în Ucraina, un semnal puternic al adâncirii cooperării în domeniul apărării între cele două țări. Anunțul a fost făcut de ministrul ucrainean al Economiei, Oleksiy Sobolev, și marchează o nouă etapă în parteneriatul strategic dintre Ucraina și Statele Unite.
Industria de apărare a Turciei a făcut o nouă demonstrație de forță în cadrul expoziției IDEF 2025, anunțând testarea cu succes a două muniții de mare putere: bomba termobarică cu fragmentare GAZAP ș oi bomba de tip bunker buster NEB-2 „Ghost”. Aceste teste, alături de prezentarea unei noi rachete balistice, subliniază eforturile Ankarei de a-și consolida capacităţile militare și statutul de exportator major de tehnologie de apărare.
După ce a pierdut contractul pentru avionul de generația a șasea în fața rivalului Boeing, Lockheed Martin contraatacă cu o nouă viziune pentru cel mai de succes produs al său. CEO-ul Jim Taiclet propune transformarea F-35 într-o „punte” tehnologică spre viitorul F-47, o soluție menită să acopere un posibil decalaj de capabilități de până la zece ani.
În timp ce o mare parte din Flota Rusiei din Marea Neagră rămâne efectiv blocată în porturi de teama atacurilor cu drone și rachete ucrainene, un înalt oficial de la Kremlin a schițat planuri ambițioase pentru a „consolida” forța navală decimată. Nikolai Patrușev, o figură-cheie a aparatului de securitate al lui Putin, a anunțat că flota va fi consolodata în „anii următori” cu fregate noi, corvete, aviație și, cel mai important, „sisteme maritime robotizate”.
Viena, cunoscută și acceptată tacit ca principalul “nod de penetrare” al Rusiei în geopolitica europeană - datorită poziției sale neutre, a deschiderii economice cu Moscova, rolului diplomatic european și a marii densități a rețelelor de spionaj ruse prezente, menite să valorifice toate acestea - se apropie tot mai mult de un moment de cotitură în modul cum se raportează la acțiunile Kremlinului.
Șeful serviciului de informații militare al Ucrainei (GUR), Kirilo Budanov, a descris parteneriatul cu SUA ca fiind unul stabil și pragmatic, dezvăluind rolul de „arhitect principal” al Trimisului Special american, generalul (r) Keith Kellogg. Într-o analiză detaliată, Budanov a explicat cum gestionează Kievul cu optimism complexitatea relației cu Washingtonul.
Orologiul strategic al Europei a fost setat la un nou termen limită, unul alarmant de apropiat: 2027. Noul Comandant Suprem al Forțelor Aliate în Europa (SACEUR), generalul american Alexus Grynkewich, a confirmat direct prim-ministrului polonez Donald Tusk evaluările serviciilor de informații americane care indică faptul că Rusia ar putea atinge capacitatea operațională pentru o confruntare militară cu NATO în mai puțin de doi ani.
În fața unei Rusii care își accelerează producția de rachete balistice la un nivel alarmant, strategia defensivă a Europei se dovedește a fi periculos de inadecvată. În timp ce Moscova are capacitatea de a produce anual până la 1.000 de rachete balistice avansate, calculele reci arată că întregul continent european poate spera să intercepteze mai puțin de o treime din acest număr, creând un decalaj strategic ce subminează fundamental descurajarea convențională.
Ministerul rus al Apărării a anunțat sâmbătă (26.07.2025) că a capturat a doua localitate din regiunea ucraineană Dnipropetrovsk. După satul Dachne, Maliyivka este următorul sat cucerit în timpul ofensivei rusești în regiunea cunoscută, printre altele, pentru minele de cărbune, scrie agenția de presă slovacă TASR, care a preluat informații pe această temă de la TASS și AFP.
Pe fondul accentuării crizei umanitare din Fâșia Gaza, poziția Franței privind recunoașterea Palestinei ca stat pare să câștige teren în Europa. Parlamentari britanici din nu mai puțin de nouă partide politice au semnat recent o scrisoare comună adresată prim-ministrului Keir Starmer, prin care solicită guvernului recunoașterea statului palestinian independent.
Prin noua sa inițiativă, „Pariul Tehnologic”, anunțată pe 25 iulie, Ucraina își propune o consolidare radicală a apărării sale aeriene. Elementul central al acestui efort este directiva președintelui Volodimir Zelenski adresată industriei de apărare: atingerea unei capacități zilnice de producție de cel puțin 1.000 de drone interceptoare, menite să anihileze amenințarea reprezentată de atacurile masive ale Rusiei.
Portalul rusesc de propagandă Topwar.ru, o portavoce a Moscovei, a informat, pe 27.07.2025, preluând o știre a agenției Reuters, că serviciile de informații sud-coreene au ajuns la concluzia că armata rusă pregătește o nouă ofensivă în Ucraina, cu sprijinul militarilor nord-coreeni.
Saga rușinoasă a unicului portavion al Rusiei, Amiral Kuznetsov, pare să se apropie de finalul său inevitabil. Andrei Kostin, șeful corporației de stat care gestionează șantierele navale, a confirmat că se ia în considerare vânzarea sau casarea navei, o admitere publică a faptului că această relicvă a puterii navale sovietice a devenit o povară financiar și industrial pe care Rusia nu și-l mai poate permite. Decizia marchează nu atât o reorientare strategică, cât recunoașterea unui eșec prelungit.
Într-o lume civilizată, prima noapte dintr-un weekend în Ucraina ar trebui să decurgă în liniște, animată doar de efuziunile tinerilor. În schimb, la 80 de ani după cel de-al Doilea Război Mondial, când se presupune că s-au învățat toate lecțiile ororilor de atunci, ucrainenii își petrec nopțile în adăposturi antiaeriene, încercând să se ferească de rachetele și dronele ucigașe lansate de forțele ruse.
Ucraina își extinde rapid câmpul de luptă împotriva agresiunii ruse, mutând conflictul din tranșeele fizice în domeniul cibernetic. Cea mai recentă și mai îndrăzneață operațiune a sa, un atac cibernetic masiv care a paralizat timp de mai multe zile administrația instalată de Rusia în Crimeea, demonstrează o escaladare strategică: utilizarea capabilităților ofensive digitale nu doar pentru a se apăra, ci pentru a destabiliza controlul rusesc din interior.
