Acestea sunt Austria, Croația, Malta, Polonia, Slovacia, Ungaria și Turcia, potrivit unui comunicat, din 22 decembrie, al președinției ucrainene.
Dintre ele, trei sunt țări vecine ale Ucrainei, fiind vorba despre Polonia, Slovacia și Ungaria. Turcia este și ea apropiată de Ucraina, atât geografic cele două fiind conectate prin Marea Neagră, dar și prin parteneriatul strategic care le leagă din 2011.
Subiectul garanțiilor de securitare fost abordat de biroul prezidențial ucrainean în cadrul unei videoconferințe cu ambasadorii și șefii misiunilor diplomatice cu privire la stadiul punerii în aplicare a acordurilor privind garanțiile de securitate acordate Ucrainei în baza Declarației comune a liderilor Grupului celor Șapte (G7) și a Ucrainei, adoptată la Vilnius pe 12 iulie.
Yermak a precizat că 31 de state s-au alăturat declarației comune. Dintre acestea, consultările bilaterale au fost începute de toate țările G7, Țările de Jos și Uniunea Europeană.
Șeful Biroului Prezidențial a menționat că proiecte de acorduri relevante au fost prezentate de Franța, Italia, Germania și Marea Britanie. În plus, potrivit lui Yermak, 15 state și-au exprimat disponibilitatea de a începe consultări privind încheierea de acorduri bilaterale privind acordarea de garanții de securitate Ucrainei.
Referindu-se la cele șapte țări membre UE și/sau NATO nesemnatare, Ermak le-a încurajat să se alăture acestui document important, chiar și sub formă de acorduri multilaterale.
"Declarația de la Vilnius prevede nu numai acorduri bilaterale. Există și posibilitatea încheierii de acorduri multilaterale privind garanțiile de securitate. Securitatea în Marea Neagră poate fi unul dintre subiectele promițătoare", a spus el.
Ucraina este pregătită să treacă la negocieri și insistă ca acordurile să fie obligatorii din punct de vedere juridic. Deci, acestea ar urma să fie ratificate de fiecare țară la nivelul ei legislativ cel mai înalt.
Yermak a menționat că Ucraina este pregătită să treacă de la faza consultărilor la cea a negocierilor bilaterale pentru a încheia acorduri privind garanțiile de securitate. El a remarcat importanța naturii obligatorii din punct de vedere juridic și a ratificării ulterioare a acordurilor relevante.
Ucraina va forma o delegație care va negocia acordurile privind garanțiile de securitate.
"Vom propune Președintelui Ucrainei să formeze o delegație pentru negocierea acordurilor bilaterale și multilaterale în problema garanțiilor de securitate. De asemenea, împreună cu dvs., vom elabora un plan pentru extinderea în continuare a cercului țărilor garante, derularea negocierilor și încheierea acorduri de securitate relevante”, a rezumat șeful Biroului Președintelui.
La rândul său, șeful adjunct al Biroului Prezidențial, Ihor Jovkva, a subliniat că Ucraina, în timpul consultărilor, insistă asupra necesității de a încheia acorduri obligatorii din punct de vedere juridic privind garanțiile de securitate pentru Ucraina, deoarece nu avem nevoie de un alt „Memorandum de la Budapesta”.
"Acum dezvoltăm componenta militară a garanțiilor de securitate. Această secțiune ar trebui scrisă în cel mai perfect mod", a menționat Jovkva.
Potrivit lui Jovkva, documentul privind garanțiile de securitate ar trebui să prevadă sancțiuni efective, în special preventive, împotriva agresorului.
"Vedem cât de eficiente pot fi sancțiunile. În același timp, vedem că sancțiunile existente nu sunt încă suficiente. (…) Mulțumim tuturor partenerilor noștri din Europa Uniunea pentru cel de-al 12-lea pachet de sancțiuni adoptat. Dar Ucraina cere imediat să se înceapă lucrările la cel de-al 13-lea pachet de sancțiuni", a spus el.
De asemenea, potrivit șefului adjunct al Biroului Președintelui, acordurile bilaterale de securitate ar trebui să prevadă un mecanism de răspuns clar pentru parteneri în cazul intensificării agresiunii ruse sau a repetării agresiunii după victoria Ucrainei. Acest mecanism ar trebui coordonat între toate țările majore semnatare ale acordurilor bilaterale de garantare a securității.
Separat, Jovkva a remarcat că este important ca acordurile bilaterale relevante să fie semnate chiar la nivelul liderilor de țară.
Garanții de securitate pentru Ucraina
La 12 iulie 2023, liderii țărilor G7 (Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie și SUA), la summitul NATO de la Vilnius, au identificat obiectivele garanțiilor de securitate pentru Ucraina. Astfel, țările G7 au început procesul de negocieri cu Ucraina pentru a stabili obligații de securitate pe termen lung pentru aceasta.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Rusia s-a oferit să producă în India avionul de luptă stealth Su-57 care ar urma să intre și în dotarea Forțelor Aeriene Indiene, a declarat marți un oficial rus și un oficial din India, în timp ce Moscova încearcă să intensifice relațiile de apărare cu New Delhi.
Donald Trump a evocat luni posibilitatea ca Ucraina să devină "rusă într-o zi", declarând că doreşte acces pentru SUA la pământurile rare ucrainene în schimbul ajutorului american pentru Kiev.
Kremlinul a reacționat imediat și spune că "o parte semnificativă" a Ucrainei vrea să fie rusă, iar asta o demonstrează referendumurile din regiunile ucrainene anexate.
Ucraina spune că, în ultimele săptămâni, a reușit să lovească două facilități unde erau depozitate dronele Shahed și muniția aferentă.
Administrația președintelui american Donald Trump și-a suspendat planul de pace pentru Ucraina pentru a le oferi aliaților NATO un loc la masa negocierilor, scrie The Telegraph.
Toate condiţiile preşedintelui Vladimir Putin pentru oprirea conflictului în Ucraina trebuie îndeplinite integral înaintea oricărui aranjament posibil pentru încheierea războiului, a declarat luni viceministrul rus de externe Serghei Riabkov, care supervizează în Ministerul de Externe relaţiile cu SUA şi controlul asupra armamentelor, sugerând că Moscova joacă tare cu preşedintele american Donald Trump, comentează Reuters.
De ce ne era teamă, se pare că nu vom scăpa, în condițiile în care Rusia ”implementează” în războiul hibrid purtat împotriva statelor NATO câteva dintre soluțiile testate pe frontul din Ucraina, iar Berlinul resimte deja pe pielea sa modul de operare al rușilor.
Propagandiștii ruși au lansat, recent, un videoclip în care arată un drum acoperit efectiv cu plase de protecție care ar rezista atacurilor ucrainene cu UAV-uri. Comandantul unui grup dintr-un batalion de geniu rusesc a vorbit despre plasă antidronă instalată pe câțiva kilometri.
Armata ucraineană a declarat pe 8 februarie că a doborât un avion de atac rus Su-25 în apropierea orașului Toretsk din regiunea Donețk.„Încă un avion de atac rusesc a fost pierdut în zona liniei de front de lângă oraşul Toretsk datorită trupelor noastre mobile de apărare aeriană”, a declarat Brigada 28 Mecanizată Separată pe Telegram.
O nouă fotografie publicată pe contul de X MilitaryNewsUA la 8 februarie 2025 confirmă livrarea și prezența sistemului de apărare aeriană IRIS-T SLS de fabricație germană pe teritoriul Ucrainei. Imaginea prezintă sistemul montat pe un șasiul unui camion italian Iveco Eurocargo 4x4, aflat în prezent în dotarea unei unităţi a Comandamentului Aerian de vest al Ucrainei.
În cadrul unui interviu exclusiv acordat jurnalului The New York la bordul Air Force One, președintele american, Donald Trump, a declarat, în seara zilei de vineri (08.02.2025), că a vorbit la telefon cu liderul rus, Vladimir Putin, pentru a încerca să negocieze sfârșitul războiului din Ucraina.
Subunitățile Regimentului 425 Asalt „Skala” au eliminat trupele ruse din localitatea Kotlyne, situată la 7 km vest – sud-vest de orașul Pokrovsk. Din această poziție, forțele ruse amenințau să întrerupă principala rută de aprovizionare a forțelor ucrainene care luptă pe direcția respectivă. Pe pagina oficială de YouTube a regimentului a fost publicat, pe 7 februarie, un videoclip cu acțiunile de curățare a localității.
Forțele Armate Ucrainene continuă să opună rezistență trupelor ruse în orașul Torețk, regiunea Donețk, în timp ce în oraș au loc lupte urbane, potrivit publicaţiei ucrainene DeepState. „Rapoartele privind ocuparea orașului Toretsk de către inamic sunt false - luptele urbane sunt în curs de desfășurare, iar forțele de apărare continuă să respingă atacurile rusești”.
Joi, 6 februarie, Rusia ar fi încercat să lanseze o rachetă balistică Oreșnik spre Kiev, dar aceasta a căzut pe teritoriul rus, relatează Forbes.
Olanda a livrat Ucrainei avioane F-16 suplimentare, a raportat joi de Ministerul Ucrainean al Apărării, care nu a precizat câte echipamente a primit, relatează Reuters.
Primele avioane franceze Mirage 2000 au fost deja livrate în Ucraina, după cum a anunțat pe 6 februarie ministrul francez al Apărării, Sebastien Lecornu.
Rachetele nord-coreene lansate de Federația Rusă asupra Ucrainei au devenit mai precis, raportat la luna decembrie. Cea mai probabilă cauză pentru aceste progrese este că Phenianul folosește războiul din Ucraina ca teren de testare în condiții reale de luptă, pentru a-și îmbunătăți armele.
După o jumătate de an de la începerea operației Kursk, pierderile rusești în regiune au ajuns la aproximativ 40.000 de militari, dintre care peste 16.000 de morți.
Joi seară, armata ucraineană a lovit un aerodrom militar rus din regiunea Krasnodar, de pe care ocupanții ruși lansează drone Shahed, arată Statul Major ucrainean.
Departamentul american Apărării elaborează planuri de retragere a tuturor trupelor americane din Siria, după cum au declarat marți doi oficiali militari pentru NBC News. Președintele Donald Trump și oficialii apropiați și-au exprimat recent interesul pentru a scoate trupele americane din Siria, au declarat oficialii, ceea ce a determinat Pentagonul să înceapă să elaboreze planuri pentru o retragere completă în 30, 60 sau 90 de zile.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a raportat noi date cu privire la numărul de victime în rândul armatei ucrainene de la începutul războiului la scară largă.
Preşedintele american Donald Trump a făcut marţi un anunţ şoc, spunând că vrea ca SUA să preia controlul asupra Fâşiei Gaza distruse de război, o propunere despre care premierul israelian Benjamin Netanyahu a apreciat că ar putea "schimba istoria", relatează Reuters.
România e singurul stat aliat care a băgat capul în nisip atunci când a venit vorba de ajutorul militar acordat Ucrainei, în pofida faptului că dimensiunea acestui ajutor nu e deloc de neglijat.
A fost aprobat un plan pentru trecerea la o nouă structură organizatorică a Forțelor Armate ale Ucrainei care cuprinde și crearea de corpuri în cadrul Armatei.
Un amplu reportaj al celor de la Politico reflectă situația dificilă de pe frontul ucrainean, în așteptarea ajutorului american la care Kievul speră. De departe, pe frontul de Est, unde ocupantul avansează asumându-și pierderi și atacuri în valuri, situația e cea mai dificilă. Washingtonul atrage atenția că problema mare a Ucrainei e mai degrabă demografică decât tehnică.
Republica Moldova, afectată de invazia rusă a statului vecin Ucraina, a denunțat luni ceea ce a considerat că este o încălcare a spațiului său aerian de către o dronă și a indicat că discută cu aliații săi cu privire la modalități de consolidare a apărării antiaeriene, relatează Agerpres și Reuters.
Președintele american Donald Trump a declarat luni că dorește să negocieze un 'acord' cu Ucraina, astfel încât această țară să ofere o 'garanție' asupra 'pământurilor sale rare', metale utilizate pe scară largă în domeniul electronic, în schimbul ajutorului american, transmit Agerpres și AFP.
Președintele SUA, Donald Trump, a declarat luni că dorește ca Ucraina să furnizeze Statelor Unite pamânturi rare ca formă de plată pentru sprijinirea financiară a eforturilor de război ale țării împotriva Rusiei.
Ucraina folosește acum bombe JDAM-ER de 500 de kilograme împotriva forțelor rusești și, în sfârșit, exista dovezi reale. Imagini apărute recent arată un Su-27 Flanker ucrainean lansând una dintre aceste bombe puternice. În timp ce livrările JDAM-ER către Kiev erau cunoscute, aceasta este prima dovadă confirmată că varianta de 500 de kg a acestei bombe este utilizata in lupta.
Armen Sarkisian, un important paramilitar prorus din regiunea Doneţk, din estul Ucrainei, a fost rănit grav luni într-o explozie - un atentat cu bombă produsă la o clădire rezidenţială de lux din nord-vestul Moscovei, relatează Reuters.
Experții militari au analizat ce arme laser occidentale ar trebui să solicite Ucraina aliaților săi și ce probleme pot apărea la utilizarea unor astfel de arme.
Aliații europeni își exprimă îngrijorarea cu privire la noul curs al Washingtonului. Schimbarea bruscă a priorităților de politică externă a Washingtonului arată că Statele Unite se apropie mai mult de Rusia, în timp ce se îndepărtează de aliații săi europeni. Acest lucru deschide noi oportunități pentru Beijing, dar, în același timp, un astfel de curs generează și anumite temeri pentru conducerea chineză.
Administrația Trump ar putea întrerupe toată asistența militară acordată Ucrainei, care include transferuri de arme, instruire militară și schimb de informații. Aceste informații au fost furnizate de The New York Times. În urma unei întâlniri între președintele ucrainean Volodimir Zelenski și președintele american Donald Trump, un purtător de cuvânt al administrației a indicat că tot sprijinul acordat Ucrainei de către SUA, inclusiv cele mai recente livrări de muniții și echipamente care au fost autorizate și finanțate în timpul administrației Biden, ar putea fi eventual revocat în viitorul apropiat.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, este convins că relațiile cu președintele american Donald Trump pot fi salvate. Răspunzând la o intrebare într-un interviu acordat Fox News dacă relația sa cu Trump ar putea fi salvată, Zelenski a spus: „Da. Da, bineînțeles. Pentru că aceasta este o relație nu doar între doi președinți, este o relație istorică și puternică între națiunile noastre”.
Primul lot de arme achiziționat de Polonia pentru Ucraina a fost livrat Kievului în noaptea de 24 februarie 2022, cu câteva ore înainte de invazie. Michal Dworczyk, europarlamentar polonez în Comisia pentru securitate și apărare, fost șef al biroului prim-ministrului, a declarat acest lucru într-un interviu acordat Polskie Radio.
Potrivit postului de televiziune CNN, care citează actuali și foști oficiali americani, Moscova vede discuțiile cu Washingtonul ca pe o oportunitate de a-și reînnoi rețeaua de spionaj din Statele Unite. SUA și Rusia au convenit să negocieze revigorarea ambasadelor și consulatelor lor în ambele țări. Potrivit oficialilor americani, Moscova vrea să reinstaleze agenți de informații la reprezentanțele sale din Washington, New York sau Houston, sub acoperire diplomatică.
E.S. Alfredo Durante Mangoni, ambasadorul Italiei în România, a acordat un interviu televiziunii naționale, mai multe publicații preluând fragmente din discuția difuzată pe canalul TVR Info.
Momente cu adevărat uluitoare la Casa Albă.
„Este greu de crezut că aceasta nu este o ambuscadă deliberată”, notează The Telegraph despre discuția Trump - Zelenski.
Parlamentarii republicani americani sunt de obicei ferm în spatele președintelui lor Donald Trump, dar în această săptămână mulți dintre ei au criticat neobișnuit de deschis modul în care administrația actuală gestionează războiul din Ucraina. Republicanii din Senat, în special, au început să-și exprime dezacordul după ce Statele Unite s-au alăturat minorității țărilor care au votat împotriva unei rezoluții la ONU care desemnează luni Rusia drept agresor. Deloc surprinzător, criticile din SUA vin și din partea democraților de opoziție.
Forțele armate ale Ucrainei au lovit un post de comandă rusesc în Zaporojie, de unde erau ansate UAV-uri inamice.
Europenii lucrează la un TAURUS terestru, RCM² fiind o rachetă cu rază lungă de acțiune, lansată similar cu rachetele utilizate de sistemele HIMARS.
Președintele interimar Ilie Bolojan a susținut vineri prima sa conferință de presă din mandat. Conferința de presă a fost organizata după discuțiile de la Cotroceni cu partidele politice pe tema sprijinirii Ucrainei.
Forțele ucrainene au țintit și distrus cu succes un important depozit de muniții termobarice situat pe teritoriul ocupat de Rusia în regiunea Donețk în cursul nopții de 28 februarie, după cum a raportat Statul Major al Forțelor Armate Ucrainene. Această operațiune, care a fost comunicată printr-o postare pe platforma populară de mesagerie Telegram, evidențiază ostilitățile și acțiunile militare continue dintre Ucraina și Rusia pe fondul conflictului actual.
Finlanda își revizuiește strategia privind sprijinul militar acordat Ucrainei prin inițierea unui nou program care acordă prioritate achiziționării de arme din sectorul său intern de apărare. Acest anunț a fost făcut de Ministerul finlandez al Apărării pe site-ul său oficial. Echipamentele produse de companiile finlandeze vor fi incluse în viitoarele pachete de ajutor militar pentru Ucraina.
Acordul dintre SUA și Ucraina nu poate fi un document exclusiv de parteneriat economic. In timp de război, „avem nevoie de garanții de securitate”. Această opinie a fost exprimată de Kaja Kallas, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, în cadrul unei dezbateri la Institutul Hudson din Washington.DC, pe 27 februarie.
Marea Britanie este pregătită să desfășoare trupe și avioane în Ucraina pentru a obține o „pace durabilă” și pentru a se asigura că Putin „nu se mai întoarce niciodată”. Acest lucru a fost declarat de prim-ministrul Regatului Unit, Keir Starmer, la conferința de presă care a avut loc după întâlnirea cu președintele american Donald Trump la Casa Albă.
Franța a confirmat încheierea primelor livrări de avioane de luptă Mirage-2000 către Ucraina, subliniind sprijinul continuu al națiunii europene pentru Kiev în fața agresiunii militare a Rusiei.
Trump a evaluat pozitiv pașii Rusiei în rezolvarea războiului din Ucraina și a remarcat progresele în realizarea acestuia.
O ediție specială a podcastului Obiectiv EuroAtlantic va avea loc vineri, 28 februarie 2025, începând cu ora 11:00.
În cursul zilei de joi, 27 februarie, în spațiul aerian al României și în zona Mării Negre au fost desfășurate o serie de activități ale unor mijloace aeriene din state membre NATO, fără precedent în ultima perioadă, care confirmă rolul deosebit de important jucat de țara noastră în această zonă de interes maxim pentru aliați.
Uniunea Europeană pregătește o inițiativă majoră de apărare. Va fi cel mai mare proiect în domeniul militar de la Războiul Rece încoace, iar UE intenționează să cheltuiască sute de miliarde de euro pentru a consolida securitatea.
Presa rusă a informat, citând ca surse serviciile secrete ucrainene, că, în ultima perioadă, partea rusă a crescut producția de drone kamikaze de tip Geran de la 30-40 la 150 de unități pe zi.
Fără sprijinul SUA, țările europene vor trebui să mobilizeze până la 300.000 de militari și să investească anual 250 de miliarde de euro în apărare pentru a contracara puterea militară rusă. Acest lucru este evidențiat de analiza unui nou studiu realizat de Institutul de Cercetare Bruegel din Bruxelles și de Institutul Kiel pentru Economie Mondială.
Autoritățile ucrainene au predat Turciei un dosar privind o serie de proiecte importante de infrastructură pe care intenționează să le implementeze în 2025 și au anunțat că vor anunța licitații pentru acestea în aprilie, după cum a informat presa turcă.
Pentru Ucraina, Germania a fost statul care a devenit unul dintre principalii donatori de sisteme de rachete sol-aer și alte echipamente de apărare aeriană, după ce a transferat un total de trei Patriot, șase sisteme de apărare aeriană IRIS-T în versiunile SLM cu rază medie de acțiune și SLS cu rază scurtă de acțiune, alături de 57 de sisteme antiaeriene autopropulsate Gepard și două Skynex. Dar numărul de rachete pe care Germania le-a frunizat Ucrainei a devenit public abia acum. Germania nu produce încă rachete pentru Patriot, dar este singurul producător de interceptoare IRIS-T
Partidul Popular Austriac (ÖVP), social-democrații (SPÖ) și liberalii din partidul NEOS au convenit să formeze un guvern pentru a doua oară, a anunțat liderul interimar al Partidului Popular, Christian Stocker. Politicianul a descris negocierile privind cabinetul politicienilor, care, potrivit agenției APA, ar trebui să fie conduse chiar de Stocker, drept cele mai dificile din istoria Austriei.
Oficialii UE poartă discuții cu privire la mijloacele prin care pot aloca sute de miliarde de euro pentru cheltuieli în domeniul apărării, în contextul în care politica externă a SUA se îndepărtează de Europa, a relatat Bloomberg la 27 februarie, citând oficiali a căror identitate nu a fost făcută publică. Președintele american Donald Trump a declarat că se așteaptă ca Europa să își asume responsabilitatea pentru propria securitate, ceea ce i-a determinat pe unii să se îndoiască de angajamentul său față de NATO și de apărarea reciprocă.
Pe 24 februarie, Vladimir Putin a anunțat că este gata să coopereze cu parteneri străini pentru dezvoltarea zăcămintelor de metale rare ale Rusiei, inclusiv în regiunile din estul Ucrainei anexate de Moscova.
Forțele ucrainene sunt epuizate și țara are într-adevăr nevoie de un armistițiu, dar starea liniei frontului și a țării în ansamblu „nu este într-o situație atât de disperată încât să fie urgent să negocieze de pe o poziție de slăbiciune sau pur și simplu să accepte orice acord”. Acest lucru a fost declarat de Michael Coffman, analist pe tema războiului ruso-ucrainean la Carnegie Endowment for International Peace, în timpul dezbaterii „Trei ani mai târziu: Războiul Rusiei asupra Ucrainei”.
Pentru prima dată din 2023, vehiculul subacvatic Toloka dezvoltat de ucraineni a fost prezentat publicului, cu unele actualizări efectuate între timp. Dezvoltatorul seriei de vehicule subacvatice fără pilot (UUV) Toloka a prezentat un model actualizat al dronei subacvatice kamikaze TLK-150, marcând prima sa apariție publică.
Foarte probabil, Coreea de Nord a trimis trupe suplimentare pentru a sprijini războiul Rusiei împotriva Ucrainei, dar numărul militarilor recent transferați este încă în curs de evaluare, după cum relatează agenția sud-coreeană Yonhap News citând surse naționale din domeniul informațiilor de securitate.
Președintele american Donald Trump a declarat, miercuri, la prima sa întâlnire a cabinetului de la Casa Albă, că a decis să impună un tarif de 25% la importurile din Uniunea Europeană.
