Noul guvern democratic a căutat să obțină retragerea Wehrmachtului din țară sau dezarmarea, nemții scufundând în final 74 de nave militare germane în Marea Neagră. În ciuda acestui fapt și a declarație de război proclamata de Sofia Germaniei, Armata Roșie a ocupat Bulgaria pe 8 septembrie. O zi mai târziu, pe 9 septembrie, un grup de comuniști, cu sprijinul unor ofițeri de armată, au efectuat o lovitura de stat, răsturnând guvernul bulgar legitim. Timp de 45 de ani, țara a fost un satelit fidel al Moscovei, întreaga istorie in Bulgaria fiind interpretată exact în același mod ca și în Uniunea Sovietică: „Armata Roșie victorioasă a eliberat Bulgaria de fascism".
După prăbușirea URSS, relațiile cu Bulgaria au rămas destul de amicale. Deși actualul guvern din Sofia susține sancțiunile împotriva Rusiei, el dorește, de asemenea, să participe la proiectele energetice rusești și să se distanțeze de acuzațiile pe care țările occidentale le fac împotriva Moscovei în legătură cu cazul lui Serghei Skripal. La rândul său, Moscova a indicat în mod repetat că nu așteaptă gesturi neprietenoase din partea Sofiei.
Dar, în vara anului 2019, totul pare că s-a schimbat.
Cu ocazia împlinirii a 75 de ani de la evenimentele din 1944, la Centrul Cultural Rus din Sofia a fost pregătită o expoziție intitulată „Eliberarea Bulgariei". Ea urma sa se deschida pe 9 septembri fiind, potrivit organizatorilor săi, o varianta bulgară a expoziției „75 de ani de la eliberarea Europei de Est de nazism", organizata in Rusia.
Cu toate acestea, Ministerul Afacerilor Externe din Bulgaria nu a fost de acord cu această interpretare a istoriei, publicând o notă de protest în care spunea: „Fără a nega contribuția sovietică la înfrângerea nazismului în Europa, nu trebuie să uitam că scuturile armatei sovietice au adus popoarelor Europei Centrale și de Est o jumătate de secol de represiuni, care au înăbușit conștiința civică, au deformat dezvoltarea economică și ne-au izolat de dinamica proceselor care au avut loc în țările europene dezvoltate". Ministerul de Externe bulgar a cerut ambasadei ruse „să nu susțină teza istorică dubioasă privind "eliberarea de fascism".
Pentru oficialii ruși o astfel de reacție a fost neașteptată, deoarece acțiunile Bulgariei, membru al UE și NATO, în ceea ce privește Federația Rusă, au fost întotdeauna prudente. Astfel, nota Ministerului de Externe bulgar a provocat o reacție furtunoasă la Moscova.
Ambasada Rusiei în Bulgaria și-a exprimat oficial protestul, menționând că este „descumpănită" de faptul că astfel de declarații au fost făcute înainte de a lua cunoștinta cu tema expozitiei, scopul căreia este exclusiv familiarizarea publicului bulgar cu materialele de arhivă din Rusia, se arată pe pagina oficială de pe Facebook a ambasadei.
Leonid Slutski, președintele comitetului pentru Afaceri internaționale al Dumei de Stat, a declarat că "negarea rolului URSS în eliberarea Europei de nazism" este "o minciună istorică, orbire și ingratitudine", care se mărginește cu "blasfemia".
La randul sau, deputatul în Duma de Stat, membru al Comitetului Afacerilor Externe, Serghei Jelezniak, a anunțat că o astfel de declarație a Sofiei este o altă verigă a „campaniei anti-ruse dezlănțuite de rusofobii occidentali, cu scopul de a discredita misiunea istorică a țării noastre în lupta împotriva fascismului”.
Senatorul rus Franz Klințsevich a declarat că Sofia este acum „la doar un pas de a nega rolul Rusiei în eliberarea Bulgariei de sub jugul otoman".
Mihail Miagkov, directorul științific al Societății Istorice Militare Ruse (condusa de ministrul Culturii, Vladimir Medinski) a declarat agenției oficiale TASS că elitele conducătoare ale Bulgariei încearcă să uite istoria "Marelui Război pentru Apărarea Patriei" și să minimizeze rolul Uniunii Sovietice în eliberarea țării de sub dominatia nazista.
Cu toate acestea, istoricii bulgari privesc evenimentele din 1944 într-un mod ușor diferit.
Ludmil Spasov, profesor la Universitatea din Plovdiv, a declarat într-un interviu acordat Deutsche Welle că URSS a ocupat Bulgaria: „În următorii 50 de ani, marionetele din Moscova au condus Bulgaria, find pusă sub semnul întrebării în mod repetat problema existenței statului bulgar: în calitatea de a 7-a republica a Iugoslaviei sau a 16-a republică a URSS".
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Administrația Trump vrea să implice statul în controlul unor companii strategice americane și ia în considerare preluarea de participații la contractori din domeniul apărării, inclusiv Lockheed Martin Corp, a declarat marți secretarul american pentru Comerț, Howard Lutnick.
O bună parte dintre cetățenii Europei a fost anesteziată de propaganda rusă, care acționează de peste 10-15 ani.
Spre exemplu, extinderea NATO a fost prezentată ca o amenințare existențială pentru Moscova, dar realitatea contrazice total narativul rusesc. E suficient să ne aducem aminte când au aderat primele state estice la Alianță. Dacă România, Bulgaria sau balticii au intrat în NATO acum ”doar” 21 de ani, în 2004, în cazul Cehiei, Ungariei și Poloniei acest lucru s-a întâmplat în 1999.
Practic, timp de peste un sfert de secol nu a existat niciun atac sau încercare de destabilizare a Rusiei, ba din contră, Europa a încercat să rămână aproape economic de Moscova prin parteneriate energetice solide.
Colaborarea dintre România și Republica Moldova este una specială. Cele două țări sunt probabil cele mai apropiate state care există în lume, a declarat, marţi, ministrul Afacerilor Externe al Republicii Moldova, Mihai Popşoi, care a mulţumit diplomaţiei române pentru sprijinul "consistent, hotărât, generos şi necondiţionat" acordat ţării sale.
Comisia Europeană ''se împușcă singură în picior'' rămânând tăcută și complice în legătură cu atacurile Ucrainei asupra conductei Drujba, a declarat marți ministrul de externe Peter Szijjarto, subliniind că această conductă este ''de importanță crucială pentru aprovizionarea energetică a Ungariei și Slovaciei'', relatează Agerpres, care citează agenția de știri ungară MTI.
Ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu, s-a întâlnit, luni, cu omologul ucrainean, Denîs Şmîhal, prilej cu care a anunţat că cele două state vor colabora la dezvoltarea unor produse militare, iar companiile româneşti se vor implica în reconstrucţia Ucrainei.
La câteva luni după ce Pakistanul a folosit o rachetă chinezească cu rază ultra-lungă de acțiune pentru a doborî avioane de vânătoare indiene, cererile de finanțare din partea forțelor armate arată că SUA ar putea avea în curând propria armă avansată, după opt ani de dezvoltare: mult așteptata rachetă AIM-260.
Presa de stat nord-coreeană a relatat că incidentul a avut loc în timp ce soldații lucrau pentru închiderea definitivă a frontierei.
Premierul Ilie Bolojan a fost primit, sâmbătă, la Chişinău, de preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, preşedintele Parlamentului din Republica Moldova, Igor Grosu și premeriul moldovean Dorin Recean.
Președintele rus Vladimir Putin a vizitat orașul închis Sarov, unde se află Centrul Nuclear Federal al Rusiei, pe 22 august, a relatat presa rusă.
Olanda va trimite în Polonia două sisteme de apărare aeriană Patriot, un sistem NASAMS, între 1 decembrie și 1 iunie anul viitor.
Sistemele vor contribui la protecția centrelor logistice din Polonia, care asigură livrările de arme către Ucraina. Sistemul SAMP/T (MAMBA) francez dislocat la Capul Midia asigură, din 2022, protecție antiaeriană pentru zona Dobrogea, unde se află infrastructura critică NATO și porturile folosite pentru tranzitul cerealelor ucrainene și echipamentelor militare.
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat pentru NBC News că nu există planuri pentru o întâlnire între președintele Vladimir Putin și omologul său ucrainean Volodimir Zelenski.
Agenții FBI au percheziționat casa fostului consilier pentru securitate națională John Bolton, care l-a numit anterior pe Trump inapt să servească funcția de președinte, a relatat Associated Press, citând o persoană familiarizată cu situația.
În ultimele zile, ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a reușit performanța de a-l pune în paranteză pe șeful său, Vladimir Putin, și chiar pe președintele SUA, Donald Trump.
Exerciţiile navale din Marea Baltică au avut ca scop evaluarea unităţilor submarine de apărare împotriva sabotajelor, a explicat ministerul rus al apărării. De asemenea, în regiunea Kaliningrad, tancurile rusești exersează evacuarea după un atac cu drone.
Însă, după ce a fost prinsă de atâtea ori cu minciuna, Moscova nu mai reușește să convingă pe nimeni privind caracterul pur defensiv aș exercițiilor sale militare.
Guvernele europene analizează în prezent propunerea premierul italian Giorgia Meloni privind implementarea unor garanții clare de securitate pentru Kiev, care i-ar obliga pe aliații Ucrainei să decidă în termen de 24 de ore dacă vor interveni în cazul unui noi agresiuni ruse.
SUA și statele europene au dezvoltat opțiuni militare ce urmează să fie analizate de consilierii pe securitate națională. Europa ar urma să suporte cea mai mare parte a efortului, în timp ce Washingtonul își evaluează rolul. Trump exclude trimiterea de trupe americane, dar nu elimină posibilitatea implicării militare indirecte.
Scutul nuclear al Rusiei ar trebui consolidat în următorii ani din cauza „amenințărilor colosale” cu care se confruntă cea mai mare putere nucleară a lumii, a declarat joi șeful corporației nucleare de stat ruse Rosatom, Alexei Lihacev.
Țările europene vor ca Donald Trump să desfășoare avioane de vânătoare americane în România, ca parte a garanțiilor de securitate ale SUA pentru a pune capăt războiului din Ucraina.
Statele Unite vând arme către Europa pentru Ucraina cu un adaos de 10%, a declarat secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, într-un interviu acordat FOX News. Este vorba de o taxă suplimentară contractelor de achiziții de la companiile americane de armament.
În noaptea de 21.08.2025, Forțele Armate ale Federației Ruse au efectuat un atac combinat puternic asupra instalațiilor de infrastructură critică din Ucraina, folosind nu numai drone kamikaze, ci și rachete balistice și de croazieră. Loviturile au fost efectuate atât asupra instalațiilor militare de pe linia frontului, dar și din spatele acestuia, cât și asupra structurilor de petrol și gaze.
Vicepremierul polonez și ministru al apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a informat miercuri (20.08.2025) că o dronă rusească s-a prăbușit în estul Poloniei. Este vorba despre o provocare rusească într-un moment în care se discută despre pacea în Ucraina, a declarat el în fața reporterilor. Presa poloneză anunțase deja că o dronă neidentificată a căzut pe un câmp din estul Poloniei peste noapte și a explodat. Ucraina se apără împotriva agresiunii rusești, care include atacuri cu drone asupra orașelor ucrainene practic în fiecare noapte, pentru al patrulea an consecutiv.
Ministrul apărării polonez, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a declarat miercuri că evenimentele din Lituania şi România sunt comparabile cu situaţia din Polonia, referindu-se la căderea unui obiect în estul Poloniei, regiune care se învecinează cu Ucraina.România, țările baltice și Polonia sunt în aceeași barcă, avertizează oficialii de la Varșovia
Aproximativ zece țări sunt pregătite să trimită trupe în Ucraina pentru a monitoriza respectarea acordului de pace dintre Ucraina și Rusia, a relatat Bloomberg, citând surse proprii. Cu toate acestea, nu a numit nicio țară specifică în afară de Franța și Marea Britanie.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, l-a sunat, marți, pe președintele Türkiye, Recep Tayyip Erdogan.
Preşedintele Letoniei, Edgars Rinkevics, a îndemnat la o construcţie mai rapidă a gardurilor de protecţie de-a lungul graniţelor ţării cu Rusia şi Belarus, aducând ca argument riscurile de securitate din războiul Moscovei în Ucraina, relatează Agerpres.
Zborul face parte dintr-o serie regulată de misiuni ale Forțelor Operative de Bombardiere, despre care NATO a subliniat că au ca scop aprofundarea integrării și demonstrarea „unei puteri aeriene credibile și pregătite de luptă.
Preşedintele Nicuşor Dan participă marţi la videoconferinţa membrilor Consiliului European, transmite Administraţia Prezidenţială.
Cât trebuie să se mai retragă Ucraina? Cât trebuie să se mai dea înapoi lumea liberă, bunul simț și dreptul internațional? Cât trebuie să mai regresăm ca specie? Sunt întrebări la care răspunsul este evident.
Liderul nord-coreean Kim Jong Un a declarat că țara sa trebuie să își extindă rapid armamentul nuclear și a catalogat exercițiile militare dintre SUA și Coreea de Sud ca fiind o „expresie evidentă a voinței lor de a provoca război”, a relatat marți presa de stat KCNA, citată de Reuters.
Dronele ucrainene au efectuat un atac la scară largă asupra orașului Volgograd, în sudul Rusiei europene, lovind o rafinărie și un spital, a declarat marți, pe rețeaua de socializare Telegram, guvernatorul regiunii Volgograd.
Alianța introduce o misiune flexibilă pentru consolidarea apărării și schimbul de informații în Europa de Est și lansează Operațiunea ” Eastern Sentry” pentru a consolida securitatea pe flancul estic al Alianței, a declarat secretarul general al NATO, Mark Rutte, în cadrul unei conferințe de presă de vineri, 12 septembrie.
SUA au dislocat în Marea Britanie două bombardiere strategice B-52H, care vor participa la partea a doua a exercițiului “Cobra Warrior-2025”.
Danemarca intenționează să achiziționeze sisteme de apărare aeriană de fabricație europeană în valoare totală de 58 de miliarde de coroane daneze (9,1 miliarde de dolari), a anunțat vineri ministrul danez al Apărării, Troels Lund Poulsen. Este vorba despre cea mai mare achiziție de arme din istoria țării.
Președintele SUA ia în considerare măsuri mai dure împotriva Rusiei, dar solicită o implicare mai mare din partea țărilor europene.
Potrivit premierului Viktor Orbán, Ungaria nu este implicată în războiul din Ucraina și păstrează distanța, însă dronele rusești deasupra Poloniei sunt o dovadă că „polonezii sunt până la gât în această privință”.
Guvernul de la Varșovia a precizat că va fi o fabrică ”cea mai recentă tehnologie”.
Succesul NATO de a doborî câteva drone rusești în spațiul aerian polonez pare, la prima vedere, o demonstrație de forță. Avioane F-35, sisteme Patriot, tehnologie de ultimă oră - tot arsenalul a fost mobilizat. Dar, dincolo de retorica triumfalistă a Alianței, se ascunde o vulnerabilitate majoră, una care arată că apărarea europeană nu este deloc pregătită pentru războiul de azi.
Singura plasă de siguranță pentru NATO este investiția masivă în apărare și nu cuvântul lui Putin. Alianța nord-atlantică trebuie să investească miliarde pentru a se apăra împotriva Rusiei după orice acord de pace semnat cu Putin, a declarat Denys Shmyhal într-un interviu pentru The Times, publicat pe 11 septembrie.
Primorsk, principalul port de încărcare a petrolului din Marea Baltică, a fost ținta unui atac masiv cu drone, un eveniment care marchează o escaladare a conflictului purtat de Rusia împotriva Ucrainei. Atacurile au vizat o navă și o stație de pompare din port, un punct vital pentru economia rusă, amplificând temerile legate de capacitatea de apărare a Rusiei în fața unor acțiuni tot mai îndrăznețe.
Într-o lume în care fiecare zi aduce noi amenințări și o intensitate a conflictelor greu de imaginat cu doar câțiva ani în urmă, marile companii din industria de apărare se adaptează cu o viteză uimitoare. Expoziția Defence and Security Equipment International (DSEI) din Londra, desfășurată între 9 și 12 septembrie, a fost scena perfectă pentru a vedea cum un gigant precum MBDA, cel mai mare producător de rachete din Europa, răspunde la aceste noi realități.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 12.09.2025, a început executarea exercițiului strategic comun al Forțelor Armate din Federația Rusă și Republica Belarus cu numele de cod Vest-2025 (Zapad). Potrivit oficialilor militari ruși, manevrele vor avea loc pe terenurile de antrenament ale ambelor țări și în apele Mării Baltice și Mării Barents.
Un al doilea bombardier stealth B-21 Raider a efectuat zborul său inaugural pe 11 septembrie 2025, marcând un moment crucial în programul de modernizare strategică al Forțelor Aeriene ale SUA. Noua aeronavă se alătură primului prototip, care a zburat deja de aproape doi ani, accelerând astfel faza de testare și evaluare a capabilităților.
Franţa a decis să mobilizeze trei avioane de vânătoare Rafale "pentru a contribui la protejarea spaţiului aerian polonez”. De asemenea, Germania își va extinde și intensifica eforturile de protecție a spațiului aerian deasupra Poloniei.
Polonia a trimis aproximativ 40.000 de soldați la granițele sale cu Belarus și Rusia. Decizia a fost luată după ce, la începutul acestei săptămâni, premierul Tusk anunța că Polonia își va închide granița cu Republica Belarus, în legătură cu manevrele militare ruso-belaruse Zapad-2025, care urmează să înceapă vineri și să se încheie marți, 16 septembrie.
Egiptul a decis să se alăture oficial programului turcesc KAAN, avion de generația a cincea dezvoltat de Turkish Aerospace Industries. E o apropiere militară majoră între două state cu relații complicate în istorie. În contextul în care Egiptul are în aviația militară „ADN occidental”, având flote mari de avioane de luptă occidentale, Cairo ar putea da un imbold important programului Kaan ce vizează dezvoltarea unui avion de generația a 5-a de către Turcia, ca urmare a excluderii din programul F-35 Lightning II.
Un avion Suhoi Su-27 s-a prăbușit joi după-amiază într-o parte a regiunii Zaporijia controlată de Ucraina.
Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) a evaluat că Rusia s-a pregătit pentru o încălcare majoră a spațiului aerian polonez de câteva luni.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a afirmat joi că nu va exista un stat palestinian, declarație făcută în cursul unei ceremonii de semnare a unui important proiect de colonizare în Cisiordania ocupată, relatează Agerpres și AFP.
Camera Reprezentanților a aprobat un buget al apărării pentru anul viitor de 892,6 miliarde de dolari. Totuși, cele mai controversate prevederi politice (limitarea îngrijirii medicale pentru persoanele transgender sau încetinirea unor eforturi pentru energia regenerabilă) au puține șanse să treacă de Senat, unde este nevoie de sprijin bipartizan pentru a avansa legislația. Camera superioară analizează propriul proiect de lege bipartizan privind apărarea, care ar putea fi adoptat în următoarele zile.
Finlanda chiar își pregătește armele pentru flota de F-35, nu doar avioanele, ci infrastructura, muniția și facilitățile de mentenanță.
Ucraina ar putea rupe actualul blocaj militar prin lovirea a opt obiective strategice ale Rusiei, majoritatea pe teritoriul Federației, susține un raport publicat de Hudson Institute, un important think tank american cu sediul la Washington.
Pe 10 septembrie 2025, o acțiune a aviației NATO, menită să apere spațiul aerian polonez de o incursiune de drone rusești, a scos la iveală o vulnerabilitate majoră: folosirea unor rachete de milioane de dolari pentru a doborî ținte care costă de sute de ori mai puțin. Incidentul, care a marcat prima distrugere de echipamente militare rusești pe teritoriul NATO de la invazia Ucrainei, a generat un val de discuții aprinse în cercurile militare și politice, punând sub semnul întrebării strategia Alianței în fața unui război hibrid tot mai sofisticat.
În timp ce războiul din Ucraina a demonstrat deja impactul dronelor pe câmpul de luptă, devenid un etalon în acest domeniu, Statele Unite par să se afle într-o cursă contra cronometru pentru a-și adapta arsenalul. O evaluare recentă, realizată de pușcașii marini ai Corpului Expediționar I, în parteneriat cu Defense Innovation Unit (DIU), ridică o întrebare esențiala: Sunt Statele Unite pregătite pentru o confruntare majoră în care roiurile de drone chinezești ar putea copleși forțele sale armate?
Forțele speciale ucrainene au lovit în Marea Neagră, nici mai mult, nici mai puțin, decât un spărgător de gheață, ce-i drept unul mai mic. O dronă aeriană ucraineană a GUR (Direcția Principală de Cercetare) a lovit, în apropiere de Novorossiisk, o navă militară întărită pentru navigație în zona arctică.
În timp ce lumea asistă la o escaladare a tensiunilor geopolitice, Franța face un pas hotărât pentru a-și consolida poziția de putere nucleară. Anunțul recent al lui Sebastien Lecornu, Ministrul francez al Apărării, privind lansarea oficială a producției rachetei balistice strategice M51.4, nu a fost pentru experţii în securitate doar o știre tehnică, ci un semnal clar că Parisul nu mai face compromisuri în privința securității sale.
Incidentul din zorii zilei de miercuri, când drone rusești au pătruns adânc în spațiul aerian al Poloniei, a declanșat o alertă fără precedent, mobilizând forțe aeriene aliate și generând o nervozitate palpabilă la Varșovia. Deși nu este prima violare a granițelor NATO de la invazia rusă în Ucraina, amploarea și natura provocării arată un joc de-a șoarecele și pisica, în care Rusia își testează limitele și încearcă să afle cât de hotărât este Occidentul să se apere.
Întreaga lume a privit îngrozită cum atacurile teroriste din 11 septembrie 2001 au ucis aproape 3.000 de oameni la New York, Washington, D.C. și Shanksville, Pennsylvania. Azi se împlinesc exact 24 de ani de la atentatele care au schimbat lumea, inclusiv politic, social și militar.
În urma agresiunii rusești din noaptea de miercuri (10.09.2025), Republica Cehă va trimite o subunitate de elicoptere pentru operațiuni speciale, dotată cu trei elicoptere Mi-171Sh, pentru a ajuta Polonia. Acest lucru a fost anunțat de Ministerul ceh al Apărării într-un comunicat de presă dat publicității în cursul serii.
Unul dintre cele mai tensionate momente din Orientul Mijlociu s-a consumat nu în Gaza, nu în Ierusalim, ci în inima Qatarului, într-un raid aerian israelian de o precizie șocantă. E o lovitură care a zdruncinat fragilele negocieri pentru pace și a aruncat o umbră de îndoială asupra alianțelor tradiționale din regiune. La prima vedere, o operațiune de succes. Dar, pe măsură ce fumul se așterne, ies la iveală erori și întrebări fără răspuns.
Rusia a respins acuzațiile poloneze potrivit cărora dronele doborâte pe 10 septembrie, în timpul nopții, în spațiul aerian polonez erau de origine rusă, numind declarațiile Varșoviei „nefondate”.
Preşedintele american, Donald Trump, a denunţat încălcarea de către Rusia a spaţiului aerian polonez, în urma incursiunii a cel puţin 19 drone ruseşti, care au fost doborâte de forţele mai multor ţări europene aflate sub coordonarea NATO, transmit Agerpres și EFE.
La expoziția militară DSEI, care și-a deschis porțile la Londra, gigantul european MBDA prezintă Akeron MBT 120, un concept care se înscrie, un concept de ultimă generație. Mai exact este vorba de o rachetă care, dezvoltată pe baza familiei Akeron a MBDA, va putea fi lansată de tunul de 120 mm al unui tanc principal de luptă.
