Urmare declarațiilor oficialilor austrieci, care au subliniat că exclud aderarea României și Bulgariei în Spațiul Schengen, ambasadorul României la Viena a transmis o scrisoare președintelui Austriei, în care sunt punctate o serie de aspecte aspectele ce privesc subiectul admiterii României în Schengen.
România este, în opinia lui Emil Hurezeanu, pregătită să facă față noului său rol de poartă de intrare în zona Schengen.
Ambasadorul român remarcă încercările clasei politice austriece de a forța o legătură între aderarea României la Schengen și creșterea migrației ilegale în Uniunea Europeană.
Hurezeanu avertizează că încercările Vienei de a plasa România într-o zonă gri a relațiilor dintre statele Uniunii Europene ”periclitează coexistenţa noastră constructivă de până acum”. ”Ansamblul relaţiilor noastre bilaterale a atins o treaptă înaltă, pe care avem datoria s-o protejăm şi să nu o periclităm”, mai remarcă ambasadorul român.
De asemenea, Hurezeanu mai subliniază că România nu se află pe ruta migraţiei ilegale prin Balcanii de Vest, nici nu facilitează acest fenomen.
Totuși, rămâne de văzut dacă, în eventualitatea admiterii României și Bulgariei în Schengen, rutele migranților vor rămâne neschimbate sau aceștia vor profita de lipsa controalelor de la frontiere.
***
Redăm mai jos adresarea ambasadorului Hurezeaznu către președintele Austriei:
”Mult stimate domnule preşedinte federal,
Urmărim de câteva zile cu mare uimire repoziţionarea surprinzătoare a guvernului federal cu privire la preconizata extindere a Spaţiului Schengen şi, legat de acest subiect, anunţata opoziţie faţă de planificata aderare a ţării mele, România, recomandată pe baza unor argumente factuale şi de Comisia Europeană şi de Preşedinţia cehă a Consiliului Uniunii Europene.
În calitatea mea de ambasador în frumoasa dumneavoastră ţară, mă simt obligat să vă transmit consternarea şi îngrijorarea care mă cuprind faţă de încercările derutante de a crea, în spaţiul public, impresia existenţei unei legături de cauzalitate între aderarea României la Schengen şi creşterea presiunii migraţiei ilegale în Republica Austria, dar şi faţă de posibilele consecinţe politice şi sociale ale menţinerii acestei schimbări de atitudine.
Pe lângă funcţia mea actuală de reprezentant diplomatic al României, mă adresez dumneavoastră şi în calitate de rezident temporar al unui spaţiu comun care se revendică de la uzanţele unei tradiţii şi culturi administrative iniţiate de împărăteasa Maria Tereza. Efectele revigorante şi modernizatoare ale acestei tradiţii administrative care au radiat de la Viena peste graniţele fostei monarhii au condus la progresele unei regiuni extinse între izvoarele şi vărsarea Dunării. Este vorba despre un spaţiu cu o topografie deosebit de interesantă şi marcată de o simbolistică pregnantă, pe care dumneavoastră o cunoaşteţi foarte bine. (...) Cu toţii suntem rezidenţi, actori şi formatori ai acestui spaţiu de valori care se articulează continuu de-a lungul Dunării, o axă a fluidităţii, a continuităţii şi, în consecinţă, a unei convieţuiri prin interacţiune. Este o regiune întinsă care nu ar fi putut înflori fără existenţa unei comunităţi de valori exprimate printr-o comunicare bazată pe respect.
În spiritul tradiţiei iezuite, unul dintre principiile fundamentale ale abordării administraţiei tereziane şi al diplomaţiei moderne era şi următorul: Fortiter in re, suaviter in modo. În ultimele zile, când guvernul federal şi-a revizuit în mod neaşteptat susţinerea tradiţională, valabilă de mai mult de un deceniu, pentru aderarea noastră la Spaţiul Schengen, am regretat profund ignorarea acestor premise.
Aderarea ţării mele la Spaţiul Schengen nu este doar un dosar tehnic, ci un răspuns la aşteptarea întregii societăţi româneşti, societate care s-a implicat profund în acest proces, şi o confirmare a contribuţiei pe care noi de facto o aducem deja prin protejarea frontierei externe a Uniunii Europene şi a Spaţiului Schengen, căruia nu îi aparţinem de jure.
Susţinerea Republicii Austria a fost întotdeauna parte a edificiului relaţiei noastre bilaterale, cu atât mai surprinzătoare a fost vestea care ne-a parvenit în urmă cu câteva zile din presă că această susţinere va fi retrasă.
În aceste împrejurări mă cuprinde un puternic sentiment de îngrijorare că realizările parteneriatului nostru bilateral, pe care le-am întărit şi extins timp de ani de zile cu mari eforturi, ar putea fi transformate într-o minge de joc a politicii curente austriece, nu în ultimul rând prin sacrificarea intereselor articulate pe căi diplomatice.
De secole admirăm şi ne orientăm după acţiunea politică, socială şi economică a unei Viene încărcate de tradiţii, atât în ceea ce priveşte practica de guvernare şi administrare, cât şi modul în care se construieşte şi se transmite acţiunea diplomatică.
Având în vedere toate aceste considerente, permiteţi-mi, domnule preşedinte federal, să vă adresez un strigăt de ajutor, care nu trebuie înţeles ca o reclamaţie sau critică, ci exprimarea profundei mele îngrijorări faţă de riscul unei rupturi a apreciatei tradiţii austriece în diplomaţie şi comunicare, care periclitează coexistenţa noastră constructivă de până acum.
În calitatea mea de modest mediator, sper foarte mult ca modul de negociere şi de transmitere a punctelor de vedere ale apreciatului guvern federal pe tema Schengen să fie articulate din nou potrivit vechii tradiţii vieneze, cu respect şi apreciere, cu sinceritate şi deschidere.
România nu este nici parte a rutei migraţiei ilegale prin Balcanii de Vest, nici nu facilitează acest fenomen, cum nu reprezintă nici sursă pentru fluxurile de migraţie secundară. Această constatare faptică se confirmă prin rapoartele de evaluare ale Comisiei Europene, precum şi prin statisticile şi analizele Frontex, date pe care vi le transmit anexat. Prin urmare, extinderea Spaţiului Schengen prin aderarea ţării mele, România, nu constituie un pericol pentru securitatea internă a UE. România, în calitate de stat aspirant la aderarea Schengen, protejează de facto de ani buni frontiera externă a UE, acest efort ar trebui să fie în sfârşit recunoscut şi în mod formal.
În politica internă austriacă aţi fost, stimate domnule preşedinte federal, o voce a echilibrului, a clarităţii şi a respectului. Aţi ştiut, întotdeauna, să acţionaţi în mod înţelept şi precaut atunci când direcţia politică aleasă a fost greşită şi afecta reputaţia ţării dumneavoastră. Sunt ferm convins şi că ansamblul relaţiilor noastre bilaterale a atins o treaptă înaltă, pe care avem datoria s-o protejăm şi să nu o periclităm.
În urmă cu 40 de ani am avut ocazia, fiind atunci bursier Herder, să păşesc în sălile imperiale în care astăzi vă exercitaţi mandatul de preşedinte federal. Percepţia mea de atunci a stat sub semnul imensei moşteniri a Mariei Tereza. Ca student, am fost atunci copleşit de istoria şi tradiţia vieneze, în plus am avut şansa de a avea parte la Viena de umanitatea şi de spiritul comunitar care îmi lipseau atât de mult din partea autorităţilor statale de atunci ale patriei mele.
Astăzi, după 40 de ani, sunt iarăşi la Viena, în calitate de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Republica Austria şi sunt încrezător că fundamentele comunităţii noastre de valori rămân omenia, respectul şi deschiderea reciprocă.
Cu această convingere mi-am permis să-mi exprim, într-un mod poate prea personal, neobişnuit pentru un diplomat, gândurile şi îngrijorările mele privind pericolele cărora îi este expus, în momentul de faţă, parteneriatul nostru excepţional. Vă asigur, însă, mult stimate domnule preşedinte federal, că toate eforturile mele sunt puse în slujba scopului comun, şi anume, dezvoltarea cooperării noastre fără factori disturbatori, cu respect şi printr-o abordare între egali.
În acest spirit vă mulţumesc pentru atenţie şi rămân al dumneavoastră,
cu deosebită consideraţie,
Emil Hurezeanu”
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Prim-ministrul suedez, Ulf Kristersson, a declarat marţi, în plenul Parlamentului European la Strasbourg, că Suedia este pregătită să pună pe ordinea de zi a Consiliului Uniunii Europene subiectul aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, scrie Agerpres.
Cancelarul Olaf Scholz l-a propus pe Boris Pistorius să fie noul ministru al Apărării al Germaniei, o poziție cheie în cabinetul său, după ce Christine Lambrecht a demisionat luni în urma numeroaselor critici primite pe plan intern.
O primă aeronavă din cadrul Forţei Aeropurtate a NATO de Avertizare Timpurie şi Control a aterizat, marţi, la Baza 90 Transport Aerian din Otopeni. La scurt timp după aceasta au aterizat și celelalte două avioane AWACS. Aeronavele vor executa misiuni din țara noastră în următoarele două luni.
Președintele Klaus Iohannis a adresat primul discurs de politică externă din 2023.
Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, marţi, că România va asigura în continuare îndeplinirea angajamentelor în direcţia unei posturi consolidate pe Flancul estic al NATO, va promova importanţa strategică a Mării Negre şi va continua susţinerea politicii uşilor deschise a Alianţei, menţionând că ţara noastră a crescut deja anul acesta bugetul apărării de la 2% la 2,5% din PIB.
Forumul Economic Mondial va avea loc la Davos, Elveția, în perioada 16-20 ianuarie. Pentru prima dată din 2020, evenimentul se va desfășura într-un format tradițional.
Miniștrii de externe ai României și Danemarcei au abordat, în cadrul unei convorbiri telefonice, subiecte precum aderarea României la Schengen și agresiunea neprovocată a Rusiei în Ucraina.
Un bărbat care susține că a fost comandant al grupării paramilitare private ruse Wagner Group a fugit în Norvegia, unde a cerut azil politic.
Ministrul apărării din Germania, Christine Lambrecht, şi-a înaintat luni demisia cancelarului federal german Olaf Scholz.
Echipajul pirotehnic al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă "Dobrogea" al judeţului Constanţa a intervenit duminică pe plaja de la Marea Neagră, între Periboina şi Săcele, pentru ridicarea unui element presupus a fi de muniţie.
În cursul acestui weekend au avut loc manifestații de amploare în Israel. Oamenii s-au strâns la Tel Aviv unde au protestat împotriva programului de reforme în justiție propus de premierul Benjamin Netanyahu și aliații din coaliție.
Reputatul expert militar Ion Petrescu a analizat anunțul de săptămâna trecută al Ministerul Apărării Naționale cu privire la faptul că trei avioane AWACS vor executa, în perioada următoare, zboruri de recunoaștere și supraveghere pe teritoriul Alianței. Avioanele vor ajunge în România săptămâna viitoare.
În perioada 13-14.01.2023, în Republica Cehă s-a desfășurat turul întâi al alegerilor prezidențiale. Potrivit agenției de informații cehe ČTK, dintre cei opt candidați participanți la scrutin, s-au calificat în turul doi fostul premier Andrej Babiš, cu 36% din voturi, și fostul reprezentant al Armatei cehe și al NATO, Petr Pavel, care a obținut un procent de 34,4%.
Fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev l-a acuzat sâmbătă pe prim-ministrul japonez Fumio Kishida de supunere ruşinoasă faţă de Statele Unite şi i-a sugerat că acesta ar trebui să îşi facă seppuku, transmite Reuters.
Activităţile companiei militare private Wagner preocupă autorităţile americane.
Aeronavele AWACS vor executa, în perioada următoare, zboruri de recunoaștere și supraveghere pe teritoriul Alianței. AWACS sunt menite să susțină prezența crescută a Alianței în regiune și să monitorizeze activitățile militare rusești, după cum a anunțat vineri autoritatea de comandă a NATO.
Procurorul general al SUA Merrick Garland a numit joi un consilier special pentru a investiga depozitarea necorespunzătoare a documentelor clasificate la casa și fostul birou al președintelui Joe Biden.
Așa cum informa și DefenseRomania, Guvernul României a aprobat în ședința de miercuri, 11 ianuarie, hotărârea privind actualizarea cuantumului soldei de grad/salariului gradului profesional deținut de personalul militar, respectiv polițiștii și polițiștii de penitenciare.
Întrebat de postul de televiziune kosovar RTK cum vede Austria problema dialogului Kosovo-Serbia, care poate fi ajutorul acesteia și dacă planul franco-german poate fi acceptat, cancelarul Karl Nehammer a declarat, în întâlnirea cu liderul de la Priștina Albin Kurti, la Viena, că "este important ca partenerii internaționali să părăsească spațiul, pentru ca cele două state să decidă cât de departe doresc să meargă cu negocierile".
Președintele Putin l-a mustrat public ieri pe Denis Manturov pentru eșecul viceprim-ministrului de a asigura mai multe avioane militare. Președintele rus înfuriat a mers chiar atât de departe.
Joi, 12 ianuarie, fostul președinte al Kazahstanului Nursultan Nazarbaiev a fost privat de titlul de senator de onoare.
Ministrul Sănătății din R. Moldova, Ala Nemerenco, a cerut ministrului român al Sănătății, Alexandru Rafila, ca să facă o excepție pentru R. Moldova, astfel încât autoritățile de la Chișinău să poată procura medicamente din România. Anunțul a fost făcut astăzi, 11 ianuarie, în cadrul ședinței de Guvern.
Azerbaidjanul a numit miercuri primul său ambasador în Israel, pe fondul creşterii tensiunilor cu vecinul său de la sud, Iranul, relatează Reuters și Agerpres.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a cerut miercuri Alianţei Nord-Atlantice să facă mai mult decât doar să promită că Ucraina va avea uşa deschisă la summitul din iulie de la Vilnius, adăugând că ţara sa are nevoie de ''paşi fermi'' în contextul în care încearcă să adere la organizaţia transatlantică, transmit Reuters şi AFP.
Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a discutat astăzi cu omologul său ucrainean despre Legea minorităților naționale din Ucraina.
Guvernul României a aprobat în ședința de miercuri, 11 ianuarie, o hotărâre de privind actualizarea cuantumului soldei de grad/salariului gradului profesional deținut de personalul militar, respectiv polițiștii și polițiștii de penitenciare.
NATO și UE au convenit miercuri să înființeze un grup de lucru comun pentru „reziliență și protecția infrastructurii critice”.UE şi NATO vor să prevină atacuri precum Sabotajul Nord Stream și iau primele măsuri pentru protejarea infrastructurilor critice
În loc de o retragere pe aliniamente mai avantajoase, armata poloneză va încerca să lupte pentru fiecare așezare.
Ambasadorul Republicii Islamice Iran la Bucureşti, Sadat Meidani, a fost convocat la sediul MAE marţi, din dispoziţia ministrului Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, în contextul executării prin spânzurare, la 7 ianuarie, a doi protestatari iranieni.
Uniunea Europeană şi NATO au semnat marţi o nouă Declaraţie comună de cooperare. NATO și UE lucrează de mai multă vreme la această declaraţie, care iniţial urma să fie gata înaintea summitului NATO de la Madrid, în iunie 2022.
Este al treilea document de acest fel, după cele din 2016 şi 2018, prezenta declarație constituind un semnal adresat F. Ruse, în contextul războiului de agresiune al Rusiei în Ucraina.
Ambasadorul israelian la Berlin, Ron Prosor, susţine că Israelul oferă Ucrainei mai mult sprijin decât se ştie în mod public.
În perioada 27-28.01.2023, în Republica Cehă s-a desfășurat turul al doilea al alegerilor prezidențiale. După cum a informat agenția cehă de știri ČTK, rezultatele preliminare comunicate de Institutul de Statistică arată faptul că acestea au fost câștigate de generalul de armată în retragere Petr Pavel, care a obținut un procent de 56,32%, după numărarea a peste 90% din voturi. Prezența la vot a fost de 69,87%.
În vara anului 2022 România a semnat o scrisoare de intenție cu Franța pentru a achiziționa cel puțin două submarine franceze din clasa Scorpene. În acest context multă lume se întreabă care mai e starea Delfinului, singurul submarin românesc.
Trupele ucrainene sunt angajate într-o confruntare "feroce" cu forţele ruse care încearcă să preia controlul asupra localităţii Vugledar, în sud-vestul Doneţkului (estul Ucrainei), unde luptele s-au intensificat în ultimele zile, relatează Agerpres, care citează France Presse.
Miniștrii de externe ai României, Franței și Olandei au avut o serie de întrevederi care s-au axat pe cooperarea în domeniul securității.
Ucraina și-a făcut calculele după primul val de anunțuri cu privire la numărul de tancuri occidentale pe care le va primi după ce Germania a „eliberat Leoparzii” iar SUA au dat și ele undă verde pentru Abrams americane.
Sâmbătă tragică în India, unde forțele armate indiene au pierdut două avioane, un Su-30 și un Mirage 2000.
Republica Moldova rezistă tot mai greu atacului hibrid masiv la care e supusă de Federația Rusă. Iar Serviciul Federal de Securitate (FSB) se află în spatele protestelor de la Chișinău și a tentativei de a răsturna guvernul pro-european.
Într-un raport recent al Ministerul Apărării din Marea Britanie se precizează că tancurile T-14 Armata, cele mai moderne tancuri dezvoltate de Federația Rusă, se pregătesc să ajungă pe frontul din Ucraina, însă doar pentru câteva „poze” care ulterior vor fi utilizate de aparatul de propagandă. Britanicii spun că T-14 se confruntă cu probleme iar soldații ruși sunt nemulțumiți de tancuri.
Ambasada Ucrainei în România a transmis că, în ultima perioadă, pe fondul adoptării Legii Ucrainei „Privind minoritățile (comunitățile) naționale din Ucraina”, în mass-media și discursul public din România, „au apărut informații și comentarii de natură distorsionată și manipulatoare care denaturează realitatea”.
Un palestinian înarmat a împuşcat mortal şapte persoane vineri seară lângă o sinagogă din Ierusalimul de Est, în timpul rugăciunilor de şabat, după lovituri israeliene asupra Fâşiei Gaza, într-o nouă spirală de violenţă mortală între israelieni şi palestinieni, transmite Agerpres, care citează AFP.
Dacă tancurile ruseşti ar ajunge la Kiev, ar începe al "Treilea Război Mondial", a declarat vineri ministrul italian al apărării, Guido Crosetto, în cadrul unei conferinţe la Roma pe tema "Perspective europene pentru o apărare comună", relatează Agerpres, care citează EFE.
Aflat într-o vizită oficială la Budapesta, ministrul slovac al apărării, Jaroslav Naď, a declarat, pe 27.01.2023, că Ungaria se va alătura Cehiei și Poloniei pentru apărarea spațiului aerian al Slovaciei. Declarația a fost făcută după o întâlnire cu omologul său ungar, Kristóf Szalay-Bobrovnicz.
Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, s-a pronunțat împotriva furnizarii de avioane de luptă germane Ucrainei, pentru a descuraja agresiunea rusă. Acest lucru a fost spus într-un interviu acordat ziarului german Suddeutsche Zeitung.
Potrivit site-lui "Business Insider", pe fondul tensiunilor dintre Atena și Ankara și escaladării războiului ruso-ucrainean, armata americană a dislocat o serie de drone avansate MQ-9 Reaper pe teritoriul elen, la sfârșitul anului trecut, la Baza Aeriană Larissa, în centrul țării, pentru a monitoriza granițele dintre Grecia și Turcia, într-un moment în care Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) nu dorește să izbucnească o altă confruntare la frontierele sale estice.
Site-ul de informații francez "Africa Intelligence" a relatat că vizita directorului CIA, William Burns, la Tripoli, la începutul acestei luni, a avut scopul de a avertiza asupra influenței grupului rus Wagner asupra mai multor câmpurile petroliere din Libia.
Pentagonul a confirmat că intenționează să furnizeze Ucrainei o versiune modernizată a tancului Abrams M1A2, deci nu o versiunea veche M1A1 pe care U.S. Army o are acum disponibilă în depozite. Acest lucru a fost declarat de purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Sabrina Singh, în cadrul unui briefing, relatează The Hill. Deși nu se cunoaște încă calendarul exact de livrare, oficialii americani au precizat că procesul va dura luni, nu săptămâni.
Belgia vrea să trimită tancuri Leopard în Ucraina, dar se află într-o situaţie de-a dreptul jenantă, deoarece armata belgiană şi-a vândut cu mult timp în urmă toate tancurile la un preţ derizoriu - 15.000 euro/tanc. Belgienii vor să răscumpere tancurile Leopard, dar comerciantul de arme care le deţine acum le vinde la un preţ de 500.000 de euro/tanc.
Având în vedere capacitatea actuală a Rusiei de a produce rachete de înaltă precizie, aceasta ar putea lovi Ucraina, în cel mai pesimist scenariu, încă pe o perioadă de șase până la nouă luni. Potrivit colonelului Margo Grosberg, șeful direcţiei de informații din cadrul forțelor armate estoniene, pe bază mai multor estimări, atacurile cu rachete rusești ar putea dura între trei și nouă luni, precizează EFE.
Premierul polonez a anunțat că țara sa intenționează să furnizeze Ucrainei 74 de tancuri, dintre care 14 Leopard.
Infanteria Marină a Statelor Unite (United States Marine Corps, USMC) a activat o nouă bază militară americană pe insula strategică Guam din vestul Pacificului. Denumită Camp Blaz, baza este prevăzută să deservească aproximativ 5.000 de pușcași marini, timp de aproximativ 70 de ani, în contextul situației tot mai tensionate generate de creșterea nivelului de asertivitate al Chinei în această regiune.
Peste aproximativ o lună de zile se împlineşte un an de când Rusia a pornit o agresiune militară sângeroasă împotriva Ucrainei şi tot atunci se împlineşte aproape un an de când discuţia privind transferul de avioane către ucraineni se tot reia. Dacă până acum au fost o serie de zvonuri şi presupuneri cu privire la transferul unor avioane de concepţie sovietică - mai nou se vorbeşte şi de cele occidentale - cel mai des fiind vorba despre avioanele MiG-29 ale Forţelor Aeriene Poloneze, recent a apărut o nouă ''poveste frumoasă''. Astfel, un jurnalist polonez a susţinut că are ''informaţii pe surse'' că în 2022, Polonia a livrat Ucrainei o parte din flota sa de avioane de vânătoare MiG-29, dar piesă cu piesă.
Se vorbește tot mai des în ultima vreme de transferul de avioane de luptă către Ucraina, nu doar la nivel de oficiali, cât și la nivelul producătorului Lockheed Martin. Transferul de avioane a fost readus în spațiul public de oficiali ucraineni încurajați de livrările de tancuri de luptă grele occidentale.
Premierul Mateusz Morawiecki a declarat joi pentru postul francez LCI că guvernul polonez consideră că NATO ar trebui să fie mai îndrăzneaţă, iar dacă alianţa ar decide să trimită avioane de luptă Ucrainei, Varşovia ar vota în favoarea acestui lucru, informează Agerpres, care citează DPA.
Organizaţia pentru Interzicea Armelor Chimice (OIAC) a acuzat vineri Damascul că a întreprins un atac cu clor care s-a soldat cu 43 de morţi în 2018 în Siria, un incident ce a declanşat tensiuni între Damasc şi Occident, informează Agerpres, care citează AFP. Se pare că e al doilea atac chimic după cel confirmat în 2013.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 27 ianuarie 2023, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic.
Pe 26 ianuarie, în prima parte a zilei, forțele ruse au lansat 55 de rachete de diferite tipuri asupra Ucrainei, din aer, de pe aeronave Tu-95, Su-35, MiG- 31K și de pe navele desfășurate în largul Mării Neagre, după cum a declarat comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, generalul Valeri Zalujni.
Administrația Biden a anunțat joi o serie de noi sancțiuni și măsuri suplimentare care vizează aşa-zisa companie militară privată rusă (PMC) Wagner Group, afirmând că aceasta este implicată într-un "model continuu de activități criminale grave" în Ucraina, Republica Centrafricană și Mâli. De asemenea, Statele Unite ale Americii au desemnat oficial Wagner Group drept "organizaţie criminală transnaţională" şi a blocat activele acesteia din SUA, pentru ajutorul pe care i-l acordă armatei ruse în războiul din Ucraina.
Miniștrii de externe ai României, Franței și Olandei s-au deplasat astăzi la Centrul Național de Instruire Întrunită „Getica” de la Cincu.
Președintele SUA, Joe Biden, ia în considerare ca luna viitoare să efectueze o vizită o ficiala în Europa, care să coincidă cu data la care se împlineşte un an de la declanşarea invaziei ruse în Ucraina, au precizat trei oficiali americani pentru presa americană. Pentru efectuarea acestei vizite sunt luate în considerare mai multe state, inclusiv Polonia, au declarat doui dintre oficiali.
Ministrul slovac al apărării, Jaroslav Naď, a declarat, pe 26.01.2023, că Ucraina intenționează să încheie un nou contract cu Slovacia pentru furnizarea unui alt lot de obuziere autopropulsate pe roți de tip Zuzana 2, cu calibrul de 155 de milimetri.
Marea Britanie speră că tancurile Challenger 2 vor ajunge în Ucraina la sfârșitul lunii martie. Acest lucru a fost declarat joi de către adjunctul secretarului britanic al apărării Alex Chalke, relatează Reuters.
