Într-un interviu acordat Defense News înainte de conferința Eurosatory din Paris, care se desfășoară între 17-21 iunie, generalul a comentat asupra situației de securitate în schimbare, capabilitățile pe care armata franceză le va arăta la cel mai mare târg de apărare din Europa și cum trebuie să se adapteze forțele armate la „hiperletalitatea” câmpului de luptă modern și la războiul în evoluție.
Având în vedere peisajul de securitate în evoluție din Europa, care sunt cele mai critice domenii ale luptei terestre unde o cooperare europeană sporită în domeniul apărării poate ajuta la abordarea provocărilor militare comune?
Direcțiile cheie de dezvoltare sunt interoperabilitatea avansată chiar interschimbabilitate, industria europeană de apărare puternic interconectată și experiența operațională comună.
„Prima provocare este interoperabilitatea echipamentelor — însemnând capacitatea de a acționa împreună deși echipamentele sunt diferite. Este vorba despre proiectarea și producerea de echipamente interoperabile nativ. În acest sens, rețelele de comunicații sunt esențiale. În această privință, nivelul de ambiție al parteneriatului CaMo între unitățile belgiene și franceze ale brigăzii motorizate este remarcabil. Unitățile de pe teren vor fi interschimbabile, fără niciun obstacol tehnologic sau operațional.
În plus față de sistemul de luptă, Belgia și Franța colaborează în domeniul conceptelor operaționale, educației și instruirii. Acest parteneriat este un model de urmat pentru a spori cooperarea europeană în domeniul apărării.
A doua provocare este capacitatea de a avea echipamente militare proiectate și produse de mai multe țări europene. Avem experiență în acest domeniu: elicopterele Tiger și NH90, precum și rachetele Milan și HOT au fost produse de partenerii europeni în cooperare. Proiectul viitoarelor tancuri grele franco-germane - MGCS (Main Ground Combat System), este un vector de dinamism în relațiile franco-germane în ceea ce privește industria de apărare. MGCS va fi mai mult decât un succesor îmbunătățit al tancurilor Leclerc sau Leopard; va fi un sistem de nouă generație care va beneficia de cele mai bune tehnologii ale fiecărei națiuni implicate în program.
A treia provocare este cea a experiențelor comune. Cooperarea se exprimă în desfășurări comune în fosta Iugoslavie, Afganistan și Sahel, care au condus armatele europene să împărtășească, să interacționeze și să coordoneze; desfășurarea brigăzii franco-germane în Mali în 2018 mi se pare deosebit de ilustrativă. Astăzi, suntem angajați într-un sprijin comun pentru armata ucraineană.”
Ce capabilități cheie va prezenta Armata Franceză la Eurosatory? Cum se aliniază acestea cu prioritățile de apărare ale Franței?
Vor fi prezentate blindate inclusiv tancul modernizat Leclerc, elemente de mobilitate și luptă aeriană bazate pe elicoptere, UAV-uri și soluții anti-UAV, obuzierul Caesar, sistemul SAMP/T Mamba.
„Eurosatory va prezenta gama de vehicule Scorpion, varietatea de vehicule aeriene fără pilot utilizate în unități și capabilitatea de rețea — primii pași către lupta colaborativă. Veți avea ocazia să vedeți vehiculul Jaguar, tancul modernizat Leclerc, vehiculul Griffon și vehiculul Serval. Armata franceză este o armată de desfășurare operațională și este o referință în Europa datorită abilităților sale de luptă aeriană, calității echipamentelor și experienței operaționale. Elicopterele NH90 Caiman, Tiger și Ghepard vor fi prezentate pentru a ilustra această capabilitate aeromobilă.
Obuzierul Caesar Mk1, precum și noul sistem de apărare antiaeriană SAMP/T Mamba vor demonstra determinarea Armatei de a-și spori puterea de luptă prin accelerarea deciziei între colectarea informațiilor și focurile adânci. În plus, numeroase UAV-uri și soluții anti-UAV vor demonstra ambiția noastră în domeniul utilizării dronelor aeriene în lupta aer-sol.
Vor fi prezentate și alte echipamente. Veți descoperi cum se transformă Armata pentru a câștiga bătălia aeroterestră de mâine.”
Războiul din Ucraina a evidențiat noi tactici și tehnologii utilizate pe câmpul de luptă. Din perspectiva Franței, care sunt cele mai mari surprize sau confirmări despre războiul modern dezvăluite de acest conflict? În consecință, ce ajustări face Armata Franceză în doctrinele de instruire și prioritățile de echipament?
Primele lecții de război: este nevoie de hiperletalitate și protecție, informații, UAV-uri și sateliți. Pentru a le manevra eficient pe câmpul de luptă mai e nevoie de conectivitate, război electronic, senzori avansați tehnologic, sisteme avansate tehnologic de prelucrare a informațiilor.
„Să rămânem modești în această etapă a analizei lecțiilor învățate din acest conflict. Ar trebui să încercăm să distingem între elementele situaționale și cele structurale. Utilizarea extinsă a UAV-urilor, precum și a tehnologiilor civile adaptate pentru uz militar a schimbat dinamica luptei. Importanța vitală a războiului electronic (EW), superioritatea informațiilor și necesitatea de a controla informațiile pentru a influența atât opinia publică națională, cât și internațională, au fost confirmate.
Se pot identifica patru priorități structurale. Prima prioritate este conectivitatea. Pentru a depăși adversarul, este necesar să înțelegi situația tactică, să concepi un plan, să dai ordine și să desfășori manevra controlând și reorientând acest ciclu. Asigurarea funcționării fluide și rapide a acestui ciclu face posibil să fii mai rapid decât inamicul și să îți păstrezi libertatea de acțiune. Lupta în rețea dezvoltată în cadrul programului Scorpion ne-a permis să fim înainte în acest domeniu.
A doua prioritate este transparența câmpului de luptă. Utilizarea UAV-urilor și a sateliților face posibil să pătrunzi din ce în ce mai mult ceața războiului. Face mai dificilă ascunderea intențiilor, configurărilor și mișcărilor adversarilor. Pentru a-și îmbunătăți capabilitățile de detectare în profunzime, Armata își dezvoltă o gamă de UAV-uri, își dezvoltă mijloacele de analiză a imaginilor de la toți senzorii și își concentrează efortul pe războiul electronic.
A treia prioritate este letalitatea. În contextul războiului de mare intensitate, letalitatea este caracterizată de țintirea tactică prin utilizarea mijloacelor de distrugere din ce în ce mai puternice, precise și sofisticate — și în număr suficient pentru a putea provoca daune considerabile într-un timp foarte scurt.
A patra prioritate este protecția. Hiperletalitatea pune o presiune crescută asupra capacității de supraviețuire și reziliență a țintelor de mare valoare, inclusiv a posturilor de comandă, care sunt deosebit de ușor de detectat din cauza amprentei lor electromagnetice. Protecția lor trebuie îmbunătățită; metodele de comandă trebuie diversificate pentru a asigura continuitatea operațională în caz de atac.
Pentru Armată, aceasta se traduce prin utilizarea blindajului în cadrul vehiculelor Scorpion; intrarea în serviciu a transportoarelor blindate ARLAD începând cu acest an; și dezvoltarea apărării antiaeriene prin modernizarea vehiculelor PAMELA.”
Cum vor influența tehnologiile emergente rolul soldatului francez în următorul deceniu? Ce măsuri se iau pentru a pregăti personalul armatei pentru un câmp de luptă în evoluție?
Militarii vor fi mai puțin expuși datorită creșterii întrebuințării roboților care, vor furniza și o eficiență mai mare.
„Tehnologiile emergente precum inteligența artificială (AI - artificial intelligence), robotica și sistemele autonome vor transforma profund mediul soldatului în următorul deceniu. AI va îmbunătăți luarea deciziilor prin oferirea de analize rapide, sintetice și precise ale situațiilor de luptă. În ceea ce privește robotica, aceasta va prelua sarcini periculoase sau repetitive, cum ar fi deminarea sau recunoașterea în teren ostil. Sistemele autonome, cum ar fi UAV-urile și vehiculele fără pilot, vor oferi supraveghere continuă și capabilitate de reacție rapidă; soldații noștri vor fi astfel mai puțin expuși.
Pe scurt, aceste tehnologii vor oferi o mai mare securitate și o eficiență operațională crescută, redefinind misiunile și abilitățile necesare soldaților francezi într-un context operațional din ce în ce mai tehnologic.”
Armata Franceză a început să desfășoare programul Scorpion în 2021, unul dintre cele mai ambițioase programe de modernizare din rândul forțelor terestre occidentale. Care au fost primele lecții învățate, ce provocări sunt abordate și cum au modificat toate acestea modul în care forța operează?
Programul Scorpion = modernizare tehnică de luptă, creare a unui sistem unic de informații de luptă, integrare și mai bună cu aliații
„Programul Scorpion are ca scop reînnoirea și modernizarea capabilităților de luptă terestră ale Armatei cu platforme noi — cum ar fi vehiculele Griffon, Jaguar și Serval, precum și aruncătorul de bombe MEPAC — și un singur sistem de informații de luptă, cunoscut sub numele de SICS, în perioada 2020-2030. Asigură consistența între capabilitățile grupului de luptă combinat până la nivelul de brigadă.
Pentru a realiza acest lucru, programul conectează platformele și luptătorii pentru a promova lupta colaborativă, numită „combat Scorpion”, constând în înțelegerea, luarea deciziilor și acționarea mai rapidă decât inamicul. Dezvoltarea actuală a programului Scorpion corespunde unui prim nivel de luptă colaborativă, datorită modernizării unităților de luptă în jurul unui sistem de comandă și informații care aduce toți actorii grupului de luptă combinat într-o rețea.
În continuare, Scorpion va extinde interconectarea la toți jucătorii din dimensiunea a treia (probabil se referă la unitățile aliate și la unitățile forțelor aeriene și forțelor navale – nota autorului) și la unitățile de sprijin. Un exercițiu experimental la nivel de divizie, Capstone 4, a avut loc în martie anul trecut în Statele Unite. A demonstrat capacitatea noastră de a implementa „combat Scorpion” într-un context aliat. A evidențiat necesitatea de a accelera transmisiunile noastre de date la nivelul întrunit, precum și cu aliații noștri.”
Războiul modern se desfășoară în mai multe domenii — terestru, maritim, aerian, spațial și cibernetic. Cum se adaptează Armata la acest spațiu de luptă multidomeniu?
În cadrul Forțelor Terestre franceze a fost creat un comandament de sprijin care va facilita integrarea în forța întrunită și conștientizarea situației operaționale.
„Războiul modern se desfășoară în toate mediile (environments) — terestru, aerian, maritim, cibernetic și spațial - și în câmpurile (fields) - nefizice și electromagnetic. Vorbim despre operații multidomeniu (multidomain), multi-câmp (multi-field). În plus față de mediul terestru, Armata își aduce contribuția în domeniul cibernetic și în câmpurile nefizice.
Pentru a realiza acest lucru, în cadrul transformării Armatei, am creat comandamentul pentru sprijin terestru, digital și cibernetic, cunoscut sub numele de CATNC, în ianuarie 2024. Acest comandament asigură coerența organizării, precum și funcționarea generală, desfășurarea operațională și evoluția domeniilor de sprijin digital și cibernetic ale războiului defensiv din tehnologia informației.
Armata joacă, de asemenea, un rol crucial în domeniul informațiilor. Fără capacitatea de a convinge și de a contracara influența adversă, orice angajament militar poate eșua. Emergența rețelelor sociale a întărit această noțiune și a accelerat semnificativ diseminarea informațiilor, fie ele adevărate sau false, crescând în același timp volumul, acoperirea și rezonanța acestora.''
Franța a jucat un rol de lider în întărirea flancului estic al NATO. Ce ați învățat în ceea ce privește mobilitatea și pregătirea forțelor franceze? Unde există loc de îmbunătățire?
Forțele Armate Franceze au reacționat prompt după începerea invadării Ucrainei de către Rusia, din 24 februarie. Împreună cu națiunea gazdă – România, și cu ceilalți aliați implicați, au depășit atât dificultățile inerente începutului, cât și diferențele privind interoperabilitatea și instruirea.
„Ca răspuns la războiul din Ucraina și la cererea aliaților, forțele armate au desfășurat pe 28 februarie 2022, la doar patru zile după invazia rusă, batalionul „spearhead” („vârf de lance”) al forței de reacție rapidă a NATO în România. Această desfășurare rapidă a făcut posibilă mobilizarea a peste 500 de soldați ai Armatei Franceze în câteva zile.
Începând cu 1 mai 2022, forța desfășurată a evoluat într-un batalion multinațional, în care Franța este națiunea cadru. Forțele Armate Franceze au desfășurat, de asemenea, un detașament de apărare antiaeriană Mamba începând cu 16 mai 2022, un element național de sprijin și un element de comandament avansat de brigadă. În total, peste 1.000 de soldați francezi sunt prezenți în România.
Aceste desfășurări succesive arată reactivitatea și pregătirea trupelor noastre. Dificultățile în domeniile administrative, vamale, interoperabilitate și instruire au fost depășite. Tragem învățămintele împreună cu partenerii noștri europeni.”
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Presa germană a informat că, pe 28 noiembrie, în Polonia a fost activată apărarea antiaeriană după ce au fost detectate activități intense ale aviației rusești în apropierea flancului estic al NATO.
Vocile care contează la Kiev și în cancelariile occidentale încep să articuleze cu voce tare ceea ce istoricii militari intuiau deja, dar politicienii refuzau să accepte: războiul din Ucraina nu se va încheia cu o paradă a victoriei în Piața Roșie și nici cu prăbușirea imediată a regimului de la Kremlin.
Recentele anunțuri venite de la Kiev, Stockholm și Paris privind posibila achiziție a unui număr impresionant de avioane de luptă europene - 100 de Rafale și până la 150 de Gripen - au generat mult entuziasm în spațiul public. Un total de 250 de aparate de zbor sună, într-adevăr, spectaculos. Totuși, dacă privim situația la rece, dincolo de retorica politică și de scrisorile de intenție, realitatea este mult mai nuanțată.
La scurt timp după întoarcerea dintr-o vizită la Moscova, unde s-a întâlnit cu Vladimir Putin, premierul ungar, Viktor Orban, a acordat un interviu publicației germane Welt am Sonntag, în care a declarat că, după încheierea ostilităților, Ucraina ar trebui să redevină un stat tampon între Rusia și țările NATO.
Președintele american Donald Trump a provocat un val de șoc la nivel global sâmbătă, 29 noiembrie, anunțând pe contul său de pe rețeaua socială TruthSocial că spațiul aerian "deasupra și în jurul Venezuelei" ar trebui considerat "complet închis".
Informațiile recente venite de la Berlin, conform cărora luna octombrie a marcat un record absolut în ceea ce privește activitatea dronelor deasupra bazelor militare germane, nu trebuie citite ca simple statistici ale unor incidente izolate de securitate.
Misterul exploziilor care au zguduit vineri două petroliere aflate la intrarea în strâmtoarea Bosfor s-a risipit mai repede decât fumul negru ridicat de pe punțile navelor avariate. Nu a fost vorba despre mine marine rătăcite aşa cum se credea și nici despre accidente tehnice cauzate de uzură morală a navelor, ci despre o operațiune chirurgicală asumată Ucraina.
Viktor Iușcenko, cel de-al treilea președinte al Ucrainei și omul care a simțit pe propria piele toxicitatea influenței rusești, a ieșit recent la rampă cu un avertisment brutal. Fostul lider de la Kiev compară propunerile de „pace” venite dinspre Washington cu Acordul de la Munchen din 1938.
Într-o Europă care încă dezbate reactiv despre reintroducerea stagiului militar sau despre cum să-și completeze stocurile de muniție, Estonia alege din nou să privească securitatea națională nu ca pe o sarcină exclusivă a armatei, ci ca pe o competență civică fundamentală.
Într-un război de uzură, victoria nu se măsoară doar în kilometri pătrați de teritoriu recucerit, ci și în capacitatea de a „orbi” adversarul, lăsându-l expus și vulnerabil în fața unor lovituri care vizează însăși infrastructura vitală a frontului.
O explozie spectaculoasă, un nor purpuriu toxic și o tăcere asurzitoare din partea Kremlinului. Evenimentele de vineri, 28 noiembrie, de la poligonul Yasny din regiunea Orenburg, par să confirme un nou eșec major în programul de modernizare nucleară al Rusiei. Deși Moscova încearcă să proiecteze imaginea unei forțe strategice invincibile, dovezile vizuale și contextuale indică faptul că „super-armele” promovate agresiv de Vladimir Putin au o problemă fundamentală: refuză să zboare.
Viktor Orban a mers din nou la Moscova, unde a obținut din partea lui Vladimir Putin recunoașterea relațiilor excelente dintre cele două țări.
Vineri seara, Ucraina a primit o lovitură care nu a venit dinspre Moscova, ci din interiorul propriilor sale instituții. Andrii Yermak, șeful de cabinet al președintelui și, de facto, al doilea cel mai puternic om din statul ucrainean, și-a prezentat demisia. Nu a fost o retragere onorabilă, ci una forțată de perchezițiile procurorilor anticorupție (NABU) chiar în locuința sa.
Dezvăluirile recente din presa britanică, potrivit cărora Donald Trump i-a trimis pe Steve Witkoff și Jared Kushner la Moscova pentru a pune pe masa Kremlinului recunoașterea controlului rusesc asupra teritoriilor ocupate, confirma în continuare cum se raportează azi Statele Unite la conflictul din Ucraina.
Sub pretextul unei ofensive tehnice împotriva cartelurilor de droguri, Statele Unite redesenează arhitectura de securitate din America Latină. Acordul recent semnat de SUA cu Republica Dominicană este considerat de experţi ultima piesă dintr-un dispozitiv militar masiv care, privit de sus, seamănă izbitor cu o blocadă navală și aeriană în jurul regimului de la Caracas.
În lipsa unei politici europene unitare de înarmare, reacția naturală a statelor a fost accelerarea programelor naționale de achiziții, fiecare țară prioritizându-și propriile nevoi. Deși Bruxellesul a încercat să dea coerență acestui impuls prin câteva instrumente - achiziții comune de muniție, inițiative în domeniul apărării antiaeriene, mecanisme de finanțare pentru industria de apărare - realitatea arată că grosul achizițiilor este încă la nivel strict național.
Devine tot mai clar că actualul context de securitate din Ucraina nu este despre pace, ci despre formalizarea unei capitulări. Vladimir Putin, aflat într-o vizită în Kârgâzstan, a transmis un mesaj Washingtonului înainte de sosirea delegației conduse de Steve Witkoff la Moscova: Rusia nu negociază, Rusia dictează condițiile. Retorica liderului de la Kremlin, aparent deschisă spre dialog, ascunde de fapt un ultimatum - retragerea trupelor ucrainene de pe propriul teritoriu sau anihilarea lor militară.
Fidel rolului său de „locotenent” al Kremlinului și mereu gata să recite partitura Moscovei, Alexander Lukașenko a transformat, joi, summitul OTSC de la Bișkek într-o tribună de lansare a mesajelor rusești. Liderul de la Minsk a comentat, cu aerul unui expert, versiunea planului de pace scursă în presa americană - un posibil tratat între Rusia, Ucraina și Occident.
Germania pare să fi înțeles, în sfârșit, că epoca „dividendelor păcii” s-a încheiat definitiv. Dezvăluirile recente din The Wall Street Journal și presa germană despre existența „OPLAN DEU” (un plan militar secret de 1.200 de pagini) reprezintă mai mult decât o schimbare a birocraţiei greoaie cu care ne-a obişnuit Ministerul Apărării de la Berlin.
Confuzia diplomatică generată de recentul plan de pace în 28 de puncte și negocierile opace dintre Moscova și Washington scot la lumină o criză profundă de viziune strategică la nivelul administrației americane. Într-un moment în care Europa încearcă să descifreze dacă mai poate conta pe garanțiile de securitate transatlantice, o analiză recentă a generalului (r) Ben Hodges, fost comandant al trupelor SUA în Europa, oferă o perspectivă pragmatică, lipsită de sentimentalism, asupra erorilor pe care Statele Unite riscă să le comită. Mesajul său este clar: izolarea Europei nu va aduce prosperitate Americii, ci dimpotrivă, va vulnerabiliza însăși economia americană.
Ambiția României de a deveni a doua putere militară de pe Flancul Estic la est de Germania, după Polonia, ambiție menționată în Strategia Națională de Apărare, a fost subiectul unei intense analize a experților militari ruși, care pe lângă narativul narativul deja clasic al propagandei ruse privind intențiile revizioniste ale României în raport cu Republica Moldova, arată că, scoțând Turcia din ecuație și plasând-o în Sudul Flancului, România e deja „a doua cea forță militară a Flancului Estic”.
În ultimele două luni, Ucraina și Rusia au acceptat două încetări temporare ale focului pentru a repara liniile de înaltă tensiune care asigură alimentarea externă a centralei nucleare Zaporojie (ZNPP), aflată sub control rusă din martie 2022. Cele două linii – Dniprovska (750 kV) și Ferosplavna-1 (330 kV) – reprezintă ultimele conexiuni critice dintre centrală și rețeaua electrică ucraineană. Fiecare întrerupere pune în pericol funcționarea sistemelor de siguranță ale centralei și crește riscul unui accident nuclear major.
Autoritățile trebuie să crească numărul persoanelor care se identifică drept ruse și vorbesc limba rusă în teritoriile ucrainene anexate. Acest lucru rezultă dintr-un document publicat marți (25.11.2015), semnat de președintele rus, Vladimir Putin, și raportat astăzi de agenția Reuters. Decretul, numit Strategia Națională de Politică Rusă pentru perioada până în 2036, stabilește obiectivul ca 95% din populația țării să se considere rusă.
România a făcut marți, 25 noiembrie, un pas decisiv pentru a acoperi un gol critic în apărarea sa antiaeriană: semnarea contractului pentru sistemele portabile MANPAD MISTRAL . O investiție de 625 de milioane de euro care ne aliniază, în sfârșit, la realitățile dure ale frontului din vecinătate.
Timp de decenii, după cataclismul celor două războaie mondiale, Germania a fost privată de o capacitate militară majoră. Cu un PIB uriaș de aproape 5 trilioane de euro, dublu față de cel al Rusiei, generat de cea mai puternică economie a Europei, Germania a rămas mult în urmă în ultimele decenii în ceea ce privește puterea militară. Dar lucrul acesta s-a schimbat radical după invadarea Ucrainei de către Rusia.
DefenseRomania a participat la conferința internațională „Israel and Central Europe post October 7th” organizată la Budapesta de Europe Israel Press Association (EIPA), unde mai mulți experți, cadre academice și jurnaliști din Europa Centrală și de Est s-au reunit. Subiectele conferinței au fost relațiile Israelului cu statele din regiune, dar și arhitectura geostrategică din Orient după războiul din Gaza generat de atacul grupării teroriste Hamas din 7 octombrie 2023.
Beijingul avertizează asupra posibilelor consecințe după ce Japonia anunță planuri de desfășurare a rachetelor.
Ucraina pare să fi făcut o concesie majoră, dar calculată strategic. Potrivit unor surse oficiale citate de Financial Times și Kyiv Independent, Kievul a acceptat o limitare a efectivelor sale militare la 800.000 de oameni pe timp de pace.
În timp ce Ucraina număra cele 460 de drone și 22 de rachete balistice lansate de Rusia într-o singură noapte, la mii de kilometri distanță, într-un hotel din Abu Dhabi, se redesenează harta de securitate a Europei. Diplomația de război nu a fost niciodată o chestiune de morală absolută, ci de oportunitate cinică și raporturi de forță. Iar informațiile scurse în ultimele 24 de ore confirmă un lucru cert: administrația Trump a apăsat pedala de accelerație, forțând o închidere a conflictului care pare să fi trecut de faza „dacă” și a intrat în faza „cum”.
Ucraina a reușit o lovitură de precizie împotriva Complexului Tehnico-Științific Beriev (TANTK) din Taganrog, eliminând două active militare rare care sunt, practic, imposibil de înlocuit pentru industria de apărare rusă. Imaginile din satelit analizate pe 25 noiembrie confirmă distrugerea ,,laboratorului aeropurtat A-60'', o aeronavă purtător de arme laser, și a unui prototip pentru viitorul program de aeronave de avertizare timpurie al Rusiei.
Grecia a semnat convenția Consiliului Europei privind înființarea unei comisii internaționale pentru examinarea cererilor de despăgubire pentru daunele cauzate Ucrainei de agresiunea Rusiei. Serviciul de presă al Consiliului Europei a făcut anunțul, pe 19 decembrie.
Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a demonstrat din nou cât de vulnerabile şi expuse sunt activele militare ale aviaţiei ruse, executând al doilea atac major asupra bazei aeriene Belbek în decurs de o săptămână. Această ultimă operațiune, confirmată pe 20 decembrie, a vizat nu doar platforme de luptă, ci și infrastructura critică de comandă și control, într-o campanie sistematică de degradare a superiorității aeriene rusești deasupra Mării Negre.
Sprijinul pentru Ucraina va continua, Rusia fiind agresorul, a declarat, vineri, ministrul apărării de la Praga. Sprijinul pentru Ucraina va continua, a declarat Jaromír Zůna, ministrul apărării al Republicii Cehe. „Este vorba doar despre cum anume, cât mai optim, inclusiv din perspectiva intereselor noastre naționale, să sprijinim în continuare Kievul”, a adăugat el.
Forțele Aeriene ale SUA au început reconfigurarea radicală a aeronavei experimentale X-62 VISTA, un pas important pentru a scoate inteligența artificială din mediul de simulare și a o arunca direct în cockpit-ul viitoarei flote de avioane de luptă. Modernizarea sistemelor de misiune (MSU), finanțată prin Pentagon’s Test Resource Management Center, transformă un F-16 modernizat dintr-un simplu simulator de zbor într-o platformă de luptă autonomă complet echipată, capabilă să vadă, să proceseze și să decidă la viteze imposibile pentru un pilot uman.
Ucraina a transformat apărarea aeriană într-o cursă de producție în masă, atingând o bornă industrială care părea imposibilă în urmă cu un an: 1.000 de drone interceptoare, livrate zilnic pe front. Această mobilizare de forțe este răspunsul direct al industriei ucrainene de apărare la campania de atacuri de mare intensitate a Rusiei, care utilizează un număr mare de UAV-uri Shahed/Geran pentru a „seca” arsenalul de rachete antiaeriene scumpe ale Ucrainei.
Arhitectura de sprijin militar pentru Ucraina trece printr-o expansiune majora a infrastructurii sale de pe Flancul Estic. Generalul Maik Keller, comandantul adjunct al Comandamentului NSATU (NATO Security Assistance and Training for Ukraine), a confirmat că, începând cu luna ianuarie 2026, România va găzdui al doilea centru major de coordonare și tranzit al echipamentelor militare, operând în tandem cu hub-ul deja consacrat de la Rzeszow, Polonia.
Cel puțin cinci membri ai grupării jihadiste Stat Islamic (ISIS) au fost uciși în urma unor lovituri aeriene americane desfășurate în Siria, după cum a anunțat sâmbătă Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului (OSDO). Atacurile vin ca reacție directă la incidentul din 13 decembrie, în care doi militari americani și un interpret civil au fost uciși în deșertul Palmyra.
Pe timpul nopții de 19.12.2025, armata rusă a aplicat o nouă lovitură de amploare facilităților energetice și militare din Odesa. În mai multe zone ale orașului, există deja o pană totală de curent. Acest lucru a fost anunțat de serviciile online ucrainene.
Planurile Germaniei pentru viitoarea generație de fregate de apărare aeriană (Klasse 127) au suferit o reconfigurare radicală, transformând ceea ce trebuia să fie un înlocuitor pentru clasa F124 într-o platformă de proiecție a forței fără precedent la nivel european.
Potrivit portalului itamilradar.com, un detașament de nave rusești format din submarinul Krasnodar din clasa Kilo și remorcherul maritim Altay a andocat în portul Alger, pe 18 decembrie, pentru o vizită de patru zile, încadrată oficial ca parte a cooperării navale ruso-algeriene.
Fostul președinte iranian Hassan Rouhani a stârnit controverse pe scară largă prin recentele sale declarații care au dezvăluit amploarea dezinformării și a calculelor greșite pe care se bazau factorii de decizie iranieni cu privire la capacitățile militare ale țării, în special în confruntarea cu adversarii săi tradiționali, precum Israelul și Statele Unite.
Darryl Nirenberg a fost confirmat în funcția de ambasador al Statelor Unite ale Americii la București, a anunțat, vineri, misiunea diplomatică americană din România.
Într‑una dintre cele mai mari operațiuni de repatriere din ultimele luni, 1.003 corpuri ale militarilor ucraineni au fost returnate în această dimineață în Ucraina, potrivit comunicatelor oficiale ale Comandamentului de coordonare pentru tratamentul prizonierilor de război (KShVOV). Rusia afirmă că trupurile aparțin personalului militar ucrainean decedat pe parcursul conflictului.
F/A-XX este proiectat să înlocuiască F/A-18E/F Super Hornet de a patra generație și să completeze flota de aeronave F-35C de generația a cincea.
Recent, o delegație a Statelor Unite s-a întâlnit cu producători ucraineni și a efectuat primele teste oficiale ale dronelor ucrainene. Kievul menționează că este pregătit să discute un "parteneriat strategic" în acest domeniu.
Karol Nawrocki, noul președinte al Poloniei pare să se fi inspirat din politica tranzacțională a administrației Trump, care, printre altele, condiționează livrarea de armament către Ucraina de achitarea acestuia.
Consilieri pe probleme de securitate națională din trei țări europene au zburat în Statele Unite pentru a participa la o nouă rundă de discuții pentru realizarea păcii în Ucraina.
Într-o premieră absolută care redefinește parametrii războiului asimetric, Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a reușit distrugerea unui petrolier din „flota fantomă” rusească în apele internaționale ale Mării Mediterane. Operațiunea, confirmată de surse oficiale din cadrul unității de elită „Alpha”, a vizat nava QENDIL, un tanc petrolier de clasă Aframax, aflat sub sancțiuni internaționale, dar utilizat în continuare de Rusia pentru a eluda restricțiile occidentale.
Camera Superioară (Bundesrat) a Parlamentului german, care reunește cele 16 landuri federale, a adoptat vineri reforma serviciului militar pentru a consolida armata în contextul amenințării Rusiei și, deși deocamdată rămâne voluntar, în caz de necesitate serviciului militar poate fi declarat obligatoriu.
Programul Canadei pentru viitorul avion de vânătoare (Future Fighter Capability Project) se confruntă cu o presiune publică fără precedent, care riscă să deraieze una dintre cele mai importante achiziții militare din istoria țării. Un sondaj recent realizat de EKOS indică o schimbare radicală de percepție în rândul cetățenilor: o majoritate solidă sprijină acum tranziția către platforma suedeză Saab JAS 39 Gripen, în detrimentul continuării achizițiilor de avioane americane F-35A Lightning II.
DefenseRomania a discutat în exclusivitate cu eng. Carlo Ferlito, CEO Beretta, despre propunerea gigantului italian în programul SAFE în ceea ce privește achiziția viitoarelor arme de asalt pentru Armata României.
O breșă majoră s-a deschis în rețeaua de apărare a regiunii ruse Belgorod după ce dronele ucrainene au interceptat și distrus două lansatoare de rachete S-400 în plin proces de desfăşurare. Incidentul scoate la iveală vulnerabilitatea unora dintre cele mai importante active militare ale Rusiei în fața tacticilor de atac cu drone care operează la joasă altitudine.
Marina egipteană a trecut printr-o transformare radicală în ultimul deceniu, devenind una dintre cele mai puternice forțe navale din Orientul Mijlociu și Africa. Acest proces amplu de modernizare a început după ce președintele Abdel Fattah al-Sisi a preluat puterea în 2014, concentrându-se pe achiziționarea de nave de luptă avansate din țări europene precum Franța, Germania și Italia, alături de consolidarea producției interne .
Polonia a depășit chiar și Armata SUA în implementarea operațională a arhitecturii de apărare antiaeriană de nouă generație, transformând Varșovia în cel mai protejat oraș din lume împotriva amenințărilor aeriene. Într-un moment dificil pentru arhitectura de securitate a NATO, Ministerul polonez al Apărării a declarat oficial Capacitatea Operațională Deplină (FOC) pentru sistemul de apărare antiaeriană și antirachetă WISLA.
După luni de blocaje diplomatice legate de aderarea Suediei la NATO, Ungaria nu doar că deblochează achiziția de sisteme HIMARS, dar reușește să securizeze un acord de producție locală care va integra modulele de lansare americane pe platforme autohtone.
După ani de tensiuni diplomatice și sancțiuni, Turcia pare dispusă să renunțe la controversatele sistemele de rachete rusești S-400. Motivul? Nevoia critică de avioane de generația a V-a și conștientizarea faptului că proiectul autohton KAAN nu poate acoperi singur golurile de securitate din anii 2030.
Președintele autoproclamat al Belarusului, Aleksandr Lukașenko, a declarat, din nou, că nu poate conduce țara la nesfârșit și s-a numit „un președinte care pleacă”.
Federația Rusă și Republica Belarus continuă să vorbească insistent despre noul sistem de rachete rusesc cu rază medie de acțiune Oreshnik, a cărui versiune experimentală a fost folosită pentru prima dată în luna noiembrie 2024 împotriva unui obiectiv industrial ucrainean.
Rusia şi-a exprimat îndoieli cu privire la contribuţia liderilor europeni la planul Statelor Unite privind soluţionarea războiului din Ucraina, informează agențiile Agerpres și EFE.
Pe 27 noiembrie 2024 a fost semnat contractul de achiziție ATBTU, cunoscute popular ca blindate ușoare 4x4. Contractul a fost câștigat prin procedură de licitație deschisă de compania Otokar. Dar care e stagiul contractului la final de 2025?
Până la sfârșitul anului 2025, racheta balistică ucraineană FP-7 de la compania Fire Point ar trebui să dețină toată documentația care va permite începerea oficială a livrărilor acestei arme către armata ucraineană.
La jumătatea lunii decembrie 2025, serviciile occidentale de monitorizare au înregistrat, pentru prima dată, o lansare țintită a unei rachete rusești Iskander-M la o distanță de 800 km. Aceasta înseamnă că “Iskander 1000” a fost acum de facto desfășurat la trupe și este folosit în mod activ.
