Într-un interviu acordat Defense News înainte de conferința Eurosatory din Paris, care se desfășoară între 17-21 iunie, generalul a comentat asupra situației de securitate în schimbare, capabilitățile pe care armata franceză le va arăta la cel mai mare târg de apărare din Europa și cum trebuie să se adapteze forțele armate la „hiperletalitatea” câmpului de luptă modern și la războiul în evoluție.
Având în vedere peisajul de securitate în evoluție din Europa, care sunt cele mai critice domenii ale luptei terestre unde o cooperare europeană sporită în domeniul apărării poate ajuta la abordarea provocărilor militare comune?
Direcțiile cheie de dezvoltare sunt interoperabilitatea avansată chiar interschimbabilitate, industria europeană de apărare puternic interconectată și experiența operațională comună.
„Prima provocare este interoperabilitatea echipamentelor — însemnând capacitatea de a acționa împreună deși echipamentele sunt diferite. Este vorba despre proiectarea și producerea de echipamente interoperabile nativ. În acest sens, rețelele de comunicații sunt esențiale. În această privință, nivelul de ambiție al parteneriatului CaMo între unitățile belgiene și franceze ale brigăzii motorizate este remarcabil. Unitățile de pe teren vor fi interschimbabile, fără niciun obstacol tehnologic sau operațional.
În plus față de sistemul de luptă, Belgia și Franța colaborează în domeniul conceptelor operaționale, educației și instruirii. Acest parteneriat este un model de urmat pentru a spori cooperarea europeană în domeniul apărării.
A doua provocare este capacitatea de a avea echipamente militare proiectate și produse de mai multe țări europene. Avem experiență în acest domeniu: elicopterele Tiger și NH90, precum și rachetele Milan și HOT au fost produse de partenerii europeni în cooperare. Proiectul viitoarelor tancuri grele franco-germane - MGCS (Main Ground Combat System), este un vector de dinamism în relațiile franco-germane în ceea ce privește industria de apărare. MGCS va fi mai mult decât un succesor îmbunătățit al tancurilor Leclerc sau Leopard; va fi un sistem de nouă generație care va beneficia de cele mai bune tehnologii ale fiecărei națiuni implicate în program.
A treia provocare este cea a experiențelor comune. Cooperarea se exprimă în desfășurări comune în fosta Iugoslavie, Afganistan și Sahel, care au condus armatele europene să împărtășească, să interacționeze și să coordoneze; desfășurarea brigăzii franco-germane în Mali în 2018 mi se pare deosebit de ilustrativă. Astăzi, suntem angajați într-un sprijin comun pentru armata ucraineană.”
Ce capabilități cheie va prezenta Armata Franceză la Eurosatory? Cum se aliniază acestea cu prioritățile de apărare ale Franței?
Vor fi prezentate blindate inclusiv tancul modernizat Leclerc, elemente de mobilitate și luptă aeriană bazate pe elicoptere, UAV-uri și soluții anti-UAV, obuzierul Caesar, sistemul SAMP/T Mamba.
„Eurosatory va prezenta gama de vehicule Scorpion, varietatea de vehicule aeriene fără pilot utilizate în unități și capabilitatea de rețea — primii pași către lupta colaborativă. Veți avea ocazia să vedeți vehiculul Jaguar, tancul modernizat Leclerc, vehiculul Griffon și vehiculul Serval. Armata franceză este o armată de desfășurare operațională și este o referință în Europa datorită abilităților sale de luptă aeriană, calității echipamentelor și experienței operaționale. Elicopterele NH90 Caiman, Tiger și Ghepard vor fi prezentate pentru a ilustra această capabilitate aeromobilă.
Obuzierul Caesar Mk1, precum și noul sistem de apărare antiaeriană SAMP/T Mamba vor demonstra determinarea Armatei de a-și spori puterea de luptă prin accelerarea deciziei între colectarea informațiilor și focurile adânci. În plus, numeroase UAV-uri și soluții anti-UAV vor demonstra ambiția noastră în domeniul utilizării dronelor aeriene în lupta aer-sol.
Vor fi prezentate și alte echipamente. Veți descoperi cum se transformă Armata pentru a câștiga bătălia aeroterestră de mâine.”
Războiul din Ucraina a evidențiat noi tactici și tehnologii utilizate pe câmpul de luptă. Din perspectiva Franței, care sunt cele mai mari surprize sau confirmări despre războiul modern dezvăluite de acest conflict? În consecință, ce ajustări face Armata Franceză în doctrinele de instruire și prioritățile de echipament?
Primele lecții de război: este nevoie de hiperletalitate și protecție, informații, UAV-uri și sateliți. Pentru a le manevra eficient pe câmpul de luptă mai e nevoie de conectivitate, război electronic, senzori avansați tehnologic, sisteme avansate tehnologic de prelucrare a informațiilor.
„Să rămânem modești în această etapă a analizei lecțiilor învățate din acest conflict. Ar trebui să încercăm să distingem între elementele situaționale și cele structurale. Utilizarea extinsă a UAV-urilor, precum și a tehnologiilor civile adaptate pentru uz militar a schimbat dinamica luptei. Importanța vitală a războiului electronic (EW), superioritatea informațiilor și necesitatea de a controla informațiile pentru a influența atât opinia publică națională, cât și internațională, au fost confirmate.
Se pot identifica patru priorități structurale. Prima prioritate este conectivitatea. Pentru a depăși adversarul, este necesar să înțelegi situația tactică, să concepi un plan, să dai ordine și să desfășori manevra controlând și reorientând acest ciclu. Asigurarea funcționării fluide și rapide a acestui ciclu face posibil să fii mai rapid decât inamicul și să îți păstrezi libertatea de acțiune. Lupta în rețea dezvoltată în cadrul programului Scorpion ne-a permis să fim înainte în acest domeniu.
A doua prioritate este transparența câmpului de luptă. Utilizarea UAV-urilor și a sateliților face posibil să pătrunzi din ce în ce mai mult ceața războiului. Face mai dificilă ascunderea intențiilor, configurărilor și mișcărilor adversarilor. Pentru a-și îmbunătăți capabilitățile de detectare în profunzime, Armata își dezvoltă o gamă de UAV-uri, își dezvoltă mijloacele de analiză a imaginilor de la toți senzorii și își concentrează efortul pe războiul electronic.
A treia prioritate este letalitatea. În contextul războiului de mare intensitate, letalitatea este caracterizată de țintirea tactică prin utilizarea mijloacelor de distrugere din ce în ce mai puternice, precise și sofisticate — și în număr suficient pentru a putea provoca daune considerabile într-un timp foarte scurt.
A patra prioritate este protecția. Hiperletalitatea pune o presiune crescută asupra capacității de supraviețuire și reziliență a țintelor de mare valoare, inclusiv a posturilor de comandă, care sunt deosebit de ușor de detectat din cauza amprentei lor electromagnetice. Protecția lor trebuie îmbunătățită; metodele de comandă trebuie diversificate pentru a asigura continuitatea operațională în caz de atac.
Pentru Armată, aceasta se traduce prin utilizarea blindajului în cadrul vehiculelor Scorpion; intrarea în serviciu a transportoarelor blindate ARLAD începând cu acest an; și dezvoltarea apărării antiaeriene prin modernizarea vehiculelor PAMELA.”
Cum vor influența tehnologiile emergente rolul soldatului francez în următorul deceniu? Ce măsuri se iau pentru a pregăti personalul armatei pentru un câmp de luptă în evoluție?
Militarii vor fi mai puțin expuși datorită creșterii întrebuințării roboților care, vor furniza și o eficiență mai mare.
„Tehnologiile emergente precum inteligența artificială (AI - artificial intelligence), robotica și sistemele autonome vor transforma profund mediul soldatului în următorul deceniu. AI va îmbunătăți luarea deciziilor prin oferirea de analize rapide, sintetice și precise ale situațiilor de luptă. În ceea ce privește robotica, aceasta va prelua sarcini periculoase sau repetitive, cum ar fi deminarea sau recunoașterea în teren ostil. Sistemele autonome, cum ar fi UAV-urile și vehiculele fără pilot, vor oferi supraveghere continuă și capabilitate de reacție rapidă; soldații noștri vor fi astfel mai puțin expuși.
Pe scurt, aceste tehnologii vor oferi o mai mare securitate și o eficiență operațională crescută, redefinind misiunile și abilitățile necesare soldaților francezi într-un context operațional din ce în ce mai tehnologic.”
Armata Franceză a început să desfășoare programul Scorpion în 2021, unul dintre cele mai ambițioase programe de modernizare din rândul forțelor terestre occidentale. Care au fost primele lecții învățate, ce provocări sunt abordate și cum au modificat toate acestea modul în care forța operează?
Programul Scorpion = modernizare tehnică de luptă, creare a unui sistem unic de informații de luptă, integrare și mai bună cu aliații
„Programul Scorpion are ca scop reînnoirea și modernizarea capabilităților de luptă terestră ale Armatei cu platforme noi — cum ar fi vehiculele Griffon, Jaguar și Serval, precum și aruncătorul de bombe MEPAC — și un singur sistem de informații de luptă, cunoscut sub numele de SICS, în perioada 2020-2030. Asigură consistența între capabilitățile grupului de luptă combinat până la nivelul de brigadă.
Pentru a realiza acest lucru, programul conectează platformele și luptătorii pentru a promova lupta colaborativă, numită „combat Scorpion”, constând în înțelegerea, luarea deciziilor și acționarea mai rapidă decât inamicul. Dezvoltarea actuală a programului Scorpion corespunde unui prim nivel de luptă colaborativă, datorită modernizării unităților de luptă în jurul unui sistem de comandă și informații care aduce toți actorii grupului de luptă combinat într-o rețea.
În continuare, Scorpion va extinde interconectarea la toți jucătorii din dimensiunea a treia (probabil se referă la unitățile aliate și la unitățile forțelor aeriene și forțelor navale – nota autorului) și la unitățile de sprijin. Un exercițiu experimental la nivel de divizie, Capstone 4, a avut loc în martie anul trecut în Statele Unite. A demonstrat capacitatea noastră de a implementa „combat Scorpion” într-un context aliat. A evidențiat necesitatea de a accelera transmisiunile noastre de date la nivelul întrunit, precum și cu aliații noștri.”
Războiul modern se desfășoară în mai multe domenii — terestru, maritim, aerian, spațial și cibernetic. Cum se adaptează Armata la acest spațiu de luptă multidomeniu?
În cadrul Forțelor Terestre franceze a fost creat un comandament de sprijin care va facilita integrarea în forța întrunită și conștientizarea situației operaționale.
„Războiul modern se desfășoară în toate mediile (environments) — terestru, aerian, maritim, cibernetic și spațial - și în câmpurile (fields) - nefizice și electromagnetic. Vorbim despre operații multidomeniu (multidomain), multi-câmp (multi-field). În plus față de mediul terestru, Armata își aduce contribuția în domeniul cibernetic și în câmpurile nefizice.
Pentru a realiza acest lucru, în cadrul transformării Armatei, am creat comandamentul pentru sprijin terestru, digital și cibernetic, cunoscut sub numele de CATNC, în ianuarie 2024. Acest comandament asigură coerența organizării, precum și funcționarea generală, desfășurarea operațională și evoluția domeniilor de sprijin digital și cibernetic ale războiului defensiv din tehnologia informației.
Armata joacă, de asemenea, un rol crucial în domeniul informațiilor. Fără capacitatea de a convinge și de a contracara influența adversă, orice angajament militar poate eșua. Emergența rețelelor sociale a întărit această noțiune și a accelerat semnificativ diseminarea informațiilor, fie ele adevărate sau false, crescând în același timp volumul, acoperirea și rezonanța acestora.''
Franța a jucat un rol de lider în întărirea flancului estic al NATO. Ce ați învățat în ceea ce privește mobilitatea și pregătirea forțelor franceze? Unde există loc de îmbunătățire?
Forțele Armate Franceze au reacționat prompt după începerea invadării Ucrainei de către Rusia, din 24 februarie. Împreună cu națiunea gazdă – România, și cu ceilalți aliați implicați, au depășit atât dificultățile inerente începutului, cât și diferențele privind interoperabilitatea și instruirea.
„Ca răspuns la războiul din Ucraina și la cererea aliaților, forțele armate au desfășurat pe 28 februarie 2022, la doar patru zile după invazia rusă, batalionul „spearhead” („vârf de lance”) al forței de reacție rapidă a NATO în România. Această desfășurare rapidă a făcut posibilă mobilizarea a peste 500 de soldați ai Armatei Franceze în câteva zile.
Începând cu 1 mai 2022, forța desfășurată a evoluat într-un batalion multinațional, în care Franța este națiunea cadru. Forțele Armate Franceze au desfășurat, de asemenea, un detașament de apărare antiaeriană Mamba începând cu 16 mai 2022, un element național de sprijin și un element de comandament avansat de brigadă. În total, peste 1.000 de soldați francezi sunt prezenți în România.
Aceste desfășurări succesive arată reactivitatea și pregătirea trupelor noastre. Dificultățile în domeniile administrative, vamale, interoperabilitate și instruire au fost depășite. Tragem învățămintele împreună cu partenerii noștri europeni.”
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Dezvăluirile recente din presa britanică, potrivit cărora Donald Trump i-a trimis pe Steve Witkoff și Jared Kushner la Moscova pentru a pune pe masa Kremlinului recunoașterea controlului rusesc asupra teritoriilor ocupate, confirma în continuare cum se raportează azi Statele Unite la conflictul din Ucraina.
Sub pretextul unei ofensive tehnice împotriva cartelurilor de droguri, Statele Unite redesenează arhitectura de securitate din America Latină. Acordul recent semnat de SUA cu Republica Dominicană este considerat de experţi ultima piesă dintr-un dispozitiv militar masiv care, privit de sus, seamănă izbitor cu o blocadă navală și aeriană în jurul regimului de la Caracas.
În lipsa unei politici europene unitare de înarmare, reacția naturală a statelor a fost accelerarea programelor naționale de achiziții, fiecare țară prioritizându-și propriile nevoi. Deși Bruxellesul a încercat să dea coerență acestui impuls prin câteva instrumente - achiziții comune de muniție, inițiative în domeniul apărării antiaeriene, mecanisme de finanțare pentru industria de apărare - realitatea arată că grosul achizițiilor este încă la nivel strict național.
Devine tot mai clar că actualul context de securitate din Ucraina nu este despre pace, ci despre formalizarea unei capitulări. Vladimir Putin, aflat într-o vizită în Kârgâzstan, a transmis un mesaj Washingtonului înainte de sosirea delegației conduse de Steve Witkoff la Moscova: Rusia nu negociază, Rusia dictează condițiile. Retorica liderului de la Kremlin, aparent deschisă spre dialog, ascunde de fapt un ultimatum - retragerea trupelor ucrainene de pe propriul teritoriu sau anihilarea lor militară.
Fidel rolului său de „locotenent” al Kremlinului și mereu gata să recite partitura Moscovei, Alexander Lukașenko a transformat, joi, summitul OTSC de la Bișkek într-o tribună de lansare a mesajelor rusești. Liderul de la Minsk a comentat, cu aerul unui expert, versiunea planului de pace scursă în presa americană - un posibil tratat între Rusia, Ucraina și Occident.
Germania pare să fi înțeles, în sfârșit, că epoca „dividendelor păcii” s-a încheiat definitiv. Dezvăluirile recente din The Wall Street Journal și presa germană despre existența „OPLAN DEU” (un plan militar secret de 1.200 de pagini) reprezintă mai mult decât o schimbare a birocraţiei greoaie cu care ne-a obişnuit Ministerul Apărării de la Berlin.
Confuzia diplomatică generată de recentul plan de pace în 28 de puncte și negocierile opace dintre Moscova și Washington scot la lumină o criză profundă de viziune strategică la nivelul administrației americane. Într-un moment în care Europa încearcă să descifreze dacă mai poate conta pe garanțiile de securitate transatlantice, o analiză recentă a generalului (r) Ben Hodges, fost comandant al trupelor SUA în Europa, oferă o perspectivă pragmatică, lipsită de sentimentalism, asupra erorilor pe care Statele Unite riscă să le comită. Mesajul său este clar: izolarea Europei nu va aduce prosperitate Americii, ci dimpotrivă, va vulnerabiliza însăși economia americană.
Ambiția României de a deveni a doua putere militară de pe Flancul Estic la est de Germania, după Polonia, ambiție menționată în Strategia Națională de Apărare, a fost subiectul unei intense analize a experților militari ruși, care pe lângă narativul narativul deja clasic al propagandei ruse privind intențiile revizioniste ale României în raport cu Republica Moldova, arată că, scoțând Turcia din ecuație și plasând-o în Sudul Flancului, România e deja „a doua cea forță militară a Flancului Estic”.
În ultimele două luni, Ucraina și Rusia au acceptat două încetări temporare ale focului pentru a repara liniile de înaltă tensiune care asigură alimentarea externă a centralei nucleare Zaporojie (ZNPP), aflată sub control rusă din martie 2022. Cele două linii – Dniprovska (750 kV) și Ferosplavna-1 (330 kV) – reprezintă ultimele conexiuni critice dintre centrală și rețeaua electrică ucraineană. Fiecare întrerupere pune în pericol funcționarea sistemelor de siguranță ale centralei și crește riscul unui accident nuclear major.
Autoritățile trebuie să crească numărul persoanelor care se identifică drept ruse și vorbesc limba rusă în teritoriile ucrainene anexate. Acest lucru rezultă dintr-un document publicat marți (25.11.2015), semnat de președintele rus, Vladimir Putin, și raportat astăzi de agenția Reuters. Decretul, numit Strategia Națională de Politică Rusă pentru perioada până în 2036, stabilește obiectivul ca 95% din populația țării să se considere rusă.
România a făcut marți, 25 noiembrie, un pas decisiv pentru a acoperi un gol critic în apărarea sa antiaeriană: semnarea contractului pentru sistemele portabile MANPAD MISTRAL . O investiție de 625 de milioane de euro care ne aliniază, în sfârșit, la realitățile dure ale frontului din vecinătate.
Timp de decenii, după cataclismul celor două războaie mondiale, Germania a fost privată de o capacitate militară majoră. Cu un PIB uriaș de aproape 5 trilioane de euro, dublu față de cel al Rusiei, generat de cea mai puternică economie a Europei, Germania a rămas mult în urmă în ultimele decenii în ceea ce privește puterea militară. Dar lucrul acesta s-a schimbat radical după invadarea Ucrainei de către Rusia.
DefenseRomania a participat la conferința internațională „Israel and Central Europe post October 7th” organizată la Budapesta de Europe Israel Press Association (EIPA), unde mai mulți experți, cadre academice și jurnaliști din Europa Centrală și de Est s-au reunit. Subiectele conferinței au fost relațiile Israelului cu statele din regiune, dar și arhitectura geostrategică din Orient după războiul din Gaza generat de atacul grupării teroriste Hamas din 7 octombrie 2023.
Beijingul avertizează asupra posibilelor consecințe după ce Japonia anunță planuri de desfășurare a rachetelor.
Ucraina pare să fi făcut o concesie majoră, dar calculată strategic. Potrivit unor surse oficiale citate de Financial Times și Kyiv Independent, Kievul a acceptat o limitare a efectivelor sale militare la 800.000 de oameni pe timp de pace.
În timp ce Ucraina număra cele 460 de drone și 22 de rachete balistice lansate de Rusia într-o singură noapte, la mii de kilometri distanță, într-un hotel din Abu Dhabi, se redesenează harta de securitate a Europei. Diplomația de război nu a fost niciodată o chestiune de morală absolută, ci de oportunitate cinică și raporturi de forță. Iar informațiile scurse în ultimele 24 de ore confirmă un lucru cert: administrația Trump a apăsat pedala de accelerație, forțând o închidere a conflictului care pare să fi trecut de faza „dacă” și a intrat în faza „cum”.
Ucraina a reușit o lovitură de precizie împotriva Complexului Tehnico-Științific Beriev (TANTK) din Taganrog, eliminând două active militare rare care sunt, practic, imposibil de înlocuit pentru industria de apărare rusă. Imaginile din satelit analizate pe 25 noiembrie confirmă distrugerea ,,laboratorului aeropurtat A-60'', o aeronavă purtător de arme laser, și a unui prototip pentru viitorul program de aeronave de avertizare timpurie al Rusiei.
Într-o intervenție simultană pe RTL și M6, președintele francez Emmanuel Macron a rostit, poate pentru prima dată cu o claritate lipsită de echivoc, ceea ce analiștii spațiului ex-sovietic avertizează de ani de zile: Europa nu se află în pragul unui conflict, ci este deja angrenată într-unul. Nu vorbim încă de blindate pe Champs-Elysees, ci de un război hibrid, total și cotidian, purtat de Rusia împotriva infrastructurii critice și a coeziunii sociale din Vest.
Imprevizibilitatea politicii externe a administrației Trump - care oscilează între presiuni brutale și propuneri de pace neașteptate - ne face să ne gândim tot mai mult că Washingtonul nu acționează totuși haotic, ci aplică în mod deliberat o formă de ambiguitate strategică adaptată la un climat geopolitic dominat de agresiunea Rusiei și ascensiunea Chinei.
Ceea ce trebuia să fie un ''blitzkrieg diplomatic'' al administrației Trump pentru a pune capăt războiului din Ucraina s-a lovit, în acest weekend la Geneva, de zidul realității geopolitice. Narațiunea simplistă a unui „deal” rapid, care să fie livrat de ucraineni pe biroul președintelui american până la Ziua Recunoștinței (27 noiembrie), s-a evaporat.
Luni, la Palatul Cotroceni, are loc o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) cu o miză dublă: definirea cadrului conceptual de securitate pentru următorii cinci ani, prin noua Strategie Națională de Apărare, și identificarea resurselor financiare critice, prin accesarea programului european SAFE. Într-o lume în care arhitectura de securitate se rescrie violent, președintele Nicușor Dan propune conceptul de „independență solidară”, însă succesul acestuia depinde de capacitatea administrativă a unui stat încă măcinat de vulnerabilități interne.
Scenele de la Geneva din acest noiembrie 2025 amintesc izbitor de momentele tensionate care au precedat marile împărțiri ale sferelor de influență din secolul XX. De data aceasta, însă, falia nu mai trece prin inima Berlinului, ci urmează linia însângerată a Niprului și tranșeele din Donbas.
Uniunea Europeană și Regatul Unit vor participa, începând de duminică, la discuții la nivel înalt pe marginea planului de pace pentru Ucraina al lui Donald Trump, o evoluție semnificativă pentru Bruxelles și Londra, care fuseseră ținute în afara procesului până acum.
Asociația Casa Mării Negre / Black Sea House a organizat, joi, 20 noiembrie 2025, alături de partenerii săi, Universitatea Ovidius Constanța și Asociația Inițiativa pentru Cultură Democratică Europe, Conferința internațională “EU’s Strategic Approach to the Black Sea region – Goals, Instruments, Challenges to Democracy / Abordarea strategică a Uniunii Europene pentru regiunea Mării Negre – obiective, instrumente, provocări la adresa democrației”. Evenimentul a reprezentat cea de-a 9-a ediție a Conferințelor Mării Negre, organizate în mod tradițional de Asociația „Casa Mării Negre / Black Sea House” la Constanța, și a fost declarată de către experții participanți drept cea mai reușită din întreaga serie, prin obiective, prezență și rezultate.
Președintele Nicușor Dan a transmis referiri cu privire la Strategia Națională de Apărare a Țării, aflată în dezbatere publică.
Un război de uzură ca acesta se termină doar când una din părți e epuizată și se retrage.
Administrația Federală a Aviației din SUA (FAA) avertizează companiile aeriene americane asupra riscurilor de survol în spațiul aerian al Venezuelei, pe fondul intensificării activității militare din regiune. Într-o notificare transmisă vineri, FAA a precizat existența unei „situații potențial periculoase” pentru aeronavele care zboară la orice altitudine deasupra țării sud-americane, în contextul „înrăutățirii situației de securitate” și al creșterii tensiunilor militare. Concomitent armada americană din Caraibe e impresionantă, portavionul USS Gerald R. Ford, cea mai modernă navă de luptă din lume, fiind în Caraibe „pe poziții”.
După luni de speculații și retorică electorală, planul administrației Trump pentru încheierea războiului din Ucraina a aterizat pe masa președintelui Volodimir Zelenski. Nu este doar o propunere diplomatică, ci un ultimatum al realpolitik-ului american, livrat direct de emisarul Dan Driscoll: o foaie de parcurs în 28 de puncte care redesenează harta Europei de Est.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 21 noiembrie 2025, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Planul de pace în 28 de puncte pentru războiul din Ucraina, despre care toată lumea vorbește acum, este practic o înțelegere americano-rusă care pedepsește victima și gratifică agresorul; un precedent dezastruos, poate chiar letal pentru actuala ordine mondială dominată de SUA.
La aproape patru ani de când Rusia a readus războiul în Europa, generând odată cu invadarea Ucrainei cea mai mare criză de securitate de după cel de-al Doilea Război Mondial, statele europene se află într-un moment în care își recalibrează paradigma privind apărare și înarmarea în contextul în care scenariul unui război de mare intensitate declanșat de Rusia nu mai e unul SF. În ciuda fondurilor masive alocate pentru înzestrare de europeni, există cel puțin patru mari probleme într-un scenariu ipotetic al unui conflict.
Luxemburgul participă substanțial la apărarea Europei, deși micul stat din Europa de Vest are o populație de doar 650 de mii de locuitori. Capacitatea financiară a Regatului Luxemburgului îi permite, însă, o implicare inclusive în domeniul achizițiilor de tehnică militară.
Pe măsură ce Varșovia integrează ultimul lot din cele 212 obuziere din primul contract, atenția gigantului sud-coreean Hanwha Aerospace se mută spre sud, unde primele blindate destinate României se află deja pe linia de asamblare. Mai mult, așa cum a afirmat recent președintele și CEO-ul Hanwha Aerospace, Son Jae-il într-un interviu acordat în exclusivitate DefenseRomania, din luna ianuarie începe construcția fabricii K9 din țara noastră.
Congresul Statelor Unite a transmis săptămâna aceasta un mesaj fără echivoc Pentagonului prin aprobarea Legii de Autorizare a Apărării Naționale (NDAA) pentru anul fiscal 2026: modernizarea nu se mai poate face pe seama capacității actuale de luptă.
Lockheed Martin a finalizat producția tuturor aeronavelor F-16 Block 70 pentru flotele inițiale ale Bulgariei și Slovaciei, echipând ambele forțe aeriene cu avioane F-16 avansate, pregătite pentru operațiuni NATO și aliate.
Rusia a respins marți în mod categoric desfășurarea în Ucraina de trupe din state membre NATO, așa cum a propus luni, la Berlin, Coaliția de Voință.
Ministerul Apărării Naţionale (MApN) a solicitat Parlamentului aprobarea prealabilă pentru semnarea Acordului-cadru de instruire a piloţilor pe avioanele F-16.
Avioanele de luptă turcești au interceptat și doborât un vehicul aerian fără pilot (UAV) descris ca fiind „scăpat de sub control”, care se apropia de spațiul aerian al țării dinspre Marea Neagră, a confirmat Ministerul Apărării de la Ankara.
Kievul a făcut pași importanți în ceea ce și-a dorit foarte mult și anume garanții puternice de securitate din partea SUA și a unor țări din Europa. Ele ar urma să fie de nivelul articolului 5 din Tratatul NATO, potrivit președintelui Zelenski. Congresul american ar urma să voteze garanții de nivelul Articolului 5 al Tratatului NATO.
Războiul naval a intrat într-o nouă eră odată cu atacul fără precedent revendicat de Serviciul Ucrainean de Informații (SBU), marcând prima lovitură reușită a unei drone subacvatice (UUV - Unmanned Underwater Vehicle) asupra unui submarin militar rusesc. Atacul de ieri asupra submarinului rusesc din clasa Kilo (Proiect 636.3 Varshavyanka) în portul Novorossiysk nu reprezintă doar o pierdere tactică pentru Rusia, ci debutul unei noi capacități de luptă: vectorul de atac submersibil.
Modelul de organizare a marilor companii finlandeze reprezintă o posibilă cale şi pentru Romarm, a afirmat, marţi, pe platforma X, preşedintele Nicuşor Dan.
După o lungă absență din regiune, o dronă americană de cercetare RQ-4B Global Hawk a zburat din nou, pe 15 decembrie 2025, deasupra apelor neutre ale Mării Negre.
Într-un conflict saturat de tehnologie, comandantul unității ucrainene de robotică a Brigăzii 3 de Asalt avertizează: inovația izolată este inutilă. Adevărata victorie aparține celor care pot transforma "grădina zoologică" de echipamente într-un sistem industrial coerent.
China nu mai caută doar paritatea militară, ci "victoria economică" totală prin rescrierea normelor internaţionale. Pentru a contracara ambiţiile chinezilor, Statele Unite trebuie să orchestreze urgent o bază industrială comună pentru sisteme autonome, fuzionând inovația americană cu capacitatea de producție a aliaţilor săi din Asiei.
Cel mai mare număr de lovituri al dronelor ucrainene a fost, probabil, raportat, pe 14 decembrie. Forțele ucrainene au informat despre atacuri cu succes în adâncimea atât a teritoriului Rusiei cât și în cea a dispozitivului de luptă inamic de pe front. În plus, o nouă abordare a forțelor ucrainene fără pilot începe să producă efecte importante și pe linia întâi.
Liderii principalelor state europene şi ai UE au propus luni ca acestea să conducă 'o forţă multinaţională' în Ucraina şi să susţină în mod 'durabil' armata ucraineană, care să fie limitată la 800.000 de militari, potrivit unei declaraţii transmise guvernul german, informează agențiile Agerpres, Reuters și AFP.
Negociatorii americani au afirmat luni că Statele Unite au oferit Ucrainei garanţii de securitate "foarte puternice", dar totuşi, în opinia lor, acceptabile pentru Rusia.
România și Statele Unite continuă discuțiile la nivel strategic și de coordonare, dovad fiind și ultima vizită în țara noastră a unei delegații din partea Departamentului de Stat al SUA.
Elveția nu va putea achiziționa toate cele 36 de avioane de luptă americane F-35 prevăzute, din cauza costurilor suplimentare prezentate de Statele Unite, au anunțat vineri autoritățile federale de la Berna.
India și Rusia au o relație de lungă durată în domeniul cooperării militare, iar achiziția sistemului de apărare antiaeriană S-400 Triumf, cunoscut în India ca „Sudarshan Chakra”, reprezintă un adevărat pilon al apărării indiene împotriva amenințărilor aeriene venite dinspre vecinii Pakistan și China. India a semnat încă din 2018 un contract de aproximativ 5,4 miliarde de dolari pentru achiziția a cinci regimente de S-400, dintre care trei au fost deja livrate și sunt operaționale, iar restul sunt așteptate în anul sau anii următori.
Președintele Nicușor Dan a declarat că România nu poate neglija rolul de „mare actor global economic” al Chinei iar în acest sens va trebui să ne urmărim interesul, nuanțând însă faptul că relația cu superputerea asiatică nu trebuie să pericliteze aspecte ce țin de securitate.
Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a dat publicității imagini spectaculoase cu lovirea unui submarin rus din clasa Kilor în portul rus Novorosiisk. Se pare că e vorba de submarinul Varshavyanka.
Guvernul Viktor Orban ar pregăti o „inginerie constituțională”, un set de măsuri menite să crească exponențial puterile Președintelui, în raport cu celelalte instituții ale statului, notează Bloomberg.
După investiții masive în sectorul cibernetic, Israelul a reușit să folosească acestă componentă ca o structură de apărare. IDF a interceptat rachete iraniene în spațiu și, aceeași componentă cyber a fost folosită cu succes și în celebra poveste a pagerelor care au explodat și au neutralizat conducerea militară a grupării teroriste Hezbollah din Liban, în timpul războiului.
Președintele și CEO-ul Hanwha Aerospace, Son Jae-il, în exclusivitate pentru DefenseRomania, a dezvăluit oferta „fără precedent” pe care gigantul coreean a înaintat-o, care nu se limitează doar la producția de mașini de luptă Redback sau obuziere K9 Tunetul, produse aici, ci vizează și alte sectoare, precum și investiții de 180 de milioane de euro.
Potrivit unui sondaj realizat de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev, 75% dintre ucraineni se declară împotriva unui plan de pace care ar include retragerea trupelor ucrainene din Donbas (regiunile Donețk și Luhansk), o reducere a dimensiunii forțelor armate ucrainene și nicio garanție specifică de securitate.
Ministerul britanic al Apărării a creat două structuri cheie, una de informații iar cealaltă de contrainformații.
Rusia susține Venezuela în fața 'presiunilor politice și șantajului militar' din partea SUA, a declarat Aleksandr Șcetinin, directorul Departamentului Latino-American din cadrul Ministerului de Externe al Rusiei, în cadrul unui forum de tineret ruso-venezuelan desfășurat la Moscova, informează Agerpres și EFE.
Cehia este unul dintre cei mai eficienți susținători ai Ucrainei, inițiativa privind muniția fiind cel mai cunoscut exemplu. Dar nici măcar țara care avea încă din perioada Războiului Rece o bază industrială și tehnologică puternică, și care are o companie în TOP 100 mondial al industriei de apărare - nu poate rezolva unele provocări tehnologice.
Într-un discurs istoric, Blaise Metreweli, prima femeie la conducerea serviciului secret britanic, va redefini natura conflictului modern, avertizând că distincția dintre pace și război a dispărut sub presiunea tehnologiei și a „exportului de haos” orchestrat de agenda geopolitică a Rusiei.
Forțele ruse și-au echipat o parte din dronele Shahed cu rachete aer-aer, încercând să valorifice stocuri de muniții vechi, racheta R-60 fiind una dintre acestea.
În fața valurilor interminabile de infanterie rusă, Ucraina a realizat că nu poate câștiga un război al numerelor. Singura soluție pentru a nu rămâne fără oameni este să-i înlocuiască cu drone si sisteme terestre robotizate. Matematica războiului din Ucraina a devenit o ecuație sumbră și simplă. Rusia își permite să piardă 1.200 de soldați pe zi, uneori chiar 2.000, aruncându-i în luptă prost echipați și prost instruiți, doar pentru a detecta pozițiile de tragere ale ucrainenilor.
