Întâlnirea, care a fost prezidată de șeful Statului Major General al Guvernul Acordului Național, generalul-locotenent Muhammad al-Haddad, și de șeful Statului Major al Comandamentului General al Armatei Naționale Libiene, generalul-locotenent Abdel Razek Al- Nadori, s-a desfășurat timp de două zile în capitala Tripoli, și s-a încheiat cu un set de măsuri care ar putea conduce la încheierea diviziunii dintre cele două părți.
Participanții la întâlnire au emis, ieri seară, o declarație finală în care au convenit să înceapă adoptarea pașilor realiști pentru unificarea instituției militare, discutând necesitatea numirii unui șef de stat major pentru instituția militară.
Aceștia au aprobat activarea forței comune, care s-a convenit în acordul de încetare a focului din 2020, și au elaborat un plan pentru a începe executarea de patrule la frontieră pentru a proteja granițele libiene, a împiedica intrarea în țară a migranților ilegali și traficanților de droguri și de a combate crima organizată și terorismului în interiorul țării.
Participanții și-au afirmat susținerea pentru încetarea confruntărilor în rândul populației civile și respingerea violenței și sprijinul deplin pentru statul civil și scoaterea instituției militare din conflictele politice, lăudând eforturile Comitetul Militar 5+5 de a pune în aplicare ceea ce s-a concluzionat în reuniunile anterioare. Un accent deosebit s-a pus pe ieșirea mercenarilor, a luptătorilor străini și a forțelor străine din Libia.
Comandanții militari au subliniat necesitatea de a continua comunicarea directă și de a organiza ședințe ulterioare cât mai curând posibil pentru a finaliza și a urmări implementarea deciziilor convenite.
Misiunea de Sprijin a Națiunilor Unite în Libia a lăudat întâlnirile armatei și a descris acest dialog ca fiind important. Aceasta și-a anunțat sprijinul continuu pentru discuțiile pe calea securității, în special pentru Comitetul militar mixt 5+5, și pentru implementarea integrală a acordului de încetare a focului încheiat în octombrie 2020.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Reuniunea miniștrilor apărării din statele membre ale Uniunii Europene, desfășurată miercuri sub forma unei cine de lucru, a confirmat o dinamică esențială a momentului geopolitic actual: tranziția lentă, dar ireversibilă, a UE de la un actor preponderent normativ la o entitate cu ambiții concrete în domeniul securității și apărării.
Represiunea stalinistă a anilor 1930, numită marea epurare, a creat răni adânci în URSS la vremea respectivă. Numărul mare al celor uciși, cuprins între 700.000 (cei documentați) și 1,2 milioane (estimat), arată un climat de teroare în care populația a trăit timp de aproape 10 ani. O consecință a acestui genocid, desfășurat de conducerea statului împotriva propriei populații, avea să lovească țara la scurt timp, în 1941, când Germania a atacat o URSS profund slăbită. Armata era decimată, populația era suferindă iar această situație a dus la pierderi masive pe front.
Interviul acordat presei ucrainene de Wolfgang Ischinger, diplomat de carieră și fost președinte al Conferinței de Securitate de la Munchen, subliniază o distincție esențială în analiza conflictului ruso-ucrainean: discuțiile de pace nu sunt în „impas”, ci, pur și simplu, „nu au început cu adevărat”. Această nuanță semantică nu trebuie privită ca un simplu artificiu lingvistic, ci ca o radiografie rece a realității strategice. A vorbi de un impas presupune existența unei negocieri serioase care s-a blocat. Ischinger ne reamintește că regimul de la Kremlin nu a ajuns încă la convingerea că utilizarea forței militare nu îi mai poate aduce câștiguri suplimentare.
Președintele interimar al Siriei, Ahmed al-Sharaa, a sosit astăzi la Moscova pentru prima sa vizită oficială în Rusia de la înlăturarea aliatului de lungă durată al Kremlinului, Bashar al-Assad, la sfârșitul anului trecut. Această deplasare poate fi considerată un moment cheie, marcând începutul negocierilor pentru redefinirea relației strategice dintre Damasc și Moscova.
Vântul s-a întors la Bruxelles, iar ecoul schimbării bate puternic pe holurile sediului NATO. Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a livrat miercuri, 15 octombrie 2025, cel mai clar și mai tranșant mesaj al administrației Trump de până acum: „Dacă nu există o cale către pace pe termen scurt, atunci Statele Unite, împreună cu aliații noștri, vor lua măsurile necesare pentru a impune costuri Rusiei pentru agresiunea sa continuă.”
De la începutul războiului din Ucraina, în februarie 2022, Republica Cehă a oferit Kievului ajutor militar în valoare de 17,4 miliarde de coroane (aproape 717 milioane de euro). Prin finanțare UE sau donații de echipamente militare din Germania și Statele Unite, Praga a primit în schimb 25 de miliarde de coroane (aproximativ un miliard de euro). Premierul ceh, Petr Fiala, a declarat acest lucru miercuri (15.10.2025), după o ședință de guvern, relatează corespondentul TASR din Praga.
Generalul american în rezervă Ben Hodges, fostul comandant al Armatei Statelor Unite în Europa (USAREUR), trage un semnal de alarmă categoric. Într-o analiză fără echivoc, generalul avertizează că, în eventualitatea unui atac rusesc pe teritoriul NATO, exclava strategică Kaliningrad și Sevastopolul, baza-cheie din Crimeea, ar fi „distruse în primele ore” de o ripostă masivă și fulgerătoare a Alianței Nord-Atlantice. Declarațiile vin pe fondul tensiunilor de securitate tot mai mari și al unei noi faze de pregătire a Rusiei pentru un eventual conflict, identificată de analiști. O radiografie a scenariului în care un război direct Rusia-NATO nu ar semăna deloc cu cel din Ucraina.
Ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski, a prezentat la Londra, în fața oficialilor britanici, o dronă Shahed doborâtă, semnalând un pericol iminent. Dincolo de sprijinul pentru Ucraina, mesajul lui Sikorski a fost unul cât se poate de clar pe care nu avem voie să-l ignorăm: Europa trebuie să se apere, iar planul rusesc vizează atacuri în adâncimea spațiului european.
Comisia guvernamentală pentru activități legislative din Rusia a susținut luni (13.10.2025) proiectul de lege al Ministerului rus al Apărării privind atragerea cetățenilor care au semnat voluntar un contract de a rămâne în rezervă, pentru a îndeplini misiuni în domeniul apărării pe timp de pace, a declarat o sursă familiarizată cu decizia relevantă a comisiei.
Uniunea Europeană se confruntă cu o realitate inconfortabilă și care cere o implicare urgentă în domeniul apărării: nu este pregătită să contracareze amenințarea tot mai complexă și iminentă a dronelor rusești, iar termenul autoimpus pentru atingerea capacității de apărare, anul 2030, este deja depășit și nerelevant. Avertismentul a venit din partea Comisarului European pentru Apărare, Andrius Kubilius, în cadrul celei de-a cincea Conferințe Europene pentru Securitate și Apărare de la Bruxelles, citat de publicația italiană La Repubblica.
Dificultatea de a aduce și menține tinerii pe front este o provocare majoră și comună cu care se confruntă deopotrivă Ucraina și Rusia, în contextul războiului de uzură. Ambele state se luptă cu fenomenul de sustragere de la datorie, dar modul în care gestionează această criză dezvăluie o diferență fundamentală în ceea ce privește valorizarea vieții umane.
Institutul Kiel din Germania a atras atenția, într-un raport publicat pe 14 octombrie, că ajutorul militar pentru Ucraina a scăzut dramatic în ultimele luni. Astfel, în perioada iulie-august, ajutorul militar destinat Ucrainei a scăzut puternic, în pofida introducerii Listei de cerințe prioritare pentru Ucraina (PURL), care le permite aliaților europeni ai Ucrainei din cadrul NATO să cumpere arme pentru Kiev din SUA.
În contextul unei escaladări nucleare retorice fără precedent, generată, în principal, de războiul Rusiei din Ucraina, NATO a dat startul, la 13 octombrie, exercițiului său nuclear anual, Steadfast Noon 2025. Deși liderii Alianței insistă că este un antrenament de rutină, fără legătură cu evenimentele curente, amploarea și sincronizarea sa trimit un semnal clar și nuanțat oricărui potențial adversar: descurajarea nucleară a NATO este credibilă, sigură și efectivă.
Guvernul rus a aprobat un proiect de lege care îi conferă președintelui Vladimir Putin autoritatea de a chema rezerviștii nu doar în timp de război sau mobilizare formală, ci și pe timp de pace. Analiza arată că Moscova creează o portiță legală pentru a susține "operația militară specială" din Ucraina cu noi forțe, fără a declanșa impopulara mobilizare generală. Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) avertizează că sistemul de recrutare pe bază de contract se prăbușește, iar acest pas marchează o schimbare majoră în strategia Kremlinului de mobilizare a forțelor sale armate.
Președintele rus Vladimir Putin a semnat pe 12 octombrie un decret prin care suspendă reducerile subvențiilor pentru combustibil până în mai 2026, într-o tentativă disperată de a stabiliza piața rusă a benzinei. Această mișcare vine în contextul în care atacurile ucrainene cu drone, susținute de informații americane, au avariat 16 din cele 38 de rafinării ale Rusiei, declanșând penurii generalizate.
În timp ce războiul de la granițele NATO continuă să fie o ameninţare, Polonia și-a mobilizat cele mai puternice unităţi de blindate într-un test de foc pentru mobilitatea Alianței. Exercițiul DZIELNY BÓBR-25 (Castorul Curajos), lansat oficial pe 11 octombrie, nu trebuie privit ca o simplă manevră, ci o repetiție strategică esențială: traversarea unui obstacol acvatic, sub amenințare înaintării trupelor inamice.
Luni, pe fondul unei euforii politice rar întâlnite în tumultuoasa scenă israeliană, președintele Statelor Unite, Donald Trump, a marcat ceea ce susține că este o victorie istorică: încetarea focului în Gaza, după doi ani de confruntări violente, și eliberarea ultimilor 20 de ostatici israelieni în viață deținuți de Hamas.
Turcia și România își consolidează cooperarea strategică printr-o nouă etapă care va include o vizită oficială în țara noastră efectuată de președintele turc Recep Tayyip Erdoğan.
DefenseRomania difuzează o ediție specială a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic, ediție care îl are invitat pe Excelența Sa, Özgur Kivanç Altan, ambasadorul Turciei în România.
Rusia nu mai are nici resurse, nici forță pentru un război total cu Occidentul, iar regimul de la Kremlin se află într-un proces ireversibil de degradare internă, afirmă optimist diplomatul ucrainean Volodimir Ohryzko, ambasador și fost ministru de Externe al Ucrainei.
Criza politică în Franța e una majoră iar perspectivele pentru președintele Emmanuel Macron sunt, în cel mai optimist scenariu, sumbre.
Războiul dronelor atinge un nou nivel de escaladare. Pe de o parte, Rusia a început să utilizeze drone-interceptoare pentru a doborî sistematic cele mai importante drone ucrainene de atac la mare distanță, precum FP-1 și „Liutîi” (Furious). Pe de altă parte, Moscova răspunde ofensivei aeriene tăind masiv internetul mobil în zeci de regiuni rusești, o măsură disperată care sabotează rețelele de ghidare ucrainene, dar care, în același timp, paralizează economia internă și perturbă viața civililor, readucând Rusia în era comunicării offline.
În plină eră a războiului de înaltă tehnologie, statele din flancul estic al NATO rescriu regulile de apărare, apelând la una dintre cele mai simple, mai ieftine și mai eficiente arme: mina terestră. Cinci țări NATO, Polonia, Finlanda, Lituania, Estonia și Letonia, au anunțat că se retrag oficial din Tratatul de la Ottawa din 1997, care interzice utilizarea minelor antipersonal.
Ofensiva-surpriză a Rusiei de pe 3 august, cel mai puternic avans reușit în ultimul an pe frontul de Est, s-a izbit de rezistența acerbă a Ucrainei în jurul satului Dobropillia. Locotenent-colonelul Arsen „Lemko” Dmytryk, șeful de Stat Major al Corpului 1 Azov al Gărzii Naționale a Ucrainei, a oferit un interviu exclusiv pentru publicaţia americană The War Zone în care a dezvăluit cum a reușit Kievul să întoarcă soarta bătăliei și a descris noua tactică de asalt a Moscovei: „tanc pumn” urmat de valuri de infanterie sacrificate în „mașina de tocat”.
Ucraina lovește cu rachete grele în adâncimea strategică a Rusiei iar apărarea antiaeriană rusă nu are suficiente capabilități pentru a se întinde atât de mult. Președintele Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina folosește deja cu succes rachetele Neptun și Flamingo în pereche.
Surse ruse și ucrainene au informat că, în cursul nopții de 10.10.2025, trupele ruse au executat un nou atac masiv cu rachete și drone asupra teritoriului Ucrainei, care a vizat, în special, obiective ale infrastructurii energetice.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 10 octombrie 2025, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
NATO discută modificări ale regulilor de gestionare a amenințărilor externe, în principal din cauza percepției unei Rusii din ce în ce mai agresive, scrie Financial Times. Referindu-se la declarațiile a patru oficiali anonimi ai alianței militare occidentale, corespondentul FT la Bruxelles a aflat că scopul măsurilor discutate este creșterea costului „războiului hibrid” pentru Rusia.
Generalul Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Apărării, a dat asigurări că România este pregătită să reziste în fața unui eventual atac, subliniind însă că cea mai mare amenințare a momentului nu este cea convențională. Într-un interviu amplu acordat Euronews România, generalul Gheorghiță Vlad a avertizat că Moscova duce un intens „război cognitiv” menit să distrugă coeziunea internă a societăţii noastre și a detaliat planurile Armatei, de la înzestrare masivă la reintroducerea serviciului militar voluntar.
Pentru prima dată de la începerea războiului, 24 februarie 2022, pe o direcție importantă de operații nu se întâmplă nimic de peste 48 de ore. Este ceva total atipic pentru acest nou tip de război caracterizat de confruntare constantă pe tot frontul. În același timp, conducerea armatei ucrainene reformatează liniile de apărare după cinci luni de la ultima modificare importantă.
După ce mai multe drone rusești au încălcat spațiul aerian al Poloniei luna trecută, liderii politici si militari de pe continent au accelerat brusc ideea unui „zid anti-drone”. Pare o reacție logică la o amenințare palpabilă, dar este, în esență, o capcană strategică costisitoare.
Pentagonul a transmis Casei Albe că furnizarea rachetelor Tomahawk către Ucraina este fezabilă din punct de vedere militar și nu ar afecta stocurile strategice ale Statelor Unite. Această evaluare tehnică, menită să deblocheze o decizie crucială, pare însă a se fi lovit de un zid politic la Washington. Decizia finală rămâne în mâinile președintelui Donald Trump, iar semnalele de la Casa Albă sunt, în cel mai bun caz, contradictorii.
Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a reușit o performanță militară remarcabilă, distrugând 48% din totalul sistemelor rusești de apărare antiaeriană „Panțir-S1” de la începutul anului 2025. Anunțul, care indică o vulnerabilitate critică a Moscovei, a fost făcut chiar de șeful SBU, Vasil Maliuk, în timpul unui briefing susținut la 31 octombrie, alături de președintele Volodimir Zelenski.
Serviciile de securitate ucrainene au distrus o rachetă balistică rusească de tip Oreshnik în interiorul Rusiei în vara anului 2024, a declarat președintele Volodimir Zelenski la un briefing de presă pe 31 octombrie.
Potrivit unor surse de la Washington, Administrația Trump a identificat deja ținte militare în Venezuela utilizate pentru traficul de droguri, iar o campanie aeriană împotriva acestora pare iminentă. Această mișcare ar marca o escaladare semnificativă a conflictului, transmițând un mesaj clar liderului venezuelean Nicolas Maduro: timpul său la putere este pe terminate.
Finlanda a declanșat una dintre cele mai ample mobilizări militare de la aderarea la NATO. Peste 15.000 de militari finlandezi, alături de trupe din Marea Britanie, Suedia și Polonia, au început exerciții de amploare în sudul și estul țării, multe dintre ele la doar câțiva kilometri de granița rusă. Mesajul este neechivoc și vizează direct Moscova: Finlanda, acum stat de linia întâi al Alianței Nord-Atlantice, se pregătește activ și fără rezerve pentru scenarii de război.
Agenția de presă Reuters a anunțat, pe 31.10.2025, citând o declarație a ministrului de externe ucrainean, Andrii Sybiha, că Rusia a atacat în ultimele luni Ucraina cu o rachetă de croazieră a cărei dezvoltare secretă l-a determinat pe Donald Trump să renunțe la Tratatul privind interzicerea rachetelor cu rază scurtă și medie de acțiune (Tratatul INF) în primul său mandat de președinte al SUA.
Flota aeriană a Ucrainei ar putea deveni una dintre cele mai importante din Europa.
Planurile oficialilor ucraineni conturează o flotă completă de 250 de avioane de luptă noi va deveni baza modernizării aviației militare și o garanție a securității Ucrainei pentru anii următori. Asta înseamnă că aeronavele ar urma să se adauge F-urilor 16 aflate în uz, care au fost deja promise de Danemarca, Belgia sau Norvegia.
Pe 28 octombrie au apărut primele informații, unele neoficiale, că SUA vor retrage din România un contingent militar. Confirmarea oficială a venit destul de repede, pe 29 octombrie. Decizia era așteptată la București, Washington dar și la NATO.
Pentru prima dată, un soldat american - nu un pilot calificat - a planificat și executat misiuni reale în cadrul unor exerciții militare, utilizând elicopterul Black Hawk pilotat opțional (OPV).Un militar american cu zero experiență de pilotaj a controlat un elicopter Black Hawk
Președintele rus Vladimir Putin a ordonat Ministerului Apărării să asigure un armistițiu în orașele ucrainene Pokrovsk, Mîrnohrad și Kupyansk pentru a permite sosirea jurnaliștilor străini, relatează TASS. Armata a declarat că este pregătită să oprească luptele timp de cinci până la șase ore și să ofere coridoare pentru mass-media. Partea ucraineană respinge armistițiul, amintind că Rusia a încălcat întotdeauna aceste armistițiu-uri pe termen scurt.
În noaptea de 31 octombrie, rușii au efectuat o serie de atacuri asupra sectorului rezidențial și a infrastructurii din Sumy. Se știe că 11 persoane au fost rănite, inclusiv patru copii.
SUA intenționează să reducă numărul de militari, începând de luna viitoare, după mișcarea din România, și în alte țări.
Kievul a decis o ruptură diplomatică neașteptată, dar fermă, anunțând pe 29 octombrie închiderea ambasadei sale din Havana și retrogradarea relațiilor cu Cuba. Decizia șoc, confirmată de ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha, este un răspuns direct la ceea ce Ucraina consideră a fi complicitatea tacită a autorităților cubaneze în recrutarea masivă de cetățeni cubanezi pentru a lupta alături de forțele rusești pe frontul ucrainean.
O inițiativă ce demonstrează din nou excelența și profunzimea parteneriatului strategic dintre Polonia și Statele Unite, industria poloneză de apărare face un salt calitativ major. Compania de stat Military Aviation Works (WZL-2) și gigantul american GE Aerospace au semnat un memorandum de înțelegere pentru a transforma Polonia într-un centru de mentenanță (MRO) și reparații pentru motorul F110-GE-129.
Presa franceză s-a amuzat copios în ultimele zile pe seama Belgiei, resuscitând vechea rivalitate printr-o clasică "blague belge" (glumă belgiană). Subiectul? O achiziție de 5,6 miliarde de euro pentru 34 de avioane de luptă F-35, fabricate în SUA. Ironia, potrivit publicațiilor franceze, este că Belgia, o țară mică, și-a cumpărat avioane de ultimă generație pe care nu ar avea unde să le antreneze, spațiul său aerian fiind prea aglomerat și prea mic pentru a nu paraliza aviația civilă.
Uniunea Europeană lucrează la o nouă strategie de apărare menită să permită statelor membre să mute rapid tancuri, artilerie și alte echipamente militare grele pe întregul continent, în eventualitatea unui conflict major. Într-un context de securitate tot mai tensionat și pe fondul agresiunii Rusiei în Ucraina, Bruxelles-ul da primele semne ca accelereaza demersurile pentru a se asigura că Europa poate răspunde eficient oricărei amenințări de securitate, în special pe flancul estic al NATO.
După aproape două decenii de ambiții, întârzieri costisitoare și obstacole geopolitice majore, producția de serie a tancului principal de luptă (MBT) Altay a început oficial in Turcia. Primele unități au fost livrate Forțelor Terestre Turce în cadrul unei ceremonii la noua facilitate de producție a BMC din Kahramankazan, Ankara.
Contractul semnat de Turcia pentru avioane Eurofighter dă un imbold industriei aeronautice europene care pregătește o ofertă de cooperare industrială în speranța ca va reuși să ia fața F-35 Lightning II în celălalt capăt al Europei.
România va achiziționa sisteme SHORAD/VSHORAD de tip Mistral 3, urmând ca acordul să fie parafat anul acesta, după o perioadă lungă de negocieri. E vorba mai exact de o achiziție europeană comună.
În teoria clasică a domeniului securității internaționale, amenințările erau clar definite: state rivale, blocuri de puteri militare sau, mai recent, rețele teroriste ierarhizate. Ceea ce un articol publicat recent în revista Forbes descrie nu se încadrează confortabil în niciuna dintre aceste categorii. Asistăm la nașterea unei amenințări de securitate de tip nou, una care nu are nevoie de baze de antrenament delimitate de garduri cu sârmă ghimpată sau de finanțare de la un stat-sponsor. Ea are nevoie doar de o conexiune la internet, o imprimantă 3D și, cel mai important, o platformă de socializare care să-i găzduiască ideologia.
Amenințările reprezentate de drone au determinat NATO să regândească trupele și infrastructura civilă și militară: sisteme agile (reducerea vulnerabilității), multifuncționale (eficiență), interoperabile (utile aliaților) și testate în luptă (capacitate demonstrată). România dispune deja de una dintre cele mai bune capacități de supraveghere aeriană din Europa (12 radare cu rază lungă de acțiune, 19 cu rază medie de acțiune), la care s-au adăugat în 2025 șase radare multi-misiune AN/TPQ-53 (Q-53) de la Lockheed Martin. Acestea din urmă au intrat deja în dotarea Armatei noastre și au fost integrate pe sistemele HIMARS, România fiind prima țară europeană care integrează radare Q-53 pe HIMARS.
Rheinmetall și MBDA din Germania au încheiat cu succes o fază de testare a laserului anti-dronă, integrat pe nave de luptă.
Corporația petrolieră rusă Lukoil, care se află sub sancțiuni americane și britanice, a fost de acord să își vândă activele internaționale companiei Gunvor care activează în domeniul tranzacționării energiei.
Președintele american Donald Trump a apreciat joi că reducerea desfășurării de trupe americane în România ”nu este foarte importantă”, transmite Agerpres.
Donald Trump și Lee Jae Myung au finalizat detaliile acordului comercial la un summit din Coreea de Sud, miercuri.
Guvernul lucrează la cadrul legal pentru sprijinirea industriei de apărare. Proiectul de ordonanță de urgență, aflat în primă lectură, reglementează cadrul juridic pentru realizarea investițiilor din domeniul industriei naționale de apărare destinate construirii, modernizării, reconversiei şi extinderii capacităţilor de producţie
În noaptea de 30 octombrie, Rusia a efectuat noi atacuri combinate masive asupra Ucrainei , a căror țintă principală au fost instalațiile energetice. Au fost folosite rachete Kinjal, rachete de croazieră Kalibr sau drone Shahed.
Președintele american Donald Trump și omologul său chinez Xi Jinping s-au întâlnit la Busan, Coreea de Sud, în jurul orei 4, ora României. Potrivit lui Trump, au convenit asupra tuturor aspectelor legate de pământurile rare, iar China, potrivit acestuia, nu va împiedica exportul acestora, datorită căruia SUA va reduce tarifele vamale de la 57%, cât este în prezent, la 47%.
Președintele american Donald Trump a ordonat Departamentului Apărării să reia imediat testarea armelor nucleare americane, în conformitate cu acțiunile altor puteri nucleare, a scris șeful Casei Albe pe propria rețea de socializare Truth joi dimineață, cu puțin timp înainte de a se întâlni cu omologul său chinez Xi Jinping în Coreea de Sud.
Avionul experimental X-59 QueSST al NASA a efectuat primul său zbor marți. Avionul supersonic, dar silențios, construit pentru NASA de Lockheed Martin, a efectuat primul său zbor de testare deasupra deșertului din sudul Californiei.
O decizie a Pentagonului de a întrerupe rotația unei brigăzi americane în România a provocat o fractură neașteptată și severă la Washington. Într-o mișcare rară, cei mai puternici doi republicani din comisiile de apărare ale Congresului au emis o declarație comună extrem de dură, prin care nu doar că se opun deciziei, dar acuză administrația Trump de subminarea propriei strategii și de trimiterea unui semnal periculos Moscovei.
