,,Nu comentez această chestiune şi nu cred că are ce căuta în spaţiul public general. Este o chestiune care trebuie discutată cu specialiştii din armată, care, în final, trebuie decisă în CSAT şi comunicat rezultatul. Nu cred că o dezbatere publică largă este de dorit pe o astfel de speţă foarte specializată şi care, sigur, trebuie dusă într-o zonă unde, din păcate, avem un conflict armat", a argumentat Klaus Iohannis, fiind întrebat în legătură cu posibilitatea ca România să cedeze o baterie a sistemului Patriot către Ucraina.
De asemenea, Iohannis a fost întrebat când va convoca şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) în care să să discute acest aspect.
,,Nu este simplu. Să nu ne imaginăm că vorbim aici de (...) o remorcă cu trei aparate. Este foarte complicat. Sunt contracte care s-au făcut între furnizor şi beneficiar, sunt instalaţii foarte sofisticate şi aceste lucruri trebuie foarte bine clarificate, nemaivorbind de faptul că eu nu accept, sub nicio formă, că România să rămână fără apărare antirachetă şi fără apărare antiaeriană, despre asta vorbim, Deci, în măsura în care în final se cedează ceva, trebuie România să primească altceva. Altfel nu se va face nimic", a precizat Iohannis.
Şeful statului a adăugat că nu există un orizont de timp pentru o decizie în această privinţă, menţionând că "aceste discuţii sunt purtate de cei din Ministerului Apărării şi durează un timp".
De asemenea, întrebat despre discuţiile cu preşedintele Ucrainei pe subiectul menţionat, Klaus Iohannis a menţionat că acesta "aşteaptă cu mare interes decizia României".
Președintele Klaus Iohannis a admis, după întâlnirea recentă din Biroul Oval cu președintele american Joe Biden faptul, că România e deschisă livrării unui sistem Patriot Ucrainei.
„Există nevoia unor sisteme avansate în Ucraina. În acest fel în ultimele săptămâni e o discuție intensă despre cine poate oferi sisteme Patriot Ucrainei. România dispune de astfel de sisteme și sigur că am fost întrebați și noi. Și președintele Biden a adus această chestiune în discuție. Am spus ca suntem deschiși. Trebuie să discut acasă în CSAT, să vedem cum putem pune problema, ce putem să oferim, ce putem primi în schimb pentru că e inacceptabil să rămână România fără apărare aeriană”, a precizat Iohannis la momentul respectiv.
Trebuie precizat că România dispune de 4 sisteme din care unul este operațional, iar 3 sunt în curs de operaționalizare. Mai mult, s-ar părea că cel de-al doilea sistem Patriot ar trebui declarat operaţional cât de curând, pregătirile fiind pe ultimii metri.
Rămân încă două sisteme, care se află în dotarea Armatei României, dar sunt în curs de operaționalizare. Practic, trebuie integrate în sistemul antiaerian aliat, iar tehnicienii care vor opera aceste sisteme urmează cursurile de instruire.
Pe lângă cele 4 urmează să fie achiziționate încă 3 baterii Patriot, dar termenul de livrare nu este clar. În orice caz, termenul de livrare pentru acestea este foarte posibil să fie mai mare decât pentru primele sisteme.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
NATO mai are la dispoziție doar doi-trei ani pentru a se pregăti înainte ca Rusia să își recapete capacitatea de a lansa un atac convențional împotriva alianței, a relatat Bloomberg pe 3 iunie, citându-l pe generalul Eirik Kristoffersen, generalul de rang înalt al Norvegiei.
Casa Albă și-a clarificat poziția cu privire la permisiunea acordată Ucrainei de a lovi ținte aflate în Rusia cu arme americane și nu a exclus că această permisiune ar putea fi prelungită. În timpul unui briefing susținut luni, 3 iunie, de consilierul pentru comunicare în domeniul securității naționale al Casei Albe, John Kirby, jurnaliștilor li s-a reamintit că președintele american Joe Biden a permis Kievului să folosească arme americane "pe un teritoriu foarte limitat din Rusia".
Ucraina nu poate aștepta până la sfârșitul războiului pentru a-și construi economia, așa că Statele Unite investesc acum în dezvoltarea economiei ucrainene. Acest lucru a fost declarat de consilierul pentru securitate națională al Casei Albe, Jake Sullivan, în cadrul Forumului Global Impact, care a avut loc la 3 iunie, la Washington, DC.
Armata ucraineană a efectuat un atac precis asupra poziției sistemului rusesc de rachete antiaeriene S-400 din regiunea Belgorod. Imagini cu urmările acestui nou atac au fost postate pe canalul de Telegram ''Dosarul Spionilor'', potrivit Militarnyi.
Crimeea e un punct central în războiul provocat de Rusia împotriva Ucrainei, război care a început de fapt în martie 2014, odată cu anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea și care a escaladat la o scară fără precedent după cel de-al Doilea Război Mondial, după invadarea la scară largă a Ucrainei de către forțele ruse de ocupație pe 24 februarie 2022.
Înlăturarea de către Kremlin a unor importanți comandanți îi va înspăimânta pe cei mai mulți militari ruși. Aceștia vor considera obediența față de regim și de superiori mai importantă decât competența. Este principala concluzie care rezultă din evaluarea Ministerului Britanic al Apărării privind evoluțiile războiului ruso-ucrainean postată, la 2 iunie, pe Twitter (X).
Schimbarea politicii americane în ceea ce privește permisiunea acordată Ucrainei de a lovi teritoriul rusesc cu arme americane are deja un impact asupra situației de pe câmpul de luptă, în special, ruinează planurile Rusiei de a ataca Harkovul, spun mai mulţi experţi militari.
Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a declarat la o reuniune a unor înalți oficiali din domeniul securității că nu vede războiul cu China ca fiind iminent și nici inevitabil, în ciuda escaladării rapide a tensiunilor în regiunea Asia-Pacific.
Pregătirea Rusiei pentru discuții de pace, așa cum a relatat Reuters, citând surse rusești, nu este nimic mai mult decât "teatru", potrivit expertului militar George Barros de la Institute for the Study of War (ISW).
Președintele Comisiei de apărare a parlamentului german, Marie-Agnes Strack-Zimmermann, a cerut Forțelor Armate ale țării să activeze nu mai puțin de 900.000 de rezerviști germani ca urmare a politicilor amenințătoare ale Rusiei, după cum a informat agenția de presă DPA pe 1 iunie.
Reacțiile pozitive au continuat după anunțul surprinzător al președintelui american Joe Biden privind propunerea care vizează un parcurs în trei etape de încetare durabilă a focului și eliberare a ostaticilor deținuți de mișcarea Hamas.
La Ministerul polonez al Apărării a fost încheiat un acord privind achiziționarea de aerostate de recunoaștere în cadrul programului cu numele de cod "Barbara". Acestea vor permite utilizatorului să detecteze amenințările, inclusiv pe cele care zboară la joasă înălțime, la o distanță de peste 300 de kilometri.
Federația Rusă a început să construiască hangare de protecție pe aerodromul Marinovka din regiunea Volgograd, la aproximativ 300 de kilometri de granița cu Ucraina. Această acțiune are ca scop protejarea avioanelor rusești de eventualele atacuri cu drone și rachete. Imagini realizate recent din satelit, distribuite pe rețeaua de socializare X de către pagina MilitaryAviationInUa, indică apariția unor noi hangare proiectate pentru a proteja bombardierele Su-24 și avioanele de vânătoare-bombardament Su-34.
Analiştii consideră că permisiunea acordată de președintele american Joe Biden pentru ca Ucraina să atace Rusia cu arme fabricate în SUA reprezintă o "schimbare majoră de politică" și "depășirea unor linii roșii personale". Deși permisiunea se aplică doar pentru "autoapărare" și nu acoperă utilizarea armelor cu rază lungă de acțiune, acest pas, potrivit analiştilor politici, "ar putea fi un nou capitol al războiului pe care Rusia în poarta împotriva Ucrainei".
În timpul summitului NATO din iulie de la Washington D.C., aliații vor lua măsuri clare pentru a aduce Ucraina mai aproape de aderarea la Alianță, a declarat vineri secretarul de stat american Anthony Blinken în timpul unei conferințe de presă susținute la Praga.
Franța este foarte aproape să trimită instructorii militari în Ucraina pentru a participa la pregătirea personalul militar ucrainean, după cum a informat Reuters citând surse diplomatice. Parisul speră să formeze și să conducă o coaliție de țări care își vor trimite specialiștii în Ucraina, în pofida temerilor unor aliați că o astfel de mișcare ar putea duce la un conflict direct cu Rusia.
Odată cu invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, aliații au oferit în fiecare an sprijin militar Ucrainei in valoare aproximativ 40 de miliarde de euro și "ar trebui să mențină cel puțin acest nivel de sprijin în fiecare an atât timp cât va fi nevoie". Această propunere a fost făcută de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în cadrul unei conferințe de presă susținute în timpul unei reuniuni a miniștrilor de externe din cadrul statelor membre NATO.
Miercuri, Suedia a anunțat un ajutor militar de 1,2 miliarde de euro pentru Ucraina, care vine în contextul în care Kievul se confruntă cu întârzieri în livrările din țările occidentale.
Rusia a lansat recent un satelit care este „probabil o armă contraspațială”, după cum a declarat săptămâna trecută Pentagonul, lansând noi acuzații potrivit cărora Rusia înarmează spațiul încâlcând astfel acordurile privind utilizarea spațiului cosmic.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 31 mai 2024, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic.
Încă de la începutul invaziei la scară largă împotriva Ucrainei , invazie neprovocată declanșată în februarie 2022 de Federația Rusă, marile puteri militare din Occident au acționat treptat și prudent: Ucraina a beneficiat de sprijin, dar nu într-o măsură în care ar fi putut să înfrângă militar Rusia, ci în una în care i-a permis să reziste.
Monessa Balzhiser, nume de cod „Sirena”, dezvăluie într-un flash interviu impresiile cu privire la F-35 Lightning II, avionul de luptă de generația a 5-a.
Miniștrii din Uniunea Europeană au discutat problema antrenării trupelor ucrainene în Ucraina, dar nu există încă o poziție comună clară, a precizat marți şeful politicii externe a UE, Josep Borrell.
Presiunea crește asupra administrației americane pentru a permite utilizarea armelor americane împotriva trupelor și instalațiilor militare rusești de pe teritoriul recunoscut internațional al Federației Ruse. Numeroși politicieni și experți militari sunt de părere că Ucraina ar fi putut evita bombardarea orașelor și a infrastructurii civile dacă ar fi reușit să lovească concentrațiile de trupe și locurile de lansare a rachetelor și avioanelor aflate încă pe teritoriul rusesc.
Serviciul de presă al Ministerului Apărării din Republica Belarus a anunțat, pe 27.05.2024, că pe teritoriul național a început executarea unui exercițiu comun ruso-belarus, cu participarea unor structuri de aviație și apărare antiaeriană.
Ministerul polonez al Apărării a dezvăluit pe 27 mai detaliile unui plan numit "Scutul de Est" pentru a consolida apărarea și supravegherea de-a lungul întregii frontiere estice a țării, lungă de 700 km, cu Rusia și Belarus, relatează Reuters. Astfel, în aceste zile suntem martori la cea mai mare operațiune de consolidare a frontierei estice a Poloniei, flancul estic al NATO, din 1945 încoace.
Premierul bulgar Dimitar Glavchev a cerut extinderea prezenței NATO în regiunea Mării Negre și în Balcanii de Vest, citează Mediapool. Oficialul a declarat că nicio altă regiune din NATO și din Uniunea Europeană nu a fost atât de grav afectată de războiul Rusiei împotriva Ucrainei precum regiunea Mării Negre.
NATO ia în considerare închiderea spațiului aerian din vestul Ucrainei, dar nu a luat încă nicio decizie. Mai multe țări NATO sunt pregătite să sporească sprijinul pentru Ucraina și să înceapă acțiuni directe pe teritoriul ucrainean, informează cotidianul german Bild. Potrivit surselor Bild, printre țările favorabile extinderii asistenței se numără: Estonia, Regatul Unit, Polonia, Canada, Lituania,Franța.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că, deși aliații asigură 99% din asistența de apărare pentru Ucraina, ultimele luni au arătat că aliații nu și-au respectat toate promisiunile și că ajutorul a fost marcat de întârzieri. Stoltenberg a calificat asistența internațională acordată Ucrainei drept insuficientă și a făcut apel la comunitate, în special la aliați, să rectifice această situație.
Statele baltice se tem că tocmai politica occidentală de a se abține de la mișcări mai curajoase ar putea provoca o escaladare suplimentară.
Ucraina se pregătește să primească primele avioane de luptă F-16 Fighting Falcon, dar ele vor ajunge etapizat, programul de pregătire pentru piloții ucraineni e de durată și nimeni nu se așteaptă ca F-16 să fie un „game changer” pe front. Însă există o condiție pentru ca ucrainenii să poată obține supremația aeriană.,
Rusia susține că Statele Unite au furnizat armele și că experții militari americani au ghidat armele și au furnizat informații despre țintele rusești.
Uniunea Europeană, împreună cu Ucraina și Republica Moldova, lansează oficial marți, la Luxemburg, negocierile pentru ca cele două țări să devină într-o zi membre cu drepturi depline ale UE.
Triunghiul Weimar începe să funcționeze. Germania, Franţa şi Polonia intenţionează să dezvolte împreună arme cu rază lungă de acţiune. Lipsa acestui tip de arme reprezintă o lacună gravă în apărarea europeană, recunosc miniștrii apărării ai celor trei țări.
Ministrul danez al apărării, Troels Lund Poulsen, a declarat în cadrul unei conferințe de presă comune cu omologul său norvegian, Bjorn Arild Gram, că ucrainenii nu vor mai putea continua să se antreneze pe avioane de luptă F-16 în Danemarca după 2024, potrivit agenției de presă Ritzau.
Un comandant ucrainean a declarat că dronele navale ucrainene sunt organizate în escadrile care pot reproduce capacitățile unei singure nave de război. Generalul Ivan Lukashevich, creierul din spatele flotei de drone a marinei ucrainene, a descris această activitate într-un interviu acordat The Wall Street Journal. Generalul ucrainean a declarat că echipajele, fiecare cu aproximativ 10-20 de drone, vor lucra împreună pentru a combina mai multe funcții diferite. "Avem o flotă, dar aceasta este împărțită în elemente mai mici", a declarat Lukashevich
Cel mai înalt diplomat al Uniunii Europene, Josep Borrell, a anunțat la 24 iunie că Ucraina va primi în două tranșe, începând cu luna iulie, veniturile rezultate din activele rusești înghețate. "Avem aceste venituri care provin din activele înghețate și trebuie să căutăm o modalitate pentru a le utiliza, evitând orice fel de blocaj", a declarat Borrell în timpul briefingului de presă de la Luxemburg.
Ministerul de Externe (MAE) al Federației Ruse a anunțat că, pe 24.06.2024, ambasadorul SUA la Moscova, Lynn Tracy, a fost convocat la sediul ministerului, unde i s-a înmânat o notă de protest în legătură cu atacul asupra Sevastopolului efectuat cu arme americane.
O serie de submersibile biomimetice în versiuni mai mari, dezvoltate integral de China, au început desfășurarea practică în Marea Chinei de Sud pentru perfecționarea misiunilor subacvatice de recunoaștere, după cum a informat presa chineză.
Pe Internet continuă să fie publicate o serie de materiale video privind întrebuințarea de către Forțele Armate ale Federației Ruse a bombelor de aviație de trei tone de tip FAB-3000, dotate cu module universale de planare și corecție.
Potrivit general-locotenentului Kirilo Budanov, șeful Direcției Principale de Informații (GUR) din Ucraina, situația din estul Ucrainei va rămâne dificilă, dar "nu va fi Armageddon". Întrebat de un jurnalist de la publicaţia The Philadelphia Inquirer dacă trupele ucrainene vor putea opri ofensiva rusă actuală din est, unde Moscova urmărește câștiguri teritoriale mici, dar stabile, Budanov a răspuns tranșant: Vestea bună este că nu se va întâmpla niciun Armageddon. Vestea proastă este că situația este destul de complicată. Așa va fi cel puțin încă o lună și nu va deveni mai ușoară.
Statele membre ale Uniunii Europene au aprobat luni al 14-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Lista sancțiunilor crește cu 116 persoane fizice și juridice.
NATO a desfășurat, timp de trei săptămâni, cea mai mare demonstrație de forță din zona baltică, din istoria sa.
Tehnica de luptă e esențială pentru orice armată, dar de departe resursa umană e crucială. Iar când vine vorba de aviația militară resursa umană e cu adevărat o „comoară” mai ales din perspectiva costului și timpului de pregătire.
De la începutul războiului din Ucraina, Serbia a furnizat Kievului muniție în valoare de 800 de milioane de euro.
Comandamentul Central al SUA a raportat distrugerea cu succes a trei nave de suprafață fără echipaj (USV) ale rebelilor Houthi în Marea Roșie. "S-a stabilit că aceste sisteme reprezintă o amenințare iminentă la adresa forțelor coaliției SUA și a navelor comerciale din regiune", a declarat comandamentul într-o postare pe social media.
Săptămâna trecută au intrat în dotarea Armatei României primele sisteme MANPAD (portabile) de tip KP-SAM Chiron. Acestea au fost livrate din Coreea de Sud.
Liderul extremei drepte franceze, Jordan Bardella, nu este momentan favorabil recunoașterii unui stat palestinian, considerând că "aceasta ar însemna recunoașterea terorismului," în urma atacurilor sângeroase comise de mișcarea islamistă palestiniană Hamas în Israel pe 7 octombrie, care au dus la o ripostă sângeroasă a armatei israeliene în Fâșia Gaza, informează Agerpres, care citează AFP.
Liderul extremei drepte franceze, Jordan Bardella în timpul prezentării programului său electoral la Paris, că va menține sprijinul Franței pentru Ucraina, dar se va opune trimiterii de trupe franceze și de rachete cu rază lungă de acțiune dacă va accede la putere în urma alegerilor legislative, informează Agerpres, care citează AFP. Potrivit tuturor sondajelor din Franța, Jordan Bardella ar urma să devină noul premier după alegerile din aceste săptămâni.
Cel mai spectaculos (și poate cel mai important) Euro din istorie a avut loc pe 9 iunie. Alegerile europarlamentare clatină serios spațiul politic european.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 23.06.2024, armata ucraineană a executat un atac cu rachete ATACMS de producție americană asupra localității Sevastopol din Crimeea ocupată de ruși. O rachetă care a fost interceptată de antiaeriana rusă a provocat victime în rândul civililor.
Coreea de Sud va transfera expertiza necesară pentru fabricarea tancurilor K2 în Polonia, după cum au declarat joi miniștrii apărării ai celor două țări, un pas cheie către producția pe teritoriul Poloniei a tehnicii militare dezvoltate de “Germania Asiei”, cum este supranumită Coreea de Sud pentru performanțele sale tehnice din ultimele decenii.
Rusia desfășoară în mod deliberat instalații militare în apropierea obiectelor civile din peninsula Crimeea ocupată, potrivit analiștilor Institutului American pentru Studiul Războiului (ISW). Rușii încearcă să descurajeze Ucraina să efectueze lovituri aeriene.
Premierul israelian, Benjamin Netanyahu, a afirmat duminică seară că luptele "intense" împotriva mişcării islamiste palestiniene Hamas la Rafah, în sudul Fâşiei Gaza, unde armata israeliană desfăşoară o ofensivă terestră, sunt "pe cale să se încheie", notează AFP și Agerpres.
Ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski, a precizat, într-un interviu acordat TVN24, că Varșovia ar putea închide complet frontiera cu Belarus. Acesta a fost întrebat dacă Varșovia ar putea cere ceva oficialilor de la Minsk după moartea polițistului polonez de frontieră, care a fost înjunghiat de un migrant în apropierea frontierei cu Belarus.
Operaţiunea antiteroristă lansată în republica rusă Daghestan din Caucaz, după atacuri împotriva unor biserici ortodoxe şi a unei sinagogi care s-au soldat cu 16 morţi, s-a încheiat, a anunţat luni Comitetul Antiterorist Rus, informează Agerpres, care citează AFP şi EFE.
Kurt Volker, diplomat american și fost ambasador al SUA la NATO, dar şi fost reprezentant special al SUA pentru negocierile cu Ucraina din 2017 până în 2019, a fost cunoscut pentru declarațiile sale sincere și nediplomatice cu privire la acțiunile Rusiei și agresiunea acesteia în Crimeea și Donbas. Recent, la forumul Black Sea Security Forum de săptămâna trecută de la Odesa, Volker a fost întrebat de publicaţia ucraineană European Pravda pe ce drum ar fi bine pentru Ucraina să meargă pentru a deveni stat membru NATO, în condiţiile în care Washington este încă sceptic cu privire la obiectivul asumat de Kiev.
În lumina amenințărilor Israelului de a lansa un atac pe scară largă împotriva sa, Hezbollahul libanez afirmă că încă nu a folosit decât o mică parte din arsenalul său masiv de arme, de la începutul războiului din Gaza declanșat în urmă cu opt luni. Hezbollahul, care primește sprijin în bani și arme din Iran, reiterează că frontul de luptă cu Israelul din sudul Libanului, pe care l-a deschis pe 8 octombrie, se află în cadrul susținerii și sprijinului pentru aliatul său, mișcarea de rezistență palestiniană Hamas în războiul împotriva Israelului în Gaza.
Statul Major General (SMG) ucrainean a informat, în dimineața de 23 iulie, că Punctul de Comandă era situat lângă granița cu Ucraina, la nord de orașul Harkov.
Baza Aeriană Mihai Kogălniceanu din România, numită după un sat din apropiere care onorează un politician liberal din secolul al XIX-lea, este pe cale să devină cea mai mare bază NATO din Europa, depășind Ramstein din Germania, se precizează într-un articol publicat de BBC unde este descrisă importanţa prezenţei militare occidentale pe teritoriul României.
Marina ucraineană a prezentat în imagini modul în care, în cooperare cu Serviciul de Securitate al Ucrainei, a distrus o hală, aflată în regiunea Krasnodar, unde erau depozitate drone Shahed. "Noi imagini din satelit confirmă distrugerea depozitelor și a locurilor de pregătire pentru dronele Shahed-136/Geran-2, a unor clădiri destinate instruirii, a unor centre de control și comunicare pentru aceste drone, situate în Krai Krasnodar", se arată într-un comunicat de presă.
Ofensiva rusă din nord este sufocantă, lipsită de oameni, de arme și de energie ofensivă generală, și ar putea să se epuizeze în următoarele câteva luni, susține Shashank Joshi, jurnalist specializat în domeniul apărării al revistei The Economist.
