Relațiile dintre Teheran și Baku puteau fi descrise ca tensionate, în cel mai bun caz, dar s-au înrăutățit din 27 ianuarie, când un atac asupra ambasadei Azerbaidjanului din Iran s-a soldat cu moartea unui ofițer de securitate, iar Aliyev a acuzat instituția iraniană că se află în spatele acțiunii.
Unul dintre factorii de tensiune este relația de apropiere dintre Baku și Tel Aviv. Ceea ce amplifică disensiunea este încercarea de asasinare, de luna trecută, a lui Jan Fadel Mustafa, deputat azer care a criticat influența iraniană. De asemenea, Azerbaidjanul a arestat recent opt persoane sub acuzația de spionaj în favoarea Teheranului.
Serviciile de informații iraniene au susținut că unul dintre principalii suspecți ai atacului terorist din octombrie 2022 de la altarul Shah Cheragh din orașul iranian Shiraz, soldat cu uciderea a 13 persoane, a fost cetățean azer.
Coridorul Zangezur. Foto: TRT World
Războiul din Karabakh din 2020 a schimbat jocul la granițele de nord ale Iranului, iar regiunea muntoasă a fost timp de trei decenii în mâinile armenilor, înainte ca Azerbaidjanul să o cucerească folosind arme avansate turcești și israeliene.
Această schimbare geopolitică a alarmat Iranul, care și-a exprimat în mod repetat îngrijorarea cu privire la impactul unei reglementări susținute de Rusia asupra intereselor sale naționale.
Potrivit analizei, un exemplu în acest sens îl reprezintă avertismentele emise de armata iraniană și alte autorități cu privire la întreruperea rutelor de tranzit pentru mărfurile iraniene către Rusia și posibilele modificări ale graniței dintre Iran și Armenia odată cu deschiderea coridorului Zangezur.
Coridorul, planificat să lege Azerbaidjanul și Republica Autonomă Nahicevan de Rusia și Turcia fără puncte de control armene, a fost conceput pentru a facilita comunicarea dintre Asia, Europa și Orientul Mijlociu, iar ideea a fost promovată în mare măsură după succesele azere în războiul din Karabakh.
Drept urmare, autoritățile iraniene au dislocat armata și au desfășurat exerciții militare la granițele cu Azerbaidjanul, exprimându-și în același timp îngrijorarea cu privire la aceste schimbări și cerând prudență și o analiză atentă a repercusiunilor acestora. Armenia se opune ferm acestui plan.
Traseul coridorului Zangezur este, de asemenea, conceput pentru a conecta Turcia, Azerbaidjanul și Asia Centrală, o zonă pe care Ankara și Baku o descriu drept "lumea turcească". Un analist iranian a afirmat: "Acest coridor înseamnă îndepărtarea Iranului din geopolitica din Caucaz".
Analiza evidențiază că această măsură ar putea fi un preludiu la ocuparea provinciei Syunik din Armenia, care este provincia prin care trece coridorul Zangezur. Întreaga graniță dintre Iran și Armenia este situată în provincia Syunik și anexarea acesteia la Republica Azerbaidjan înseamnă eliminarea completă a graniței dintre Iran și Armenia.
Astfel, Azerbaidjanul și Turcia ar controla rutele comerciale vitale și ar putea tăia oricând accesul Iranului la Europa. Atunci când "lumea turcească" va fi conectată, Iranul va pierde toată Asia Centrală.
Conform activiștilor iranieni, "Republica Islamică ar fi trebuit să sprijine Armenia în timpul războiului din Karabakh din 2020, iar acest lucru ar fi fost în interesul nostru național. În schimb, Teheranul a susținut Azerbaidjanul".
Aceștia au adăugat că abordarea Republicii Islamice față de Baku, numită "națiune", consideră Azerbaidjanul, care are o majoritate șiită, ca un pământ islamic.
Un activist a susținut că cei patru reprezentanți ai liderului suprem Ali Khamenei din provincii, care au susținut Baku în războiul Nagorno-Karabah, au fost "induși în eroare de cei care au spus că Iranul ar trebui să sprijine Azerbaidjanul, deoarece Statele Unite susțin Armenia”.
Un alt activist consideră că instituția iraniană de guvernământ a fost infiltrată de Turcia și Azerbaidjan, o opinie care nu are dovezi de susținere, dar are rădăcini în percepția că Iranul a gestionat slab evoluțiile de la granița sa de nord. Acesta a subliniat o altă slăbiciune, răspândirea presei azere în Azerbaidjanul iranian, care pare să fi fost permisă tacit de autoritățile iraniene.
În acest context, există un avertisment că "atunci când Azerbaidjanul va scăpa de problema sa armeană, se va concentra asupra Iranului cu ajutorul Israelului și Turciei".
Analiza subliniază faptul că oficialii iranieni sunt din ce în ce mai preocupați de influența Israelului asupra politicii Azerbaidjanului față de Iran.
Un analist din Tabriz a declarat că Israelul dorește să crească tensiunea și insecuritatea de-a lungul graniței de nord-vest a Iranului. Prezența și influența Israelului în Azerbaidjan servesc două scopuri principale: în primul rând, demonstrează puterea influenței Israelului în rândul populației, care este predominant șiită de origine iraniană, în al doilea rând, Israelul încearcă să exploateze liniile de falie etnice și să creeze false sensibilități pentru a exacerba tensiunile existente între Iran și Azerbaidjan.
Potrivit unui fost diplomat iranian, Israelul joacă, de asemenea, un rol în politicile agresive ale Azerbaidjanului față de Armenia, deși menține o cooperare secretă în domeniul informațiilor cu ambele țări.
Cu toate acestea, concluzionează analiza, nu este de așteptat niciun conflict în curând. Dar dacă Azerbaidjanul merge înainte cu coridorul, există solicitări ca Iranul să acționeze decisiv și să se angajeze într-un "război limitat".
Deși există o recunoaștere a faptului că acest conflict va fi foarte periculos, Teheranul ar putea descoperi că de fapt poate înfrâna mișcările Azerbaidjanului dacă dezvoltă o relație mai puternică cu Washingtonul.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Un pachet de înțelegeri strategice vechi de decenii, care include prezența militarilor americani pe teritoriul statelor aliate din Asia, este pe cale să fie reevaluat din temelii de administrația Trump
Vasile Bănescu, invitat special în podcastul „Obiectiv EuroAtlantic” – o ediție despre credință, propagandă și sensul Învierii în vremuri de război.
O explozie, survenită pe 16 aprilie, a distrus o clădire de la fabrica Northrop Grumman Innovation Systems din Promontory, Utah, unde compania produce motoare cu combustibil solid pentru rachete.
Statul agresor Rusia plănuiește în continuare să lanseze o ofensivă în vară, a scris, pe 15 aprilie, pe Telegram, șeful Centrului ucrainean pentru contracararea dezinformării, Andrii Kovalenko. Declarația sa reia afirmațiile președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, potrivit cărora Rusia încearcă să prelungească războiul prin efectuarea cu cinism a unor atacuri în fiecare zi.
Propagandiștii ruși au publicat un material video în care apar operatori de drone FPV care stau întruna dintre clădirile de birouri ale centrului de afaceri Moscow City și coordonează atacuri de la distanţa asupra Ucrainei. Potrivit presei ruse, „o dronă de atac FPV controlată de la Moscova a lovit pentru prima dată o facilitate militara a forțelor armate situată în Ceasiv Iar.
Președintele Donald Trump a promulgat la 9 aprilie o nouă politică menită să revitalizeze industria americană de construcții navale, care a rămas mult în urma nivelurilor de producție stabilite de Republica Populară Chineză. Textul ordinului executiv, care menționează necesitatea de a consolida „capacitatea de construcții navale comerciale și forța de muncă din domeniul maritim”, reflectă multe dintre preocupările exprimate în rândul omologilor din domeniul apărării din industrie.
NATO a achiziționat un sistem militar bazat pe inteligență artificială de la Palantir, compania americană de software deținută de Peter Thiel, susținător al lui Donald Trump, și care are legături puternice cu Pentagonul. Acesta achiziţie făcută de NATO vine pe fondul creșterii îngrijorării în rândul statelor membre europene ale Alianţei cu privire la o posibilă retragere a SUA din Europa, după ce Trump a amenințat că nu va mai proteja continentul dacă europenii nu vor crește drastic cheltuielile pentru apărare. NATO se grăbește, de asemenea, să țină pasul cu dezvoltarea capacităților militare AI de către rivali precum China.
Germania este dispusă să trimită rachete de croazieră cu rază lungă de acțiune Taurus în Ucraina, a declarat cancelarul german desemnat, subliniind nevoia ca Ucraina să treacă în ofensivă și să forțeze concesii din partea președintelui rus Vladimir Putin. Mai mult, Merz a indicat că rachetele ar putea lovi puncte strategice, inclusiv Podul Kerci cunoscut și sub denumirea Podul Crimeei.
CNN Turk, citând surse aparținând Ministerului turc al Apărării, a informat, pe 13.04.2025, că, în viitorul apropiat, la Ankara, vor avea loc negocieri privind Inițiativa Mării Negre.
Principalul comandant american din Pacific i-a avertizat joi pe senatori din Congres că sprijinul militar pe care China și Coreea de Nord îl acordă Rusiei în războiul său împotriva Ucrainei creează un risc de securitate în regiunea sa, deoarece Moscova oferă în schimb asistență militară critică ambelor țări.
Forțele ruse câștigă teren în Ucraina prin îmbinarea forței brute de tip sovietic cu tacticile moderne bazate pe utilizarea dronelor și artileriei, creând un „efect de bulgăre de zăpadă” implacabil uneori care presează trupele ucrainene să se retragă, a relatat Wall Street Journal într-o amplă analiza a situaţiei frontului din Ucraina.
Se conturează tot mai clar că, în viziunea administrației Trump, încetarea războiului din Ucraina este strâns legată de cedarea controlului unor teritorii. Cu toate acestea, se pare că în rândul principalilor personaje din jurul lui Trump care susțin o astfel de soluție nu există un acord deplin, iar acest lucru va conduce cel mai probabil la o întârziere și mai mare în obținerea păcii mult dorite.
Un raport apărut în presa germană la 11 aprilie 2025, prezentat de Bojan Pancevski, corespondent politic european șef al Wall Street Journal, a atras atenția experților în domeniul apărării. Echipamentele militare germane furnizate Ucrainei, care alcătuiesc unele dintre cele mai avansate sisteme ale NATO, întâmpină dificultăți din cauza conflictului în curs.
Marea Britanie și Franța intenționează să-i prezinte președintelui SUA, Donald Trump, un plan cuprinzător pentru o „forță de pacificare” postbelică în Ucraina, sperând că îl va convinge pe președintele SUA să se angajeze în garanții de securitate pentru Kiev.
După încheierea războiului din Ucraina, trupele franco-britanice ar putea sta în garnizoane aflate în vestul Ucrainei, în timp ce forțele ruse rămân în continuare sub controlul teritoriului pe care îl ocupă în estul și sudul Ucrainei, a declarat trimisul special al SUA, Keith Kellog, într-un interviu acordat The Times pe 11 aprilie.
Într-o mișcare care ar provoca, fără îndoială, o undă de șoc pe întreg globul și ar modifica fundamental peisajul geopolitic al Arcticii, rapoarte credibile, deși neconfirmate, și o serie de declarații subțiri formulate de la Washington au stârnit speculații intense cu privire la posibila anexare a Groenlandei de către Statele Unite. Deși dezmințirile oficiale rămân ferme, o confluență de imperative strategice, cuplate cu precedentele istorice și cu evoluția competiției dintre marile puteri, sugerează că ideea ca Groenlanda să devină parte a Statelor Unite nu este cu totul în afara sferei posibilităților.
La 9 aprilie 2025, un raport al publicației online marocane Defense Arabic a dezvăluit că Algeria a finalizat o nouă bază aeriană militară la doar 72 de kilometri de granița marocană, o acțiune care a atras atenția întregii Africi de Nord și nu numai.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 11 aprilie 2025, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Pe 9 aprilie, Biroul de informare privind apărarea națională al Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze a anunțat elaborarea unei carte albe intitulată „Poziția Chinei cu privire la o serie de probleme legate de relațiile economice și comerciale cu SUA”.
AUKUS se transformă dintr-un parteneriat tehnologic/militar, într-un test politic de încredere strategică între SUA și parteneri.
Balcanii de Vest sunt descriși drept „următorul punct fierbinte” de către oficiali de la cel mai înalt nivel al guvernului britanic și, în contextul în care tensiunile sunt în creștere, Marea Britanie insistă ca toate cele șase state din regiune să adere la UE pentru a se feri de influența Rusiei.
Președintele Donald J. Trump a semnat, la 9 aprilie 2025, un ordin executiv intitulat „ Reforming Foreign Defense Sales to Improve Speed and Accountability”, o măsură care promite să remodeleze modul în care Statele Unite livrează echipamente militare aliaților lor din întreaga lume.
Oficiali militari ucraineni, francezi și britanici au discutat despre solicitările Ucrainei pentru o potențială misiune de menținere a păcii, Ucraina urmărind să obțină forțe de menținere a păcii pentru a preveni o viitoare agresiune rusă.
Forțele de apărare aeriană ale Ucrainei au primit exact jumătate din minimul de sisteme Patriot pe care Kievul le-a cerut de la parteneri occidentali, dar se pare că există o problemă și mai mare. Intensificarea atacurilor cu rachete balistice rusești asupra orașelor ucrainene a evidențiat încă o dată nevoia critică de sisteme de apărare antirachetă pentru ucraineni.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a confirmat că trupele ucrainene operează în regiunea Belgorod din Rusia pentru prima dată de la începutul războiului. Forțele au cucerit 13 kilometri pătrați în apropierea satului Demidovka, cu scopul de a proteja orașele de frontieră ucrainene și de a deturna resursele rusești de la Donețk.
SUA, fiind cel mai puternic jucător economic de pe planetă, a decis, în cei 80-90 de ani de când conduce lumea, cine, ce și cât produce pe planetă. Și a făcut-o instinctiv, fără să realizeze, exact așa cum o face mâna nevăzută a pieței libere.
O aeronava C-5M Super Galaxy a Forțelor Aeriene ale SUA, care se numără printre cele mai mari aeronave de transport strategic, a ajuns la Diego Garcia, o bază insulară izolată din Oceanul Indian, la 9 aprilie, după ce a părăsit Baza Aeriană Hill din Utah.
Vicepreședintele Comisiei de Apărare din Camera Deputaților, Bogdan Rodeanu (USR), a anunțat că a depus un proiect de lege care interzice participarea militarilor, polițiștilor și altor angajați din structurile de forță la activități de mercenariat sau pază privată fără aprobarea prealabilă a statului. Inițiativa vine într-un context marcat de îngrijorări legate de securitatea națională, într-un an electoral sensibil, cu alegeri prezidențiale programate pentru luna mai.
Deși nu s-au înregistrat pagube majore până acum - statele din nordul Europei sunt în alertă. Sabotajele Rusiei au ridicat la maximum tensiunea în Marea Baltică și nimeni nu știe se va întâmpla dacă următorul atac va fi mai coordonat și mai agresiv. Dacă Rusia ar lansa un atac asupra Europei? Dacă asta înseamnă război?
Anunțul surpriză vine în timp ce Departamentul Apărării se pregătește să concedieze zeci de mii de civili. Președintele Donald Trump și Secretarul Apărării, Pete Hegseth, au promis, luni, o primă propunere de buget pentru apărare de 1 trilion de dolari, o sumă record pentru forțele armate ale SUA.
Pașii următori ai Rusiei în ceea ce privește rezolvarea conflictului din Ucraina vor depinde de modul în care va decurge armistițiul anunțat de Putin cu ocazia celei de-a 80-a aniversări a Zilei Victoriei. Acest lucru a fost declarat joi (08.05.2025) de consilierul președintelui rus, Yuri Ushakov, răspunzând la o întrebare a unui corespondent al postului de televiziune Pervy Kanal (Channel One).
Fum alb a ieşit pe coşul instalat pe acoperişul Capelei Sixtine de la Vatican. După mai multe tururi de scrutin de la începerea conclavului, cei 133 de cardinali electori l-au ales pe succesorul papei Francisc, potrivit imaginilor transmise în direct de Vatican News.
India și Pakistan, două puteri nucleare, au ajuns din nou în prag de război după ce totul a pornit de la uciderea a 26 de turiști în Kashmirul indian, iar miercuri dimineață, India a lansat un atac aerian asupra mai multor locații din Pakistan iar pakistanezii susțin că au doborât în cascadă trei avioane de luptă indiene de producție franceză Rafale, un MiG-29 și un Su-30, precum și un sistem aerian fără pilot Heron.
DefenseRomania a obținut în exclusivitate informații cu privire la achiziția României de sisteme SHORAD/VSHORAD, sisteme antiaeriene cu rază scurtă și foarte scurtă de acțiune. Informații care confirmă că în România punctul forte cu siguranță nu sunt licitațiile atunci când vine vorba de achiziții militare.
La optzeci de ani de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, moștenirea sângeroasă a conflictului continuă să modeleze politica internațională, alimentând tensiuni și conflicte în diverse regiuni ale lumii. După cum subliniază istoricul Antony Beevor într-un articol recent publicat in revista Foreign Affairs, "istoria rareori este ordonată", iar "lucrurile neterminate dintr-o perioadă persistă în următoarea".
NASA ia în calcul posibilitatea lansării unor rachete către Marte începând cu anul viitor.
S-au spus și scris foarte multe lucruri reprezentative despre putere privită din perspectiva politică. Dar, oamenii simpli precum și majoritatea politicienilor, prinși în vâltoarea vieții, tind să nu conștientizeze aceste învățăminte foarte importante pentru echilibrul societății și pentru siguranța lor.
Germania a publicat miercuri conținutul unui nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina.
Pe 7 mai 2025, Departamentul Apărării al SUA a anunțat o modificare contractuală în valoare de 13.860.386 de dolari acordată companiei Raytheon Co., cu sediul în Tucson, Arizona, pentru producția de rachete de ultimă generație aer-aer cu rază medie de acțiune AIM-120 (AMRAAM) în variantele C8 și D3. Sunt 21 de state care vor achiziționa astfel de rachete, inclusiv Bulgaria. AIM-120 sunt achiziționate însă și de România pentru avioanele sale F-16.
Toate cele cinci țări UE și NATO care se învecinează cu Rusia au declarat că intenționează să se retragă din acordul internațional din cauza amenințării militare rusești.
E.S. domnul Ihor Prokopchuk, Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Ucrainei în România, într-un editorial opinie semnat pentru DefenseRomania, vorbește despre contribuția Ucrainei la victoria împotriva Germaniei naziste, cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la victoria celui de-al Doilea Război Mondial. Excelența Sa subliniază și faptul că azi Ucraina și ucrainenii „se află din nou în fruntea unei confruntări geopolitice între forțele revanșarde și lumea liberă”. Ucraina rezistă azi eroic „rașizmului, care întruchipează neoimperialismul, combină caracteristicile fascismului și bolșevismului, revanșardismului și xenofobiei”.
Majoritatea țărilor europene și-a sporit considerabil cheltuielile militare în 2024: Polonia a cheltuit cu 31% mai mult decât anul precedent și investește 4,2% din PIB pentru apărare, în timp ce Germania este acum pe locul patru în rândul țărilor cu cele mai mari cheltuieli militare (după SUA, China și Rusia) și cheltuiește acum 2,1% din PIB-ul țării.
Comisia Europeană a lansat joi o consultare publică privind posibile contramăsuri împotriva tarifelor americane în cazul eșecului negocierilor comerciale cu Washingtonul și va lansa o dispută la Organizația Mondială a Comerțului
În timp ce Rusia arată reticență față de planul de pace al SUA privind răboiul ruso-ucrainean, Washingtonul începe să schimbe tonul față de Moscova, demonstrând încă o dată puternica versatilitate a politicii externe americane în epoca Trump.
Compania românească de apărare Digital Bit a impresionat la ediția din 2025 a expoziției internaționale DEFEA de la Atena prin prezentarea stației sale telecomandate de arme Agil. Această soluție modulară de generația a șaptea este pregătită să satisfacă cererea tot mai mare de capabilități de luptă la distanță în mediile operaționale complexe de astăzi.
Într-o demonstrație uimitoare de inovație și pricepere tactică, Ucraina ar realizat o premieră mondială prin utilizarea unor nave de suprafață fără echipaj (USV) echipate cu rachete pentru a doborî două avioane de luptă rusești avansate Su-30 Flanker deasupra Mării Negre la începutul lunii mai 2025. Aceste doborâri fără precedent marchează un salt major în ceea ce privește capacitățile antiaeriene ale Ucrainei și indică o schimbare revoluționară la nivelul doctrinelor de război naval și aerian.
Un îndemn corect sau un calcul greşit? Josep Borrell, fost Înalt Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate, scrie într-o analiză politică ca după opt decenii de parteneriat strâns, europenii se adaptează cu dificultate la actualul președinte al SUA, Donald Trump, care se comportă ca un autocrat rus.
Andrii Yermak, șeful Biroului Președintelui ucrainean, a declarat într-un interviu acordat publicației germane Die Zeit că Ucraina este pregătită să se așeze la masa negocierilor de pace cu Rusia, dar numai după implementarea unei încetări complete a focului. Declarațiile sale, publicate și pe canalul său Telegram, subliniază poziția fermă a Kievului în contextul conflictului prelungit.
Partidul Republican sau GOP (Grand Old Party) se confruntă cu o lipsă de direcție clară în politica externă, în ciuda aparentei confruntări între intervenționiști și adepții reținerii. În realitate, problema majoră este lipsa unei politici externe coerente și atractive pentru alegătorii indeciși, în special pentru cei care l-au susținut pe Trump în statele-cheie (swing states) și care l-au trimis de fapt pentru a doua oară la Casa Albă.
Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, solicită o creștere drastică a bugetului anual al apărării.
M10 Booker trebuia să fie un program care înlocuia tancurile Sheridan scoase din serviciu. Doar că Armata SUA nu doar că a refuzat tancul ușor M10 Booker, ci și producția a fost sistată, ceea ce înseamnă că Pentagonul nu are prea multe opțiuni pentru a decide soarta celor aproape 100 de blindate. Iar Ucraina e prima care ridică mâna.
Agențiile de informații americane, inclusiv Agenția Centrală de Informații (CIA) și Agenția Națională de Securitate (NSA), au primit instrucțiuni să își concentreze activitățile de spionaj asupra Groenlandei, au relatat Wall Street Journal și The Guardian.
Mai multe facilități strategice rusești din Saransk și Tula, inclusiv întreprinderi care dezvoltă arme avansate și fabrici de fibră optică, au fost lovite de drone ucrainene.
Un nou raport publicat astăzi de agenția franceză VIGINUM, bazat pe informații din surse deschise (OSINT), a dezvăluit o campanie amplă și continuă de propagare a unor mesaje cu caracter propagandistic orchestrată de actori ruși, utilizând grupul de atac cibernetic cunoscut sub numele de Storm-1516. Raportul detaliază 77 de campanii informaționale rusești distincte începând din 2023, care vizează Franța, Ucraina și națiuni occidentale, dezvăluind un efort complex și constant de subminare a dezbaterii publice și de interferență în procesele democratice.
Un avion de vânătoare F/A-18, care a aterizat pe portavionul USS Harry S. Truman în Marea Roșie, a căzut peste bord, forțându-i pe cei doi piloți să se catapulteze, a declarat miercuri un oficial al apărării pentru Associated Press.
Administrația americană nu împărtășește opiniile pesimiste cu privire la presupusa reticență a Moscovei de a căuta modalități de soluționare a conflictului ucrainean, dar consideră că Federația Rusă cere prea mult de la Ucraina.
India și Pakistanul se luptă din nou între ele. Situația a escaladat de la uciderea a 26 de turiști în Kashmirul indian, iar miercuri dimineață, India a lansat un atac aerian asupra mai multor locații din Pakistan.
Reprezentantul special al SUA pentru Ucraina și Rusia, Keith Kellogg, a anunțat un nou plan al SUA de înghețare a războiului: ce implică acesta? Washingtonul a exprimat ideea unei zone demilitarizate care ar fi controlată de ambele părți.
Într-un interviu difuzat miercuri de BBC, primul acordat de fostul preşedinte democrat de când a părăsit Casa Albă, Biden a afirmat că preşedintele rus Vladimir Putin consideră Ucraina parte a "maicii Rusii" şi e de părere că "oricine crede că el se va opri este pur şi simplu un nătâng".
În timpul unui recent exercițiu militar, desfasurat in Germania pe perioada iernii Brigada a 3-a Combat Team a Diviziei a 10-a Montană a U.S. Army s-a confruntat cu provocări serioase legate de utilizarea dronelor în condiții de vreme rece. Astfel, o primă concluzie arată că elicile înghețate și durata scurtă de viață a bateriilor au fost doar câteva dintre problemele întâmpinate de soldați.
Polonia se confruntă în prezent cu o încercare fără precedent a Rusiei de a interveni în alegerile sale prezidențiale, potrivit mai multor oficiali de la Varşovia. În ultima perioadă s-a înregistrat o creștere semnificativă a activității serviciilor de informații militare ruse în Polonia, ceea ce a stârnit îngrijorări cu privire la integritatea procesului electoral. Alegerile prezidențiale din Polonia sunt programate pentru 18 mai, cu un posibil al doilea tur de scrutin la 1 iunie.
Pe 06.05.2025, surse de monitorizare a navigației au semnalat o prezență navală multinațională semnificativă în Marea Ionică în cadrul exercițiului NATO „Med Strike”. Pe timpul acestuia, mai multe nave de luptă și nave auxiliare operează în sudul Italiei.
