Potrivit mai multor surse din conducerea Ligii pentru Apărarea Drepturilor Pensionarilor Militari (LADPM), care au preferat să vorbească sub protecția anonimatului, noile acte normative sunt binevenite în contextul regional actual de securitate, dar, prin aplicarea unor reglementări diferențiate, mai mult creează disensiuni în ansamblul sistemului de apărare națională decât să aducă beneficiile scontate de inițiator conform notelor de fundamentare.
“Dacă ne referim doar la solda de grad, se poate afirma că evitarea reglementării aspectelor care privesc rezerviștii militari generează o adevărată anomalie în sistemul militar din România, oricum ar fi privit acesta, ca tradițional sau ca modern după standardul armatelor NATO”, a declarat unul dintre rezerviști.
Militarii reclamă fragilitatea și incoerența legislativă privind drepturile cuvenite atât în calitate de cadre active, cât mai ales ca militari rezerviști sau în retragere, situație devenită cronică după 2010.
Neactualizată cu evoluția salariului de bază minim brut garantat în plată (respectiv a valorii de referință) timp de 12 ani, solda de grad a parcurs o adevărată telenovelă legislativă regizată politic, cu final nefericit. S-a ajuns ca, de peste doi ani, pentru același grad deținut, acest drept să se acorde diferențiat între militarii aflați în activitate și cei trecuți în rezervă, precum și între înșiși militarii din rezervă, iar situația continuă să genereze de la an la an noi diferențieri între aceștia.
În prezent, realitatea este și mai greu de înțeles pentru un sistem eminamente ierarhizat, pentru că s-a ajuns ca cuantumul soldei celor mai mici grade militare în activitate să îl depășească cu mult pe cel al celor mai mari grade în rezervă, situație nemaiîntâlnită în istoria Armatei României și cu siguranță în nicio altă armata a unui stat civilizat.
Spre exemplu, solda de grad a unui general, amiral, chestor general de poliţie în rezervă este de 410 lei, în timp ce solda de grad a unui caporal clasa II-a în activitate ajunge conform noii actualizări la 1.390 lei. De asemenea, solda de grad a cadrelor militare trecute în rezervă în 2023 diferă de cea a gradelor corespunzătoare care au făcut acest pas în 2024.
"Gradul militar este înainte de toate un drept prin care ni se recunoaște calitatea de cadru militar în plan social, iar cuantumul soldei de grad reprezintă măsura acestei recunoașteri sociale”, subliniază unul dintre interlocutori citând din Statutul cadrelor militare. “În spiritul legii, gradul militar nu poate să fie raportat la poziția de militar activ sau rezervist, fie doar și pentru simplu fapt că, într-un scenariu tot mai ușor de imaginat, potrivit literei legii aceștia ajung să lupte pe front umăr la umăr, iar inechitățile nu fac decât să semene discordie între militari și să afecteze esența succesului în luptă, adică a unității și coeziunii trupelor.”
Într-adevăr, potrivit Legii 446 din 2006 cu modificările ulterioare, rezerviştii care au îndeplinit serviciul militar activ sunt primii care completează planurile de mobilizare ale instituţiilor cu atribuţii în domeniul apărării, făcând parte din rezerva operaţională dacă au îndeplinit serviciul militar activ în ultimii 5 ani și apoi trecând în rezerva generală unde pot fi “întrebuințați” până la vârsta de 63 de ani.
“Toți cei care sunt acum în activitate sunt pregătiți de noi. Am fost primele generații la instruire și la conducere când am intrat în NATO, am fost cei care am mers la cursurile de specializare ale furnizorilor de tehnică occidentală și apoi i-am instruit pe cei care sunt acum activi după principiul train-the-trainer, am exploatat primele radare, sisteme de rachete sau avioane standard NATO. Suntem siguri că, în caz de nevoie tot greul pe noi cade. Când e vorba de apărarea țării totul se reduce la dăruire și patriotism… Voluntarii din sistemul civil nu vor veni în număr suficient oricât de bine vor fi plătiți, pentru că nu au fost educați în acest spirit. Iar cei care vin doar pentru bani nu vor fi persoane de calitate, pe care să te poți baza în luptă. În caz de mobilizare, i-am avea în subordine pe mulți dintre actualii activi și rezerviști voluntari, însă e dificil să te perceapă corect când ei câștigă de trei-patru ori mai mult”, sintetizează situația președintele unei filiale județene a LADPM.
Un alt membru al asociației atrage atenția asupra faptului că pe grupurile de socializare ale structurilor asociative militare, care însumează peste o sută de mii de membri, se poate ușor observa că frustrările rezerviștilor în principal legate de solda de grad au ajuns la un nivel extrem de ridicat.
,,Sunt extrem de multe voci care cer tuturor militarilor, activi și pensionari, să dea dovadă de unitate maximă și, împreună cu familiile și cu apropiații lor, să voteze împotriva partidelor care au permis o astfel de anomalie, după cum sunt voci, ce-i drept mult mai puține, care spun că ar trebui ca și rezerviști să răspundă solicitărilor statului “de cinci ori mai încet”, făcând aluzie la raportul dintre soldele de grad”, declară acesta.
“Știți cât de “amabil” arată pentru noi un ordin de chemare doar pentru clarificarea situației militare?”, întreabă acesta deschizând telefonul și arătând o poză cu un înscris imperativ care se încheie cu trimiterea la Legea 128/2018 și cu “amendă de la 1020 lei la 3060 lei. “Ca să nu mai spun cum arată Ordinul de chemare a rezerviștilor la mobilizare sau la război”, continuă acesta întinzând totuși aparatul pe ecranul căruia un text cel puțin la fel de amenințător se termina cu''... veți suporta consecințele Codului Penal art. 435, care prevede închisoare de la 2 la 7 ani.”
În prezent, toate așteptările rezerviștilor din structurile militarizate din România sunt legate de revenirea la prevederile inițiale ale Legii nr. 80/ 1995, referitoare la solda de grad, cu atât mai mult cu cât OUG nr. 28/2024, care modifică această lege, se află în dezbatere parlamentară.
“Am trimis solicitări argumentate președinților celor două camere parlamentare și comisiilor pentru apărare, ordine publică și siguranță națională privind necesitatea includerii în actele normative a prevederii de actualizare a soldei de grad din baza de calcul a pensiei militare în conformitate cu cea aplicabilă militarilor în activitate.
La recomandarea specialiștilor noștri, le-am sugerat și cea mai facilă modalitate de implementare, prin completarea prevederilor existente din Legea 80/1995 cu două scurte articole sau alineate reparatorii, dintre care unul a existat tradițional în statutul cadrelor militare, iar celălalt face referire la actualizarea curentă.
De asemenea, pentru o acțiune unitară și amplă în rândul rezerviștilor, așa cum vor fi tot mai multe de aici înainte, am pus la dispoziție textul acestei solicitări tuturor asociațiilor de cadre militare în rezervă și în retragere.
Profit de ocazie pentru a aduce mulțumiri în mod special Asociației Naționale a Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere (ANCMRR) cu toate componentele sale din MApN, MAI, SRI, SIE, SPP, STS și ANP pentru receptivitatea și operativitatea demonstrate, precum și pentru spiritul de unitate pe care îl promovează în cadrul Forumului structurilor asociative din aparare, ordine publica si securitate natională.
Lucrurile nu se încheie aici. Unul dintre colegii noștri a lansat deja o petiție cu o formă mai largă și mai facilă a textului, care în doar câteva ore a strâns mii de semnături, iar noi lucrăm deja să adaptăm manifestațiile anunțate pentru importanta zi de 9 Mai - dată cu multiple semnificații - la răspunsul primit de la autoritățile apelate.
Și fiindcă am făcut referiri la acțiunile comune ale asociațiilor militare care tind să devină tot mai unite, vă pot spune în premieră că la acest moment se constituie un grup de lucru la nivel de specialiști pentru elaborarea unui proiect de lege a pensiilor militare, care să aducă nu doar echitate în randul militarilor, ci și asigurarea unui viitor stabil cadrelor active și creșterea atractivității profesiei militare pentru cei care ezită să intre în sistem.
Întrucât beneficiarul final este securitatea națională, ne-am bucura dacă din grupul de lucru ar face parte și reprezentanți activi din cadrul MApN și ai celorlalte structuri, care pot chiar conduce acest grup. Ar fi constructiv, modern și civilizat”, și-a încheiat intervenția unul dintre vicepreședinții LADPM.
Privită din afară, problema soldei de grad se vede ca cea a unui drept acordat arbitrar, în funcție de contextul politic intern. Impactul bugetar al aplicării acestei măsuri solicitate, considerate o revenire la normalitate, este aproape irelevant, însă nu este deloc exclus să facă parte din calculele care încing mințile politicienilor în acest an.
Însă, spre deosebire de anii anteriori, contextul extern de securitate nu ne mai permite să nu tratăm cu responsabilitate astfel de aspecte, pentru că, prin stimularea și menținerea fisurilor în coeziunea trupelor este afectat întregul sistem și ne autosabotăm capacitatea de apărare. Asta în timp ce vedem cu toții că țările europene acționează în sens invers, cu măsuri concrete și bine susținute financiar pentru întărirea numerică și calitativă a trupelor.
Poate părea prea mult spus, dar acum militarii noștri activi și rezerviști ar trebui tratați cel puțin ca medicii din perioada pandemiei. Pentru că este tot mai clar că, alături de alte națiuni europene, țara noastră trece printr-o criză de securitate regională și națională mai gravă decât pandemia recent depășită și că, pentru prima dată de la încheierea celei de-a doua conflagrații mondiale, România parcurge deja fazele inițiale ale unui război.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Președintele chinez Xi Jinping și-a exprimat duminică sprijinul pentru aderarea Armeniei și Azerbaidjanului la Organizația de Cooperare de la Shanghai (OCS), în timpul întâlnirilor pe care le-a avut la Tianjin cu liderii ambelor țări, în urma tratatului de pace încheiat între cele două state după decenii de conflict, relatează Agerpres și EFE.
Rusia a anunțat săptămâna aceasta cu surle și trâmbițe că a scufundat nava de cercetare medie ucraineană Simferopol, chiar la gura de vărsare a Dunării. La „câțiva centimetri” în termeni geografici, de apele teritoriale ale României.
Uniunea Europeană trebuie să exploreze toate "căile posibile" pentru a utiliza cât mai bine activele ruseşti îngheţate în Europa, în scopul întăririi susţinerii sale pentru Ucraina, a declarat şefa diplomaţiei Kaja Kallas, relatează Agerpres și AFP.
Președintele Donald Trump a ordonat desfășurarea unor nave de război americane în apropierea apelor Venezuelei, pentru a contracara amenințările provenite din partea cartelurilor latino-americane de droguri. Decizia vine la câteva săptămâni după ce liderul american a anunțat o recompensă de 50 de milioane de dolari pentru informații care să ducă la arestarea dictatorului Nicolás Maduro.
Deputatul ucrainean Andrii Parubîi, fost preşedinte al parlamentului de la Kiev, a fost împuşcat mortal sâmbătă la Lviv, în vestul Ucrainei, a anunţat preşedintele Volodimir Zelenski, transmit Agerpres, AFP şi Reuters.
Ministrul Apărării Naţionale, Ionuţ Moşteanu, a arătat că în cadrul reuniunii din Danemarca a miniştrilor apărării din statele UE a susţinut direcţiile esenţiale pentru securitatea României şi a Europei.
Diplomația română reacționează dur după recentele atacuri lansate de Federația Rusă asupra Ucrainei, în noaptea de 27 spre 28 august. Ministerul Afacerilor Externe a anunțat vineri că ambasadorul Rusiei la București, Vladimir Lipaev, a fost chemat de urgență la sediul instituției, unde i-a fost transmis protestul oficial al statului român.
China vrea să cumpere mai multe gaze din Rusia via actuala conductă Power of Siberia 1, în condițiile în care nu au fost făcute progrese cu privire la construirea celei de a doua conducte, Power of Siberia 2, au dezvăluit pentru Reuters două surse din industria energetică, scrie Agerpres.
Oficialii militari americani și europeni sunt din ce în ce mai îngrijorați de aceste zboruri cu drone, chiar dacă sabotajul rusesc a scăzut. Serviciile de informații germane consideră că cel puțin o parte dintre aceste drone au fost fabricate în Iran, iar cel puțin o parte dintre zboruri ar fi putut fi efectuate de pe nave din Marea Baltică.
Începând de mâine, 29 august, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va vizita Letonia, Finlanda, Estonia, Polonia, Lituania, Bulgaria și România.
După ce anul trecut, 10 dintre cei 32 de membri ai NATO s-au aflat sub obiectiv, Alianța anunță că anul acesta toate statele vor aloca pentru apărare peste 2% din PIB.
Șefa guvernului italian, Giorgia Meloni, a avertizat miercuri că "Uniunea Europeană este tot mai mult condamnată la irelevanţa geopolitică, incapabilă să răspundă eficient provocărilor de competitivitate ridicate de China şi SUA", relatează agenţiile Agerpres și EFE.
Preşedintele Nicuşor Dan a semnat miercuri decretul privind trecerea în rezervă a locţiitorului şefului Statului Major al Forţelor Aeriene, generalul-maior cu două stele Constantin Dobre, a informat Administraţia Prezidenţială.
SUA și-au semnalat disponibilitatea de a sprijini orice „plan de securitate” condus de Europa pentru Ucraina post-conflict, a relatat publicația britanică Financial Times, citând oficiali europeni anonimi.
Liderii Franței, Germaniei și Poloniei urmează să viziteze astăzi Republica Moldova pentru a-și exprima sprijinul, cu o zi înainte de începerea campaniei electorale pentru alegerile parlamentare tensionate de luna viitoare, pe fondul acuzațiilor de interferență a Rusiei în politica țării pro-europene de la granița cu Ucraina, relatează AFP și Politico.
Starship, cea mai mare și mai puternică rachetă din lume, a fost lansată din Texas și a efectuat un zbor de 60 de minute.
După ce în 2023 economia Rusiei a recuperat contracția din 2022 a Produsului Intern Brut (PIB), chiar depășind-o, iar în 2024 a menținut trendul de creștere, evoluții de ultimă oră ridică semne de întrebare despre cât va mai rezista piața rusă într-o formă civilizată și reglementată.
Președintele american Donald Trump a declarat miercuri seară că, dacă liderul rus Vladimir Putin nu va fi de acord cu un armistițiu în Ucraina, va impune sancțiuni economice Rusiei, declanșând astfel un război economic.
Avioane de luptă germane au fost trimise să intercepteze un avion de cercetare rusesc de tip Il-20 deasupra Mării Baltice pe 26 august, a informat Deutsche Welle (DW).
Administrația Trump vrea să implice statul în controlul unor companii strategice americane și ia în considerare preluarea de participații la contractori din domeniul apărării, inclusiv Lockheed Martin Corp, a declarat marți secretarul american pentru Comerț, Howard Lutnick.
O bună parte dintre cetățenii Europei a fost anesteziată de propaganda rusă, care acționează de peste 10-15 ani.
Spre exemplu, extinderea NATO a fost prezentată ca o amenințare existențială pentru Moscova, dar realitatea contrazice total narativul rusesc. E suficient să ne aducem aminte când au aderat primele state estice la Alianță. Dacă România, Bulgaria sau balticii au intrat în NATO acum ”doar” 21 de ani, în 2004, în cazul Cehiei, Ungariei și Poloniei acest lucru s-a întâmplat în 1999.
Practic, timp de peste un sfert de secol nu a existat niciun atac sau încercare de destabilizare a Rusiei, ba din contră, Europa a încercat să rămână aproape economic de Moscova prin parteneriate energetice solide.
Colaborarea dintre România și Republica Moldova este una specială. Cele două țări sunt probabil cele mai apropiate state care există în lume, a declarat, marţi, ministrul Afacerilor Externe al Republicii Moldova, Mihai Popşoi, care a mulţumit diplomaţiei române pentru sprijinul "consistent, hotărât, generos şi necondiţionat" acordat ţării sale.
Comisia Europeană ''se împușcă singură în picior'' rămânând tăcută și complice în legătură cu atacurile Ucrainei asupra conductei Drujba, a declarat marți ministrul de externe Peter Szijjarto, subliniind că această conductă este ''de importanță crucială pentru aprovizionarea energetică a Ungariei și Slovaciei'', relatează Agerpres, care citează agenția de știri ungară MTI.
Ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu, s-a întâlnit, luni, cu omologul ucrainean, Denîs Şmîhal, prilej cu care a anunţat că cele două state vor colabora la dezvoltarea unor produse militare, iar companiile româneşti se vor implica în reconstrucţia Ucrainei.
La câteva luni după ce Pakistanul a folosit o rachetă chinezească cu rază ultra-lungă de acțiune pentru a doborî avioane de vânătoare indiene, cererile de finanțare din partea forțelor armate arată că SUA ar putea avea în curând propria armă avansată, după opt ani de dezvoltare: mult așteptata rachetă AIM-260.
Presa de stat nord-coreeană a relatat că incidentul a avut loc în timp ce soldații lucrau pentru închiderea definitivă a frontierei.
Premierul Ilie Bolojan a fost primit, sâmbătă, la Chişinău, de preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, preşedintele Parlamentului din Republica Moldova, Igor Grosu și premeriul moldovean Dorin Recean.
Președintele rus Vladimir Putin a vizitat orașul închis Sarov, unde se află Centrul Nuclear Federal al Rusiei, pe 22 august, a relatat presa rusă.
Olanda va trimite în Polonia două sisteme de apărare aeriană Patriot, un sistem NASAMS, între 1 decembrie și 1 iunie anul viitor.
Sistemele vor contribui la protecția centrelor logistice din Polonia, care asigură livrările de arme către Ucraina. Sistemul SAMP/T (MAMBA) francez dislocat la Capul Midia asigură, din 2022, protecție antiaeriană pentru zona Dobrogea, unde se află infrastructura critică NATO și porturile folosite pentru tranzitul cerealelor ucrainene și echipamentelor militare.
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat pentru NBC News că nu există planuri pentru o întâlnire între președintele Vladimir Putin și omologul său ucrainean Volodimir Zelenski.
Decizia Uniunii Europene de a construi un „zid de drone” la granița estică, cu o implicare directă a Ucrainei, este răspunsul logic la o serie de provocări tot mai acute. Pe 10 septembrie, nouăsprezece drone rusești au intrat în spațiul aerian polonez, iar câteva zile mai târziu, România a confirmat o intruziune similară. Aceste incidente, deși aparent minore, au arătat o vulnerabilitate majoră a NATO: capacitatea Moscovei de a testa apărarea alianței cu echipamente ieftine, care obligă la un răspuns costisitor.
Am aflat de la guvernul României ca o dronă aeriană rusească explozivă a stat nestingherită în spațiul aerian al României timp de aproape o oră după care a intrat în spațiul aerian ucrainean.
Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) este în război cu Rusia și participă efectiv la acesta prin furnizarea de sprijin direct și indirect Ucrainei, a declarat luni (15.09.2025) purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, potrivit agenției de stat TASS. Cu puțin timp înainte, fostul președinte rus, Dmitri Medvedev, avertizase că Moscova va considera protecția spațiului aerian ucrainean de către forțele NATO ca o declarație de război, potrivit rapoartelor DPA și ale revistei Newsweek.
Franța, una dintre puterile nucleare ale Europei, a decis să trimită un mesaj clar, concretizând promisiunile președintelui Emmanuel Macron. Avionul Rafale, capabil să transporte arme nucleare, a aterizat pe teritoriul polonez, o decizie simbolică menită să reasigure aliații de pe flancul estic al NATO și să demonstreze că Parisul este gata să joace rolul de garant al securității continentului.
Afirmațiile părții ruse cu privire la „date nesatisfăcătoare” sau „neconfirmate” fac parte dintr-o practică rusească bine-cunoscută de denaturare a faptelor existente, cu scopul de a evita responsabilitatea pentru încălcarea gravă a normelor dreptului internațional, continuarea agresiunii armate, se arată în comunicatul Ambasadei Ucrainei.
Războiul cel de toate zilele pe care Rusia îl oferă, cu un rar cinism, întregii lumi, costă, doar în Ucraina, 172 de milioane de dolari, a anunțat șefa Comisiei parlamentare pentru buget, Roksolana Pidlasa, pe pagina sa de Facebook.
De cealaltă parte, cheltuielile Rusiei pentru războiul cu Ucraina au fost de 150 de miliarde de dolari (aproape 411 milioane de dolari pe zi).
Într-un context regional tot mai tensionat, marcat de acțiunile militare ale Chinei și de arsenalul în creștere de drone al Coreei de Nord, Japonia își reevaluează fundamental strategia de apărare. O națiune pacifistă, constrânsă istoric de Constituție, se pregătește să investească masiv în tehnologii de ultimă oră pentru a-și securiza granițele. Piesa centrală a acestei noi viziuni este un proiect ambițios, un „scut” modern, adaptat la realitățile războiului din secolul XXI: sistemul Synchronized, Hybrid, Integrated and Enhanced Littoral Defense (SHIELD).
Sistemele actuale nu a fost gândite pentru doborârea dronelor, utilizarea rachetelor antiaeriene costisitoare fiind nesustenabilă într-un război de mare intensitate.
Dronele rusești din România și Polonia nu sunt o coincidență. Incursiunile dronelor rusești în spațiul aerian polonez și românesc sunt testări din partea Federației Ruse.
Expertul militar german, Julian Röpke, a ajuns la concluzia că Federația Rusă și Republica Belarus simulează un atac asupra țărilor NATO în cadrul exercițiului strategic Vest-2025 (Zapad).
Analistul german consideră că forțele aliate din Rusia și Belarus, care spun că practică apărarea regiunii Kaliningrad în timpul manevrelor, se pregătesc, de fapt, să străpungă coridorul Suwalki, care se întinde de-a lungul graniței dintre Lituania și Polonia. Potrivit lui Röpke, Moscova și Minskul vizează cea mai îngustă zonă dintre enclava rusă și Belarus.
Reîntoarcerea în masă a veteranilor ruși provoacă îngrijorare la cele mai înalte niveluri ale societății ruse. Chiar și președintele Vladimir Putin se teme de acest lucru. Prin urmare, potrivit Reuters, Kremlinul, la cererea conducătorului său, a elaborat un plan pentru a ajuta veteranii să se integreze în societatea civilă. Printre altele, aceștia urmează să participe la structurile politice.
Preşedintele american Donald Trump se va afla miercuri şi joi în cea de-a doua vizită de stat în Regatul Unit, prima, în timpul căreia a fost primit de regina Elisabeta a II-a la Palatul Buckingham, datând din 2019.
Londra şi Washingtonul vor semna un acord de colaborare pentru creşterea energiei nucleare în timpul vizitei de stat a preşedintelui american Donald Trump de săptămâna aceasta în Regatul Unit, a anunţat guvernul britanic, precizând că aceasta va contribui la asigurarea investiţiilor pentru finanţarea de noi centrale nucleare, relatează luni Reuters și Agerpres.
Ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu, precizează că piloţii au avut autorizarea să doboare drona, însă au evaluat riscurile colaterale şi au decis să nu deschidă focul.
China se înarmează masiv, dar în același timp, este și într-o ofensivă de imagine de o agresivitate fără precedent. Parada militară de pe 2 septembrie a fost cea mai vizibilă mostră de ”PR politico-militar”, însă zilnic suntem bombardați cu informații privind inovațiile și capacitățile Armatei Republicii Populare Chineze.
Într-adevăr, China a recuperat uluitor decalajul de performanță și calitate privind produsele sale, cel mai bun exemplu fiind industria telefoanelor inteligente, a semiconductorilor sau chiar și cea a autovehiculelor electrice, iar viitorul pară să-i aparțină Beijingului.
Cu toate astea, nu trebuie uitat că în domeniile ”civile” autoritățile comuniste de la Beijing au avut un avantaj pe care nu-l pot valorifica la același nivel în industria militară: ”împrumutul” de tehnologie occidentală, companiile chineze beneficiind de pe urma replicării și îmbunătățirii echipamentelor americane și europene care se produceau în fabricile chineze.
Declarațiile care vin dinspre Beijing trebuie procesate ținând cont, atât de nivelul tehnologic incontestabil al Chinei, dar și de capacitatea mașinăriei chineze de propagandă de a provoca frică în rândul occidentalilor.
O dronă Geran folosită de Federația Rusă în atacurile asupra Ucrainei a pătruns în spațiul aerian al României sâmbătă, 13 septembrie, la ora 18.05 și a fost interceptată de două aeronave de luptă F-16, care executau o misiune de patrulare aeriană în nordul Dobrogei.
Belgia a decis să transfere sub titlul de gratuitate patru nave de tip vânătoare de mine din clasa Tripartite către Bulgaria, ca parte a unui demers de consolidare a securității navale la Marea Neagră. Acțiunea nu vizează doar modernizarea Marinei Bulgariei, ci și un ajutor indirect acordat Ucrainei. În paralel, Olanda va lua o decizie similară și va dona și ea trei astfel de nave Bulgariei. O decizie în zona maritimă ce seamănă mult cu transferul de către Olanda sub comanda României a celor 18 avioane F-16 aflate la Centrul de Pregătire de la Baza 86 Aeriană Borcea. Și acordul privind navele donate Bulgariei, precum și F-urile transferate de olandezi României, au ca solicitare continuarea pregătirii militarilor și tehnicienilor ucraineni pentru a opera pe acest tip de tehnică militară.
Rusia ia în considerare cumpărarea sistemelor S-400 din Turcia, care folosește foarte puțin aceste sisteme. Kremlinul intenționează apoi să le revândă altor țări.
Un incendiu a izbucnit azi-noapte la o rafinărie din Kirishi, una dintre cele mai mari din Rusia, situată la aproximativ 120 de km sud-est de Sankt Petersburg. De asemenea, un incendiu a izbucnit sâmbătă după-amiază la compania petrolieră Bashneft, de lângă orașul Ufa.
Ambele părți încearcă să exploateze orice vulnerabilitate a adversarului pentru a obține un avantaj. Uneori reușesc dar, în cele mai multe situații planurile și acțiunile sunt dejucate, deoarece omniprezentele drone nu mai lasă loc de surprize. Pentru a scăpa de ochiul vigilent al UAV-urilor ucrainene, trupele ruse folosesc de mai mult timp mediul subteran pentru a se apropia în ascuns de pozițiile ucrainene.
Flancul estic al NATO a devenit, după invazia Rusiei în Ucraina, principala zonă de consolidare a apărării colective a Alianței. Polonia și România sunt pilonii de bază ai acestui flanc, fiecare având un rol strategic diferit.
Polonia este poarta de intrare terestră spre Europa Centrală și de Vest, o țară cu o lungă graniță comună cu Rusia (exclava Kaliningrad) și Belarus. România controlează flancul sudic al NATO, cu acces direct la Marea Neagră, o zonă de importanță vitală pentru securitatea Alianței.
Ambele țări și-au asumat angajamentul de a atinge și chiar de a depăși ținta NATO de 2% din PIB alocat apărării, însă strategiile și vitezele de modernizare diferă semnificativ.
Ieri seară, o dronă neidentificată a intrat în spaţiul aerian naţional al României. Două aeronave de luptă F-16 au fost ridicate de la Baza 86 Aeriană Feteşti.
Aeronavele F 16 au detectat o dronă în spaţiul aerian naţional.
„România și miliardele SAFE: între birocratie, datorii și șansa de a renaște industria de apărare”, un editorial pe care Vasile Dîncu, vicepreședinte al Delegației Parlamentului European la Adunarea Parlamentară a NATO (AP NATO) și fost ministru al Apărării în România îl semnează în exclusivitate pentru DefenseRomania. E vorba de programul european prin care România primește 16,6 miliarde de euro pentru înarmare, miliarde care sunt de fapt un împrumut, e adevărat la dobânzi avantajoase, dar care vin cu obligativități privind achiziții comune europene și cu un preț: Adio contractelor pe termen lung cu SUA, industrie parteneră pe care România și-a construit securitatea, precum și cu provocări birocratice. Însă marea provocare va fi renașterea industriei de apărare și cum va reuși România să implice industria de apărare în SAFE, în așa mod încât să devenim producător și nu doar cumpărător. Redăm integral textul opinie semnat de Vasile Dîncu pentru DefenseRomania.
Toți ochii Occidentului fiind ațintiți asupra exercițiului din Belarus “Vest-2025” (Zapad-2025), după ce la precedenta ediție - cea din 2011 - manevrele militare ruso-belaruse au constituit preambul invadării Ucrainei.
Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că este gata să impună sancțiuni dure împotriva țării agresoare, Rusia, dacă toate țările NATO fac același lucru și încetează să cumpere petrol rusesc.
Aproape că a devenit o obișnuință să prezentăm achizițiile de tehnică militară a făcute de Polonia și, ca de fiecare dată, nu putem să nu observăm diferența de ritm între Varșovia și București în ceea ce privește derularea achizițiilor pentru întărirea capacității naționale de apărare.
Belarușii construiesc o bază de rachete, arată imaginile din satelit. Șantierul este situat la 60 de kilometri sud de capitala Belarusului, Minsk, și la 245 de kilometri de granița cu Polonia. Experții spun că baza ar putea fi folosită pentru a găzdui rachete rusești Oreshnik sau chiar arme nucleare.
Armata Germaniei trebuie să ajungă la un total de aproximativ 460.000 de militari pentru a îndeplini noile obiective NATO menite să crească nivelul de pregătire în fața amenințării tot mai mari a agresiunii ruse, spune comandantul său într-un document confidențial văzut de Reuters.
Terminalul din Primorsk a fost suspendat pentru prima dată după atacul care a zguduit piața energetică mondială.
Era doar o chestiune de timp până când versatilitatea micilor și facilelor drone aeriene de tipul FPV va interacționa cu cea a eternului pistol-mitralieră Kalașnikov.
Alianța introduce o misiune flexibilă pentru consolidarea apărării și schimbul de informații în Europa de Est și lansează Operațiunea ” Eastern Sentry” pentru a consolida securitatea pe flancul estic al Alianței, a declarat secretarul general al NATO, Mark Rutte, în cadrul unei conferințe de presă de vineri, 12 septembrie.
O declarație înaintată de Franța și Arabia Saudită, aprobată vineri de Adunarea Generală a ONU, solicită sprijin pentru o soluție cu două state și recunoașterea unui stat palestinian.
