Arma aeriană, una deosebit de periculoasă, deoarece are la bord între 25 și 90 kg de exploziv în funcție de model, a fost monitorizată pe timpul zborului de două avioane F-16 românești care au rămas în aer o oră și trei sferturi, de la 2:25 la 4:08, potrivit unui anunț al Ministerul Apărării de la București, citat de Defense România. În cele din urmă, drona respectivă a părăsit spațiul aerian al României și a intrat în cel ucrainean.
Însă Ministerul român al Apărării sugerează posibilitatea prezenței în spațiul aerian național a unei a doua drone rusești care s-ar fi prăbușit pe teritoriul României.
”Din datele disponibile la acest moment, a fost indicată probabilitatea existenței unei zone de impact pe teritoriul național, într-o arie nelocuită, în proximitatea localității Periprava”, se precizează în comunicatul de presă. Localitatea Periprava este situată pe malul Dunării chiar lângă granița cu Ucraina, la 30 de km N-NV de Sulina.
De la Moscova nu se aude deocamdată nimic în timp ce dinspre București problema nu pare una deosebită.
„Am vorbit azi noapte cu domnul ministru, am vorbit și azi dimineață cu domnul ministru, la cafea, cum era normal. Nu au fost probleme deosebite pe teren, vor continua [prezența dronelor rusești în apropierea sau chiar pe teritoriul României – nota autorului], pentru că urmează iar exporturi de grâne. Asta este, avem un război la granița cu România”, a declarat premierul Marcel Ciolacu.
Atacul Rusiei la Gurile Dunării. Foto: RadioMoldova.md
Cu toată această nouă normalitate, situația din noaptea trecută a fost una atipică, deoarece alerta a fost emisă, pe lângă județul Tulcea, și pentru Constanța care nu este unul de la granița cu Ucraina. Acest lucru înseamnă că drona rusească a zburat mult mai adânc și mai mult timp în spațiul aerian al României decât s-a mai întâmplat anterior. Forțele Aeriene ucrainene, citate de Defense România, au precizat că în spațiul aerian românesc a pătruns un grup de drone, nu una singură, iar una dintre acestea a ajuns până în zona localității tulcene Sabangia, situată la aproximativ 20 de km sud de municipiul Tulcea și la 30 de km de granița cu Ucraina.
Situația, una excepțională, ridică anumite semne de întrebare. Or fi avut rușii un plan anume cu această incursiune mai adâncă a dronei sau a fost pur și simplu incompetență? Dacă a fost un plan, atunci oare Rusia a vrut să reamintească Alianței nord-atlantice un mesaj deja transmis anterior?
În lipsa unei explicații oficiale a Federației Ruse privind violarea spațiului aerian al României și implicit al NATO, se pot face doar speculații despre intențiile adevărate ale Rusiei.
Intrarea din noaptea de 7/8 septembrie a dronei rusești pe teritoriul României a avut loc la puțin timp după o declarație a ministrului polonez de externe, Radoslaw Sikorski, privind posibilitatea ca unități antiaeriene și antirachetă poloneze să protejeze centralele nucleare ucrainene.
Acesta a declarat, pe 6 septembrie, într-un interviu pentru BBC că, în opinia sa, Polonia are dreptul să doboare rachete rusești în spațiul aerian ucrainean dacă acestea amenință centralele nucleare ucrainene, potrivit Defense România.
Deci, mesajul rușilor către NATO ar fi ca țările Alianței nord-atlantice să-și păstreze acasă forțele de apărare antiaeriană deoarece ar putea fi insuficiente pentru a-și putea rezolva propriile probleme iar trimiterea lor în Ucraina nu ar face decât să le îngreuneze și mai mult situația în propriile țări. Cu alte cuvinte, Rusia ar amenința voalat NATO cu un fel de atacuri aeriene efectuate mai mult din greșeală decât intenționat, pe fondul faptului că NATO evită să acuze Rusia că ar face intenționat astfel pătrunderi în spațiul aerian al Alianței.
Desigur, este posibil ca zborul destul de adânc al dronei rusești în România să fi fost în realitate o eroare grosolană a militarilor ruși, un fel de incompetență cu care suntem obișnuiți la regimurile autocratice unde pregătirea profesională trece în planul doi sau chiar trei în comparație cu demonstrarea loialității față de regim.
Dar, acest lucru nu încălzește cu nimic pe civilii din NATO care, se pare tot mai des, vor fi treziți în miez de noapte pentru a merge în adăposturile antiaeriene. Deși ei nu sunt parte în conflict, suportă consecințele unor astfel de situații. Dacă vor ignora alarmele de apărare antiaeriană, ar putea deveni victime colaterale de război.
Nu este vorba de un număr mic de civili care vor fi deranjați din ce în ce mai des de la viața lor obișnuită. Doar în România, județele Tulcea, Constanța, Galați și Brăila, situate în apropierea Ucrainei au o populație totală de aproximativ 1,7 milioane de oameni. Dacă le mai adăugăm și pe cele din nordul țării, ajungem la peste 3,5 milioane de locuitori. La aceștia pot fi adăugați și sutele de mii de turiști care vin în Delta Dunării, la mare, în Bucovina, Maramureș etc. Pentru regiunile de graniță cu Ucraina ale Poloniei, Slovaciei și Ungariei situația este aproape aceeași.
Sistem antiaerian de tip Hawk al Armatei României. Foto: MApN
Să trăiești zi de zi cu această amenințare și incertitudine nu este deloc ușor și având în vedere că este în joc chiar viața oamenilor din aceste regiuni, amenințarea parcă s-ar transforma într-una de natură teroristă, căreia în mod normal ar trebui să i se răspundă adecvat și mai ales preventiv.
Este adevărat că unitățile antiaeriene NATO ar trebui să-și protejeze în primul rând proprii cetățeni, dar tot atât de adevărat este că având în vedere cele mai recente incidente, unitățile antiaeriene ale NATO ar trebui să creeze o zonă de excludere în jurul granițelor Alianței unde Rusia desfășoară acțiuni de luptă. Acea zonă poate fi de 20 de km sau mai mult în funcție de timpul de reacție. Dronele și aeronavele rusești care zboară acolo nu mai pot fi luate de bune că nu vor intra în teritoriul NATO. Ele ar trebui distruse înainte de a pătrunde în spațiul aerian al NATO.
Pentru civilii țărilor Alianței nord-atlantice din zonele respective, care vor fi nevoiți să se adăpostească tot mai des ca urmare a acțiunilor militare rusești care le pun viața în pericol, nu este deloc vorba de normalitate. Pentru ca să li se poată garanta siguranța, poate ar trebui scrise reguli noi, poate ar trebui instituite anumite regimuri de întrebuințare a muniției de război pe timp de pace sau poate acolo nu mai este vorba de starea de pace.
Atât conducătorii politici, cât și comandanții militari au o paletă destul de mare pentru a rezolva problema și nu este exclus ca Ucraina să primească atât rachete occidentale cu rază lungă de acțiune cât și aprobarea ca ele să fie folosite pentru a lovi preventiv locațiile de desfășurare a UAV-urilor Shahed chiar înainte de a fi lansate.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Cea mai înaltă autoritate militară a NATO, Comitetul Militar, se va reuni la Bruxelles pe 15 și 16 ianuarie 2025. Summitul va reuni șefii Statelor Majore ale Apărării din țările membre ale NATO, alături de peste 20 de omologi din țările partenere.
În octombrie 2023, după o lungă perioadă de solicitari, forțele ucrainene au primit în cele din urmă de la Statele Unite rachete balistice tactice MGM-140 ATACMS (Army TACtical Missile System) care puteau fi lansate de sistemul de rachete de artilerie de mare mobilitate M142 (HIMARS). Cu toate acestea, ei nu au fost autorizați să le utilizeze pentru a viza obiective militare aflate pe teritoriul Rusiei. Pentru Washington, scopul era de a evita orice „escaladare” cu Moscova.
„Nimeni nu ne va garanta securitatea, respectarea incontestabilă a încetării focului.” Arhitectul armatei, care în doar două luni a salvat Ucraina de la ocuparea totală de către Rusia oprind înaintarea triumfală a forțelor ruse către Kiev, generalul Viktor Mujenko, fostul șef al Statului Major General ucrainean în perioada 2014 – 2019, avertizează că o eventuală „înghețare” a frontului are foarte multe dezavantaje.
Departamentul american al Apărării (DoD) a publicat raportul său anual intitulat Military and Security Developments Involving the People's Republic of China 2024. Această lucrare foarte așteptată oferă o analiză aprofundată a capacităților militare în creștere, a obiectivelor strategice și a politicilor de securitate ale Chinei, oferind o înțelegere crucială a dinamicii în evoluție a relațiilor SUA-China și a securității globale.
Războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei a generat noi provocări și atribuții pentru producătorii de armament, demonstrând eficiența utilizării unor tehnologii relativ ieftine pe câmpul de luptă. Acest lucru reiese dintr-o analiză a publicaţiei Defense One privind inovațiile tehnologice din domeniul apărării pentru 2024. Analiştii militari au atras atenția asupra dezvoltărilor ucrainene și americane utilizate și testate în război, inclusiv senzori acustici și rețele de smartphone-uri care sunt rezistente la războiul electronic rusesc.
Guvernul condus de conservatori din Finlanda a prezentat un plan amplu de creștere a cheltuielilor pentru apărare de la 6,8 miliarde de dolari în 2025 la 11,5 miliarde de dolari până în 2032. Propunerea guvernului, care a obținut sprijinul majoritar al principalelor partide de opoziție din Eduskunta, parlamentul finlandez, ar repoziționa cheltuielile anuale ale Finlandei pentru apărare mai aproape de 3,3% din PIB, situându-le cu mult peste linia de 2% a NATO. Se preconizează că, în 2025, cheltuielile Finlandei pentru apărare vor ajunge la aproximativ 2,4% din PIB-ul țării.
Joi, 26 decembrie, autoritățile finlandeze au anunțat că au preluat controlul asupra unui petrolier care venea din Rusia. Nava este suspectată de ruperea unui cablu electric în Marea Baltică, precum și de defectarea a trei cabluri de comunicații între cele două țări, care a avut loc miercuri, 25 decembrie.
NATO trebuie să aibă în arsenalul său arme cu rază lungă de acțiune pentru a răspunde amenințării noii rachete balistice hipersonice Oreshnik a Rusiei. Amiralul Pierre Vandier, Comandantul Suprem Aliat al NATO pentru Transformare, a declarat într-un interviu pentru Defense News.
Industria de apărare din Polonia face senzație cu un nou proiect îndrăzneț. În timp ce țările NATO se întrec în a-și moderniza arsenalele în fața agresiunii rusești, Varșovia face un pas semnificativ înainte: dezvoltarea primei sale rachete balistice.
În al treilea an de invazie la scară largă a Rusiei în Ucraina, multe persoane din țările occidentale și din instituțiile internaționale manifestă indiferență față de crimele de război rusești, inclusiv față de execuția prizonierilor ucraineni de către ruși. Această opinie a fost exprimată într-un interviu pentru Radio Liberty de generalul în retragere Ben Hodges, fost comandant al armatei americane în Europa. Acesta s-a arătat nemulțumit de faptul că abordarea crimelor de război ale Rusiei împotriva Ucrainei nu primește suficientă atenție, în special în mass-media.
Potrivit unui comunicat de presă publicat de Saab la 23 decembrie 2024, compania a anunțat un contract cu Swedish Defence Materiel Administration (FMV) pentru modernizarea sistemului de rachete antinavă de coastă al țării. Contractul, evaluat la 70 de milioane de euro, urmărește să sporească capacitatea Suediei de a răspunde provocărilor de securitate în continuă evoluție din regiunea baltică, livrările urmând să înceapă în 2026.
Dronele ucrainene cu rază lungă de acțiune au lovit probabil facilitatea de mentenanță a unui aerodrom militar rus, unde avioanele de luptă erau supuse unor reparații. În noaptea de 23 spre 24 decembrie, un grup de drone ucrainene a atacat un aerodrom militar rus din regiunea Rostov, situat la 5 km nord-vest de orașul Millerovo. Militarii ruşi dintr-o garnizoană din apropierea bazei Millerovo au publicat pe reţele de socializare imagini cu momentul în care se încearcă respingerea atacului ucrainean cu drone.
Petrolierele rusești reprezintă o amenințare la scară largă în ceea ce privește finanțarea războiului și în ceea ce privește daunele aduse mediului înconjurător, Vladimir Putin nu face nimic cu privire la urmările dezastrului rezultat în urma scufundării petrolierelor - cantităţi enorme de păcură ajunse în Marea Neagră, el este interesat doar de Oreshnik și alte nebunii, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Cotidianul britanic The Economist a relatat, la 23 decembrie 2024, că Ucraina avansează în programul său de dezvoltare a rachetelor prin crearea unei versiuni mai mari și mai puternice a rachetei sale de croazieră Trembita, concepută pentru a atinge potențial Moscova. Această nouă evoluție subliniază concentrarea Ucrainei asupra consolidării capacităților sale militare cu soluții rentabile, de producție proprie, în contextul continuării conflictului cu Rusia.
La 35 de ani de la Revoluția română care a debutat la Timișoara în 16 decembrie 1989 DefenseRomania difuzează două episoade speciale ale podcastului Obiectiv EuroAtlantic în care invitat este procurorul Dan Voinea, cel care a instrumentat Dosarul Revoluției și care a trimis în judecată lotul implicat în represiunea de la Timișoara, proces încheiat cu condamnări.
Studiind fragmentele rachetei balistice rusești cu rază medie de acțiune Oreshnik, folosită pentru a lovi orașul ucrainean Dnipro la 21 noiembrie, cercetătorii şi tehnicienii ucrainenii din domeniul apărării au descoperit că prezentarea acestei rachete de către Vladimir Putin ca fiind un fel de ,,proiect nouă'' nu este departe de adevăr.
„Europa trebuie să își asume mai multă responsabilitate pentru propria securitate”, a declarat premierul suedez Ulf Kristersson la summitul Nord-Sud găzduit de Finlanda în acest weekend. La summit au participat liderii Finlandei, Italiei, Greciei și Suediei, precum și conducerea politicii externe a UE. Subiectele summitului au fost apărarea UE, Ucraina și migrația, a declarat Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas.
Rusia a început construcția adăposturilor pentru aeronave la baza aeriană Primorsko-Akhtarsk, în Krasnodar Krai, ca răspuns la utilizarea tot mai intensă de către Ucraina a armelor cu raza lungă de acţiune împotriva aviației rusești. Imaginile realizate din satelit confirmă expansiunea semnificativă a lucrărilor de construcție, inclusiv realizarea structurilor metalice și turnarea betonului pentru a oferi un nivel mai mare de protecție avioanelor, în special împotriva dronelor și rachetelor ucrainene.
Se crede că regimul nord-coreean a transferat sisteme de rachete KN-15 (Pukguksong-2) în Rusia, conform informaţiilor relatate de publicaţia ucraineana Militarnyi. Un material apărut pe un canal de Telegram arată vehicule cu forme cilindrice asemănătoare rachetelor Pukguksong-2, care aparent au fost transportate prin Rusia. De asemenea, Coreea de Nord are o colaborare mai strânsă cu Rusia în domeniul tehnologiei militar și a armamentului, ceea ce reprezintă o nouă provocare pentru securitatea internațională.
Decenii la rând investițiile Germaniei în apărare au fost inexistente, în ciuda faptului că discutăm despre cea mai puternică economie a Europei. Moștenirea celui de-al Doilea Război Mondial și arhitectura geo-strategică de după Războiul Rece încheiat cu înfrângerea URSS au contribuit la lipsa de investiții militare a Berlinului.
Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a sugerat că Statele Unite ar trebui să desfășoare sistemul de rachete anti-balistic THAAD în Ucraina pentru a-l testa împotriva noii rachete ruseşti ,,Oreshnik'', argumentând că acest sistem este inferior sistemului rusesc S-400. Deși Ucraina a solicitat acest sistem în contextul agresiunii ruse, Pentagonul a respins desfășurarea sa în țară, menționând diferențele dintre conflictele din Ucraina și cele din Orientul Mijlociu. Putin a adăugat că observațiile legate de utilizarea sistemului ar putea aduce soluții tehnice valoroase pentru Rusia.
Polonia își intensifică pregătirile pentru a contracara o posibilă agresiune rusă în Europa. De la consolidarea apărării sale aeriene la construirea unui ''scut de apărare estic'' în valoare de 2,5 miliarde de euro, Polonia se pregătește pentru orice, de la pătrunderea rachetelor în spaţiul său aerian până la un posibil conflict major la frontierele sale. Ministrul polonez al Apărării, Wladislaw Kosiniak-Kamisz, a vorbit despre toate aceste într-un interviu exclusiv acordat redacţiei radioului Voice of America (VOA) pentru Europa de Est.
În apropierea bazei din Severomorsk a Flotei ruse de Nord au avut loc mai multe explozii puternice. O înregistrare video, postată miercuri seara pe rețelele de socializare din Murmansk, arată o explozie masivă la orizont.
La 35 de ani de la Revoluția română care a debutat la Timișoara în 16 decembrie 1989 DefenseRomania difuzează două episoade speciale ale podcastului Obiectiv EuroAtlantic în care invitat este procurorul Dan Voinea, cel care a instrumentat Dosarul Revoluției și care a trimis în judecată lotul implicat în represiunea de la Timișoara, proces încheiat cu condamnări.
Armata SUA a desfășurat oficial noul sistem de rachete cu lansare multiplă (MLRS) M270A2 la Brigada 41 de Artilerie de Câmp desfășurată în Germania, ceea ce este esențial pentru consolidarea capacităților sale europene în materie de artilerie. Această măsură vine în contextul în care tensiunile cu Rusia continuă să crească, ca urmare a războiului din Ucraina, unde eficiența versiunilor anterioare ale MLRS-ului american a fost demonstrată în mod constant pe câmpul de luptă.
Departamentul american al Apărării (DoD) a publicat, la 18 decembrie 2024, raportul său anual privind evoluțiile militare și de securitate referitoare la China. Raportul oferă o prezentare detaliată a progreselor militare ale Chinei, cu un accent deosebit pe Forța de Rachete a Armatei Populare de Eliberare (PLARF), unitate care a fost înființată în 2015 pentru a gestiona arsenalul de rachete terestre deținut de aceasta. Potrivit raportului, China are în prezent sub comanda PLARF un total de 3 100 de rachete balistice.
Putin a promovat ceea ce a spus el că este invincibilitatea noii rachete hipersonice a Rusiei.
Un membru al aşa-zisei companii militare private ruse (PMC) Wagner Group a făcut remarci provocatoare, amenințând că va revendica Alaska, reluând retorica care a apărut în cercurile politice rusești în ultimii ani.
Generalul Oleksandr Sîrskîi, comandantul suprem al Forțelor Armate ale Ucrainei, a precizat într-un interviu acordat Le Monde că operațiunea militara din regiunea rusa Kursk a fost un succes. Generalul ucrainean a explicat că nu a avut de ales decât să desfășoare operațiunea.
Nu există unanimitate în rândul aliaților NATO cu privire la problema aderării Ucrainei la alianță. În același timp, este imposibil să se ofere Ucrainei garanții de securitate pentru ca Ucraina să funcționeze ca o țară suverană fără garanția articolului 5 al NATO privind apărarea colectivă. Acest lucru a fost discutat în cadrul discuției Consiliului Atlantic privind consolidarea rezilienței în cadrul Alianței.
Organizația europeană pentru cooperare în domeniul armamentului (OCCAR) a salutat alăturarea Indiei în programul multinațional de aeronave Eurodrone, aceasta devenind a doua țară din Asia-Pacific, după Japonia, care primește statutul de observator.
Mali intenționează să aibă propria sa industrie de apărare până la sfârșitul anului 2025, construind fabrici pentru asamblarea de arme și vehicule și fabricarea de muniții și explozibili, a anunțat generalul Assimi Goita, președinte de tranziție și șeful juntei militare care a ajuns la putere odată cu lovitura de stat din 2021, cu ocazia sărbătoririi a 64 de ani de existență a Forțelor Armate Maliene (Fama).
Kallas spune că președintele american Trump are dreptate când spune că statele membre ale UE nu cheltuiesc suficient pentru apărare.
Racheta balistică Oreshnik folosită împotriva Ucrainei reprezintă o reală provocare pentru sistemele de apărare ucrainene, așa cum de altfel au recunoscut chiar și ucrainenii. Oreshnik are o capacitate majoră de distrugere și poate fi inclusiv integrată cu focos nuclear. Prezentată cu mare fast în presa de propagandă rusă, Oreshnik maschează însă un eșec al unei rachete intercontinentale care ar trebui să fie „imposibil de interceptat”: RS-28 Sarmat.
La începutul invaziei pe scară largă, Rusia a vrut să-l înlocuiască pe președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, cu fostul deputat, pro-rusul Viktor Medvedciuk, ulterior răscumpărat de Moscova contra a 100 de militari ucrianeni care au apărat Mariupolul.
Grupului de Luptă al NATO în România a avut ceremonia de schimbare a comenzii în cursul zilei de marți, 21 ianuarie.
Situația se complică pentru Flota rusă aflată în AMrea Mediterană, după ce noile autorități de la Damasc au reziliat acordul privind închirierea portului Tartus.
Președintele american Donald Trump i-a cerut trimisului special pentru Rusia și Ucraina, Keith Kellogg, să pună capăt războiului din Ucraina în 100 de zile, dar este puțin probabil să reușească, scrie The Wall Street Journal.
Oficialii Securității Internaționale l-au îndepărtat pe adm. Linda Fagan din rolul său de comandant al Gărzii de Coastă, potrivit unei note trimise membrilor serviciului - prima concediere a unui ofițer militar de vârf sub administrația Trump.
Publicațiile rusești susțin că un avion american de cercetare a fost observat în zonele conductelor Turkish Stream și Blue Stream.
Ceangăii sunt una dintre cele mai enigmatice minorități din Europa. În România, aceștia aparțin unui grup etnic localizat în apropierea versanților estici ai Carpaților, în special județele Neamț, Bacău, Iași și Suceava. Majoritatea acestora se află în satele din jurul orașelor Bacău și Roman, de-a lungul râurilor Siret, Bistrița, Trotuș și Tuzlău.
Noul președinte american Donald Trump a declarat că Danemarca nu este capabilă să păstreze Groenlanda, în jurul căreia navighează nave rusești și chineze.
Ungaria nu vrea să renunțe la gazul rusesc, chiar dacă asta înseamnă o dependență periculoasă față de Rusia.
În discursul său de la Forumul Economic Mondial de la Davos, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a făcut apel la Europa să crească cheltuielile pentru producția de armament și să dea dovadă de unitate în politica de securitate. În ceea ce privește procesul de pace din Ucraina, acesta a menționat că una dintre componentele garanțiilor de securitate pentru Kiev ar trebui să fie desfășurarea a cel puțin 200 000 de militari europeni pentru misiuni de menținere a păcii.
Micile avansuri ale unităților Forțelor Armate ale Federației Ruse în diferite sectoare ale frontului, observate de mai multe luni, încep să dea rezultate serioase, afectând cursul campaniei în ansamblu. Acest lucru a fost declarat la Radio NV de către expertul militar ucrainean, Denis Popovich, comentând ceea ce se întâmplă pe front.
Corporația germană de apărare KNDS Deutschland (Krauss-Maffei-Wegmann, KMW) a format un parteneriat cu un reprezentant ucrainean al industriei de apărare. Potrivit rapoartelor, firma nou formată se va concentra pe întreținerea și repararea echipamentelor militare furnizate de Germania pentru Forțele Armate Ucrainene.
Într-un demers neobișnuit, președintele Franței, Emmanuel Macron, a cerut noi propuneri pentru acțiunile de îmbunătățire substanțială a apărării naționale. Deși au trecut sub trei ani de la ultima revizuire a strategiei de apărare, conducerea Franței intenționează să actualizeze din nou documentele în acest sens, inclusiv cel de bază și anume Evaluarea Strategică Națională (în franceză, Revue nationale stratégique).
Principalii lideri europeni și-au declarat disponibilitatea și voința de a dezvolta cooperarea transatlantică cu noua administrație prezidențială a SUA, dar există și avertismente venite din Europa. La 21 ianuarie, principalul purtător de cuvânt al Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, comisarul pentru economie și productivitate, a subliniat că UE și SUA sunt parteneri strategici și a afirmat că cooperarea este importantă „mai ales într-un moment în care regimurile autocratice sfidează din ce în ce mai mult ordinea internațională bazată pe reguli”.
Relațiile dintre Rusia și China nu sunt supuse situației mondiale sau factorilor politici interni. Cooperarea dintre Moscova și Beijing se bazează pe prietenie, încredere reciprocă, egalitate, sprijin și beneficii, a declarat președintele rus Vladimir Putin în timpul unui apel video cu omologul său chinez Xi Jinping.
La 18 ianuarie, aeronave ale Forțelor Aeriene Portugheze au efectuat o misiune de supraveghere a unei nave rusești de cercetare oceanografică care a pătruns în Zona Economică Exclusivă a Portugaliei. Nava, cunoscută pentru capacitatea sa de a investiga infrastructura subacvatică de importanță strategică, cum ar fi cablurile de telecomunicații aflate la mare adâncime, a stârnit îngrijorare din cauza tehnologiei complexe, care includea submersibile capabile să efectueze operațiuni la mare adâncime.
Șeful statului major al armatei israeliene, Herci Halevi, i-a informat pe Netanyahu și pe ministrul apărării că va demisiona începând cu 6 martie, relatează presa locală.
Armata României se află pe pe un drum bun în privința numărului de personal. În ultimul an, s-au alăturat forțelor armate peste 8 mii de persoane, iar numărul ieșirilor nu a depășit 3 mii de persoane.
Donald Trump a blocat ajutorul acordat de SUA altor țări pentru o perioadă de 90 de zile și a ordonat un audit al programelor. Unul dintre primele sale decrete după preluarea mandatului, președintele american Donald Trump a suspendat ajutorul pentru orice alt stat sau organizație. Aceasta măsură ridică întrebarea dacă acest lucru amenință situația din Ucraina, care a primit 66,5 miliarde de dolari sub formă de ajutor pentru armament din partea SUA începând din 2022.
Președintele american Donald Trump și-a manifestat interesul pentru un plan foarte ambițios de a înconjura SUA cu un sistem stratificat de apărare de tip „Iron Dome” (n.r. - Cupola de Fier), pe model israelian.
Trump a cerut țărilor membre NATO să aloce 5% din produsul lor intern brut pentru apărare, spre deosebire de cele 2% anterioare.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a respins cererea lui Călin Georgescu privind impunerea de măsuri provizorii în dosarul în care acesta contestă anularea alegerilor prezidenţiale din România.
Cu administrația Joe Biden s-a încheiat o eră, cea a președinților americani - fie republicani, fie democrați - ale căror viziuni politice au fost ancorate în logica Războiului Rece, cu Europa cap compas.
Turcia se laudă că primul avion de luptă fără pilot (UCAV) stealth Anka-3 a efectuat cu succes lansarea unei rachete.
Armata rusă aruncă în față valuri umane pentru a obține câștiguri teritoriale care să-i permită lui Putin o poziție mai bună în viitoarele negocieri.
„În întrevederea pe care am avut-o astăzi cu Ministrul de Externe și al Comerțului din Ungaria, Péter Szijjártó, am reafirmat angajamentul României pentru securitatea energetică a regiunii noastre și hotărârea de a elimina orice dependență de șantajul energetic al celor care ne-au ținut captivi timp de decenii”, a transmis Sebastian Burduja, ministrul Energiei.
Noul președinte american Donald Trump a spus că dorește să se întâlnească cu președintele rus Vladimir Putin. El nu a menționat o dată, dar a spus că ar putea fi „foarte curând”.
Conflictul din Ucraina 'nu se va încheia mâine și nici poimâine', a atenționat luni președintele francez Emmanuel Macron, într-un avertisment abia voalat la adresa lui Donald Trump, care tocmai depunea jurământul în calitate de președinte al SUA și care a promis un sfârșit rapid al războiului, informează Agerpres și AFP.
