Stoltenberg se află la Seul în prima etapă a călătoriei sale în Asia, care vizează și Japonia ca parte a eforturilor de consolidare a legăturilor cu aliații democrați din regiune în fața conflictului din Ucraina și a asertivității crescute a Chinei.
Acesta s-a întâlnit duminică cu oficiali sud-coreeni de vârf, iar luni a cerut Seulului să facă mai mult pentru a ajuta Kievul, precizând că este „nevoia urgentă de mai multe muniții”.
Printre argumentele aduse, secretarul general a subliniat că țări precum Germania și Norvegia, care au „politici de lungă durată privind blocarea exportului de armament către țările aflate în conflict”, și le-au revizuit după ce președintele rus Vladimir Putin a invadat Ucraina în februarie anul trecut.
„Dacă credem în libertate, democrație, dacă nu vrem ca autocrația și tirania să învingă, atunci ei au nevoie de arme”, a declarat acesta vorbind la Institutul Chey din Seul.
Coreea de Sud, care și-a deschis prima sa misiune diplomatică la NATO anul trecut, este un exportator de arme din ce în ce mai important la nivel global și a semnat recent acorduri pentru a vinde sute de tancuri către țări europene, inclusiv Polonia, țară membră NATO. Însă legea sud-coreeană interzice exportul de armament către țările aflate în război, aspect care îngreunează furnizarea de arme direct Kievului, deși Seulul a oferit Ucrainei asistență neletală și umanitară.
„Este extrem de important ca președintele Putin să nu câștige acest război”, a subliniat Stoltenberg, „pentru că atunci mesajul către alți lideri autoritari, tot din această parte a lumii, precum cei din Beijing, va fi că folosirea forței este modalitatea de a obține ceea ce doresc.”
„China nu împărtășește valorile noastre. China și conducătorii de la Beijing nu cred în democrație, libertatea de exprimare și valorile noastre democratice. [...] China reprezintă o provocare pentru valorile noastre, pentru interesul nostru și pentru securitatea noastră și există multe motive în acest sens”, a mai declarat acesta referindu-se la represiunea împotriva Hong Kong-ului și la tratamentul aplicat de Beijing minorităților de pe continent.
„China este, de asemenea, o provocare, deoarece vedem că investește masiv în capabilități militare mobile, inclusiv rachete cu rază lungă de acțiune, care pot ajunge pe tot teritoriul NATO și, de asemenea, în această regiune”, a adăugat Stoltenberg.
Însă, în mesajul său, oficialul a ținut să precizeze că NATO nu consideră China drept „un adversar” și crede în implicarea acesteia în probleme de interes global, de la controlul armelor la schimbările climatice.
Aliații NATO încă fac comerț cu China, a amintit acesta, dar a adăugat că recentele experiențe privind vulnerabilitățile Europei față de gazul rusesc reprezintă o lecție cheie pentru a nu deveni „prea dependenți de puterile autoritare”.
Stoltenberg a declarat că nu este clar când se va încheia conflictul din Ucraina, apreciind că Putin se pregătește pentru „mai mult război” și achiziționează în mod activ arme din țări precum Coreea de Nord.
Phenianul a negat că ar fi trimis arme Moscovei și a declarat, duminică, că Washingtonul riscă să se confrunte cu un „rezultat cu adevărat nedorit” dacă persistă în răspândirea „zvonului creat de el însuși”.
„Încercarea de a păta imaginea (Coreei de Nord) prin fabricarea unui lucru inexistent este o provocare gravă care nu poate fi permisă niciodată și care nu poate decât să declanșeze reacție”, a declarat Kwon Jong Gun, directorul general al Departamentului pentru afaceri pe relația cu SUA al Ministerului de Externe al Coreei de Nord.
Acesta a numit acuzațiile americane drept „o încercare prostească de a-și justifica oferta de arme către Ucraina”, în contextul în care, la începutul acestei săptămâni, președintele american Joe Biden a promis 31 de tancuri Abrams pentru a ajuta Kievul să lupte împotriva invaziei ruse.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Eficacitatea loviturilor aeriene rusești începe să se vadă. Miile de drone și rachete lansate de Rusia în fiecare lună consumă accelerat rezervele de rachete interceptoare ale Ucrainei.
Rusia a început să utilizeze o nouă bombă aeriană ghidată, în contextul dezvoltării active a armelor sale aeriene pentru a bombarda infrastructura ucraineană. Autoritățile ucrainene spun că noile bombe aeriene ghidate UMPB-5 ale Rusiei au fost lansate de avioanele Su-34 în două regiuni în ultimele două luni, ca parte a testării noii arme.
Bazându-se pe experiențele obținute în timpul războiului din Ucraina, în ultima perioadă, companiile de stat și private rusești dezvoltă și produc în mod activ nu numai UAV-uri de diferite tipuri, ci și sisteme robotice terestre și sisteme mobile de asalt controlate de la distanță pentru Forțele Armate ale Federației Ruse.
Conducta de gaze Asia Centrală-Centru a companiei ruse Gazprom a fost scoasă din funcțiune pe termen nelimitat după o serie de explozii în regiunea Volgograd, a confirmat o sursă din cadrul Direcției Principale de Informații (GUR) a Ministerului Apărării din Ucraina. Conducta transportă gaze din Turkmenistan prin Uzbekistan și Kazahstan către Rusia. Aceasta alimentează mai multe instalații cheie ale complexului militar-industrial rus.
Dronele Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) au atacat sâmbătă noaptea depozitul de drone Shahed de la baza aeriană rusă din Primorsko-Ahtarsk și fabrica militară Elektropribor din Penza. Explozii au fost înregistrate și în alte regiuni rusești.
Statele Unite şi NATO lucrează la un nou mecanism de furnizare de echipamente militare americane către Ucraina şi care vor fi plătite de alte state membre ale Alianţei, potrivit unor surse citate vineri de Reuters.
Germania va transfera două lansatoare Patriot suplimentare Ucrainei, a anunțat vineri, 1 august, Ministerul german al Apărării. În lunile următoare, vor fi trimise toate elementele sistemului Patriot, care vor forma două baterii.
Ambasadorul Rusiei în Danemarca, Vladimir Barbin, a declarat că Danemarca a făcut un pas fără precedent prin acordul semnat cu Ucraina, prin care companiile ucrainene vor produce arme pe teritoriul danez.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut joi întregii lumi să acționeze pentru o schimbare de regim în Rusia și să confiște activele rusești, nu doar să le blocheze, transmit Agerpres și AFP.
Dronele Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) au atacat joi seară fabrica de electronice radio JSC Radiozavod din orașul Penta, vestul Rusiei. Fabrica, potrivit oficialilor SBU, produce echipamente militare cheie.
Parlamentul Ucrainei a aprobat joi un proiect de lege care restabilește independența Biroului Național Anticorupție (NABU) și a Parchetului Specializat Anticorupție (SAP), cărora le-a fost retrasă independența printr-o lege adoptată săptămâna trecută.Parlamentul ucrainean aprobă legea care restabilește independența agențiilor anticorupție. Actul, promulgat imediat de Zelenski
Ministerul rus al Apărării a anunțat astăzi (31.07.2025) că trupele ruse au capturat orașul Chasiv Yar din regiunea Donețk din estul Ucrainei. Informația nu a putut fi verificată din surse independente, a subliniat Reuters. Ucraina nu a comentat încă informațiile despre pierderea locației strategic, pe care forțele invadatoare ruse îl atacă de câteva luni.
În cursul nopții de 31.07.2025, trupele ruse au executat o nouă lovitură combinată cu rachete și drone asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei. Au fost vizate, în special, obiective militare și de infrastructură din captala Kiev și din regiune.
Războiul din Ucraina ar putea fi suspendat în viitorul apropiat. Potrivit premierului polonez Donald Tusk, totul indică acest lucru.
O aeronavă militară C-130 Hercules a Forțelor Aeriene Române a evacut miercuri, 30 iulie, din Israel, 12 pacienţi pediatrici şi 36 de aparţinători, cetățeni palestinieni.
Săptămâna trecută, compania germană de apărare Hensoldt a primit o comandă pentru furnizarea de radare TRML-4D și SPEXER 2000 3D MkIII pentru a consolida apărarea aeriană a Ucrainei. Valoarea totală a comenzii depășește 340 de milioane de euro.
Franţa va paraşuta începând de vineri 40 de tone de ajutoare umanitare în Fâşia Gaza, unde lansările de ajutoare pe cale aeriană au fost reluate duminică pentru a ajuta populaţia înfometată, a anunţat marţi ministrul francez de externe Jean-Noël Barrot, relatează agențiile Agerpres și AFP.
Trupele rusești au avansat spre nord-vest de la Pokrovsk spre Dobropillye, cucerind un sat și apropiindu-se de altul, au declarat miercuri analiștii proiectului Ukrainian Deep State. Pozițiile rusești se apropie de un drum cheie de aprovizionare care leagă Dobropillye de Pokrovsk.
Serviciul de Securitate ucrainean (SBU) a neutralizat o tentativă de asasinat asupra lui Serhii Filimonov, comandantul Batalionului 108 Independent de Asalt „Lupii Da Vinci”, una dintre cele mai recunoscute unități de front din Ucraina.
Uniunea Europeană a suspendat toate ajutoarele financiare acordate Ucrainei după ce parlamentarii au votat săptămâna trecută controversata Lege 21414, care afectează independența principalelor structuri de luptă împotriva corupției.
Președintele american Donald Trump a scurtat luni termenul limită pe care îl acordase Rusiei pentru a pune capăt războiului din Ucraina. Noul termen limită urmează să expire în nouă până la unsprezece zile. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat doar că conducerea rusă a luat act de această evoluție.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a reiterat luni că Israelul nu-şi va înceta ofensiva în Fâşia Gaza până când nu-şi va fi îndeplinit cele două obiective principale: eliminarea Hamas şi aducerea acasă a tuturor ostaticilor israelieni deţinuţi în continuare de gruparea islamistă în Fâşia Gaza, relatează Agerpres și EFE.
La recenta conferință LANDEURO 2025 de la Wiesbaden, Germania, Robert Brovdi, supranumit ”Ungurul”, este unul dintre membrii elitei armatei ucrainene - a avertizat țările NATO că nu sunt pregătite să se apere împotriva atacurilor masive, cu sute de drone pe zi.
Într-un război dominat de drone sunt rare momentele când două tancuri ajung practic la o confruntare directă, față în față. Un astfel de moment a fost suprins pe frontul din Ucraina, unde un tanc rusesc s-a duelat cu un tanc ucrainean.
Președintele american, Donald Trump, a declarat astăzi (28.07.2025) că va scurta termenul de 50 de zile pe care l-a acordat anterior Rusiei pentru a pune capăt războiului împotriva Ucrainei la 10 sau 12 zile. El a spus că va confirma noua dată în viitorul apropiat. Acest lucru a fost raportat de Sky News, Reuters și AFP. Șeful Casei Albe a făcut aceste remarci la o întâlnire cu premierul britanic, Keir Starmer, în Scoția.
În timpul războiului de 12 zile cu Iranul, SUA au folosit peste 100 de rachete THAAD, dezvăluind o lipsă critică de interceptoare și o amenințare la adresa securității globale.
Portalul rusesc de propagandă Topwar.ru, o portavoce a Moscovei, a informat, pe 27.07.2025, preluând o știre a agenției Reuters, că serviciile de informații sud-coreene au ajuns la concluzia că armata rusă pregătește o nouă ofensivă în Ucraina, cu sprijinul militarilor nord-coreeni.
Pe fondul accentuării crizei umanitare din Fâșia Gaza, poziția Franței privind recunoașterea Palestinei ca stat pare să câștige teren în Europa. Parlamentari britanici din nu mai puțin de nouă partide politice au semnat recent o scrisoare comună adresată prim-ministrului Keir Starmer, prin care solicită guvernului recunoașterea statului palestinian independent.
Ministerul rus al Apărării a anunțat sâmbătă (26.07.2025) că a capturat a doua localitate din regiunea ucraineană Dnipropetrovsk. După satul Dachne, Maliyivka este următorul sat cucerit în timpul ofensivei rusești în regiunea cunoscută, printre altele, pentru minele de cărbune, scrie agenția de presă slovacă TASR, care a preluat informații pe această temă de la TASS și AFP.
Guvernul german a exclus vineri posibilitatea de a urma exemplul Franţei şi să recunoască statul palestinian, estimând că acest pas necesar către soluţia a două state (israelian şi palestinian) trebuie să se desfăşoare abia la sfârşitul procesului de pace, relatează agenţiile Agerpres, Reuters şi EFE.
Președintele rus Vladimir Putin a vizitat orașul închis Sarov, unde se află Centrul Nuclear Federal al Rusiei, pe 22 august, a relatat presa rusă.
Olanda va trimite în Polonia două sisteme de apărare aeriană Patriot, un sistem NASAMS, între 1 decembrie și 1 iunie anul viitor.
Sistemele vor contribui la protecția centrelor logistice din Polonia, care asigură livrările de arme către Ucraina. Sistemul SAMP/T (MAMBA) francez dislocat la Capul Midia asigură, din 2022, protecție antiaeriană pentru zona Dobrogea, unde se află infrastructura critică NATO și porturile folosite pentru tranzitul cerealelor ucrainene și echipamentelor militare.
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat pentru NBC News că nu există planuri pentru o întâlnire între președintele Vladimir Putin și omologul său ucrainean Volodimir Zelenski.
Exerciţiile navale din Marea Baltică au avut ca scop evaluarea unităţilor submarine de apărare împotriva sabotajelor, a explicat ministerul rus al apărării. De asemenea, în regiunea Kaliningrad, tancurile rusești exersează evacuarea după un atac cu drone.
Însă, după ce a fost prinsă de atâtea ori cu minciuna, Moscova nu mai reușește să convingă pe nimeni privind caracterul pur defensiv aș exercițiilor sale militare.
Agenții FBI au percheziționat casa fostului consilier pentru securitate națională John Bolton, care l-a numit anterior pe Trump inapt să servească funcția de președinte, a relatat Associated Press, citând o persoană familiarizată cu situația.
În ultimele zile, ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a reușit performanța de a-l pune în paranteză pe șeful său, Vladimir Putin, și chiar pe președintele SUA, Donald Trump.
În ultima vreme s-au înmulțit evaluările unor analiști, care se promovează ca fiind neutri, și care încearcă să ne convingă de faptul că Rusia este un tăvălug care nu mai poate fi oprit. Situația de pe teren ne arată exact contrariul: realitatea e că în aproape 3 ani de război, mai puțin de 1% din teritoriul Ucrainei, a fost ocupat de trupele ruse.
Scutul nuclear al Rusiei ar trebui consolidat în următorii ani din cauza „amenințărilor colosale” cu care se confruntă cea mai mare putere nucleară a lumii, a declarat joi șeful corporației nucleare de stat ruse Rosatom, Alexei Lihacev.
Guvernele europene analizează în prezent propunerea premierul italian Giorgia Meloni privind implementarea unor garanții clare de securitate pentru Kiev, care i-ar obliga pe aliații Ucrainei să decidă în termen de 24 de ore dacă vor interveni în cazul unui noi agresiuni ruse.
SUA și statele europene au dezvoltat opțiuni militare ce urmează să fie analizate de consilierii pe securitate națională. Europa ar urma să suporte cea mai mare parte a efortului, în timp ce Washingtonul își evaluează rolul. Trump exclude trimiterea de trupe americane, dar nu elimină posibilitatea implicării militare indirecte.
Rusia construiește de doi ani în regiunea Kaliningrad o facilitate de culegere de informații militare (SIGINT), la doar 25 km de granița cu NATO. Este vorba despre un centru masiv de război electronic, o "ureche" uriașă a Moscovei, capabilă să asculte, să intercepteze comunicațiile radio și chiar să bruieze sisteme de navigație pe un perimetru extins, de la Marea Baltică, până în inima Europei.
Unul dintre cele mai surprinzătoare momente ale ultimelor zile a fost o postare a președintelui american Donald Trump pe platforma sa, Truth Social. Postarea, apărută joi dimineață, a generat un val de reacții, mai ales pentru că a apărut pe fondul discuțiilor de pace dintre Rusia și Ucraina, discuții în care chiar Trump este implicat.
În mijlocul unui conflict care a redefinit războiul modern, transformând drona într-un instrument strategic de maximă importanță, un scandal izbucnit la fabrica franceză Renault ridică o întrebare inconfortabilă: cât de adâncă este influența rusească în Europa, chiar și acolo unde te-ai aștepta mai puțin? Deși pare un simplu conflict de muncă, opoziția unor angajați Renault față de producția de drone pentru Ucraina pare a fi mult mai mult decât atât.
Războiul din Ucraina a rescris multe reguli ale conflictului modern, iar drona a devenit vedeta incontestabilă. De la drone de recunoaștere minuscule la "viespi" FPV (first-person view), aceste vehicule aeriene fără pilot au dovedit că pot paraliza mișcări de trupe, pot lovi zone care erau considerate pana recent de neatins și pot provoca o uzură constantă inamicului. Cu toate acestea, sub zumzetul omniprezent al dronelor se ascunde o întrebare fundamentală pentru Alianța Nord-Atlantică: pot aceste instrumente ieftine să înlocuiască artileria, tancurile și rachetele tradiționale, care costă milioane de dolari?
Relațiile dintre Statele Unite și Turcia continuă să fie tensionate, iar poziția Washingtonului privind reintegrarea Ankarei în programul de avioane de luptă F-35 rămâne neschimbată. Într-o scrisoare oficială, Departamentul de Stat american a confirmat că opoziția sa este neclintită, reiterând condițiile pe care Turcia ar trebui să le îndeplinească pentru a spera la o normalizare a situației.
Ucraina a anunțat o nouă armă de temut, racheta de croazieră cu rază lungă de acțiune denumită „Flamingo”, capabilă să lovească ținte la o distanță de 3.000 de kilometri. Președintele Volodimir Zelenski a confirmat testele și a estimat că producția de masă va începe la finalul acestui an sau la începutul anului viitor. Dar, în spatele succesului propagandistic, se ascunde o poveste plină de contradicții și întrebări.
În februarie și martie 2022, forțele ruse au aflat pe propria piele că avansurile rapide pe un front îngust nu dau rezultate.
Acum, la trei ani și jumătate după lungile coloane de blindate făcute scrum în drumul spre Kiev, trupele ruse, probabil nerăbdătoare să încheie odată acest război, au încercat din nou o tactică asemănătoare, uitând că avansurile lente din ultimii doi ani le-au făcut după consolidări puternice ale bazelor de plecare la ofensivă.
Sikorsky a anunțat un nou contract cu US Army pentru modernizarea elicopterelor Black Hawk.
Federația Rusă a atacat masiv Ucraina cu rachete de croazieră sau balistice, precum și cu drone de tip Shahed, explozii fiind auzite inclusiv în Ucraina de Vest.
Țările europene vor ca Donald Trump să desfășoare avioane de vânătoare americane în România, ca parte a garanțiilor de securitate ale SUA pentru a pune capăt războiului din Ucraina.
Serbia își dotează masiv armata cu echipament israelian, dar cantitatea nu e totul. Guvernul de la Belgrad pare că va primi de la Elbit un întreg ”pachet” de tehnologie militară, care include nu doar lansatoare, rachete și drone, ci și capacități de colectare informații și de război electronic.
În noaptea de 21.08.2025, Forțele Armate ale Federației Ruse au efectuat un atac combinat puternic asupra instalațiilor de infrastructură critică din Ucraina, folosind nu numai drone kamikaze, ci și rachete balistice și de croazieră. Loviturile au fost efectuate atât asupra instalațiilor militare de pe linia frontului, dar și din spatele acestuia, cât și asupra structurilor de petrol și gaze.
Țările europene vor trebui să suporte „partea leului” din costul garanțiilor de securitate pentru Ucraina, a declarat joi seară vicepreședintele american JD Vance, potrivit Reuters.
Statele Unite vând arme către Europa pentru Ucraina cu un adaos de 10%, a declarat secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, într-un interviu acordat FOX News. Este vorba de o taxă suplimentară contractelor de achiziții de la companiile americane de armament.
În contextul geopolitic actual, Germania face un pas major pentru a-și redefini rolul pe scena europeană și globală. Un document detaliat, redactat de Ministerul Federal al Apărării, dezvăluie o strategie masivă de înarmare, cu un buget estimat la peste 350 de miliarde de euro până în 2041. Suma este uluitoare și subliniază o schimbare de paradigmă în politica de securitate a țării, aliniată la viziunea noului cancelar, Friedrich Merz.
Propagandiștii ruși au început să combine falsul cu ridicolul, anunțând pe 20 august că 1,7 milioane de militari ucraineni sunt morți și dispăruți de la începutul războiului. De ce Rusia nu a câștigat războiul până acum, dacă Ucraina a înregistrat pierderi atât de mari în cei trei ani și jumătate de război?
Vicepremierul polonez și ministru al apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a informat miercuri (20.08.2025) că o dronă rusească s-a prăbușit în estul Poloniei. Este vorba despre o provocare rusească într-un moment în care se discută despre pacea în Ucraina, a declarat el în fața reporterilor. Presa poloneză anunțase deja că o dronă neidentificată a căzut pe un câmp din estul Poloniei peste noapte și a explodat. Ucraina se apără împotriva agresiunii rusești, care include atacuri cu drone asupra orașelor ucrainene practic în fiecare noapte, pentru al patrulea an consecutiv.
În cadrul unei dezbateri care a avut loc la Hudson Institute, generalul David Petraeus, fost comandant al principalelor comandamente militare ale SUA și fost Director al CIA, o figură respectată în rândul strategilor militari americani, a oferit o analiză detaliată și originală a războiului din Ucraina, subliniind în același timp lecțiile pe care Taiwanul ar trebui să le învețe. Potrivit acestuia, în pofida distanței geografice, ambele națiuni se confruntă cu provocări similare legate de descurajare și de modernizarea forțelor armate.
Pe 15 august, la Conferința de Securitate Internațională de la Moscova, a fost lansată o acuzație gravă. Igor Kostyukov, șeful Direcției Principale de Informații a Ministerului rus al Apărării, a acuzat direct Statele Unite de o campanie de „șantaj” împotriva guvernelor din regiunea Asia-Pacific. Potrivit acestuia, Washingtonul ar sabota deliberat exporturile de armament ale Rusiei, folosind amenințarea sancțiunilor pentru a anula contracte esențiale.
Anders Fogh Rasmussen, fost secretar general al NATO, a lansat recent un apel șocant, dar deloc surprinzător: Ucraina nu poate primi garanții de securitate „de neclintit” fără ca națiunile europene să trimită trupe pe teritoriul său. Într-o declarație pentru BBC, fostul premier danez a subliniat că următoarele săptămâni vor fi decisive pentru a se constitui o „coaliție a celor dispuși” să acționeze. Aceste cuvinte, rostite la scurt timp după întâlnirile de la Washington și Alaska dintre liderii occidentali, scot la iveală o realitate dură: angajamentele verbale nu sunt suficiente, iar decalajul dintre retorică și acțiune în privința apărării Ucrainei este enorm.
Pe fondul unei operațiuni susținute în Fâșia Gaza, Ministerul israelian al Apărării a confirmat, pe 20 august, un program masiv de 1,5 miliarde de dolari pentru a accelera producția celor mai avansate vehicule blindate ale sale. Această investiție strategică urmărește să reînnoiască și să extindă capacitățile de manevră ale Forțelor de Apărare Israeliene (IDF), semnalând o încredere continuă în forțele blindate grele, chiar și în contextul unei evoluții a războiului modern către utilizarea roiurilor de drone.
Ministrul apărării polonez, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a declarat miercuri că evenimentele din Lituania şi România sunt comparabile cu situaţia din Polonia, referindu-se la căderea unui obiect în estul Poloniei, regiune care se învecinează cu Ucraina.România, țările baltice și Polonia sunt în aceeași barcă, avertizează oficialii de la Varșovia
