Stoltenberg se află la Seul în prima etapă a călătoriei sale în Asia, care vizează și Japonia ca parte a eforturilor de consolidare a legăturilor cu aliații democrați din regiune în fața conflictului din Ucraina și a asertivității crescute a Chinei.
Acesta s-a întâlnit duminică cu oficiali sud-coreeni de vârf, iar luni a cerut Seulului să facă mai mult pentru a ajuta Kievul, precizând că este „nevoia urgentă de mai multe muniții”.
Printre argumentele aduse, secretarul general a subliniat că țări precum Germania și Norvegia, care au „politici de lungă durată privind blocarea exportului de armament către țările aflate în conflict”, și le-au revizuit după ce președintele rus Vladimir Putin a invadat Ucraina în februarie anul trecut.
„Dacă credem în libertate, democrație, dacă nu vrem ca autocrația și tirania să învingă, atunci ei au nevoie de arme”, a declarat acesta vorbind la Institutul Chey din Seul.
Coreea de Sud, care și-a deschis prima sa misiune diplomatică la NATO anul trecut, este un exportator de arme din ce în ce mai important la nivel global și a semnat recent acorduri pentru a vinde sute de tancuri către țări europene, inclusiv Polonia, țară membră NATO. Însă legea sud-coreeană interzice exportul de armament către țările aflate în război, aspect care îngreunează furnizarea de arme direct Kievului, deși Seulul a oferit Ucrainei asistență neletală și umanitară.
„Este extrem de important ca președintele Putin să nu câștige acest război”, a subliniat Stoltenberg, „pentru că atunci mesajul către alți lideri autoritari, tot din această parte a lumii, precum cei din Beijing, va fi că folosirea forței este modalitatea de a obține ceea ce doresc.”
„China nu împărtășește valorile noastre. China și conducătorii de la Beijing nu cred în democrație, libertatea de exprimare și valorile noastre democratice. [...] China reprezintă o provocare pentru valorile noastre, pentru interesul nostru și pentru securitatea noastră și există multe motive în acest sens”, a mai declarat acesta referindu-se la represiunea împotriva Hong Kong-ului și la tratamentul aplicat de Beijing minorităților de pe continent.
„China este, de asemenea, o provocare, deoarece vedem că investește masiv în capabilități militare mobile, inclusiv rachete cu rază lungă de acțiune, care pot ajunge pe tot teritoriul NATO și, de asemenea, în această regiune”, a adăugat Stoltenberg.
Însă, în mesajul său, oficialul a ținut să precizeze că NATO nu consideră China drept „un adversar” și crede în implicarea acesteia în probleme de interes global, de la controlul armelor la schimbările climatice.
Aliații NATO încă fac comerț cu China, a amintit acesta, dar a adăugat că recentele experiențe privind vulnerabilitățile Europei față de gazul rusesc reprezintă o lecție cheie pentru a nu deveni „prea dependenți de puterile autoritare”.
Stoltenberg a declarat că nu este clar când se va încheia conflictul din Ucraina, apreciind că Putin se pregătește pentru „mai mult război” și achiziționează în mod activ arme din țări precum Coreea de Nord.
Phenianul a negat că ar fi trimis arme Moscovei și a declarat, duminică, că Washingtonul riscă să se confrunte cu un „rezultat cu adevărat nedorit” dacă persistă în răspândirea „zvonului creat de el însuși”.
„Încercarea de a păta imaginea (Coreei de Nord) prin fabricarea unui lucru inexistent este o provocare gravă care nu poate fi permisă niciodată și care nu poate decât să declanșeze reacție”, a declarat Kwon Jong Gun, directorul general al Departamentului pentru afaceri pe relația cu SUA al Ministerului de Externe al Coreei de Nord.
Acesta a numit acuzațiile americane drept „o încercare prostească de a-și justifica oferta de arme către Ucraina”, în contextul în care, la începutul acestei săptămâni, președintele american Joe Biden a promis 31 de tancuri Abrams pentru a ajuta Kievul să lupte împotriva invaziei ruse.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
La 16 februarie 2025, un lansator de rachete termobarice rusesc TOS-2 Tosochka a fost distrus în Ucraina, marcând prima pierdere confirmată vizual a acestui sistem în luptă. Rapoarte din surse multiple, inclusiv imagini din satelit, indică faptul că vehiculul a fost distrus în apropiere de Petrovka, Donețk.
Viceprim-ministrul Ucrainei Olga Stefanișina a relatat că Ucraina „nu a respins” acordul privind mineralele de pământuri rare propus de Statele Unite și rămâne în stadiul de discuție.
SUA vor să disloce în Ucraina Forțe de menținere a păcii din afara Europei, iar China și Brazilia ar putea fi printre statele participante.
Armata israeliană (IDF) va rămâne temporar pe teritoriul libanez, în doar cinci posturi strategice în apropierea graniței. Acest lucru a fost declarat de un purtător de cuvânt al IDF.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a deplâns că SUA, care vor să înceapă discuţii cu Rusia, vor "să-i facă pe plac lui Putin" şi a estimat drept "slabă" capacitatea de apărare europeană, într-un interviu difuzat luni de canalul public german ARD, informează Agerpres și AFP.
Trimisul special al preşedintelui american Donald Trump pentru Ucraina, Keith Kellogg, se va deplasa marţi în Polonia pentru discuţii cu preşedintele polonez Andrzej Duda, a anunţat luni un consilier de stat, informează Agerpres și AFP.
Peste 46.000 de soldați ucraineni au murit pe câmpul de luptă de la începutul invaziei ruse din februarie 2022, a declarat președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, într-un interviu acordat rețelei americane NBC News, transmit Agerpres și EFE.
Ministrul polonez de externe, Radosław Sikorski, spune că este optimist după ce trimisul special al președintelui american Donald Trump, Keith Kellogg, l-a informat despre tacticile SUA cu privire la negocierile pentru încheierea războiului din Ucraina.
Premierul britanic Keir Starmer este gata să trimită trupe britanice în Ucraina pentru a asigura respectarea acordurilor de pace.
Trupele ruse au lansat sâmbătă dimineața cel mai puternic atac de la începutul războiului, de pe direcția Kupiansk.
Israelul a primit un lot de bombe grele MK-84 din Statele Unite, după ce președintele american Donald Trump a ridicat un blocaj impus exportului de muniții de către administrația Biden.
Înalți oficiali americani și ruși se vor întâlni săptămâna viitoare în Arabia Saudită pentru a se pregăti pentru un summit între președintele american Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin la sfârșitul lunii februarie pentru a discuta încheierea războiului din Ucraina, a informat Bloomberg, citând „oameni familiarizați cu chestiunea”.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins propunerea unei delegații a Congresului SUA de a semna un memorandum prin care Statele Unite ar primi 50% din toate rezervele minerale din Ucraina.
Măgarii sunt cel mai nou mod de transport pe care trupele ruse au început să-l folosească pe linia frontului din estul Ucrainei, potrivit informațiilor provenite chiar de la militarii ruși.
Eliberarea ostaticilor a venit după o săptămână în care au existat temeri că un acord de returnare a ostaticilor în schimbul eliberării prizonierilor palestinieni ar fi pe punctul de a se prăbuși.
Negocierile de pace între Rusia și Ucraina vor fi mediate de o echipă a președintelui SUA care nu îl include și pe Reprezentantul special pentru Ucraina, Keith Kellogg.
Autoritățile din Republica Moldova au arestat trei cetățeni moldoveni suspectați de legături cu gruparea paramilitară rusă Wagner, a anunțat vineri agenția Europol, transmite Reuters.
De când Rusia a invadat Ucraina la începutul lui 2022, Orban a fost un critic vocal al poziției UE privind sancțiunile împotriva Moscovei.
Președintele ucrainean Zelensky i-a spus președintelui american Donald Trump, în timpul unui apel telefonic din 12 februarie, că dictatorul rus Vladimir Putin pretinde doar că vrea să poarte discuții de pace pentru că îi este frică de liderul american, relatează publicația americană Axios, care citează un oficial ucrainean și alte trei surse familiare cu detaliile conversației.
O dronă de lovitură rusă cu un focos puternic exploziv a lovit cupola celei de-a patra unități energetice distruse a centralei nucleare de la Cernobîl în noaptea de vineri, 14 februarie, a informat președintele Volodimir Zelenski.
Dacă Rusia nu este de acord cu un acord care să asigure independența Ucrainei, SUA ar putea folosi presiunea militară împotriva acestuia, a declarat vicepreședintele JD Vance pentru WSJ.
Liderii statelor membre nu i-au promis niciodată Ucrainei că va deveni membră NATO dacă se va ajunge la un acord de pace cu Rusia, a declarat secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Mark Rutte, joi, la Bruxelles.
Potrivit informațiilor ucrainene, Federația Rusă intenționează să antreneze în acest an aproximativ 150.000 de militari suplimentari pe teritoriul Belarusului.
O echipă de specialiști din Ministerul Apărării Naționale, Serviciul Român de Informații și Ministerul Afacerilor Interne au efectuat joi, 13 februarie, investigații în două zone de pe teritoriul România, de lângă granița cu Ucraina.
Ucraina nu va accepta niciun acord încheiat de Moscova și Washington fără Kiev. Europa ar trebui să participe la negocieri, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
În urmă cu câteva zile, pe reţele de socializare, au apărut imagini cu ceea ce pare să fie surprinderea unui avion F-16AM Fighting Falcon al Forțelor Aeriene Ucrainene în timpul unei misiune de atac, efectuând o trecere la joasă altitudine. Acestea sunt primele imagini cu un F-16 ucrainean care poartă o încărcătură completă de bombe ghidate GBU-39 SDB.
Rusia nu va negocia niciodată cu Ucraina pentru a schimba teritoriul ucrainean capturat cu teritoriul ocupat de trupele ucrainene din regiunea Kursk din vestul Rusiei. Acest lucru a fost declarat astăzi (12.02.2025) de Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Vladimir Putin, potrivit agențiilor de presă.
Preşedintele american Donald Trump a anunţat miercuri pe reţeaua sa de socializare Truth Social că a avut o "conversaţie prelungită şi foarte productivă" cu omologul său rus Vladimir Putin, în timpul căreia cei doi au convenit să înceapă "imediat" negocierile cu privire la Ucraina, relatează Agerpres și AFP.
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat că o revenire la granițele Ucrainei de dinainte de 2014 este un obiectiv nerealist și că administrația Trump nu vede aderarea la Kiev la NATO ca parte a unei soluții la războiul declanșat de invazia Rusiei.
Serviciul secret al SBU l-a arestat pe șeful de cabinet al centrului său antiterorist. Îl acuză că lucrează pentru serviciul secret rus, FSB.
Sistemul franco-italian de apărare antiaeriană SAMP/T, care este considerat un analog al americanului Patriot, ar putea avea probleme la interceptarea rachetelor balistice. Motivul ar putea fi rachetele interceptoare folosite în prezent.
Președintele interimar Ilie Bolojan a subliniat că România nu lucrează cu scenarii privind un atac direct al Federației Ruse, dar a amintit că la nivelul NATO planuri de apărare includ toate scenariile posibile iar la aceste planuri au contriuit și forțele armate ale României.
Statele Unite nu au încetat să ofere Ucrainei informațiile de informații necesare apărării acesteia, a declarat reprezentantul SUA pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff.
Veste bună pentru industria de apărare din Europa, și în special pentru industria aeronautică din Franța: Avioanele de luptă franceze Rafale M au reușit să „învingă” F/A-18E Hornet americane.
Marea Britanie este cel mai belicos stat din lume, susține serviciul rus de informații externe (SVR), acuzând Londra că saboteazî eforturile SUA de a asigura pacea în Ucraina.
Germanii se tem că avioanele de luptă F-35 de generația a cincea pe care doresc să le achiziționeze ar putea fi inutile în cazul unei rupturi cu Washington, deoarece americanii le-ar putea dezactiva de la distanță.
Începând din 2024, Forțele Aeriene ale SUA au întrerupt implementarea inițiativei NGF (Next Generation Fighter) privind avioanele de luptă de generația a VI-a, care face parte din programul mai amplu NGAD (Next Generation Air Dominance). Această decizie a fost luată pentru a reevalua viabilitatea proiectului. Potrivit unor surse consultate de revista americana The War Zone, în urma discuțiilor cu diverși oficiali militari americani, evaluarea a scos la iveală informații esențiale, în special în ceea ce privește importanța menținerii superiorității aeriene în viitoarele scenarii de luptă.
Importurile tuturor statelor europene de arme au crescut cu 155%, în perioada 2020-2024, iar Ucraina a devenit cel mai mare importator de arme din lum,e în urma invaziei Rusiei din 2022, potrivit unui raport publicat luni de SIPRI, un important think-tank privind analiza conflictelor.
La o primă vedere, părea că administrația Trump reușește cu grație să își autosaboteze interesele militare strategice doar în relația cu Europa, prin subminarea activității NATO. Dar unda neîncrederii s-a propagat rapid atingând aproape cu aceeași amplitudine și fratele mai mic al NATO, așa cum mai este cunoscută alianța AUKUS bazată pe un acord în care se presupunea că SUA vor lupta umăr la umăr cu Australia și Marea Britanie pentru protejarea Indo-Pacificului.
Ucraina a încheiat un acord cu compania germană de apărare Diehl Defense pentru a tripla furnizarea de sisteme de apărare aeriană și rachete IRIS-T, după cum a anunțat ministrul ucrainena al apărării Rustem Umerov la 9 martie. Acest acord vine într-un moment în care Ucraina se confruntă cu intensificarea atacurilor aeriene din partea Rusiei, în special atacul din 23 februarie, care a fost cel mai mare atac cu drone de la începutul invaziei la scară largă. Umerov a declarat pe Facebook că acordul semnat pregătește terenul pentru proiecte industriale semnificative care vor spori capacitățile de apărare aeriană ale Ucrainei.
La 9 martie, președintele american Donald Trump a declarat într-un interviu acordat postului Fox News că Ucraina „ar putea să nu reziste” invaziei la scară largă a Rusiei, indiferent de asistența americană oferită. Administrația Trump a fost criticată pentru decizia să de a întrerupe ajutorul militar vital și frunizarea de informații către Ucraina - o decizie care a fost salutată de Kremlin. Maria Bartiromo, corespondentul Fox News, l-a întrebat pe Trump despre comentariile făcute de președintele polonez Andrezj Duda, care a menționat anterior într-un interviu pentru Fox că Ucraina nu ar supraviețui fără sprijinul SUA.
Compania Boeing a finalizat construcția a 20 de noi silozuri pentru sistemul Ground-Based Midcourse Defense (GMD) la Fort Greely, Alaska, crescând numărul de interceptoare care pot fi desfășurate acolo de la 40 la 60. Proiectul, care include infrastructura subterană necesară, cum ar fi instalațiile de servere pentru menținerea pregătirii interceptoarelor, a fost analizat de Defense News.
Forțele Armate Ucrainene au integrat în operațiunile lor sistemul românesc de rachete antiaeriene cu rază scurtă de acțiune CA-95. Portalul național ucrainean de informații „Tysk” a publicat imagini ale acestui sistem. CA-95 românesc este derivat din sistemul sovietic Strela-1, care este un model al Strela-10, și a fost modificat pentru a îndeplini cerințele militarilor ucraineni. Acest sistem este montat pe un vehicul TABC-79 fabricat de ROMARM, înlocuind vehiculul blindat ușor BRDM-2
Biroul Electoral Central (BEC) a respins, sâmbătă seară, înregistrarea candidaturii lui Călin Georgescu, anunţă preşedintele AUR, George Simion.
Portalul rus de propagandă Topwar citează presa ucraineană care semnalează că, după ce recent SUA au încetat să mai transfere informații la Kiev, inclusiv informații prin satelit, reprezentanții americani au întrerupt acum și sprijinul pentru echipamentele de război electronic instalate pe avioanele de vânătoare F-16 întrebuințate de Forțele Aeriene ale Ucrainei.
Există dovezi că Rusia alimentează migrația în mai multe moduri, inclusiv transportarea persoanelor către granițele UE, sprijinirea contrabandiștilor și creșterea instabilității și violenței în anumite regiuni, inclusiv Siria și părți din Africa. La acestea se adaugă „știrile false” despre migrație răspândite de trompetele Moscovei pentru a „perturba unitatea europeană”.
China, Iranul și Rusia vor începe luni exerciții militare navale comune în apropierea Iranului, relatează Reuters, citând Teheranul și Ministerul chinez al Apărării.
Cea mai recentă evaluare a situației trupelor care s-au confruntat până acum în războiul din Ucraina a fost făcută de o sursă neguvernamentală și arată că peste 50.000 de militari ruși au dezertat de când Kremlinul și-a extins războiul împotriva Ucrainei în urmă cu trei ani. Potrivit propriilor declarații, grupul și-a bazat raportul pe documente rusești scurse.
În Germania s-au încheiat cu succes discuțiile preliminare privind formarea unui guvern de coaliție între CDU/CSU și SPD. Negociatorii au ajuns la un acord, a informat agenția DPA.
Premierul Viktor Orban a anunţat sâmbătă că Ungaria şi Statele Unite vor conveni asupra unui pachet de cooperare economică care va ajuta economia ungară şi ar putea compensa efectul unor posibile tarife americane, informează Reuters și Agerpres.
Doi militari ai armatei staționați la baza Lewis-McChord din Washington și un fost soldat din Oregon au fost acuzați că au furnizat Chinei zeci de hard disk-uri ce conțineau informații militare clasificate.
Forțele Aeriene ale SUA își continuă misiunile în Europa, ultimul exercițiu implicând un zbor deasupra Italiei, împreună cu avioane Eurofighter Typhoon ale ”Aeronautica Militare” (Forțele Aeriene Italiene).
Premierul australian Anthony Albanese a declarat că Australia este deschisă pentru desfășurarea de trupe în Ucraina, ca parte a unei misiuni de menținere a păcii care va supraveghea respectarea unui viitor încetare a focului între Ucraina și Rusia.
Pentru a doua oară în trei luni, șeful Serviciului Federal de Informaţii al Germaniei (BND), Bruno Kahl, avertizează că Rusia ar putea ataca NATO.
Potrivit surselor publicației Expressen, înghețarea planificării americane nu se aplică exercițiilor pentru care s-a decis deja să se desfășoare în 2025.
Pentru cei care mai au încă dubii față de ceea ce vrea să facă Rusia prin și după războiul din Ucraina, revista Cipher Brief, una dintre cele mai renumite publicații din lume privind analizele de informații și politico-militare de nivel strategic, a prezentat, pe 6 martie, o paralelă edificatoare între ceea ce trăim în prezent și anul 1938, an care a precedat cel de-al Doilea Război Mondial.
Poziția Europei care și-a reiterat sprijinul privind cauza Ucrainei după pasul în spate mare făcut de SUA, precum și planul de reînarmare european, nu au fost privite cu ochi buni la Moscova. Imediat după reiterarea acestui sprijin propaganda rusă a pus tunurile pe statele europene iar România a fost, alături de Polonia, din nou ținta.
Forțele armate ruse au recucerit trei sate din regiunea Kursk a Rusiei, în care armata ucraineană a pătruns de la începutul lunii august a anului trecut, a raportat de agenția de stat rusă TASS.
Șeful NATO, Mark Rutte, a spus că s-a întâlnit cu mulți șefi ai companiilor de producție de apărare, pe care i-a îndemnat să răspundă cererii mai mari.
Președintele american Donald Trump ia în considerare retragerea trupelor americane din Germania și relocarea lor în Europa de Est.
Armata rusă continuă loviturile aeriene nocturne asupra Ucrainei, dar dronele kamikaze Geran-2, care până acum au fost folosite individual, au început să fie întrebuințate în roiuri.
Andrzej Duda înaintat Președintelui Sejmului (parlamentul polonez) un proiect de amendament la Constituție, care prevede cel puțin 4% din PIB ca un prag obligatoriu pentru cheltuielile militare. Iar Varșovia nu se oprește aici.
