Publicația The Washington Post scrie că Statele Unite au vrut să anticipeze o reacție necontrolată a Kremlinului și au trimis mesaje private Moscovei încă de acum câteva luni, avertizând conducerea rusă asupra consecințelor grave care ar putea apărea din utilizarea armelor nucleare.
Astfel, potrivit oficialilor americani, administrația Biden a ales, în mod intenționat, să lanseze avertismente relativ vagi despre consecințele unei lovituri nucleare, generând astfel un nivel ridicat de stres la Kremlin, privind modul în care ar putea răspunde Washingtonul, măsurile americanilor putând fi încadrate, în domeniul relațiilor internaționale, la conceptul de „ambiguitate strategică”.
Conținutul mesajelor, precum și destinatarul, nu ne este dezvăluit, dar ceea ce se cunoaște este că atenționările au fost transmise prin intermediul Departamentului de Stat.
De asemenea, nu este clar dacă Statele Unite au trimis noi mesaje după ce președintele rus Vladimir Putin a reiterat amenințarea nucleară, în discursul său din 21 septembrie, dar un înalt oficial american a spus că mesajele SUA au fost trimise constant în ultimele luni.
Nu este prima dată când conducerea rusă a amenințat că va folosi arme nucleare de la începutul războiului, pe 24 februarie, dar oficialii citați de publicația americană au spus că nu există niciun indiciu că Rusia își mută armele nucleare în pregătirea unui atac iminent.
Cu toate acestea, declarațiile recente ale conducerii ruse par că s-a mers un pas mai departe, amenințarea cu arma nucleară, făcută de președintele Putin în timpul discursului din 21 septembrie și întărită cu asigurarea ”Și nu blufez”, fiind un exemplu cât se poate de edificator cu privire la nervozitatea crescândă de la Kremlin.
„Toată lumea trebuie să admită că acesta este unul dintre, dacă nu cel mai mare, episod major în care armele nucleare ar putea fi folosite în decenii. Consecințele chiar și ale așa-numitului „război nuclear limitat” ar fi absolut catastrofale”, a declarat Daryl Kimball, directorul executiv al Asociației pentru Controlul Armelor, un grup de advocacy pentru neproliferare din Washington..
WP notează că administrația Biden se va confrunta cu o criză dacă Rusia folosește arme nucleare tactice în Ucraina, care nu este un aliat al tratatului SUA. Orice răspuns militar direct al SUA împotriva Rusiei ar risca un război mai larg între superputeri cu arme nucleare.
În special, într-un discurs din 21 septembrie, dedicat anunțului mobilizării parțiale în Federația Rusă, Putin a amenințat lumea cu folosirea armelor nucleare: „Există un șantaj nuclear împotriva Rusiei... Toți cei care încearcă să ne șantajeze. în acest fel ar trebui să știe că roza vânturilor se poate întoarce în partea lor”. El a mai adăugat că nu blufează atunci când a promis că va folosi toate mijloacele disponibile în Rusia.
A doua zi, Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, a amenințat și el că va folosi arme nucleare pentru a apăra teritoriile ucrainene anexate.
Potrivit acestuia, pentru a proteja aceste teritorii, Rusia poate folosi „orice armă rusească, inclusiv arme nucleare strategice și arme care folosesc noi principii”, referindu-se la armele hipersonice.
Și propagandiștii ruși vin cu noi amenințări. De exemplu, într-unul dintre discursurile sale, Vladimir Solovyov a amenințat întreaga lume cu război nuclear.
Generalul Virgil Bălăceanu a explicat pentru DefenseRomania, că Federația Rusă spune că ar putea recurge la după anexarea ilegală a regiunilor cucerite în Ucraina, motivând că strategia de apărare îi dă dreptul să apese butonul nuclear pentru apărarea a ceea ce Moscova numește „integritatea sa teritorială”.
Generalul Bălăceanu atrage atenția cu privire la repercusiunile asupra Moscovei în urma utilizării armei nucleare.
în opinia sa, dacă va recurge la utilizarea capabilităților nucleare, Rusia ar avea de pierdut în planul relațiilor internaționale.
Implicațiile politice la nivel internațional ar avea un efect dezastruos pentru Rusia, care ar fi izolată în totalitate. ”Nici China nu ar mai continua să aibă discuții și relații cu un stat care folosește arma nucleară”
Citește mai departe AICI
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Agenţia de presă Associated Press a aflat că Forțele Armate Ucrainene au retras de pe linia frontului tancurile Abrams furnizate de SUA din cauza amenințării atacurilor cu drone rusești, în timp ce americanii se plâng că ucrainenii nu folosesc echipamentul mai eficient.
Statele Unite au trimis în secret peste 100 de rachete ATACMS cu rază lungă de acțiune în Ucraina, săptămâna trecută, dintre care unele au fost desfășurate imediat și utilizate pentru a lovi un aerodrom militar rusesc din Dzhankoi, în Crimeea ocupată, a relatat New York Times (NYT) la 25 aprilie.
Livrarea de către Statele Unite și prima utilizare de către Ucraina a rachetelor balistice cu rază lungă de acțiune ATACMS împotriva țintelor rusești din Crimeea a fost subiectul unor dezbateri aprinse în presa occidentală și în rândul analistilor politici și militari.
Viceamiralul (în retragere) al U.S. Navy, Mike LeFever, a discutat, într-un interviu acordat RBC-Ucraina, despre atacurile asupra elementelor de infrastructura critica rusești, despre șansele Ucrainei de a prelua inițiativa în război, despre opiniile americanilor obișnuiți și despre planurile lui Putin.
Potrivit surselor Politico, pachetul ar putea fi finalizat și anunțat de vineri.
Construcția structurilor defensive în diferite regiuni ale Ucrainei progresează cu mari întârzieri. Acest lucru se datorează atacurilor rusești asupra echipamentelor și unităților de geniu care construiesc noile linii defensive. Mai multe filmări video cu consecințele atacurilor rusești au fost publicate pe Internet.
Potrivit site-ului Itamilradar.com, evoluțiile înregistrate în ultimele săptămâni arată faptul că dronele americane de la Baza Aeriană Sigonella de pe insula italiană Sicilia și-au împărțit zonele de responsabilitate. Astfel, în timp ce dronele RQ-4B ale Forțelor Aeriene zboară preponderent în zona Mării Negre, cele de tip MQ-4C operează în Marea Mediterană.
Primele șase dintr-un total de 12 avioane de luptă multirol Rafale au ajuns joi în Croația, la mai bine de doi ani după semnarea unui contract cu Franța în valoare de peste un miliard de euro. Sosirea ultimului dintre avioanele contractate este așteptată la începutul anului 2025.
Suedia confirmă că va trimite Letonia un batalion mecanizat de dimensiuni reduse.
Companiile Anduril și General Atomics vor fabrica și testa primele drone de luptă colaborative.
Estonia va achiziționa echipamente militare neletale pentru Republica Moldova pentru aproximativ 40 de milioane de euro pe an. Estonia a semnat deja primul contract cu compania cehă de arme ERA.
NATO a organizat, zilele trecute, un exerciţiu de dislocare rapidă a trupelor.
După cum reiese dintr-o serie de imagini care circulă pe rețelele de socializare rusești, trupele ruse ar fi reușit să evacueze și să captureze un vehicul blindat american, M1150 Assault Breacher Vehicle (ABV), de pe frontul din Ucraina. Acest vehicul a fost pierdut de Brigadă 47 Mecanizată a Forțelor Armate ucrainene la sfârșitul lunii februarie 2024. Aceste imagini au fost distribuite și răspândite intens pe rețelele de socializare rusești începând cu 25 aprilie 2024, marcând prima captură atestată a unui vehicul american M1150.
Militarii ucraineni din cadrul unei unităţi a Forțelor pentru Operații Speciale au efectuat un atac cu rachete împotriva unui sistem rusesc de apărare antiaeriană Buk-M1, a precizat serviciul de presă al Forțelor Armate ale Ucrainei.
În timpul primei sale vizite în Germania, prim-ministrul britanic Rishi Sunak a subliniat necesitatea ca Europa să continue să sprijine ferm Ucraina. ,,Suntem uniți [cu Germania] prin faptul că dorim să sprijinim Ucraina atât timp cât va fi nevoie", a declarat Rishi Sunak, subliniind că agresiunea militară rusă "să se încheie cu un eșec".
Pentru prima dată, au fost prezentate imagini de la lansarea rachetei balistice CTM-290 pe care Polonia vrea să o achiziţioneze de la Coreea de Sud. Racheta a fost lansată din sistemul Homar-K în prezența reprezentanților guvernului polonez. Raza de zbor a rachetei și caracteristicile focosului sunt apropiate de cele ale rachetei americane ATACMS.
Rusia a respins miercuri seara o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU prin care le cere țărilor să prevină o cursă a înarmărilor în spațiu.
Este posibil ca întârzierea de luni de zile a ajutorului militar american pentru Ucraina să fi dat timp forțelor rusești să atenueze eficienta viitoarelor atacuri cu rachete cu rază lungă de acțiune de tip ATACMS, se precizează într-un raport publicat pe 24 aprilie de Institutul pentru Studiul Războiului (ISW). Evaluarea a fost făcută la scurt timp după ce s-a relatat că SUA au început să furnizeze în secret aceste rachete Ucrainei, începând cu luna martie. Statele Unite au livrat pentru prima dată Ucrainei modele mai vechi de rachete ATACMS cu rază medie de acțiune, în toamna anului trecut, după luni de discuţii. Versiunile mai vechi au o rază de acțiune de 165 de kilometri.
În timp ce trupele ucrainene așteaptă muniția promisă de Statele Unite, armata rusă își continuă înaintarea lentă pe teritoriul ucrainean, potrivit presei și analiştilor americani. CNN relatează că satul Ocheretine din regiunea Donețk rămâne în centrul atenției trupelor rusești. Canalul citează grupul ucrainean de monitorizare DeepState, care relatează că rușii avansează spre vest aproape zilnic.
Autoritățile ucrainene solicită tot mai intens Washingtonul să accepte producerea în comun de sisteme de apărare antiaeriană Patriot, care ar ajuta substanțial Ucraina să se apere de loviturile aeriene ruse, după cum a declarat ambasadorul ucrainean în SUA, Oksana Markarova, într-un interviu acordat pentru European Pravda pe 23 aprilie.
Comandamentul European al Forțelor Armate ale SUA a informat, pe 24.04.2024, că grupul de bombardiere strategice americane B-1B Lancer, care s-a aflat timp de o lună la Baza Aeriană Morón din Spania, a revenit în Statele Unite.
Așa cum era de așteptat, președintele Joe Biden a semnat imediat legea care oferă ajutor de 61 de miliarde de dolari Ucrainei.
Atacul ucrainean cu drone din noaptea de 24 aprilie a fost confirmat de Ministerul rus al Apărării, dar și de șefii regiunilor Smolensk și Lipetsk unde au fost lovite obiective.
SUA au trimis deja în secret rachete ATACMS cu rază lungă de acțiune în Ucraina, iar Ucraina a lovit Crimeea cu ele săptămâna trecută, relatează Reuters cu referire la un oficial american.
Investițiile chineze în Ungaria se ridică la 6 trilioane de forinți (15,3 miliarde de euro) și vin în principal sub forma construirii de noi fabrici de baterii pentru vehicule electrice, a declarat ministrul Afacerilor Externe și Comerțului, Peter Szijjarto, în timpul vizitei sale la Beijing.
Grecia ar putea furniza Ucrainei cel puțin un sistem de apărare aeriană Patriot, scrie site-ul grecesc Pronews, citând surse guvernamentale.
Iranul și Coreea de Nord sunt aliați de lungă durată care au cooperat cu privire la programele de arme încă din anii 80.
Un proiect militar important, aflat în faza experimentală, care are la bază un soft cu inteligență artificială (AI) dezvoltat de armata americană a avut rezultate mixte pe câmpurile de luptă din Ucraina, deoarece cei care se află în spatele acestuia se străduiesc să trimită date şi formaţiile culese de pe câmpul de luptă, cu metode de secol secolul 21 către militari care luptă în ''tranșee din secolul 19", a relatat New York Times (NYT) la 23 aprilie.
Ministrul rus al apărării, general de armată Serghei Șoigu, a declarat, pe 23.04.2024, că, până la sfârșitul acestui an, în dotarea Forțelor Aerocosmice vor fi introduse primele complexe de rachete antiaeriene de tip S-500 Prometheus.
Forțele ruse încearcă să profite de lipsa acută de muniție în rândul armatei ucrainene și intensifică campania de cucerire a Donbasului.
Surse politice și militare de la Tel Aviv au confirmat că demisia anunțată pentru luna august a comandantului Regiunii Centrale a Armatei Israeliene, generalul Yehuda Fox, constituie o lovitură majoră pentru instituția militară.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care a cerut în mod constant și insistent aliaților să mărească finanțarea cheltuielilor militare, a reiterat că ajutorul acordat Ucrainei pentru a contracara agresiunea rusă este, de asemenea, o contribuție la securitatea comunității transatlantice însăși.
